WASHINGTON - PĂRINTE FONDATOR AL STATELOR UNITE ALE AMERICII
Referat realizat de: Mara-Elena Dick
Clasa a X-a D PARINTII FONDATORI AI STATELOR UNITE ALE AMERICII Părinții fondatori ai Statelor Unite ale Americii, conform originalului din engleză, Founding Fathers of the United States, sunt un grup de bărbați, în majoritate covârșitoare de descendență anglo-saxonă, care fie au semnat Declarația de independență a Statelor Unite ale Americii, Constituția Statelor Unite ale Americii, au participat efectiv la Războiul Revoluționar American și/sau au avut contribuții majore de natură ideatică, legislativă, participativă la crearea Statelor Unite ale Americii. Istoricul Richard B. Morris, în 1973, a identificat următoarele șapte personalități ca părinți-fondatori: Alexander Hamilton, George Washington, Benjamin Franklin, John Jay, John Adams, Thomas Jefferson și James Madison. CINE A FOST GEORGE WASHINGTON? George Washington (n. 22 februarie 1732,Colony of Virginia, Thirteen Colonies, Regatul Marii Britanii – d. 14 decembrie 1799, Mount Vernon, Virginia, SUA) a fost primul președinte al Statelor Unite. Distins general și om de stat american, militant și factor esențial în obținerea independenței față de Regatul Marii Britanii , Washington a fost desemnat, în 1787, președinte al Convenției Constituționale, care urma să elaboreze legea fundamentală a Statelor Unite. În 30 aprilie 1789, Colegiul electoral l-a ales în unanimitate pe George Washington președinte. El rămâne, până astăzi, singurul șef de stat american care a întrunit 100% din voturile electoratului. A avut un rol decisiv în organizarea armatei americane care a repurtat victoriile de la Saratoga (1777) și Yorktown (1781), hotărâtoare pentru obținerea independenței Statelor Unite ale Americii. În 1787, Washington a fost președintele Convenției constituționale care a adoptat Constituția Statelor Unite ale Americii, în vigoare și astăzi, fiind unul din semnatarii acesteia. Ca președinte între 1789 și 1797, Washington a dus o politică internă conservatoare, iar pe plan extern a fost un adept al izolaționismului. PRESEDINTIA
Colegiul electoral l-a ales în unanimitate pe George Washington
președinte în 1789 și apoi în alegerile din 1792, George Washington a depus jurământul ca prim președinte conform constituției Statelor Unite ale Americii în 30 aprilie 1789 la Federal Hall în New York cu toate că, la început nu-și dorea această funcție. Primul Congres al Statelor Unite a votat să-i plătească lui Washington un salariu de 25000 de dolari pe an, o sumă foarte mare pentru 1789. Washington, deja bogat, refuză salariul deoarece prețuia foarte mult imaginea sa ca funcționar public dezinteresat. La insistența Congresului, totuși, acceptă în cele din urmă plata, pentru a evita un precedent în care postul de președinte ar fi perceput ca accesibil numai pentru persoanele bogate care își permiteau să servească țara fără salariu. Washington a participat cu mare atenție la ceremonie având grijă ca titlurile și vestimentația să fie republicane și nu a imitat niciodată curțile regale europene. Până la sfârșit a preferat apelativul de ,,Domnule Președinte" altor denumiri pompoase care i-au fost sugerate. Washington s-a dovedit a fi un bun administrator. Bun în a delega sarcini și bun judecător al talentului și caracterului personal, Washington ținea regulat ședințe ale cabinetului pentru a dezbate problemele înainte de a lua o decizie.În privința sarcinilor de rutină era ordonat, energic, respectuos cu privire la opinia altora dar hotărât, urmărind obiective generale dar și consistența acțiunilor particulare în atingerea TINERETEA. INCEPUTURILE În tinerețea sa George Washington a lucrat ca topograf dobândind astfel o cunoaștere a terenului coloniei sale natale Virginia care mai târziu se va dovedi de neprețuit. Căsătoria fratelui său cel mai mare în puternica familie Fairfax i-a adus tânărului George protecția lui Thomas Fairfax, al șaselea Lord Fairfax of Cameron guvernator și latifundiar al regiunii Northern Neck care se întindea pe circa 5 milioane de acri. Către sfârșitul lunii iulie 1749, imediat după înființarea orașului Alexandria, George, în vârstă de 17 ani, a fost numit primul topograf al ținutului nou creat Culpeper County, Virginia. La vârsta de 21 de ani, în Fredericksburg Washington devine Maestru Mason în Masonerie, o organizație creată pe modelul frățiilor, care îl va influența toată viața. În decembrie 1753 lui Washington i se cere de către guvernatorul Virginiei, Robert Dinwiddie să transmită un ultimatum francezilor la frontieră, pe râul Ohio. Washington evaluează forța efectivelor franceze și intențiile și predă mesajul francezilor la Fort Le Boeuf în actualul Waterford. Mesajul care este ignorat, cere francezilor să abandoneze colonizarea în zona Ohio. Cele două puteri coloniale, Marea Britanie și Franța se îndreptau