CAUCIUCUL Cauciucul este cunoscut de multa vreme.

Se stie ca, cu cel putin jumatate de mileniu inainte de Hristos, mayasii si aztecii din America scoteau de sub coaja copacilor de guma o seva alba, pe care o foloseau la impermeabilizarea imbracamintei si a incaltamintei. Prin incalzirea acestei seve ( numita si latex, deoarece are aspect de lapte), indienii americani obtineau bile elastice pe care le foloseau pentru jocuri. Caopacii datatori de seva miraculoasa erau numiti "caa-o-ciu", adica arbori care plang. De aici se trage numele de "cauciuc", dat latexului obtinut pe cale naturala. Patria arborilor de cauciuc ( Hevea brasiliensis) este America de Sud. O data memorabila in instoria aplicarii cauciucului este 26 august 1783. Atunci, sub privirile a 50 000 de oameni s-a inaltat balonul umplut cu hidrogen si construit de profesorul de fizica Jacques Alexandre Cesar Charles. Balonul facut din panza de matase era acoperit cu un strat de latex de cauciuc, adus din America. Prima mostra de cauciuc a fost adusa in Europa in 1736 de profesorul francez Charles Marie de la Condamine ( 1701-1774). Prima utilizare a cauciucului a fost la guma de sters. Radiera as fost inventata in anul 1770, cand chimistul englez Joseph Priestley ( 1733-1804) a relatat observatia mecanicului Edward Nairne ca granulele de cauciuc sunt mai bune decat frimiturile de paine la stersul urmei lasate de creion. De atunci a inceput sa se vanda bucati de cauciuc drept radiere. Importanta cauciucului in industrie a aparut ceva mai tarziu, cand americanul Charles Goodyear (1800-1860) a inventat cauciucul vulcanizat. Ani de zile, Goodyear a incercat sa obtina un cauciuc care sa nu fie vascos si sa nu aiba miros. In anul 1844 a descoperit procedeul de vulcanizare. In acest procedeu, cauciucul era amestecat cu sulf si incalzit la 100-170 grade Celsius. Deoarece in acest proces tehnic era implicata caldura si sulful, elemente specifice vulcanilor, procedeul tehnic s-a denumit vulcanizare. In timpul vulcanizarii, moleculele cu configuratie de lant ale cauciucului se leaga intre ele prin punti de sulf, iar masa de cauciuc trece din forma sa plastica in cea elastica. Cauciucul vulcanizat cu 2 % sulf este moale, iar cel vulcanizat cu pana la 20 % sulf este dur. In 1871 ia fiinta, in Hanovra ( Germania), compania Continental pentru cauciuc si gutaperca. In anul 1892 aceasta va incepe manufacturarea camerelor pentru biciclete, iar din anul 1898 va produce anvelope pentru automobile, fara tesatura. Monopolul cauciucului a fost detinut pana in secolul al XIX-lea de Brazilia. Exportul semintelor si al puietilor era interzis, iar incalcarea acestei interdictii era aspru pedepsita. Cu toate acestea englezul Henri Wickham a transportat 70 000 de seminte la Londra, ascunse intr-un cosciug. Semintele au fost cultivate la Kew Gardens, iar plantele aparute au fost trimise apoi in Sri Lanka (Ceylon), in Indiile de Vest, Coasta de Vest a Africii, Singapore si Java. Curand productia de cauciuc din aceste zone a depasit-o pe cea a padurilor salbatice din Amazonia. La inceputul secolului al XX-lea , o data cu dezvoltarea automobilismului si a sportului pe roti , a crescut rapid cererea de anvelope si camere. In august 1909, dr. Fritz Hoffman, de la divizia farmaceutica Bayer, a produs prima mostra de cauciuc izoprenic sintetic. Patentul a fost acordat la 12 septembrie 1909.

