Ministerul Educaiei al Republicii Moldova

Centrul de Excelen n Construcii din R. Moldova

REFERAT
LA

CHIMIE
Tema: Obinerea cauciucului i
ultilizarea lui

A efectuat:
Olaru A.
Evel n grupa CC.14.09.5
A verificat:
Coretchi A.
Profesoar de Chimie

-Chisinau 2015-

Cauciucul este un termen general care definete polimeri elastici din gum, poate fi de
origine natural, sau cauciucul sintetic obinut din izopren, acesta din urm este o
form mai pur omogen i cheltuielile de ob inere sunt mai reduse dect cele ale
cauciucului natural. Utilizarea principal a cauciucului sintetic este pentru fabricarea
anvelopelor, sau ca nlocuitor al cauciucului natural care se ob ine din latexul
de rin produs de arborele de cauciuc (Hevea brasiliensis).

Istoric
n perioada 1735 - 1744, exploratorul Charles Marie de La Condamine ntreprinde o expediie
tiinific n Peru pentru msurarea meridianului terestru. n zonaAmazonului, n 1744,
descoper arborele de cauciuc i remarc proprietile sevei secretat de acesta.
Charles Goodyear descoper ntmpltor vulcanizarea pe care o breveteaz n 1844. n
1860, Charles G. William obine separarea izoprenului. Alte inovaii industriale sunt aduse
de francezul Gustave Bouchardat n 1880 i de englezul William Tilden n 1884. n timpul
celui de-al Doilea Rzboi Mondial, este stimulat producia de cauciuc sintetic pentru
nlocuirea cauciucului natural.

Cauciucul sintetic
In anul 1860 Greville Williams reuete s obin i s stabileasc formula chimic a
izoprenului (C5H8) prin distilarea cauciucului natural. Aceast descoperire face posibil etapa
urmtoare de sintetizare a cauciucului artificial din izopren i acid clorhidric, n anul 1879 de
ctre Gustave Bouchardat. Prin anul 1900 J. Kondakow reuete sintetizarea din
dimetilbutadien, patentul de obinere a cauciucului artificial a fost acordat n anul 1909 lui
Fritz Hofmann. Aceast descoperire permite firmei Bayer din Leverkusen s produc ntre
anii 1915 -1918 o cantitate de 2 500 de tone cauciuc artificial. Prima producie de cauciuc
sintetic reentabil din punct de vedere economic a fost cauciucul (SBR) produs n 1929 prin
metoda de polimerizare a emulsiei a lui Walter Bock din 1,3-Butadien i styrol. In anul 1930
Erich Konrad i Eduard Tschunkur reuec s produc n Germania cauciucul NBR, iar
n SUA firma DuPont produce cauciucul CR, care azi este numit neopren. n 1942, n SUA se
reuete producerea cauciucului-silicon, iar n 1948 cauciucul-fluor, ca n anii urmtori s fie
perfecionat tot mai mult producia de cauciuc sintetic.

Utilizare
Intre 65 % i 70 % din producia total de cauciuc este folosit ca materie prim pentru
producerea anvelopelor de maini. Cauciucul natural este folosit atare ca polimer sau sub
form de amestec cu cauciucul sintetic. Dezavantajul cauciucului natural este ca se poate

-Chisinau 2015-

descompune dac ajunge n contact cu lumina solar (razele UV) sau cu lipidele. O alt
aplicare important este de folosire ca liant n industria hrtiei, industria productoare de
covoare sau n medicin, la mnuile din latex. Mai poate fi folosit ca profile elastice de
etanare; la cele care sunt supuse la aciunea intemperiilor se folosete EPDM (ethylene
propylene diene monomer).

Productori de cauciuc natural

ri mai importante productoare de cauciuc natural

Rang

Stat

Producie
Rang
(in mii. t)

Stat

Producie
(in mii. t)

Tailanda

3030

10

Brazilia

96

Indonezia

1792

11

Sri Lanka

92

Malaysia

1000

12

Filipine

88

India

694

13

Guatemala

50

China

550

14

Cambodgia

46

Vietnam

391

15

Camerun

46

Coasta de
filde

123

16

Myanmar

36

Nigeria

112

17

Mexic

23

Liberia

108

Opt state produc peste 88 % din producia

mondial

-Chisinau 2015-

Cauciucul natural se extrage din sucul lptos al unor

arbori tropicali de genul Hevea brasiliensis, Ficus elastica, ori
din sucul unor plante care cresc n zona temperat, cum
sunt: tau-saczul, coc-saczul, si crm-saczul, n care
latexul este depus n rdcini.
Din punct de vedere chimic, cauciucul natural este o
hidrocarbur macromolecular, cu formula brut (C5H8)n,
unde n variaz ntre 1000 si 5000. Moleculele cauciucului
sunt formate din catene lungi ce au ca si component
structural de baz izoprenul:
CH3
|
-CH2-C=CH-CH2-CH2-C=CH-CH2-

