1

Rzboiul de Independen al Statelor Unite ale Americii

Acest articol se refer strict al operaiunile militare ale conflictului armat ale Rzboiului de independen al Statelor Unite ale Americii, numit frecvent i Rzboiul revoluionar american(17751783); pentru implicaiile sociale, politice i economice, incluznd cauzele rzboiului i consecinele acestuia, vedei articolul Revoluia american. Rzboiul de independen al Statelor Unite ale Americii (1775 1783), cunoscut n literatura de specialitate de limb englez dinStatele Unite ca Rzboiul revoluionar american (conform denumirii originare, [The] American Revolutionary War), sau Rzboiul de independen american (conform denominrii originale, American War of Independence),[1] a fost un rzboi care a durat ntre 1775 i1783 i care s-a desfurat n prile estic i nord-estic ale teritoriului de azi al Statelor Unite, respectiv n sud-estul Canadei de azi, fiind purtat ntre Regatul Marii Britanii i revoluionarii celor treisprezece colonii britanice din America de Nord, care au declarat independenaacestora formnd entitatea statal numit Statele Unite ale Americii n 1776. Anterior declanrii rzboiului propriu-zis, cele 13 colonii au declarat oficialii monarhului britanic personae non grata, au format Cel de-al Doilea Congres Continental (conform originarului, Second Continental Congress), au format o armat, Continental Army, un "embrion" de marin, Continental Navy, i, apoi, la 4 iulie 1776, au declarat independena celor 13 foste colonii britanice din America de Nord. Rzboiul de independen a fost culminarea micrii de emancipare politic a colonitilor, Revoluia American, prin care puterea britanic a fost rsturnat. Dup circa trei ani de la nceputul confictelor armate propriu -zise, n 1778, puteri europene majore se alturaser colonitilor mpotriva britanicilor, nclinnd ulterior decisiv balana n favoarea a mericanilor. Diferite triburi de nativi americani au luptat de ambele pri. n timpul primei pri a rzboiului, datorit superioritii navale a Marii Britanii, oraele i zonele de coast s-au aflat sub controlul, respectiv sub ocupaia britanicilor. Totui, zonele de interior ale coloniilor, unde triau circa 90 % din colonitii americani, nu se aflau deloc sub control britanic. Dup victoria trupelor americane de la Saratoga din 1777, Frana, avnd ca naiuni aliate Republica olandez i Spania, a intrat n rzboi de partea americanilor. Intrarea Franei n rzboi s-a dovedit a fi n timp decisiv pentru soarta acestuia ntruct dup victoria sa naval de la Chesapeake mpotriva flotei britanice a urmat capitularea armatei britanice de la Yorktown din 1781. ncheierea efectiv a rzboiului de independen al Statelor Unite, dei dup victoria american de la Yorktown nu au mai urm at alte btlii, a avut loc la Versailles n decembrie 1783. Tratatul de pace ncheiat atunci recunotea Statele Unite i suveranitatea acestora ntreCanada la nord, Florida la sud i fluviul Mississippi la vest.