Cea mai importanta caracteristica a cauciucului sintetic este elasticitatea. In cele din urma ei au constatat ca acesta este un polimer al unei hidrocarburi dienice. el a descoperit ca a obtinut un material ce respinge apa. care a descoperit America de Sud. El a reusit sa puna la punct procedee de prelucrare mecanica a cauciucului.plinge. Primul care a beneficat de aceasta proprietate a cauciucului natural a fost englezul Macintosh. Karryn. nu se degradeaza. iar la frig. dr.In 1930 a inceput sa functioneze prima fabrica de producere a cauciucului. in anul 1910 a fost produs cauciucul de metil.Lebedev propune metoda de producere a cauciucului sintetic butadilenic din alcool. la inceputul secolului al XIX-lea.Cauciucul nu se dizolva in apa. adica proprietatea de a-si schimba forma ( a se intinde sau contracta) sub actiunea unei forte si de a reveni la starea initiala. Acum 14 ani.Mai intii a fost cunoscut cauciucul natural. Elasticitatea mare a cauciucului se datoreaza jonctiunii macromoleculelor in forma de spirale neregulate si gheme. Foile de cauciuc astfel obtinute erau moi si suple. a vazut minunatele mingi de cauciuc si le-a adus in Europa. precum si de titan.mai apoi a galosilor. cu sodiu drept catalizator. Impreuna cu sotia sa. cu o elasticitate buna si alungire mica. Mult mai tarziu. Astfel se produce celebrul cauciuc marca Buna. ceea ce a permis imbunatatirea calitatii fibrelor de cauciuc sintetic. curele. datorita descompunerii in aer. obtinut din sucul ce se scurgea din arborii de hevea braziliana (cresterea in America de Sud). prin tehnologii magnetice. saci de voiaj si posete chiar imbracaminte intr-o mica uzina din Brampton ( Ontario). S-a folosit stirenul ( o hidrocarbura) ca monomer. De aceasta data noul cauciuc sintentic Buna S era foarte bun si il intrecea pe cel natural in mai multe privinte. Obtinerea cauciucului sintetic nu a fost intimplatoare. In anul 1912 a fost pusa in functiune prima fabrica de cauciuc in Leverkusen ( Germania). insa putini . numite izopren C5H8. Proprietatile cauciucului. Noul material de natura ecologica este durabil. inginerul canadian Kim Sawatsky a descoperit. iar la vulcanizare.savantii au studiat compozitia cauciucului natural. Cu 500 de ani in urma Christofor Columb . La 16 octombrie 1929. Cercetari moderne asupra cauciucului au permis sa se obtina. Astfel. Problema a fost solutionata o data cu descoperirea procesului de vulcanizare a cauciucului. Cauciucul Sintetic si natural Istoria descoperirii cauciucului.ceea ce in limba lor inseamna cau-copac si uciucurge.faramicioase. portmonee. von Bayer face cercetari noi si polimerizeaza butadeina ( substanta chimica din clasa hidrocarburilor nesaturate). in 1832 a inceput confectionarea impermeabilelor de ploaie. Pentru a imbunatati cauciucul a fost folosita polimerizarea in emulsie de catre chimistul Walter Bock ( nascut in 1898). Insa confectiile din cauciuc natural brut(neprelucrat) nu rezistau la temperatura. Bock a reusit sa obtina un excelent copolimere butadiena/stiren.Aborigenii faceau din sucul coagulat mingi saritoare. a inceput sa produca centuri.Poliizoprenul nefiind durabil. dupa opt luni de cercetari un procedeu prin care se elimina mirosul specific cauciucului. Izoprenul se aseamana cu butadiena: CH2=CH-CH=CH2 CH2=CCH=CH2 butadiena / izopren CH3 In anul 1928 S. negrul de fum. se recicleaza si este placut la vedere. Acum toti stiu care este sensul si importanta atelierelor de vulcanizare a anvelopelor. In anii '20. la caldura deveneau lipicioase. reducerea continutului de cenusa la ardere. Varsand solutie de cauciuc peste o bucata de panza. prin oxidare. Ei numeau acest material „cauciuc”. numite Macintosh. Dar acest cauciuc s-a dovedit cu o viata scurta.