CH3
|

Izoprenul, produs n celulele arborelui de cauciuc n

urma unor procese biochimice asemntoare celor prin care
se formeaz rsina n conifere, are formula brut: C5H8 sau
2-metil-butadien:
CH2=C-CH=CH2
|
CH3
Cauciucul natural obtinut din latex este ambalat n
baloturi si expediat fabricilor pentru prelucrare.
Proprietti. Cauciucul brut are o culoare slab glbuie,
este insolubil n ap, alcool, aceton, dar solubil n benzen,
benzin, sulfur de carbon etc. Cea mai important
proprietate a cauciucului este elasticitatea, care este optim
ntre 0 si 300.
Cauciucul brut prezint o serie de inconveniente:
elasticitatea sa variaz cu temperatura, si anume peste 300
el se nmoaie (curge), iar sub 00 devine casant. Sub actiunea
oxigenului
cauciucul
"mbtrneste",
adic
devine
sfrmicios si inutilizabil.

-Chisinau 2015-

Prin vulcanizare, la dublele legturi ale catenei se

aditioneaz sulf, ceea ce duce la o cuplare ntre molecule,
prin punti de sulf. Vulcanizarea transform cauciucul dintr-un
material plastic ntr-un material elastic modificndu-si
comportarea la actiunea dizolvantilor:

CH3
| |
-CH2-C-CH-CH2-CH2-C-CH-CH2|
S
|
-CH2-C-CH-CH2-CH2-C-CH-CH2| |
CH3

CH3
| |
|
S
|
| |
CH3

Practic, vulcanizarea se face tratnd cauciucul cu sulf

sau cu protoclorur de sulf, S2Cl2 n proportie de 0,3-3% n
greutate fat de cauciuc si n conditii speciale de
temperatur si de presiune.
Un procedeu modern l constituie vulcanizarea
radioactiv, care const n expunerea cauciucului influentei
radiatiilor emise de izotopul radioactiv al cobaltului,
obtinndu-se un cauciuc vulcanizat de calitate superioar.
Prin vulcanizare, cauciucul si mbuntteste propriettile: i
se mreste elasticitatea pe care si-o mentine ntre limite
mult mai mari de temperatur, devine mai rezistent la agenti
mecanici, la frecare, la agenti chimici si la ap, nu las
gazele s treac prin el si dobndeste calitti de bun izolator
electric.
Prin nclzire, sub presiune redus, cauciucul se
descompune cu formare de izopren.
Datorit
dublelor
legturi
existente
n
lantul
macromoleculelor, cauciucul are proprietatea de a da reactii
de aditie, caracteristice hidrocarburilor nesaturate.
Cauciucul aditioneaz brom si acid bromhidric; de
asemenea, prin hidrogenare catalitic rezult hidrocauciucul

-Chisinau 2015-

[C5H10]n, care nu mai contine duble legturi si prezint

caracter saturat.
ntrebuintri. Cantitti importante de cauciuc se
consum pentru fabricarea anvelopelor, n industria
constructoare de masini. Se fabric tuburi, garnituri, curele
de transmisie, articole sanitare, prti din aparate si din
instalatii necesare industriei chimice, cleiuri de lipit,
ncltminte de cauciuc, izolatoare electrice, obiecte de uz
casnic etc.
Cauciucul sintetic
Cauciucul sintetic este un compus macromolecular cu
proprietti asemntoare celor ale cauciucului natural, care
se obtine prin polimerizarea izoprenului sau prin
polimerizarea butadienei ori prin copolimerizarea lor cu stiren
sau cu nitril-acrilic etc. Vulcanizarea cauciucului sintetic se
face analog cu a cauciucului natural. Fabricarea cauciucului
sintetic comport dou operatii:
Prepararea monomerului; ca monomeri se pot folosi:
izoprenul, butadiena, stirenul metil-stirenul, acrilonitrilul,
cloroprenul etc.;
Polimerizarea
sau
copolimerizarea
monomerilor
enumerati.
Ca procedee de polimerizare se utilizeaz astzi:
Polimerizarea termic n prezenta de sodiu metalic;
Polimerizarea n bloc (mas) si n emulsie.
Vom descrie cteva din cele mai importante tipuri de
cauciucuri sintetice.
Cauciucul polibutadienic (Buna). n anul 1923, S.V.
Lebedev a fabricat n U.R.S.S. acest tip de cauciuc sintetic
prin polimerizarea, sub actiunea sodiului metalic, a
butadienei, obtinute pe atunci din alcool etilic. Astzi,
butadiena se polimerizeaz n emulsie, folosind ca initiatori
hidroperoxidul de izopropil-benzen.
n procesul de polimerizare, moleculele de butadien se
pot lega n pozitiile 1, 4 rezultnd polimeri liniari nesaturati
conform schemei:

-Chisinau 2015-

1
2
3
4
1
nCH2=CH-CH=CH2-CH2-CH=CH-CH2-CH2-CH=CH-CH2Butadien
Polibutadien
(polimer liniar nesaturat)
n realitate, procesul de polimerizare nu poate fi condus
n ntregime n acest sens, astfel c o parte din moleculele de
butadien se leag n pozitiile 1, 2 rezultnd polimeri cu
catene laterale nesaturate, conform schemei:
1

1 2
nCH2=CH-CH=CH2-CH2-CH-CH2-CH-
1, 3 - Butadien
|
|
3CH
3CH
||
||
4CH2 4CH2
Polibutadien

Cauciucul butadienic se cunoaste sub denumirea de

cauciuc Buna (butadien-natrium), nume ce deriv de la
procedeul lui Lebedev (polimerizarea butadienei cu sodiu
metalic).
Cauciucul butadienic se foloseste n amestec cu altele,
la fabricarea anvelopelor, a testurilor cauciucate etc.
Cauciucul poliizoprenic. Se obtine prin polimerizarea
izoprenului n emulsie, sub actiunea unor catalizatori organometalici, rezultnd un produs macromolecular identic
cauciucului natural:
CH3
CH3
CH3
|
|
|
nCH2=C-CH=CH2-CH2-C=CH-CH2-CH2-C=CH-CH2Izopren
Cauciuc poliizoprenic

-Chisinau 2015-

n viitor dezvoltarea industriei cauciucului va tinde ctre

fabricarea acestui produs.
Cauciucul butadien-stiren (butadien-stirenic). Catenele
laterale nesaturate de la cauciucul polibutadienic pot deveni
la rndul lor punctul de plecare al unor noi ploimerizri, tot cu
molecule de butadien, ceea ce ar duce la obtinerea unui
polimer cu catena ramificat. Acest neajuns a putut fi n
parte evitat prin copolimerizarea butadienei cu circa 20%
stiren (CH2=CH-C6H5 sau vinil-benzen). Copolimerul rezultat,
butadien-stiren, este constituit din macromolecule de forma:
-CH2-CH=CH-CH2-CH-CH2-CH2-CH=CH-CH2|
C6H5
n
Prin acest procedeu s-a fabricat, dup anul 1936,
cauciucul sintetic cunoscut sub numele de Buna S, cauciuc SK (sovietic-Kauciuc), G.R.S. (fabricatie S.U.A.) etc.
Productia mondial de cauciuc butadien-stiren este de
2000000 tone/an. n tara noastr, la combinatul de cauciuc
sintetic din orasul Gheorghe Gheorghiu-Dej, se fabric
cauciuc butadien-metil-stirenic, prin coplimerizarea
CH3
|
butadienei cu metil-stirenul (CH2=C-C6H5), raportul
copolimerilor fiind de 70% butadien si 30% metil-stiren.
Copolimerul
rezultat
(butadien-metil-stiren)
avnd
macromoleculele de forma:
CH3
|
-CH2-CH=CH-CH2-CH2-C-CH2-CH=CH-CH2|
C6H5
n
Datorit propriettilor superioare pe care le prezint,
acest sortiment de cauciuc se foloseste n special la
fabricarea anvelopelor.

-Chisinau 2015-

Cauciucul butadien-acrilonitrilic. Acest cauciuc sintetic

se obtine prin copolimerizarea n emulsie a butadienei
CH2=CH-CH=CH2 cu acrilonitril CH2=CH-CN: si poart
denumirea de SKN, Buna N sau Perbunan. Se foloseste la
confectionarea garniturilor si a furtunurilor pentru transportul
produselor petroliere, deoarece este insolubil n alcani.
Realizarea cauciucurilor sintetice a creat posibilitatea
nelimitat de a se mri capacittile de producere si a dus la
obtinerea unor sortimente de caucicuri superioare celor
naturale, cu utilizri speciale n anumite domenii.
n tara noastr, fabricarea cauciucului sintetic n
cantitti necesare industriei n plin dezvoltare constituie o
preocupare important a statului nostru.
La noi n tar, cauciuc sintetic se fabric la Combinatul
Petrochimic din orasul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Productia
acestui mare combinat, 50000 tone/an, asigur nevoile
consumului intern de cauciuc.
Prelucrarea cauciucului (ncorporarea n cauciuc a unor
materiale ca, acceleratori de vulcanizare, negru de fum etc.,
nainte de vulcanizare) se face la uzinele prelucrtoare, cum
sunt: combinatul de la Jilava, "Cauciucul Quadrat" din
Bucuresti, uzinele "Victoria" Floresti-Prahova si Uzina de
Anvelope "Danubiana", Popesti-Leordeni-Bucuresti.

-Chisinau 2015-