Origini
Razboiul Revolutionar i are originile dintr-un rzboi precedent, Rzboiul de apte Ani. n America de Nord a fost cunoscut ca Rzboiul Franco-Indian, n care s-au implicat Frana i Marea Britanie n tabere diferite. La sfritul su, Tratatul de la Paris din 1763 ceda Marii Britanii teritorii franceze din America de Nord; victoria generalului Wolfe n Quebec ajutase la obinerea Canadei pentru coroana britanica. Drept urmare a acestei demonstraii de putere militara britanic in Canada, cetenii celor 13 colonii americane se simeau mai n siguran dect pna atunci n privina oricrei ameninri teritoriale din partea francezilor. Dar rzboiul i-a costat pe britanici o mare sum de bani; totui, colonistii americani nu luau in consideraie politica extern a britanicil or care le asigurau apararea. Nu aveau armata sau marina proprie si se bazau exclusiv pe armata si marina britanica pentru aparare. Dupa razboi, Guvernul Britanic a decis sa ceara colonistilor sa plateasca mai mult pentru costul apararii lor. Impozitarea excesiva a fost primita extrem de nefavorabil de colonisti, care au considerat-o nejustificata. De la inflamarea acestor resentimente pana la declansarea unei revolutii situatia a fost orchestrata de propagandistii americani.Sarcina le-a fost usurata de stangacia si lipsa de abilitate cu care guvernul britanic a introdus impozit dupa altul. In 1764, a fost votata Legea Zaharului de catre Parlamentul englez, care impunea taxe vamale suplimentare asupra importurilor de zahar, textile, vin si cafea. Taxele vamale asupra importurilor redistribuite din Anglia erau dublate. Intr-o sedinta de consiliu local, in Boston, din mai 1764, James Otis a ridicat o obiectie in privinta impozitelor si a indemnat la o rezistenta unita fata de impunerea de impozite din Anglia.La putin timp dupa aceea, negustorii din Bostonau inceput sa boicoteze bunurile de lux britanice. In martie 1765, parlamentul englez a votat Legea tipariturilor, primul impozit direct asupra colonistilor americani.Conform acestei legi, toate materialele tiparite erau impozitate, inclusiv ziarele, brosurile, documentele oficiale si permisele.Colonistii au obiectat vehement.A intrat in vigoare o reglementare contestabila, sub forma Legii Incartiruirii, care le cerea colonistilor sa-i hraneasca si sa-i gazduiasca trupele britanice. S-a infiintat o organizatie clandestina care se opunea Legii tipariturilor, numita Fii Libertatii: s-a facut uz de metode violente ca sa-i oblige pe agentii de colectare britanici sa demisioneze.Acesta a trimis o rezolutie lui George al III-lea al Regatului Unit in care se cerea revocarea legii si afirma ca impozitarea fara reprezentare era o violare a drepturilor civile ale colonistilor. In 1766, adunarea de la New York a refuzat cererea generalului Gage de aplicare a Legii Incartiruirii pentru a-si caza trupele.Britanicii au facut un pas inapoi.Legea tipariturilor a fost abrogata.In America au fost ceremonii festive cand au sosit noile trupe, dar si tulburari cand colonistii din New York au refuzat sa-i gazduiasca. Britanicii continuau in schimb sa exporte lemnul din America de Nord pentru construirea flotei navale si metalele pretioase.In orasele coloniilor patrulau trupele britanice, fiind trei soldati britanic pe cap de locuitor. Personalitati marcante ca John Hancock, care era unul dintre cei mai bogai oameni din cele treisprezece

colonii, motenind de la unchiul su o afacere profitabil n domeniul transportului maritim, sia nceput cariera politic n Boston, colonia britanic Massachusetts. Pe msur ce tensiunile ntre coloniti i Marea Britanie se intensificau, n anii 1760, Hancock i folosea averea pentru a susine cauza colonitilor. Devenise foarte popular n Massachusetts, n special dup ce oficilitile britanice i capturaser nava Liberty, n 1768, acuzndu-l contraband. Paul Revere, un argintar, a produs mai multe gravuri cu tent politic i a lucrat i ca dentist, devenind din ce n ce mai mult implicat n aciunile organizaiei Sons of Liberty. Pe 5 martie 1770, a avut loc Masacrul din Boston, manifestat prin incidentele de strad ntre trupele britanice i un grup de ceteni din Boston care au atacat un post de paza britanic. Dup ce au fost provocai de coloniti, soldaii britanici au tras n mulime i au ucis cinci oameni, inclusiv pe sclavul afro-american, Crispus Attucks. Incidentul a fost mult folosit de ctre Samuel Adams, Paul Revere i alii, n lupta lor pentru obinerea libertii americane i, totodat, a contribuit la scderea popularitii englezilor n anii de dinaintea Revoluiei Americane. Masacrul de la Boston a fost un pas pe drumul spre revendicarea independentei. Un alt pas mult mai faimos, a fost Boston Tea Party din 1773, cand ceaiul taxat de catre britanici a fost varsat in port.Protestatari mpiedicaser n alte trei colonii descrcarea ceaiului de import impozitat, dar n Boston guvernatorul Thomas Hutchinson a refuzat s permit chiar i trimiter ea ceaiului napoi n Marea Britanie. Un grup de protestatari au aruncat cele 342 de lzi cu ceai n mare.Parlamentul britanic a rspuns prin nchiderea comerului din Boston. Mai putin spectaculoasa, dar probabil mult mai decisiva, a fost preluarea graduala in militiile coloniale ale unor ofiteri care simpatizau cu cauza revolutionara americana , inlocuindu-i pe loialistii pro-britanici. Militiile erau politizate, in asteptarea unui razboi revolutionar. Dar, un numar urias de colonisti americani obisnuiti ramaneau loiali coroanei britanice si nu erau catusi de putin interesati de lupta. In 1775. revolutionarii au preluat controlul guvernelor fiecareia dintre cele 13 colonii, au intrunit un al doilea congres continental si au format o armata continentala.Cand a inceput razboiul, nu existau nici armata, nici marina americana. Fiecare colonie avea propria militie locala, nu foarte bine pregatita, nu foarte bine echipata si fara uniforme. Membrii militiilor erau recrutati doar pe perioade scurte de timp si nu agreau calatoriile lungi.Erau total nepregatiti pentru o actiune concertata contra unei armate si a unei marine profesioniste inamice. Congresul continental a fondat o armata regulata in iunie 1775, dar numai pe hartie. Pe parcursul razboiului, armata regulata a fost dezvoltata de catre generalul George Washington, cel care a fost numit comandantul ei suprem.