Cauciucul natural este un compus macromolecular. Insa si dupa racire cauciucurile pot pastra capacitatea de curgere (spre deosebire de materialele plastice si fibrele) atunci cand asupra lor actioneaza forte mecanice (forta gravitationala poate fi suficienta in unele cazuri). la temperaturi foarte scazute cauciucurile pot deveni casante. cauciucului natural corespunzandu-i izomerul cis: H3C H H3C H C = C CH2 CH2 C =C H2C CH2 C = C CH2 CH2 CH3 H Cauciucul produs tehnic dintr-un compus macromolecular cu catene liniare.CH2 – C = CH – CH2 -:. A doua zi a constatat ca acel cauciuc ramasese elastic. Macromoleculele cauciucului se pot deplasa una fata de alta la temperaturi relativ ridicate sau/si sub actiunea efectelor mecanice. mai ales daca efortul aplicat actioneaza timp indelungat. lungi. natural cu formula moleculara: (C5H8)n in care "n" variaza in limite largi atingand valori de ordinul 5000. dar era rezistent la fierbinte si la rece. Datorita dublei legaturi din unitatea structurala lanul macromolecular poliizoprenic se poate prezenta sub forma a doi izomeri geometrici: cis . Cauciucul natural este un compus macromolecular.CH2 – C = CH . natural cu formula moleculara: (C5H8)n in care „n” variaza in limite largi atingand valori de ordinul 5000. Pentru indepartarea curgerii este necesar ca intre diferitele catene sa se realizeze legaturi suficient de puternice pentru a se forma o retea spatiala care sa impiedice alunecarea ireversibila a macromoleculelor una fata de alta. insa. Supus incalzirii la circa 3000C. Supus incalzirii la circa 3000C. Macromoleculele cauciucului se pot deplasa una faa de alta la temperaturi relativ ridicate sau/si sub aciunea efectelor mecanice. Cauciucul produs tehnic dintr-un compus macromolecular cu catene liniare. Goodyear studia cauciucul. Aceasta proprietate a cauciucului sta la baza tehnologiilor de executare a produselor pe baza de cauciuc prin metode de formare. flexibile cu comportare de elsatomer. In anul 1839.stiau cum a fost descoperita vulcanizarea. cauciucului natural corespunzandu-i izomerul cis. si dupa racire cauciucurile pot pastra capacitatea de curgere (spre deosebire de materialele plastice si fibrele) atunci cand asupra lor actioneaza forte mecanice (forta gravitaionala poate fi suficienta in unele cazuri)..CH2 . lungi. Se produc si se utilizeaza numeroase tipuri de cauciucuri fiecare dintre ele prezentand anumite avantaje si deavantaje in utilizari specifice. Odata intimplator. americanul Ch.……. Datorita dublei legaturi din unitatea structurala lantul macromolecular poliizoprenic se poate prezenta sub forma a doi izomeri geometrici: cis – trans. in absena aerului formeaza izoprenul dovedindu-se astfel ca este un polimer natural al iozprenului. pierzand capacitatea de deformare inalt elastica. Aceasta proprietate a cauciucului sta la baza tehnologiilor de executare a produselor pe baza de cauciuc prin metode de formare. in absenta aerului formeaza izoprenul dovedindu-se astfel ca este un polimer natural al iozprenului: CH3 CH3 CH3-:. . flexibile cu comportare de elsatomer. a scapat pe o plita fierbinte o bucata de cauciuc presat cu sulf.trans. Se produc si se utilizeaza numeroase tipuri de cauciucuri fiecare dintre ele prezentand anumite avantaje si deavantaje in utilizari specifice.CH2– C = CH – CH2 .

