Mase plastice

Inca din antichitate oamenii au folosit materiale naturale ca : lemnul,pielea, bumbacul, lana, matasea, pergamentul, papirusul. In India antica se utiliza shellacul, o rasina naturala, pentru acoperirea obiectelor din lemn, iar in Roma antica se utiliza o rasina naturala, fosila denumita amber. La mijlocul sec.al XVII-lea s-a descoperit gutaperca, o rasina naturala folosita la izolarea cablurilor, a carui inlocuire cu materiale sintetice s-a realizat in 1940. Incepand cu a 2 jumatate a sec. al IX-lea au aparut materiale noi, care au determinat o adevarata revolutie in dezvoltarea stiintei si tehnicii si anume materialele polimerice(polimer). In anul 1833 J. Berzelius defineste pentru prima data notiunea de polimer care sta la baza chimiei macromoleculare. Materialele plastice sunt materiale tehnologice in compozitia carora intra un polimer, un plastifiant care imbunatateste si conserva proprietatile fizico-mecanice, o umplutura inerta si uneori un colorant. Polimerii sunt molecule mari (macromolecule) constituite prin unirea intre ele a unor molecule mai mici numite monomeri. Ca monomeri se folosesc alchene sau derivati ai acestora, denumiti in general monomeri vinilici. Molecula care se repeta poarta denumirea de mer(parte) si este reactant. Produsul de reactie se numeste polimer. Numarul de molecule de monomeri care intra in alcatuirea unei macromolecule de polimer se numeste grad de polimerizare (n). Mpolimer=n*Nmonomer Polimerizare -> poly=numeros, meros=parti(limba greaca). De exemplu, reactia de polimerizare a etenei se produce dupa urmatoarea reactie chimica n H2C=CH2 (-H2C- CH2-)n etena polietena (monomer) (polimer) Reactia de polimerizare consta deci in decuplarea unei perechi de electroni ai leg, duble , care se pun in comun cu electroni ai moleculelor vecine cu care reactioneaza si formeaza legaturi simple. Polimerizeaza foarte usor compusii care deriva de la etena prin

substituirea unui atom de hidrogen cu un radical de hidrocarbura sau cu alti atomi. Exemple: H2C = CH CH3 metilena (propena) nH2C = CH clorura de vinil ; H2C = CH CL clorurara de vinil

( - H2C - CH -)n policlorura de vinil

Reactia de polimerizare se mai numeste si reactie de poliaditie. Acest tip de reactie este caracteristic substantelor nesaturate mai ales celor cu legaturi duble H2C = CH2 + H2C = CH2 -H2C CH2 CH2 CH2 monomer monomer dimer + H2C = CH2 - H2C CH2 CH2 CH2- CH2 CH2 trimer + H2C = CH2 - H2C CH2 CH2 CH2 CH2 CH2 CH2 CH2 tetramer In functie de proprietatile si domeniile de utilizare, polimerii se impart in mai multe grupe, cele mai importante fiind: materialele plastice, elastomerii, fibrele, adezivii si materialele peliculagene. Proprietatile maselor plastice depend de natura polimerului, a altor materiale adaugate, a plastifiantului, a umpluturii si a conditiilor de prelucrare. Polietena Polietena(P.E.) a fost obtinuta pentru prima data in 1933, iar 3 ani mai tarziu s-a produs pe scara industriala in Anglia prin polimerizarea etenei la presiune inalta. Industrial polietena se obtine prin polimerizarea etenei lichide, la presiuni mari (1000-2000 atm) si la temperature joasa(100-300 C) sau la presiune joasa (pana la 5 atm) in prezenta catalizatorului Ziegler.