rapid către conflict la scară mondială. Raportul lui Washington asupra întregii situații este amplu citit de ambele părți ale Atlanticului. STILUL SĂU DE VIATA Stilul de viață trăit de Washington era unul aristocratic, vânătoarea de vulpi fiind activitatea favorită. Ca și majoritatea proprietarilor de plantație din Virginia timpului său, importa mărfuri de lux din Anglia și plătea pentru ele prin exportul recoltei de tutun. Cheltuielile extravagante precum și fluctuațiile pe piața tutunului însemna că mulți proprietari de plantație contemporani cu Washington pierdeau bani. (Thomas Jefferson spre exemplu a murit înglodat în datorii.) Washington începe să iasă din datorii prin diversificare. Prin 1766 schimbase recolta principală a plantației din tutun în grâu, o recoltă care putea fi vândută în America și diversificase activitățile prin includerea morăritului, pescuitului, înmulțirea cailor, dărăcitului si țesutului. În Ianuarie 1759 Washington se căsătorește cu Martha Dandridge Custis Washington,văduvă.Scrisorile care încă se mai păstrează, sugerează că s- ar putea să fi fost îndrăgostit la vremea aceea de Sally Faifax, soția unui prieten. Unii istorici cred că George și Martha ar fi fost rude îndepărtate. Cu toate acestea George si Martha au avut o căsnicie reușită și împreună au crescut doi copii dincăsătoria ei anterioară. CURIOZITATI DESPRE VIATA PERSONALA Washington a suferit de probleme cu dantura de-a lungul întregii vieți. Primul dinte l-a pierdut la vârsta de 22 de ani și rămăsese cu unul singur când a devenit președinte. John Adams pretinde că Washington și-a pierdut dinții pentru că obișnuia să spargă nuci de Brazilia cu dinții dar istoricii moderni cred că faptul că a fost tratat în tinerețe cu oxid de mercur pentru variolă și malarie, a contribuit la pierderea dinților. Proteza dentară creată când Washington a devenit președinte era făcută din fildeș de elefant și de hipopotam, ținute împreună cu arcuri din aur. Unul din miturile de durată este acela când Washington a tăiat cireșul tatălui său și când a fost întrebat despre asta a folosit faimosul răspuns „nu pot să mint, am folosit securișca”. Nu există nici o dovadă că aceasta s-ar fi întâmplat. Aceasta, precum și legenda cu Washington aruncând dolarul de argint peste râul Potomac a făcut parte din colecția de mituri despre Washington scrisă de Parson Weems care l-a făcut pe Washington o figură legendară nu numai prin realizările sale prezidențiale sau din timpul războiului. RAZBOIUL CU FRANCEZII SI INDIENII(RAZBOIUL DE 7 ANI) În 1755 Washington este adjunctul generalului britanic Edward Braddock în nefericita expediție Monongahela. Acesta a fost un efort major de recucerire al zonei Ohio. În timp ce Braddock este ucis și expediția se sfârșește într-un dezastru militar, Washington se distinge ca eroul de la Monongahela. Rolul lui Washington în timpul bătăliei este încă dezbătut, biograful Joseph Ellis afirmă că Washington a călărit de-a lungul și de-a latul câmpului de bătălie reorganizând rămășițele forțelor britanice și a milițiilor din Virginia pentru a se retrage. În urma acestei acțiuni, lui Washington i se încredințează comanda unei zone dificile de frontieră în munții Virginiei unde este recompensat prin avansarea la gradul de colonel și numit comandant al tuturor forțelor coloniei Virginia. În 1758, Washington participă cu gradul de general de brigadă, în expediția lui Forbes care îi silește pe francezi să evacueze Fort Duquesne și duce la întemeierea orașului Pittsburgh. Mai târziu, în același an, Washington demisionează din serviciul militar activ și petrece următorii 16 ani ca proprietar de plantație și politician în Virginia. REVOLUTIA AMERICANA
După începerea luptelor în aprilie 1775, Washington apare îmbrăcat în uniformă
militară la al doilea Congres Continentalsemnalând că el este pregătit de război. Washington avea prestigiul, experiența militară, carisma și reputația de a fi patriot și era sprijinit de către Sudul Americii în special Virginia. Deși nu a căutat explicit să ia comanda și chiar a afirmat că nu este la înălțimea unei astfel de însărcinări, nu avea nici un competitor serios. Congresul creează Armata Continentală pe data de 14 iunie 1775. Propus de către John Adams de Massachusetts, Washington este astfel numit General Maior și ales de către congres pentru a fi Comandant Suprem. Washington preia comanda Armatei Continentale pe câmpul din Cambridge, Massachusetts în Iulie 1775, în timpul asediului Bostonului deja în desfășurare. Realizând că armata sa duce lipsă disperată de praf de pușcă, Washington caută alte surse. Sunt organizate raiduri asupra unor arsenale britanice, inclusiv unele în Caraibe și se încearcă producerea locală a prafului de pușcă. Către sfârșitul lui 1776 sunt obținute 2,5 milioane de livre, majoritatea din Franța, o cantitate abia adecvată față de nevoile