P. 1
CAUCIUCUL

CAUCIUCUL

|Views: 47|Likes:
Published by Angela Maria
CAUCIUCUL
CAUCIUCUL

More info:

Published by: Angela Maria on Dec 21, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/12/2013

pdf

text

original

CAUCIUCUL Cauciucul este cunoscut de multa vreme.

Se stie ca, cu cel putin jumatate de mileniu inainte de Hristos, mayasii si aztecii din America scoteau de sub coaja copacilor de guma o seva alba, pe care o foloseau la impermeabilizarea imbracamintei si a incaltamintei. Prin incalzirea acestei seve ( numita si latex, deoarece are aspect de lapte), indienii americani obtineau bile elastice pe care le foloseau pentru jocuri. Caopacii datatori de seva miraculoasa erau numiti "caa-o-ciu", adica arbori care plang. De aici se trage numele de "cauciuc", dat latexului obtinut pe cale naturala. Patria arborilor de cauciuc ( Hevea brasiliensis) este America de Sud. O data memorabila in instoria aplicarii cauciucului este 26 august 1783. Atunci, sub privirile a 50 000 de oameni s-a inaltat balonul umplut cu hidrogen si construit de profesorul de fizica Jacques Alexandre Cesar Charles. Balonul facut din panza de matase era acoperit cu un strat de latex de cauciuc, adus din America. Prima mostra de cauciuc a fost adusa in Europa in 1736 de profesorul francez Charles Marie de la Condamine ( 1701-1774). Prima utilizare a cauciucului a fost la guma de sters. Radiera as fost inventata in anul 1770, cand chimistul englez Joseph Priestley ( 1733-1804) a relatat observatia mecanicului Edward Nairne ca granulele de cauciuc sunt mai bune decat frimiturile de paine la stersul urmei lasate de creion. De atunci a inceput sa se vanda bucati de cauciuc drept radiere. Importanta cauciucului in industrie a aparut ceva mai tarziu, cand americanul Charles Goodyear (1800-1860) a inventat cauciucul vulcanizat. Ani de zile, Goodyear a incercat sa obtina un cauciuc care sa nu fie vascos si sa nu aiba miros. In anul 1844 a descoperit procedeul de vulcanizare. In acest procedeu, cauciucul era amestecat cu sulf si incalzit la 100-170 grade Celsius. Deoarece in acest proces tehnic era implicata caldura si sulful, elemente specifice vulcanilor, procedeul tehnic s-a denumit vulcanizare. In timpul vulcanizarii, moleculele cu configuratie de lant ale cauciucului se leaga intre ele prin punti de sulf, iar masa de cauciuc trece din forma sa plastica in cea elastica. Cauciucul vulcanizat cu 2 % sulf este moale, iar cel vulcanizat cu pana la 20 % sulf este dur. In 1871 ia fiinta, in Hanovra ( Germania), compania Continental pentru cauciuc si gutaperca. In anul 1892 aceasta va incepe manufacturarea camerelor pentru biciclete, iar din anul 1898 va produce anvelope pentru automobile, fara tesatura. Monopolul cauciucului a fost detinut pana in secolul al XIX-lea de Brazilia. Exportul semintelor si al puietilor era interzis, iar incalcarea acestei interdictii era aspru pedepsita. Cu toate acestea englezul Henri Wickham a transportat 70 000 de seminte la Londra, ascunse intr-un cosciug. Semintele au fost cultivate la Kew Gardens, iar plantele aparute au fost trimise apoi in Sri Lanka (Ceylon), in Indiile de Vest, Coasta de Vest a Africii, Singapore si Java. Curand productia de cauciuc din aceste zone a depasit-o pe cea a padurilor salbatice din Amazonia. La inceputul secolului al XX-lea , o data cu dezvoltarea automobilismului si a sportului pe roti , a crescut rapid cererea de anvelope si camere. In august 1909, dr. Fritz Hoffman, de la divizia farmaceutica Bayer, a produs prima mostra de cauciuc izoprenic sintetic. Patentul a fost acordat la 12 septembrie 1909.