Efectivele
La sfarsitul razboiului, atat armata continentala, cat si marina continentala au fost lasate la vatra.In total, pe tot parcursul razboiului, 250000 de colonisti au servit intr-un fel sau altul cauza revolutionara, chiar daca nu au fost niciodata mai mult de 90000 simultan, iar cel mai mare numar de oameni pe care Washington l-a

comandat pe campul de lupta nu a depasit 17000. Comparativ, in 1775, armata britanica era de asemenea relativ mica, doar 36000 de soldati in total, astfel ca au fost recrutati mai multi in timpul razboiului. In plus, au fost angajati 30000 de mercenari germani.Trupele britanice si cele germane stationate in America de Nord se ridicau la peste 60000 de soldati, insa erau raspandite pe distante uriasie, din Florida pana in Canada. In termeni de efective generale, cele doua tabere erau extrem de bine echilibrate.

Faza militar
Rzboiul n nord (17751780)
Benjamin Franklin s-a ntors n Philadelphia n 1775, nainte ca btliile de la Lexington i Concord s aib loc. Dei Franklin avea aproape 70 de ani, el a ajutat substantanial la planificarea Revoluiei Americane. A fost numit membru al Congresului Continental. n toamna lui 1775 Franklin a mers laCambridge, Massachusetts, locul unde Washington avea armata pentru a discuta probleme legate de Armata Continental (Continental Army). i -a adus un aport important la redactarea Declaraiei de independen a Uniunii i mai trziu la scrirea Articolelor Confederaiei, prima constituie a Statelor Unite.

Campania din Boston: Massachusetts

In perioada premergatoare razboiului, Bostonul a fost scena unei activitati revolutionare intense.Generalul-locotenent Thomas Gage, comandantul suprem britanic pentru America de Nord, isi avea cartierul general acolo; sub comanda sa se aflau 4 regimente din Boston, compunandu-se din 4000 de oameni in total. In noaptea de 18 aprilie 1775, generalul Gage a trimis 700 de oameni sa captureze munitia care era depozitata de militia coloniala la Concord in Massachusetts.Cand colonistii si-au dat seama ca urma ceva sa se intample, mai multi calareti, printre care si Paul Revere, i-au alertat pe localnici.Cant trupele britanice au intrat in Lexington in urmatoarea dimineata au fost intampinate de 77 de membri ai militiei locale.A fost un schimb de focuri si mai multi localnici au fost ucisi.Trupele britanice si-au continuat marsul catre Concord, unde au fost invinse de 500 de militieni.Britanicii au fost obligati sa se retraga in Boston si au fost atacati de mii de membri al militiilor coloniale pe drumul de intoarcere. Aceste incaierari, in mod pretentios numite Bataliile de la Lexington si Concord, reprezinta actiunile de declansare a razboiului.Britanicii aflandu-se in retragere rapida, trupele de militie au inconjurat Bostonul pentru a-i prinde in capcana.Britanicii au primit intariri pe mare, si pe 17 iunie 1775, trupele generalului Howe au cucerit peninsula Charlestown in Btlia de la Bunker Hill. Desi americanii s-au retras, britanicii au suferit pierderi incat nu si-au mai putut continua actiunea.Asediul Bostonului nu a fost ridicat si Howe l-a inlocuit pe Gage in functia de comandatul