SKS. obtinuti sintetic prin polimerizarea sau copolimerizarea anumitor monomeri. cauciucurile vulcanizate. Practic. Nairit) cloropren CH2 = CH – -[(CH – CH2)x – (CH2 – CH = CH – CH2)y]n – CH = CH2 I Butadien` C6H5 C6H5 – C = Cauciuc butadienstirenic (Buna S. Principalele tipuri de cauciucuri sintetice: MONOMER ESLASTOMER CH2 = CH – -[CH2 – CH = CH – CH2]n – CH = CH2 cauciucul butadienic (buna. Cauciucul sintetic reuneste grupul de elastomeri cu proprietati asemanatoare cauciucului natural. dintre care aprozimativ 2/3 revin cauciucurilor sintetice. tone din diverse tipuri de cauciuc.(C – CH2 -)x – (CH2 . Cauciucurile se pot dizolva in anumiti solventi alesi corespunzator. GRS.CH2)y - .CH2 = C – CH = CH2 -= CH2 I I Cl n Cl Cauciuc cloroprenic (neopren.CH2)y C6H5 – C = I CH2 C6H5 I n CH3 cauciuc butadienic µ.CH = CH .(CH – CH2)x – (CH2. Sortimentul actual al produselor de cauciuc depaseste 60 mii tipuri.metil stren Carom 1500) CH2 = CH – CH = CH2 . µ .metil stirenic (Buna S – S. mai ales compozitii vulcanizate pentru care cauciucl este materia prima de baza. SKB) Butadien` CH2 = C – CH -. care confera comportarea specifica de elastomer si face posibil un nr. CH2 Crom 35) I H Stiren CH2 = CH – CH3 CH = CH2 I Butadien` .intr-un domeniu larg de temperatura care include si temperaturile de regim de utilizare. intreaga cantitate de cauciuc se utilizeaza sub forma de compozitii. din care ponderea cea mai mare (mai mult de 1/2) revine industriei anvelopelor. Reticularea macromoleculelor liniare sta la baza celei mai importante etape din tehnologiile de prelucrare a cauciucului – vulcanizarea – conducand la transformarea lor in produse finite de cauciuc.CH = CH . Macromoleculele cauciucului legate intr-o retea unitara (continua) constituie un cauciuc vulcanizat care pastreaza capacitatea de a suferi deformari reversibile mari. 12 mil. foarte mare de utilizari. In economia mondiala se produc cca. datorita structurilor de retea tridimensionala nu se mai dizolva dar se gonfleaza sub actiunea acelorasi solventi.

pe cand cu compusi litiu-organici se obtine un cauciuc cu continut . trans – 1. in functie de sistemul de polarizare si conditiile de lucru. se obtine latex sintetic care este prelucrat ca si cel natural. casnice. prin copolimerizarea butadienei cu a.CH2 – C = CH – CH2 n - izopren cauciuc poliizoprenic Monomerii folositi la obtinerea diferitilor elstomeri sunt polimerizati (copolimerizati) de obicei in emulsie. Rezulta un cauciuc sintetic brut cu proprietati asemanatoare celui natural si care se foloseste dupa vulcanizare. textile. servind la fabricarea diferitelor produse.S. Polibutadiena stereoregulata cu continut inalt de unitati de vinil are proprietati termoplastice.2-vinil (III): CH2 CH2 CH2 CH . Cauciucul natural si cel sintetic au o vasta gama de utilizari tehnice. dar si prin alte caracteristici. cu proprietati identice produsului natural.S. Cauciucul poliizoprenic se fabrica la Combinatele Petrrochimice de la Ploiesti si Borzesti. In prezent. continand. sanitare. Cauciucul Butadienic Este produs de polimerizarea butadienei. Tipurile obtinute cu catalizatori Ziegler-Natta contin 87-98% unitati cis – 1. echipamente electroizolante.CH2 – CH I CH = CH CH CH2 CH II CH2 I II III Se produce cauciuc stereoregulat (prin polimerizare cu catalizatori coordinativ ionici sau cu compusi litiu-organici) si nestereoregulat (polimerizare radicala in emulsie sau polimerizare in masa cu metal alcalin). curele si benzi de transmisie. tuburi.4 (I).Butadien` CH2 = CH – CN Acrilonitril CH3 I CH2 = C – CH = CH2 I CN Cauiciuc butadien-acilonitrilic (Buna N. Cercetarile intreprinse in ultimii ani in cadrul Institutului Central de Cercetari Chimice au permis elaborarea si punerea la punct a unor tehnologii proprii de fabricare rentabila a izoprenului (monomer) si de polimerizare a sa la un elastomer poliizoprenic. productia industrial` a cauciucului dupa procedeul Lebedev (cu sodiu metalic). In tara noastra se fabrica la Combinatul Petrochimic Borzesti cauciucul denumit comercial Carom 1500.metilstiren. Structura si proprieatile cauciucului butadienic obtinute cu diferite tipuri de catalizatori stereospecifici se deosebesc in primul rand prin microstructura.4. etc. ca: anvelope aoto. proportii diferite de unitati cis – 1.. jucarii si diferite obiecte de uz casnic. garnituri de etansare. cea mai mare importanta industriala o au cauciucurile butadiene stereoregulate.R.4 (II) ]i 1. In 1932 a inceput in U. GRN) CH3 I . In afara cauciucurilor solide se produc oligomeri (cauciuc lichid) si latexuri sintetice.