in 1832 a inceput confectionarea impermeabilelor de ploaie. Karryn. La 16 octombrie 1929. a vazut minunatele mingi de cauciuc si le-a adus in Europa. Astfel se produce celebrul cauciuc marca Buna. Pentru a imbunatati cauciucul a fost folosita polimerizarea in emulsie de catre chimistul Walter Bock ( nascut in 1898). dr. von Bayer face cercetari noi si polimerizeaza butadeina ( substanta chimica din clasa hidrocarburilor nesaturate). Cu 500 de ani in urma Christofor Columb . Obtinerea cauciucului sintetic nu a fost intimplatoare. prin oxidare. portmonee.Lebedev propune metoda de producere a cauciucului sintetic butadilenic din alcool. precum si de titan. Dar acest cauciuc s-a dovedit cu o viata scurta. curele. Cauciucul Sintetic si natural Istoria descoperirii cauciucului. datorita descompunerii in aer. Bock a reusit sa obtina un excelent copolimere butadiena/stiren. Problema a fost solutionata o data cu descoperirea procesului de vulcanizare a cauciucului. cu o elasticitate buna si alungire mica. Acum toti stiu care este sensul si importanta atelierelor de vulcanizare a anvelopelor. la caldura deveneau lipicioase. care a descoperit America de Sud. adica proprietatea de a-si schimba forma ( a se intinde sau contracta) sub actiunea unei forte si de a reveni la starea initiala. Cea mai importanta caracteristica a cauciucului sintetic este elasticitatea. ceea ce a permis imbunatatirea calitatii fibrelor de cauciuc sintetic.Poliizoprenul nefiind durabil. Cercetari moderne asupra cauciucului au permis sa se obtina. cu sodiu drept catalizator.savantii au studiat compozitia cauciucului natural.faramicioase.Mai intii a fost cunoscut cauciucul natural. se recicleaza si este placut la vedere. Elasticitatea mare a cauciucului se datoreaza jonctiunii macromoleculelor in forma de spirale neregulate si gheme. Insa confectiile din cauciuc natural brut(neprelucrat) nu rezistau la temperatura. el a descoperit ca a obtinut un material ce respinge apa. a inceput sa produca centuri. insa putini . Foile de cauciuc astfel obtinute erau moi si suple. la inceputul secolului al XIX-lea. Astfel. obtinut din sucul ce se scurgea din arborii de hevea braziliana (cresterea in America de Sud). In cele din urma ei au constatat ca acesta este un polimer al unei hidrocarburi dienice. reducerea continutului de cenusa la ardere. Izoprenul se aseamana cu butadiena: CH2=CH-CH=CH2 CH2=CCH=CH2 butadiena / izopren CH3 In anul 1928 S. S-a folosit stirenul ( o hidrocarbura) ca monomer.plinge. Acum 14 ani.mai apoi a galosilor. iar la vulcanizare. Proprietatile cauciucului. Impreuna cu sotia sa. Noul material de natura ecologica este durabil. De aceasta data noul cauciuc sintentic Buna S era foarte bun si il intrecea pe cel natural in mai multe privinte. Ei numeau acest material „cauciuc”. negrul de fum.In 1930 a inceput sa functioneze prima fabrica de producere a cauciucului. nu se degradeaza. El a reusit sa puna la punct procedee de prelucrare mecanica a cauciucului. inginerul canadian Kim Sawatsky a descoperit. in anul 1910 a fost produs cauciucul de metil. saci de voiaj si posete chiar imbracaminte intr-o mica uzina din Brampton ( Ontario). Primul care a beneficat de aceasta proprietate a cauciucului natural a fost englezul Macintosh.Cauciucul nu se dizolva in apa. In anii '20.Aborigenii faceau din sucul coagulat mingi saritoare. iar la frig. numite Macintosh. dupa opt luni de cercetari un procedeu prin care se elimina mirosul specific cauciucului. prin tehnologii magnetice. Mult mai tarziu.ceea ce in limba lor inseamna cau-copac si uciucurge. In anul 1912 a fost pusa in functiune prima fabrica de cauciuc in Leverkusen ( Germania). Varsand solutie de cauciuc peste o bucata de panza. numite izopren C5H8.