suprem. In iulie, noul comandant suprem al americanilor, Washington, a sosit la periferia Bostonului pentru a prelua comanda fortelor sale coloniste.Si-a dat seama imediat ca proviziile de praf si pusca erau insuficiente, pana la sfarsitul urmatorului an tot praful de pusca avea sa fie importat din Franta.Intre timp a fost o perioada de acalmie militara care a durat mai multe luni.In primavara, tunurile capturate la fortul Ticonderoga au fost pozitionate pe dealurile din jurul pozitiilor britanice care au devenit astfel imposibil de aparat, astfel ca Howe si trupele lui s-au retras in marie pe mare, pana la baza navala din Halifax, Nova Scotia.

Invazia Canadei:Quebec

In timpul perioadei de acalmie militara, congresul continental a incercat o alta initiativa.Dupa ce odinioara au esuat sa-i convinga pe canadienii francezi sa li se alature ca a 14-a colonie, congresul a cerut invazia Canadei cu scopul de-ai alunga pe britanici din Quebec.Expeditia a esuat dezastruos militar si politic.Invazia Canadei a schimbat opiniile multor oameni din Marea Britanie care pana atunci sustineau cauza colonistilor americani.Dupa ce americanii s-au transformat in agresori, si-au pierdut sustinerea pe care o avusese de la Marea Britanie, unde majoritatea populatiei era acum pentru orice act violent impotriva americanilor.

Campania din New York i New Jersey

n 1776, Congresul Continental l-a trimis pe Benjamin Franklin n cea mai important misiune a sa, s conving Frana s ajute coloniile britanice din America de nord n lupta lor pentru independen. nainte de a pleca, a mprumutat 4.000 de lire Congresului pentru a fonda Armata Continental. Howe s-a retras din Boston si a incercat sa cucereasca New Yorkul.Washington s-a bazat pe apararea orasului de 20000 de soldati impartiti intre Manhattan si Long Island.Trupele britanice s-au adunat pe Staten Island.Washington le-a citit recent intocmita Declaraia de independen a Statelor Unite ale Americii (semnata pe 4 iulie 1776) trupelor sale, pentru a le inspira si a le arata ca nu mai exista cale de intoarcere.Britanicii au debarcat 22000 de soldati pe Long Island pe 27 august1776, obligand armata americana mult mai mica sa se retraga pe inaltimileBrooklyn. Aceasta a fost cea mai mare batalie din intreg razboiul.Desi s-a retras, Washington a reusit sa transfere armata in Manhattan. Pe 15 septembrie, Howe a debarcat 12000 de oameni in Mahattan, preluand rapid controlul orasului.Washington s-a retras pe inaltimile Harlem si apoi si-a continuat retragerea in timp ce Howe avansa.In loc sa urmareasca si sa distruga armata americana, Howe s-a intors in Manhattan.A ratat multe ocazii de a zdrobi armata americana, care se micsora treptat. Generalul Cornwallis l-a urmarit prin New Jersey pana cand, la inceputul lui decembrie, Washington si armata sa au traversat Delaware pentru a se retrage in Pennsylvania.Campania a fost oprita un an, iar armata britanica s-a intors in garnizoane pe timpul iernii.Britanicii pareau sa nu aiba niciun fel de problema in a zdrobi armata americana in primavara.Perspectivele armatei continentale erau sumbre.Doar 5000 de oameni mai erau apti de lupta.La sfarsitul anului, cand expirau inrolarile, acel numar urma sa scada la 1400. Dar Washington a decis sa faca ce nimeni nu s-ar fi asteptat. In seara de Craciun a traversat raul Delaware pe ascuns si a lansat un atac

surpriza.In Batalia de la Trenton din 26 decembrie 1776, a capturat Trentonul, cat si 1000 de mercenari germani.Cornwallis a pornit sa cucereasca Trentonul, dar Washington l-a surprins din nou atacand ariegarda britanica la Princeton(3 ianuarie 1777).Dupa ce le ridicase extraordinar de mult moralul americanilor, Washington s-a retras pentru iernat.

