Cauciucul 

este un termen general care definește polimeri elastici din gumă, poate fi de origine naturală, sau
cauciucul sintetic obținut din izopren, acesta din urmă este o formă mai pură omogenă și cheltuielile de obținere sunt
mai reduse decât cele ale cauciucului natural. Utilizarea principală a cauciucului sintetic este pentru fabricarea
anvelopelor, sau ca înlocuitor al cauciucului natural care se obține din latexul de rășină produs de arborele de
cauciuc. . Cauciucul natural este folosit atare ca polimer sau sub formă de amestec cu cauciucul sintetic.
Dezavantajul cauciucului natural este ca se poate descompune dacă ajunge în contact cu lumina solară (razele UV)
sau cu lipidele. O altă aplicare importantă este de folosire ca liant în industria hârtiei, industria producătoare de
covoare sau în medicină, la mănușile din latex.

Ce este cauciucul natural

Cauciucul natural este obținut dintr-un copac numit Hevea brasiliensis ca suspensie
apoasă. Este un polimer natural de biosinteză și este cunoscut în principal pentru
rezistența sa excelentă la tracțiune, spre deosebire de majoritatea celorlalți
polimeri. În plus, cauciucul natural are o regularitate structurală mai mare, o
rezistență verde mai mare și o rată de vulcanizare mai rapidă. Datorită acestei
viteze rapide de vulcanizare, cauciucul natural a devenit una dintre cele mai
importante materii prime în multe industrii, inclusiv anvelope, mănuși, covoare de
cauciuc, etc. În ciuda proprietăților sale excelente, cauciucul natural arată o
rezistență foarte slabă la oxigenul atmosferic, ozonul, uleiurile și diverși solvenți de
hidrocarburi. Alte proprietăți ale cauciucului natural includ ușurința de prelucrare,
performanțe dinamice excelente, cu o pierdere scăzută de histereză, proprietăți
bune la temperaturi scăzute, capacitatea de a lega piese metalice, rezistență
ridicată la rupere și la abraziune, performanțe dinamice bune, acumulare de
căldură scăzută în timpul încălzirii și nivel scăzut de amortizare.

Monomerul cauciucului natural este unitățile cis-1, 4-izopren. Atât formele de cauciuc din
latex, cât și cele uscate sunt utilizate direct în multe aplicații industriale. În ciuda dezvoltării
unor cauciucuri sintetice alternative cu proprietăți excelente, cauciucul natural deține în
continuare 30-40% din cota de piață pe piața mondială a cauciucului. Unele aplicații din
cauciuc natural includ garnituri de cauciuc, garnituri,
componente electrice, furtunuri și tuburi, izolatoare de
vibrații, cuplaje de antrenare, suporturi de șoc etc.
Diferențe dintre cauciucul natural și cauciucul sintetic

Sinteza
Cauciuc natural: cauciucul natural, după cum sugerează și numele, apare în mod
natural în celulele plantei.

Cauciuc sintetic: cauciucul sintetic este sintetizat din subprodusele petrolului brut

prin utilizarea tehnicilor de polimerizare a soluției sau emulsiei.

Monomerii
Cauciuc natural: Monomerii includ cis-1, 4-izopren.

Cauciuc sintetic: Monomerii sunt diferiți în fiecare tip de cauciuc sintetic.

Conținut de polimeri
Cauciuc natural: Conținutul de polimer sau calitatea latexului variază foarte mult și
depinde de clonă, zonă geografică, vreme, tipul de sol și conținutul de cauciuc din
latex.

Cauciuc sintetic: cauciucuri de înaltă calitate, cu conținut constant de polimeri,

pot fi obținute cu impurități foarte mici.

Prezența de antioxidanți
Cauciuc natural: Antioxidanții sunt prezenți în mod natural.

Cauciuc sintetic: Antioxidanții sunt absenți (trebuie adăugați din exterior).

Proprietăți
Cauciuc natural: proprietățile cauciucului natural sunt dificil de modificat.

Cauciuc sintetic: proprietățile cauciucurilor sintetice pot fi ajustate pentru a se

potrivi cu proprietățile aplicației finale.