Polietilena are o structura filiforma; ea este alcatuita din macromolecule liniare cu foarte putine ramificatii. Gradul de polimerizare este de circa 1800. Este o masa solida, laptoasa sau transparenta, flexibila sau rigida, cu rezistenta mecanica si electrica buna. Are stabilitate chimica mare, fiind insolubila in apa si in alti solventi. Temperatura de inmuiere este cuprinsa intre 110-150 C; prezinta stabilitate termica ridicata. Polietena se utilizeaza ca material plastic electroizolant in electrotehnica si electronica, la imbibarea tesaturilor si a hartiei, la fabricarea ambalajelor, a foliilor a tuburilor si conductelor, a vaselor de diferite forme si marimi si a multor alte obiecte de uz casnic. Foliile de polietena sunt permeabile la gazele din atmosfera, dar sunt impermeabile la apa; ele au densitate mica, o flexibilitate ridicata si o mare rezistenta la rupere. Pot fi sterilizate fara a-si pierde forma. Sunt folosite si pentru protejarea rasadurilor in agricultura. Permanent sunt cercetate si produse numeroase materiale plastice cu proprietati noi, materiale mai rezistente, mai usoare, mai ieftine si mai flexibile pentru constructia de locuinte si alte cladiri, pentru avioane, automobile, trenuri si vapoare. Cauciuc 1744 Francezul Charles Marie de la Condamine a participat intre 1735-1744 la o expeditie stiintifica in Peru pentru masurarea meridianului terestru.Coborand pe fluviul Amazon a descoperit arborele de cauciuc in inima padurii tropicale si a notat remarcabilele calitati ale sucului care se scurgea din acestia. Vulcanizarea.Americanul Charles Goodyear lucra intr-o zi la un procedeu de trate a gumei indiene.Intamplator au cazut cateva picaturi dintr-un amestec de guma de cauciuc si sulf pe un disc cald.A obtinut primul brevet in 1844 dar a trebuit sa duca o lupta continua cu un mare numar de contrafaceri si a obtinut castig de cauza abia in 1852. Cauciucul sintetic.In 1860 Englezul Charles G.William a obtinut separarea izoprenei.Primele succese industriale au fost obtinute de G.Bouchardot-Franta-in 1880 si Tilden-Anglia in 1884.Productia de cauciuc sintetic (elastomer) a inceput cu adevarat in timpul ce;ui de-al doilea razboi mondial pentru inlocuirea cauciucului natural. Celofanul.In 1908, J.E.Branderberger, regenerand celuloza pentru obtinerea fibrelor a obtinut un film transparent.L-au denumit celofan, iar marca pentru aceasta denumire a fost depusa in 1912. Bachelita 1909.Prima materie plastica sintetica a fost brevetata de belgianul Leo Hendrik Baekeland (1863-1944) naturaliza

American.Baekeland a facut studii de chimie la Universitatea din Grand, iar la 26 de ani s-a stabilit in SUA pentru a lucra intr-o societate de materiale fotografice. A inventat prima hartie fotografica operationala Velox pe care a comercializat-o prin propria sa firma.Si-a vandut brevetul si societatea in 1899 inventatorului George Eastman.In 1905 a inceput cercetarile care l-au condus la inventarea bachelitei. PVC.In 1913 profesorul german Klatte breveteaza polimerizarea unui gaz, clorura de vinil. Fabricarea industriala incepe in 1931 iar in prezent obiectele din PVC cunosc o multitudine de aplicatii: tevi, marochinarie, izolatii electrice, etc. Plexiglasul.In 1924 chimistii Barker si Schinner au obtinut o sticla organica comercializata din 1934 sub numele Plexiglas. Polistirenul 1933. Pus la punct de germanul Wulff, este folosit pentru jucarii, ambalaje alimentare, carcase de radio, etc.in 1933 firma BASF inventeaza polistirenul expandat (zapada artificiala) utilizat ca izolant termic si element antisoc. Nylon 1935.Numele este generic pentru poliamide. A fost brevetat in 1937 de americanul Walace H.Carothers, director al departamentului de cercetari fundamentale in fizico-chimie la firma lui Du Pont de Nemours, elev al lui Lavoisier.Nylon a fost folosit pentru confectionarea parasutelor utilizate la debarcarea din Normandia. La sfarsitul razboiului, Nylon este simbol al modernismului si prosperitatii. In 1964 a fost inventata o familie de poliamide rezistente la temperature inalte: Kinel si Kapton. Polietilena 1935.Polietilena de joasa densitate a fost obtinuta in 1935 de englezii Fawett si Gobson iar fabricatia industriala a inceput in 1939.In 1953 germanul Karl Ziegler (premiul Nobel 1963) a obtinut polietilena de inalta densitate, mult mai rigida. Din 1985 DMS (Olanda) si Allied (SUA) folosesc o polietilena de 30 de ori mai rezistenta la tractiune decat otelurile de greutate egala cu ea. Peba 1981. Aceata familie de materiale sintetice (intermediara intre cauciuc si plastic) a fost creata in 1981 de Gerard Eleens (Atochem). Se foloseste pentru fabricarea incaltamintei si echipamentelor sportive.