Saratoga i Philadelphia
Cauza americana a fost mai mult ajutata de incompetenta comandatilor militari britanici si a superiorilor politici.Planul operatiunilor pentru 1777 ar fi trebuit sa includa o strategie coordonata pentru cele doua armate britanice din America de Nord, cea a lui Carleton din Canada si cea a lui Howe din New York.In locul unei singure campanii, unificata si integrata, la Londra au fost aprobate doua campanii de catre lordul George Germain; din cauza planificarii slabe, a comunicatiilor defectuoase si a rivalitatii personale, aceste campanii nu au lucrat in colaborare.Howe a capturat Philadelphia, dar armata din nord a fost fortata sa se predea la Saratoga.Dupa aceasta dezastruoasa campanie din 1777, atat Howe, cat si Carleton aveau sa demisioneze. In 1777, Burgoyne a organizat o expeditie in Canada care avea drept scop sa preia controlul asupra lacului Champlain si a coridorului raului Hudson.Cu acel coridor aflat in mainile britanicilor, Noua Anglieavea sa fie izolata de restul coloniilor. Burgoyne a condus o forta de 10000 de oameni de-a lungul lacului catre Albany in statul New York, in timp ce a doua forta mai mica s-a deplasat de-a lungul vaii Mohawk pentru a face jonctiunea cu Burgoyne la Albany.Burgoyne a pornit in iunie si a recapturat fortul Ticonderoga.Dar dupa aceea, inaintarea a fost incetinita de americani, doborand copaci pentru a-i bloca drumul.Forta mai mica a asediat fortul Stanwix-jumatate din acestia erau indieni americani din tribul Mohawk, condusi de Joseph Brant.Dupa interventiile militiilor americane, britanicii au ridicat asediul si s-au retras in Canada. Armata lui Burgoyne a scazut la 6000 de oameni, dar era hotarat sa inainteze spre Albany.Generalul Gates, cu o armata de 8000 de soldati, ocupa o pozitie fortificata la 16 kilometri sud de Saratoga, in statul New York.Burgoyne a incercat sa-i ocoleasca pe americani, dar a fost atras in lupta in prima batalie de la Saratoga.Situatia lui Burgoyne era acum foarte serioasa.Spera ca armata lui Howe din New York City se afla in drum spre el, dar se inselase.Intr-o actiune prost coordonata, Howe plecase pe mare sa cucereasca Philadelphia.Militiile americane au sosit sa intareasca armata lui Gates.In octombrie, acesta avea 11000 de oameni.In a doua batalie de la Saratoga, Burgoyne s-a predat pe 17 octombrie. A fost momentul decisiv al razboiului.Increderea americanilor a atins cote maxime.Victoria de la Saratoga i-a incurajat pe francezi sa intre in razboi de partea americanilor.A compensat pierderea Philadelphiei, unde Howe l-a depasit pe Washington, care a trebuit sa se retraga si sa il lase pe Howe in Philadelphia sa intre fara opozitie. Washington a iernat la Valley Forge, la 32 kilometri de Philadelphia.In timpul iernii 1777-1778, 2500 de oameni, un sfert din armata lui Washington, au murit din cauza bolilor si a vremii aspre.Insa in urmatoarea primavara soldatii supravietuitori erau in forma optima, gratie unui program modern de instructie prusian implementat de baronul von Steuben.Howe a fost inlocuit cu generalul Clinton in functia de comandant suprem britanic, avand idei diferite. A abandonat Philadelphia pentru a putea intari controlul britanic asupra orasului New York care, tinand cont de faptul ca francezii intrasera in razboi, devenea brusc vulnerabil in fata puterii