a scapat pe o plita fierbinte o bucata de cauciuc presat cu sulf. flexibile cu comportare de elsatomer. in absenta aerului formeaza izoprenul dovedindu-se astfel ca este un polimer natural al iozprenului: CH3 CH3 CH3-:. americanul Ch. Se produc si se utilizeaza numeroase tipuri de cauciucuri fiecare dintre ele prezentand anumite avantaje si deavantaje in utilizari specifice. Odata intimplator. cauciucului natural corespunzandu-i izomerul cis. Cauciucul produs tehnic dintr-un compus macromolecular cu catene liniare. si dupa racire cauciucurile pot pastra capacitatea de curgere (spre deosebire de materialele plastice si fibrele) atunci cand asupra lor actioneaza forte mecanice (forta gravitaionala poate fi suficienta in unele cazuri).. Supus incalzirii la circa 3000C. la temperaturi foarte scazute cauciucurile pot deveni casante. Insa si dupa racire cauciucurile pot pastra capacitatea de curgere (spre deosebire de materialele plastice si fibrele) atunci cand asupra lor actioneaza forte mecanice (forta gravitationala poate fi suficienta in unele cazuri). natural cu formula moleculara: (C5H8)n in care „n” variaza in limite largi atingand valori de ordinul 5000.CH2– C = CH – CH2 . insa. In anul 1839. Pentru indepartarea curgerii este necesar ca intre diferitele catene sa se realizeze legaturi suficient de puternice pentru a se forma o retea spatiala care sa impiedice alunecarea ireversibila a macromoleculelor una fata de alta. dar era rezistent la fierbinte si la rece. Aceasta proprietate a cauciucului sta la baza tehnologiilor de executare a produselor pe baza de cauciuc prin metode de formare. mai ales daca efortul aplicat actioneaza timp indelungat. Datorita dublei legaturi din unitatea structurala lantul macromolecular poliizoprenic se poate prezenta sub forma a doi izomeri geometrici: cis – trans. Macromoleculele cauciucului se pot deplasa una fata de alta la temperaturi relativ ridicate sau/si sub actiunea efectelor mecanice.CH2 .CH2 – C = CH – CH2 -:. Datorita dublei legaturi din unitatea structurala lanul macromolecular poliizoprenic se poate prezenta sub forma a doi izomeri geometrici: cis . lungi.trans.stiau cum a fost descoperita vulcanizarea. pierzand capacitatea de deformare inalt elastica. Cauciucul natural este un compus macromolecular. Goodyear studia cauciucul. Aceasta proprietate a cauciucului sta la baza tehnologiilor de executare a produselor pe baza de cauciuc prin metode de formare. A doua zi a constatat ca acel cauciuc ramasese elastic. in absena aerului formeaza izoprenul dovedindu-se astfel ca este un polimer natural al iozprenului. Macromoleculele cauciucului se pot deplasa una faa de alta la temperaturi relativ ridicate sau/si sub aciunea efectelor mecanice. cauciucului natural corespunzandu-i izomerul cis: H3C H H3C H C = C CH2 CH2 C =C H2C CH2 C = C CH2 CH2 CH3 H Cauciucul produs tehnic dintr-un compus macromolecular cu catene liniare. lungi.……. . Cauciucul natural este un compus macromolecular. natural cu formula moleculara: (C5H8)n in care "n" variaza in limite largi atingand valori de ordinul 5000. Se produc si se utilizeaza numeroase tipuri de cauciucuri fiecare dintre ele prezentand anumite avantaje si deavantaje in utilizari specifice. flexibile cu comportare de elsatomer.CH2 – C = CH . Supus incalzirii la circa 3000C.

