Cauciucul natural

Cauciucul natural se extrage din sucul lptos al unor arbori tropicali de genul Hevea brasiliensis,
Ficus elastica, ori din sucul unor plante care cresc n zona temperat, cum sunt: tau-saczul, coc-saczul,
si crm-saczul, n care latexul este depus n rdcini. Din punct de vedere chimic, cauciucul natural este o
hidrocarbur macromolecular, cu formula brut (C5H8)n, unde n variaz ntre 1000 si 5000. Cauciucul
natural obtinut din latex este ambalat n baloturi si expediat fabricilor pentru prelucrare.
Proprietti. Cauciucul brut are o culoare slab glbuie, este insolubil n ap, alcool, aceton, dar
solubil n benzen, benzin, sulfur de carbon etc. Cea mai important proprietate a cauciucului este
elasticitatea, care este optim ntre 0 si 300. Cauciucul brut prezint o serie de inconveniente: elasticitatea
sa variaz cu temperatura, si anume peste 300 el se nmoaie (curge), iar sub 00 devine casant. Sub
actiunea oxigenului cauciucul "mbtrneste", adic devine sfrmicios si inutilizabil. Practic, vulcanizarea
se face tratnd cauciucul cu sulf sau cu protoclorur de sulf, S2Cl2 n proportie de 0,3-3% n greutate fat
de cauciuc si n conditii speciale de temperatur si de presiune. Un procedeu modern l constituie
vulcanizarea radioactiv, care const n expunerea cauciucului influentei radiatiilor emise de izotopul
radioactiv al cobaltului, obtinndu-se un cauciuc vulcanizat de calitate superioar. Prin vulcanizare,
cauciucul si mbuntteste propriettile: i se mreste elasticitatea pe care si-o mentine ntre limite mult
mai mari de temperatur, devine mai rezistent la agenti mecanici, la frecare, la agenti chimici si la ap, nu
las gazele s treac prin el si dobndeste calitti de bun izolator electric. Prin nclzire, sub presiune
redus, cauciucul se descompune cu formare de izopren. Datorit dublelor legturi existente n lantul
macromoleculelor, cauciucul are proprietatea de a da reactii de aditie, caracteristice hidrocarburilor
nesaturate. Cauciucul aditioneaz brom si acid bromhidric; de asemenea, prin hidrogenare catalitic
rezult hidrocauciucul [C5H10]n, care nu mai contine duble legturi si prezint caracter saturat.
ntrebuintri. Cantitti importante de cauciuc se consum pentru fabricarea anvelopelor, n
industria constructoare de masini. Se fabric tuburi, garnituri, curele de transmisie, articole sanitare, prti
din aparate si din instalatii necesare industriei chimice, cleiuri de lipit, ncltminte de cauciuc, izolatoare
electrice, obiecte de uz casnic etc.

Neopren Cauciuc sintetic

Neoprenul (C4H5Cl) sau cloropren (ISO Standard Code - CR), a fost inventat de firma DuPont n anul
1930 odat cu comercializarea unor produse noi dincauciuc pe baz de policloropren.
Policloroprenul este obtinut prin polimerizarea cloroprenului, dar macromoleculele au i catene
laterale nesaturate, asemntoare celor din cauciucurile butadien-stiren sau butadien-acrilonitril.
Polimerizarea se realizeaz cu iniiatori radicalici, iar vulcanizarea se face cu oxizi metalici, care
reacioneaz cu atomii de clor, formnd puni de oxigen ntre
macromolecule.
Iniial neoprenul s-a numit duprene, fiind primul tip de cauciuc
sintetic produs industrial pentru uz general.
Neoprenul prezint rezisten superioar cauciucului natural la aciunea razelor
solare, ozon, hidrocarburi, greutate redus, fiind folosit din ce n ce mai mult n cele mai diverse sectoare
industriale (tuburi, garnituri etane rezistente la aciunea carburanilor, accesorii
de calculator, medicin, izolator electric etc).

n ultimul timp datorit dezvoltrii sporturilor acvatice, neoprenul este folosit pentru
confecionarea costumelor de scufundare, surfing, deoarece n ap confer flotabilitate pozitiv sporit
precum i o mai bun protecie termic.
n anul 2000 au fost produse la nivel mondial peste 300.000 tone de neopren.