navale franceze. Washington l-a urmarit pe Clinton si l-a fortat sa lupte la Monmouth, la 28 iunie 1778.Batalia a fost nedecisiva, dar semnificativa pentru ca a fost ultima batalie importanta din nord.Clinton a sosit la New York in iulie.A avut dreptate in privinta francezilor, a ajuns chiar inainte de sosirea flotei franceze conduse de amiralul d'Estaing.Washington s-a intors la White Plains la nord de New York.Cele doua armate se aflau acolo unde fusesera cu doi ani in urma, numai ca acum razboiul s-a internationalizat. Franta a semnat tratat de alianta cu SUA pe 6 februarie 1778.Printre semnatari s-a enumerat si Benjamin Franklin.Spania a intrat in razboi ca aliat al francezilor in iunie 1779.Olanda s-a implicat si ea in razboi din 1780.Toate cele trei tari au finantat SUA de la inceputul razboiului pentru a slabi puterea britanica.In Anglia, regele George al III-lea si-a dat seama ca nu mai exista nicio speranta pentru a-i infrange pe colonistii americani.Dar era hotarat sa pedepseasca coloniile rebele pastrand 30000 de britanici in garnizoane diferite din America de nord pe termen nelimitat, pentru a bloca si ataca porturile colonistilor si ca sa-i incurajeze pe indienii americani sa atace civili in dispute de frontiera.Spera ca americanii sa aiba remuscari de pe urma instabilitatii si, dezamagiti, sa ceara singuri intoarcerea sub autoritatea britanica.Dar s-a inselat!

Rzboiul la nivel internaional

La inceput, alianta franco-americana nu a mers foarte bine deoarece francezii sperau sa captureze Indiile de Vest inainte de-ai ajuta pe americani in razboi.Spaniolii aveau si ei propriile lor interese in razboi.Doreau o ocazie de-a captura Minorca si Gibraltarul de la britanici.In februarie 1782, un atac comun francez si spaniol au reusit sa cucereasca Minorca, pe care Spania a pastrat-o apoi; insa nu au reusit sa obtina Gilbratarul. Extinderea Razboiului Revolutionar a dus la lupte intense in Indiile de Vest.Mai multe insule si-au schimbat stapanirea.In aprilie 1782, in batalia de la Saintes, o flota britanica sub conducerea amiralului Rodney a invins flota franceza condusa de amiralul de Grasse.Aceasta batalie a pus capat oricarei posibilitati ca Franta si Spania sa cucereasca Jamaica si alte colonii carabiene britanice. Conflictul deschis dintre Franta si Marea Britanie in America de Nord si Marea Caraibelor a sporit animozitatea dintre cele doua tari, izbucnand un conflict si in India.A inceput al doilea razboi dintre Anglia si Mysore in 1780, avandu-i drept protagonisti pe oficialii guvernului britanic din Madras si sultanul Tipu, conducatorul local al regatului Mysore si un aliat al Frantei.Razboiul s-a terminat cu Tratatul de la Mangalore; a fost ultima oara cand un print sau un rege indian a putut sa-si impuna vointa asupra britanicilor. Razboiul Revolutionar a dus la un conflict direct intre Marea Britanie si Olanda.In 1780, britanicii i-au atacat preventiv pe olandezi pentru a-i opri sa ia parte la Liga Neutralitatii Armate si pentru ca ii sprijineau pe colonistii americani.Razboiul angloolandez care a durat pana in 1784 a fost dezastruos pentru economia olandeza.

Asadar, Razboiul de Independenta american a fost mai degraba un razboi mondial dintre mariile puteri coloniale (Franta, Olanda si Spania) care sustineau independenta coloniilor americane si isi urmareau propriile interese economice si superputerea coloniala si navala-Imperiul Britanic, care conducea razboaie simultane pe mare si pe uscat pe mai multe fronturi: in Europa, in Marea Mediteraneana (incercand sa apere Gilbratarul si Minorca impotriva Spaniei) cat si in Marea Nordului (impotriva Olandei), pe teritoriul Americii de Nord(incercand sa-si recupereze coloniile) si inCaraibe (impotriva francezilor si olandezilor), cat si in India, Celyon si Sumatra ca sa-si mentine controlul (impotriva olandezilor).