12 mil. GRS. datorita structurilor de retea tridimensionala nu se mai dizolva dar se gonfleaza sub actiunea acelorasi solventi.metil stren Carom 1500) CH2 = CH – CH = CH2 .CH2)y - .intr-un domeniu larg de temperatura care include si temperaturile de regim de utilizare.metil stirenic (Buna S – S. Sortimentul actual al produselor de cauciuc depaseste 60 mii tipuri. Nairit) cloropren CH2 = CH – -[(CH – CH2)x – (CH2 – CH = CH – CH2)y]n – CH = CH2 I Butadien` C6H5 C6H5 – C = Cauciuc butadienstirenic (Buna S.CH2 = C – CH = CH2 -= CH2 I I Cl n Cl Cauciuc cloroprenic (neopren. Reticularea macromoleculelor liniare sta la baza celei mai importante etape din tehnologiile de prelucrare a cauciucului – vulcanizarea – conducand la transformarea lor in produse finite de cauciuc. intreaga cantitate de cauciuc se utilizeaza sub forma de compozitii. Cauciucurile se pot dizolva in anumiti solventi alesi corespunzator. Macromoleculele cauciucului legate intr-o retea unitara (continua) constituie un cauciuc vulcanizat care pastreaza capacitatea de a suferi deformari reversibile mari. care confera comportarea specifica de elastomer si face posibil un nr. Practic. Principalele tipuri de cauciucuri sintetice: MONOMER ESLASTOMER CH2 = CH – -[CH2 – CH = CH – CH2]n – CH = CH2 cauciucul butadienic (buna.CH2)y C6H5 – C = I CH2 C6H5 I n CH3 cauciuc butadienic µ.CH = CH . mai ales compozitii vulcanizate pentru care cauciucl este materia prima de baza. CH2 Crom 35) I H Stiren CH2 = CH – CH3 CH = CH2 I Butadien` .(C – CH2 -)x – (CH2 . din care ponderea cea mai mare (mai mult de 1/2) revine industriei anvelopelor. tone din diverse tipuri de cauciuc. Cauciucul sintetic reuneste grupul de elastomeri cu proprietati asemanatoare cauciucului natural. foarte mare de utilizari. In economia mondiala se produc cca.(CH – CH2)x – (CH2. SKB) Butadien` CH2 = C – CH -.CH = CH . SKS. dintre care aprozimativ 2/3 revin cauciucurilor sintetice. µ . cauciucurile vulcanizate. obtinuti sintetic prin polimerizarea sau copolimerizarea anumitor monomeri.

S. ca: anvelope aoto. productia industrial` a cauciucului dupa procedeul Lebedev (cu sodiu metalic)..metilstiren. Cauciucul natural si cel sintetic au o vasta gama de utilizari tehnice. trans – 1. In prezent. cu proprietati identice produsului natural. In afara cauciucurilor solide se produc oligomeri (cauciuc lichid) si latexuri sintetice. se obtine latex sintetic care este prelucrat ca si cel natural. etc. sanitare. pe cand cu compusi litiu-organici se obtine un cauciuc cu continut .R.S. Cauciucul Butadienic Este produs de polimerizarea butadienei.CH2 – C = CH – CH2 n - izopren cauciuc poliizoprenic Monomerii folositi la obtinerea diferitilor elstomeri sunt polimerizati (copolimerizati) de obicei in emulsie. Cercetarile intreprinse in ultimii ani in cadrul Institutului Central de Cercetari Chimice au permis elaborarea si punerea la punct a unor tehnologii proprii de fabricare rentabila a izoprenului (monomer) si de polimerizare a sa la un elastomer poliizoprenic.4 (II) ]i 1. In tara noastra se fabrica la Combinatul Petrochimic Borzesti cauciucul denumit comercial Carom 1500. continand. in functie de sistemul de polarizare si conditiile de lucru. proportii diferite de unitati cis – 1. Structura si proprieatile cauciucului butadienic obtinute cu diferite tipuri de catalizatori stereospecifici se deosebesc in primul rand prin microstructura. prin copolimerizarea butadienei cu a. Polibutadiena stereoregulata cu continut inalt de unitati de vinil are proprietati termoplastice. casnice.4. In 1932 a inceput in U. jucarii si diferite obiecte de uz casnic. tuburi.Butadien` CH2 = CH – CN Acrilonitril CH3 I CH2 = C – CH = CH2 I CN Cauiciuc butadien-acilonitrilic (Buna N. Cauciucul poliizoprenic se fabrica la Combinatele Petrrochimice de la Ploiesti si Borzesti. servind la fabricarea diferitelor produse.4 (I). curele si benzi de transmisie. GRN) CH3 I . cea mai mare importanta industriala o au cauciucurile butadiene stereoregulate.CH2 – CH I CH = CH CH CH2 CH II CH2 I II III Se produce cauciuc stereoregulat (prin polimerizare cu catalizatori coordinativ ionici sau cu compusi litiu-organici) si nestereoregulat (polimerizare radicala in emulsie sau polimerizare in masa cu metal alcalin). Rezulta un cauciuc sintetic brut cu proprietati asemanatoare celui natural si care se foloseste dupa vulcanizare. echipamente electroizolante. dar si prin alte caracteristici.2-vinil (III): CH2 CH2 CH2 CH . garnituri de etansare. textile. Tipurile obtinute cu catalizatori Ziegler-Natta contin 87-98% unitati cis – 1.