armatei. Washington reorganizează armata și îi forțează pe englezi să se retragă prin instalarea artileriei pe înălțimile din Dorchester Heights care dominau orașul. Britanicii evacuează Bostonul, iar Washington își mută armata la New York.Deși negative în aprecierile referitoare la Congresul Continental, ziare britanice lăudau caracterul lui Washington și calitățile sale de comandant militar. Acestea erau articole îndrăznețe despre un general inamic care comanda o armată În august 1776, generalul britanic William Howe lansează o campanie masivă navală și terestră cu scopul de a ocupa New York-ul și propune un acord negociat. Bătălia de la Long Island, cum a rămas în istorie, a fost cea mai mare bătălie din întregul război. Retragerea în timpul nopții în urma bătăliei peste East River fără nicio pierdere umană sau materială este văzută de către unii istorici ca una din cele mai mari realizări militare ale lui Washington. 25 decembrie 1776, noaptea, Washington organizează un contraatac, conducând forțele americane peste Delaware River și capturează în Trenton, New Jersey, 1000 mercenari germani. Urmează o altă victorie la Princeton la începutul lui ianuarie Forțe britanice înfrâng trupele lui Washington în bătălia de la Brandywine la 11 septembrie 1777. Armata lui Washington atacă fără succes garnizoana britanică din Germantown la începutul lui octombrie. Între timp, Burgoyne, izolat, îndepărtat de Howe, este prins în capcană și forțat să se predea cu întreaga lui armată la Saratoga. Acesta este un eveniment major, care determină Franța să răspundă la înfrângerea lui Burgoyne prin intrarea în război, aliată deschis cu America și transformând Războiul Revoluționar într-un conflict mondial major. Pierderea orașului Philadelphia de către Washington determină unii membri ai Congresului să discute înlăturarea acestuia de la comandă. Această încercare eșuează însă, după ce suporterii săi se raliază în apărarea acestuia. Armata lui Washington își așează tabăra la Valley Forge îndecembrie 1777 și rămâne acolo pentru următoarele șase luni. În cursul iernii 2500 de oameni dintr-un efectiv de 10000 mor de frig și boli. Totuși, primăvara următoare armata iese din tabăra de la Valley Forge în ordine. Britanicii evacuează Philadelphia pentru a se îndrepta spre New York dar Washington îi atacă la Monmouth și îi obligă să se retragă de pe terenul de luptă. După aceasta britanicii continuă să se îndrepte spre New York în timp ce Washington își scoate armata din acest oraș. În vara lui 1779 la cererea lui Washington, generalul John Sullivan lansează o decisivă campanie a „pământului pârjolit” care distruge cel puțin 40 de așezări ale indienilor Iroquois în actuala zonă centrală și superioară a statului New York, ca răspuns la atacurile indiene și ale loialiștilor împotriva așezărilor americane. Washington dă lovitura de grație britanicilor în 1781, după ce o victorie navală franceză le permite americanilor să încercuiască armata britanică în Virginia. Predarea britanicilor la Yorktown în octombrie 1781 marchează sfârșitul majorității ostilităților. Deși cunoscut pentru succesele din timpul războiului, Washington a suferit multe înfrângeri până să iasă victorios din război. DISCURSUL SAU DE RAMAS BUN
Discursul lui Washington de rămas bun (pus în circulație ca scrisoare
publică) a fost unul din cele mai influente declarații politice despre valorile politice americane. Schițat în principal chiar de către Washington, cu ajutorul lui Hamilton, sfătuiește asupra necesității și importanței uniunii naționale, valorii constituției și domniei legii, asupra aspectelor negative ale partidelor politice și a adevăratelor valori pe care republicanii trebuie să le posede. În timp ce respinge sugestiile că ar trebui să includă că moralitatea necesită ,,o autoritate religioasă divină", el numește moralitatea ,, un necesar izvor al guvernării populare". Washington afirmă că ,,indiferent cât de mult atribuim influenței unei educații rafinate asupra unor minți de o anumită structură, atât rațiunea cât și experiența ne opresc să ne așteptăm ca morala națională să triumfe în excluderea principiului religios". CITATE SEMNIFICATIVE
”Fii amabil cu toţi, dar prietenos cu puţini.Iar cei puţini să-ţi
dovedească înainte de a le oferi încredere.” “Am considerat întotdeauna căsătoria ca fiind unul dintre cele mai importante evenimente din viaţa unui om, temelia fericirii sau a nenorocirii.” “Adevărata prietenie este o floare care creşte foarte încet.”
“Mai bine să fii singur decât într-o tovărăşie îndoielnică.”
“Dorinţa mea este să văd această boală a omenirii, războiul,
eradicată pe pământ.” “Fericirea şi datoria morală sunt inseparabile una de cealaltă”
„Dacă libertatea de exprimare este îndepărtată, atunci am putea
fi conduși, muti și tăcuți, ca oile la măcel”. „Ferește-te de imposturile pretinse patriotisme” BIBLIOGRAFIE