Frontul din sud

Desi flota maritima britanica era net superioara (100 de vase de linie si vase mai mici), britanicii le-au folosit doar pentru transportul trupelor in primele faze ale razboiului.Americanii, care nu posedau nicio flota, si depindeau de corsari, au agresat navele britanice si au folosit dupa 1775 mici vase pentru a jefui corabiile britanice.Pe 24 aprilie 1778, au capturat HMS Drake. In partea sudica, Clinton si armata sa repurtasera mici succese.In decembrie 1778, o expeditie britanica din New York a reusit sa cucereasca Savannah in Georgia.Clinton a asediat Charleston, Carolina de Sud si l-a cucerit in mai 1780.Credea ca va cuceri sudul complet.Actiunile colonistilor americani esuau pe toate fronturile.In august, generalul Cornwallis era gata sa invadeze Carolina de Nord. O aripa a armatei sale a fost invinsa in batalia de la Kings Mountain in octombrie 1780, apoi, armata britanica a mai fost invinsa in Batalia de la Cowpens in ianuarie 1781.Dupa o serie de batalii succesive, britanicii au fost epuizati.Colonistii americani erau condusi de generalul Nathanael Greene, care a rostit cuvintele memorabile: Luptam, suntem invinsi, ne ridicam si luptam din nou. Cornwallis a trecut in nord, in Virginia.In martie 1781, Washington l-a trimis pe generalul Lafayette sa organizeze apararea Virginiei in fata lui Cornwallis.Lafayette i-a hartuit pe britanici, nedorind sa riste o confruntare majora.Frustrat ca nu-l putea atrage pe Lafayette in lupta, Cornwallis si-a mutat fortele in Yorktown in iulie, pentru a le transporta pe mare inapoi la New York.

Sfritul rzboiului

Un eveniment crucial pentru ncheierea rzboiului s-a petrecut la Yorktown n octombrie 1781. n luna precedent, o for naval francez nvinsese o flot britanic n Btlia de la Chesapeake. Acest lucru a mpiedicat planul lui Cornwallis de a se refugia pe mare. Dupa ce i -a dat seama c l-a prins pe Cornwallis n

capcan, Washington s-a grbit s aduc soldai americani i francezi din New York pentru a-l asedia pe britanic la Yorktown. O for aliat francez i american numarnd 17000 de oameni a nceput asediul la nceputul lui octombrie. Cornwallis a inteles imediat situatia lui era fara speranta si s-a predat la 19 octombrie1781.ncepnd cu anul 1781, Benjamin Franklin a negociat pacea cu Marea Britanie, care s-a finalizat n 1783, el fiind unul din cei care a semnat tratatul de pace ncheiat odat cu recunoaterea Statelor Unite de ctre Marea Britanie, Tratatul de la Paris (1783). Vestea capitularii de la Yorktown a cazut ca o lovitura de trasnet in Anglia.Partizanii pacii au devenit majoritari la Westminster si nu au mai existat alte campanii britanice pe teritoriul Americii de Nord.Razboiul a continuat pe mare in Indiile de Vest intre flota franceza si cea britanica.Pe rutele comerciale maritime din intreaga lume, navele americane au atacat in mod repetat vasele britanice civile, ia acest lucru a avut efect notabil asupra comertului britanic, negustorii au exercitat o presiune suplimentara asupra politicienilor pentru a opri razboiul. Lordul North, premierul britanic care fusese in functie pe parcursul razboiului, a demisionat in martie 1782.Dupa cateva saptamani, Camera Comunelor a votat incheierea razboiului.Sfarsitul oficial nu a venit odata cu semnarea Tratatului de la Paris in septembrie 1783; acesta a fost ratificat de catre Congresul Statelor Unite in ianuarie 1784.