alcool. a radiatiei U. dup` faza de detenta. 22x104.4. Proprietatile dielectrice arata calitatile bune de izolator. separarea cauciucului se face cu acetona.005. cacuciucul sufera o izomerie cis-trans. unde se antreneaza cu abur tot solventul.0. in prezenta catalizatorilor Ziegler-Natta solubili. Procesul tehnologic poate fi discontinuu sau continuu: In vasul cu agitator 1 se prepara solutia sau suspensia de catalizator.2 cilcopentadien` .Microstructura cauciucului butadienic obtinut prin polimerizare cu metale alcaline depinde de natura metalului utilizat. Acetatul de izobutil la 20. la o presiune pana la 1 Mpa. trecand in vasul de detenta 3. monomerul. pentru fabricarea unor copolimeri ai butadienei cu stirenul si izoprenul. in functie de solubilitatea sistemului catalutic.2. se usuca si se baloteaza. Atat in monomer cat si in solvent trebuie exclusa prezenta oxigenului si diminuat cat mai mult continutul compusilor oxigenului. Atunci cand se produce cauciucul butadienic extins cu ulei si/sau negru de fum. La cauciucul butadienic polimerizat cu metal alcalim Mn = (8. astfel incat masa de reactie ajunge la o concentratie de 6 – 25% cauciuc butadienic. Suspensia apoasa de cauciuc butadienic este separata in storcatorul cu melc 7.). sulfului si azotului. toluen. etc. pe cand cu catalizatorii de nichelcobalt se obtin distributiile cele mai largi si grade avansate de ramificare. Polimerizarea in solutie Polimerizarea stereospecifica a butadienei se realizeaza in solutie (benzen. in masa de reactie procesul poate decurge in faza omogena sau heterogena. Cauciucul butadienic obtinut prin polimerizarea radicala in emulsie contine 820% cis – 1.5 – 6 h.50C este solvent q pentru cauciucul butadienic cu continut inalt de unitati cis. In solutia concentrat` care iese se introduce stabilizatorul care trece la degazarea apoasa 5. introducand un regulator se poate obtine un cauciuc butadienic cu masa mol. Cca. rezidiu – 0. iar in faza apoasa trece cea mai mare parte din componentele sistemului catalitic. . limitele superioare ale impuritatilor fiind (%masa): acetilene – 0. dimer –0.V. Cu catalizator alfin. etc).aproape egal de unitati cis. Sub actiunea unor agenti chimici (tioacizi. deoarece cantitati mici de compusi electronodonori pot afecta considerabil structura polimerului. pe o durata de 0. Polimerizarea se conduce la temperaturi intre 4 si 600C. In solutie. sau a radiatiei de inalta energie. 56-75% unitati trans – 1. si 12-25% untitati 1.4. Butadiena (99-99. etc. pot incetini sau chiar opri polimerizarea.001. Masa moleculara si distributia ei precum si ramificarea la cauciucul butadienic stereoregulat variaza in limite largi in functie de sitemul si conditiile de polimerizare: cu catalizatorii litiu-organici se obtine distribitia cea mai ingusta si o ramificare redusa.1. ajungand la mase moleculare extrem de mari. se spala.1.4 si trans – 1. se recupereaza butadiena si o parte din solvent. solventul si solutia (dispersia) de catalizator se introduc in bateria de polimerizare prevazute cu agitare si racire eficienta. Procedeul se aplica industrial putin. In unele variante tehnologice. in pentan la 300C polimerizarea butadienei decurge extrem de rapid.20)x104 si distributia maselor moleculare este mai larga decat in cazul cauciucului stereoregulat.4. La iesirea din faza de polimerizare. in solutia de cauciuc se introduc plastifiantul si suspensia apoasa de negru de fum. cauciucul poate fi hidrogenat. butadiensulfon`.5….6%) trebuie sa fie de puritate deosebit`. in masa de reactie se introduce stoperul pentru dezactivarea sistemului catalitic si intreruperea polimerizarii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->