Ionulete Adrian Florin

Cauciucul

Cauciucul este un termen general care definește polimeri elastici din gumă,

poate fi de origine naturală, sau cauciucul sintetic obținut din izopren, acesta din
urmă este o formă mai pură omogenă și cheltuielile de obținere sunt mai reduse
decât cele ale cauciucului natural.
Utilizarea principală a cauciucului sintetic este pentru fabricarea anvelopelor, sau
ca înlocuitor al cauciucului natural care se obține din latexul de rășină produs
de arborele de cauciuc.

  Exploratorul Charles Marie de La Condamine întreprinde o expediție științifică

în Peru .În zona Amazonului, în 1744, descoperă arborele de cauciuc și remarcă
proprietățile sevei secretate de acesta.

Cauciucul sintetic
În anul 1860, Greville Williams reușește să obțină și să stabilească formula
chimică a izoprenului prin distilarea cauciucului natural . Această descoperire
face posibilă etapa următoare de sintetizare a cauciucului artificial
din izopren și acid clorhidric , în anul 1879 de către „Gustave Bouchardat”.
Utilizare
Intre 65 % și 70 % din producția totală de cauciuc este folosită ca materie primă
pentru producerea anvelopelor de mașini.
Dezavantajul cauciucului natural este ca se poate descompune dacă ajunge în
contact cu lumina solară (razele UV) sau cu lipidele.