Urmri
Bilantul pierderilor umane este necunoscut, dar in batalii au murit mai putini oameni decat cei bolnavi de variola.Dintr-un total estimat de 25000 de colonisti americani care au murit ca militari activi, 17000 au murit din cauza bolilor si lipsei de ingrijire cat timp au fost prizonieri de razboi ai britanicilor.Din 19740 de britanici care si-au pierdut viata, 18500 au murit din cauza bolilor, mai ales de scorbut.42000 de marinari britanici au dezertat in timpul razboiului.Pentru britanici, costul in bani al razboiului a fost considerabil: 80 milioane de lire sterline-cu mult peste datoria de pe urma razboiului franco-indian. Razboiul de Independenta era un razboi pe care britanicii il puteau castiga, dar nu s-a putut din diverse motive. Una dintre motive ar fi problema logistica generata de distanta armatei fata de casa, nu doar in privinta transportului, ci si comunicarii rapoartelor si ordinelor care intarziau 2 luni.Nu a existat o organizare centrala a coloniilor inainte de razboi, nu a existat niciun centru de putere clar, a carui capturare ar fi insemnat victoria si sfarsitul razboiului.Un alt motiv semnificativ a fost implicarea Frantei ca aliat american si sprijinul acordat din partea Spaniei si Olandei.Cu siguranta colonistii ar fi pierdut razboiul fara sprijinul Frantei. Razboiul a jucat un rol semnificativ in dezvoltarea relatiilor rasiale in America.In 1776, Washington a ridicat interdictia in privinta inrolarii negrilor, lucru care a dus la recrutarea a 5000 de soldati de culoare; in armata britanica au participat peste 20000 de soldati negri.Majoritatea indienilor se opuneau colonistilor, pentru ca le luasera pamanturile, de aceea au luptat de partea britanicilor.Un total de 13000 de razboinici indieni au luptat de partea britanicilor, indienii irochezi contribuind cu cel mai bun contigent. Cea mai mare semnificatie a razboiului o reprezinta

10

rezultatul sau: cele 13 colonii nu mai erau colonii, ci un stat autonom federal: Statele Unite ale Americii.A fost una dintre cele mai spectaculoase razboaie/revolutii de pe urma careia a rezultat nasterea unei noi natiuni, care avea sa devina ulterior superputerea globala din prezent. n martie 1783, Washington i folosete influena pentru a dispersa un grup de ofieri care ameninau s confrunte congresul n legtur cu ntrzieria plii soldelor. Prin Tratatul de la Paris, semnat in decembrie acelai an, Marea Britanie recunoate independena Statelor Unite. Washington i dizolv armata i pe 2 noiembrie le adreseaz soldailor si un elocvent discurs de rmas bun.Pe 25 noiembrie , britanicii evacueaz New York City i Washington i guvernatorul preiau posesia. La 4 decembrie la Fraunces Tavern Washington i ia formal rmas bun de la ofierii si iar n 23 decembrie 1783 imitndul pe generalul roman Cincinnatus demisioneaz din funcia de comandant suprem.Retragerea lui Washington la Mount Vernon a fost de scurt durat. A fcut o expediie explor atorie la frontiera vestic n 1784, a fost apoi convins s participe la convenia constituional n Philadelphia n vara lui 1787 i a fost ales unanim preedinte al Conveniei. Colegiul electoral l-a ales n unanimitate pe George Washington preedinte n 1789 i apoi n alegerile din 1792.Washington rmne pn azi singurul preedinte care a lu at 100% din voturile electorale. Noua natiune a fost creata neobisnuit de repede si a fost necesar sa li se explice colonistilor pentru ce lupta.In 1776, Thomas Jefferson a consemnat pentru ei toate aceste aspecte.Declaratia de independenta redactata de el a devenit piatra de temelie a noului stat.Este plina de idei noi si puternice si de idealuri iluministe, proaspat venite din Europa revolutionara.Unele sectiuni ale Declaratiei reprezinta atacuri directe la adresa regelui George III si a guvernului sau, absolut specifice pentru vremurile de atunci, dar afirmatiile mai generale au si in ziua de azi o rezonanta deosebita. Noi considerm aceste adevruri evidente, c toi oamenii sunt egali, c ei sunt nzestrai de Creator cu anumite Drepturi inalienabile, c printre acestea sunt Viaa, Libertatea i cutarea Fericirii. C, pentru a asigura aceste drepturi, Guverne sunt instituite printre oameni, izvor nd puterile lor doar din consimmntul celor guvernai, C atunci cnd orice Form de Guvernare devine distructiv acestor scopuri, este dreptul poporului de a o modifica sau elimina, i s instituie nou Guvernare, stabilindu-i fundaia pe astfel de principii i organizandu-i puterile n asemenea form, nct s le par lor cel mai probabil s produc Siguran i Fericire.