se usuca si se baloteaza. cacuciucul sufera o izomerie cis-trans. a radiatiei U. sau a radiatiei de inalta energie. Atunci cand se produce cauciucul butadienic extins cu ulei si/sau negru de fum.005.5…. 22x104.4.2. rezidiu – 0. La iesirea din faza de polimerizare. alcool. Acetatul de izobutil la 20.V. Polimerizarea se conduce la temperaturi intre 4 si 600C. in prezenta catalizatorilor Ziegler-Natta solubili. solventul si solutia (dispersia) de catalizator se introduc in bateria de polimerizare prevazute cu agitare si racire eficienta. in masa de reactie procesul poate decurge in faza omogena sau heterogena. butadiensulfon`. cauciucul poate fi hidrogenat. Suspensia apoasa de cauciuc butadienic este separata in storcatorul cu melc 7.Microstructura cauciucului butadienic obtinut prin polimerizare cu metale alcaline depinde de natura metalului utilizat. la o presiune pana la 1 Mpa. etc. toluen. se recupereaza butadiena si o parte din solvent. ajungand la mase moleculare extrem de mari. dup` faza de detenta. Atat in monomer cat si in solvent trebuie exclusa prezenta oxigenului si diminuat cat mai mult continutul compusilor oxigenului. Sub actiunea unor agenti chimici (tioacizi. etc. monomerul. si 12-25% untitati 1.5 – 6 h. in solutia de cauciuc se introduc plastifiantul si suspensia apoasa de negru de fum. etc). introducand un regulator se poate obtine un cauciuc butadienic cu masa mol. . In solutie. Cca. deoarece cantitati mici de compusi electronodonori pot afecta considerabil structura polimerului.50C este solvent q pentru cauciucul butadienic cu continut inalt de unitati cis.20)x104 si distributia maselor moleculare este mai larga decat in cazul cauciucului stereoregulat. limitele superioare ale impuritatilor fiind (%masa): acetilene – 0. Butadiena (99-99. separarea cauciucului se face cu acetona. pe cand cu catalizatorii de nichelcobalt se obtin distributiile cele mai largi si grade avansate de ramificare.1.4.6%) trebuie sa fie de puritate deosebit`. in pentan la 300C polimerizarea butadienei decurge extrem de rapid. Polimerizarea in solutie Polimerizarea stereospecifica a butadienei se realizeaza in solutie (benzen.4 si trans – 1. In solutia concentrat` care iese se introduce stabilizatorul care trece la degazarea apoasa 5.aproape egal de unitati cis. astfel incat masa de reactie ajunge la o concentratie de 6 – 25% cauciuc butadienic.4.001. Procedeul se aplica industrial putin. In unele variante tehnologice. sulfului si azotului. 56-75% unitati trans – 1. pe o durata de 0.0.2 cilcopentadien` .1. pentru fabricarea unor copolimeri ai butadienei cu stirenul si izoprenul. La cauciucul butadienic polimerizat cu metal alcalim Mn = (8. Proprietatile dielectrice arata calitatile bune de izolator. Procesul tehnologic poate fi discontinuu sau continuu: In vasul cu agitator 1 se prepara solutia sau suspensia de catalizator.). dimer –0. in masa de reactie se introduce stoperul pentru dezactivarea sistemului catalitic si intreruperea polimerizarii. Masa moleculara si distributia ei precum si ramificarea la cauciucul butadienic stereoregulat variaza in limite largi in functie de sitemul si conditiile de polimerizare: cu catalizatorii litiu-organici se obtine distribitia cea mai ingusta si o ramificare redusa. in functie de solubilitatea sistemului catalutic. unde se antreneaza cu abur tot solventul. se spala. Cauciucul butadienic obtinut prin polimerizarea radicala in emulsie contine 820% cis – 1. Cu catalizator alfin. trecand in vasul de detenta 3. iar in faza apoasa trece cea mai mare parte din componentele sistemului catalitic. pot incetini sau chiar opri polimerizarea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful