See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/334707475

Dezvoltarea și evaluarea competențelor transversale în mediul universitar

Chapter · March 2019

CITATIONS READS

0 1,600

1 author:

Adriana Nicu
Lucian Blaga University of Sibiu
20 PUBLICATIONS   18 CITATIONS   

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Knowledge triangle for food innovation by harnessing the tradition and assuring sustainability KNOWinFOOD View project

All content following this page was uploaded by Adriana Nicu on 26 July 2019.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

Nicu Adriana (2019) Dezvoltarea și evaluarea competențelor transversale în
mediul universitar. În Crețu, D.-M. (coord.) Predarea și învățarea în
învățământul superior. Aspecte teoretice și practice. București: Editura
Universitară, pag. 183-2016

CAPITOLUL 7

DEZVOLTAREA ȘI EVALUAREA
COMPETENȚELOR TRANSVERSALE ÎN MEDIUL
UNIVERSITAR

Adriana Nicu

7.1 Introducere
Odată cu crearea spațiului european al învățământului superior sistemele
universitare s-au schimbat, iar această transformare se reflectă atât în
procesele de predare-învățare, cât și în evaluarea studenților. Învățământul
superior se desfășoară sub o nouă paradigmă care solicită cadrelor didactice
din universități să îi ajute pe studenți să-și dezvolte competențe profesionale
și competențe transversale.
Schimbarea de paradigmă este acceptată în termeni generali, dar problema
reală o reprezintă modul în care profesorii pot ajuta studenții să-și formeze
aceste competențe și care este cea mai bună abordare. Este deja un fapt
comun că în activitățile cu studenții profesorii trebuie să combine
cunoștințele anterioare cu cele noi propuse în conținutul cursului. Această
procedură oferă multe avantaje în noul mediu al societății informaționale și în
societatea cunoașterii.
Există o metodă de predare mai bună decât o altă metodă atunci când
dorim să formăm o competență profesională sau transversală? Desigur nu
există un răspuns categoric pentru această întrebare. Cel mult putem să
amintim ceea ce profesorul Ioan Cerghit ne spunea: „Nu există metode bune
sau rele, ci metode adecvate, bine sau prost utilizate” (Cerghit, 2006, pag.
51). Dacă profesorii își pun această întrebare, ei pot găsi cele mai bune căi
pentru a îmbunătăți competențele studenților. Pe baza cunoașterii și
experienței acumulate, profesorii sunt capabili să planifice, să pregătească, să
elaboreze activități și să le evalueze, astfel încât studenții să-și dezvolte
învățarea. Respectarea următoarelor condiții este însă vitală pentru o instruire
de calitate: activitățile să se bazeze pe achizițiile anterioare ale studenților și
să le ofere acestora adevărate provocări, astfel încât studenții să dorească să
participe și să le realizeze.
184 PEDAGOGIE UNIVERSITARĂ

Acest capitol este o sinteză a unor experiențe acumulate în diferite

universități din spațiul european cu privire la modul în care putem dezvolta și
evalua competențele transversale ale studenților, apelând la diferite metode
adecvate societății actuale. Într-o lucrare recent tradusă și la noi, Jonnaert,
Ettayebi și Defise (2010, p. 75) se prezintă succint această schimbare de
paradigmă:

Lumea educației, într-un context de reforme curriculare, trăiește

actualmente mai multe rupturi de cadre. Trecerea de la pedagogia centrată
pe obiective la o logică a competențelor este una dintre ele. Evoluția de la
o perspectivă comportamentalistă spre constructivism și socio-
constructivism, transformarea progresivă a practicilor cadrelor didactice
din modele transmisive în abordări mai participative, căutarea sensului
activităților de învățare mai degrabă decât al predărilor unor conținuturi
decontextualizate sunt alte exemple de rupturi de cadru.

Întrebarea centrală a acestui studiu este: cum pot fi sprijiniți profesorii în

construirea unei definiții viabile a competenței? Derivate din întrebarea
centrală apar și alte întrebări în spațiul educațional. Pot fi predate
competențele? Ce competențe dorim ca studenții noștri să învețe?
Competența se învață sau se formează? Putem evalua competențele
transversale? Răspunsurile pertinente la aceste întrebări pot crea căi spre
dezvoltarea și evaluarea competențelor transversale în mediul universitar.

Bibliografie
Baartman, L., Bruijn, E. (2011). Integrating knowledge, skills and attitudes:
Conceptualising learning processes towards vocational competence.
Educational Research Review 6, 125–134.
Becquet, V., & Étienne, R. (2016). Les compétences transversales en
questions. Enjeux éducatifs et pratiques des acteurs. În Éducation et
socialisation. Les Cahiers du CERFEE, 41, disponibil la:
https://journals.openedition.org/edso/1634 (accesat la 25.07.2018)
Biemans, H.J.A., Nieuwenhuis, A.F.M., Poell, R.F., Mulder, M., & Wesselink,
R. (2004). Competence-based VET in the Netherlands: backgrounds and
pitfalls. Journal of Vocational Education and Training, 56(4), 523-539.
Brochu, A.C., Bouvier, F. (2008). Évaluer en même temps que les
compétences se développent. În L. Lafortune (coord.), Réfléchir pour
évaluer des compétences professionnelles à l’enseignement, Québec:
Presses de l’Université du Québec.
Cadrul European al Calificărilor (CEC) (2009), disponibil la:
https://ec.europa.eu/ploteus/sites/eac-eqf/files/broch_ro.pdf (accesat la
Dezvoltarea și evaluarea competențelor transversale în mediul universitar 185

data de 28.06.2018)
Care E., & Griffin P. (2014). An Approach to Assessment of Collaborative
Problem Solving, Research and Practice in Technology Enhanced
Learning, 9 (3), 367-388.
Catalogul de competențe transversale cheie pentru angajare (2016),
disponibil la:
(http://www.keystart2work.eu/images/docs/o2catalogue/O2_Catalogue_N.
pdf (accesat la data de 18.08.2018)
Cerghit, I. (2006). Metode de învățământ. Iași: Editura Polirom
Chomsky, N. (1988). Despre structurile cognitive și evoluția lor; un răspuns
lui Piaget. În Teorii ale limbajului. Teorii ale învățării. Dezbatere între
Jean Piaget și Noam Chomsky (pp. 114-146). București: Editura Politică.
Crașovan, M. (2016). Transversal Competences or How to Learn Differently.
În M. Micle, & C. Mesaroș, (eds.) Communication Today: An Overview
from Online Journalism to Applied Philosophy, 172-178.
http://trivent-publishing.eu/ (accesat 23.08.2018).
Deaconu, A., Osoian C., Zaharie, M., & Achim, S.A. (2014). Competențe în
sistemul de învățământ superior: o investigație empirică a perspectivei
angajatorilor. Amfiteatru Economic 16 (37), 692-708.
Díaz Pareja, E., Cámara Estrella, A., Muñoz Galiano, I. & Ortega-Tudela, J.
(2017) Group work: Prospective teachers’ acquisition of transversal
competences. Educational Studies, 44 (1), 45-56.
Dreimane, L. F. (2017) Transversal competences in higher education
curriculum of popular music studies in Scotland: current framework,
problems and future potential. European Journal of Education Studies, 3
(10), 63-72.
Duarte, S.R., Ramos, B.L., Auxiliadora, M, Rosillo, R., Alperstedt, C. &
Hazé Em. (2016). Best practices for competency development and
assessment in higher education, International Journal of Pedagogies and
Learning. 10 (3), 246-259.
Dumbrăveanu, R., Pâslaru, V., Cabac, V. (2014). Competențe ale pedagogilor:
Interpretări. Chişinău: Continental Grup
Durler, H. (2015). L'autonomie obligatoire : sociologie du gouvernement de
soi à l'école. Rennes: Presses universitaires de Rennes, coll. Paideia.
Faure, E. (1974). A învăța să fii, București: Editura Didactică și Pedagogică.
Fischer, K.W., & Heikkinen, K. (2010). The future of educational
neuroscience. In D.A. Sousa (Ed.), Mind, brain, and education:
Neuroscience implications for the classroom (pp. 248–269). Bloomington,
IN: Solution Tree.
Gagné, R. (1975). Condițiile învățării. București: Editura Didactică și
Pedagogică.
Gherghinescu, R. (1999). Conceptul de competență didactică. În S. Marcus
(coord.), Competenţa didactică (pp.11-23). București: Editura ALL
Educaţional.
184 PEDAGOGIE UNIVERSITARĂ

Griffin, P., & Care, E. (eds.). (2015). Assessment and Teaching of 21st
Century Skills: Methods and Approach. Dordrecht: Springer.
Henry J., Cormier J. (2006). Qu’est-ce qu’une compétence? În: Les archives
de DISCAS http://www.csrdn.qc.ca/discas/tdm.html (accesat la 8.07.2018).
Joița, E. (2002). Educaţia cognitivă. Fundamente. Metodologie. Iaşi: Editura
Polirom.
Joiţa, E. (2006). Instruirea constructivistă – o alternativă. Fundamente.
Strategii, București: Editura Aramis.
Jonnaert, Ph., Ettayebi, M., & Defise, R. (2010) Curriculum și competențe –
un cadru operațional, Cluj Napoca: Editura ASCR.
Kaslow, N. J., Bebeau, M. J., Lichtenberg, J. W., Portnoy, S. M., Rubin, N.
J., Leigh, et al. (2007). Guiding principles and recommendations for the
assessment of competence, Professional Psychology: Research and
Practice, 38, 441–451.
Keen, K. (1992). Competence: what is it and how can it be developed? In J.
Lowyck, P. de Potter & J. Elen (Eds.), Instructional design: implementation
issues (p. 111-122). Brussels: IBM Education Center.
Lai, E. R. & Viering, M. 2012. Assessing 21st Century Skills: Integrating
Research Findings. Vancouver: BC, NCME.
Langa, C. (2015). The contribution of transversal competences to the training
of the educational sciences specialists. Procedia-Social and Behavioural
Sciences,180, 7-12.
Metodologia de realizare a Cadrului Naţional al Calificărilor din
Învăţământul Superior. Ghid de aplicare (2012), disponibil la:
http://www.invatamant-superior.ro/wp-
content/uploads/2013/08/Metodologie-CNCIS.pdf (accesat la 23.06.208)
Miclea, M. (1999). Psihologie cognitivă. Iași: Editura Polirom
Minder, M. (2011). Didactica functională: obiective, strategii, evaluare -
cognitivismul operant, Cluj Napoca: Editura ASCR.
OECD (1994). The Curriculum Redefined: Schooling for the 21st Century.
Paris: OECD Publishing.
OECD (2015). Skills for Social Progress: The Power of Social and Emotional
Skills. Paris: OECD Publishing.
Oser, F. (2013). „I know how to do it, but I can’t do it”: Modeling
Competence Profiles for Future Teachers and Trainers (pp.45–60). În: S.
Blömeke, O. Zlatkin-Troitschanskaia, C, Kuhn, J. Fege (Eds.). Modeling
and Measuring Competencies in Higher Education: Tasks and
Challenges. Rotterdam: Sense Publishers.
Paquette, G. (2002). Modélisation des connaissances et des compétences.
Québec: Presses de l'Université du Québec.
Parry, S. B. (1996). The quest for competences: competency studies can help
you make HR decision, but the results are only as good as the study.
Training, 33, 48-56.
 Dezvoltarea și evaluarea competențelor transversale în mediul universitar 185

Petrovici, C. (2014). Professional and Transversal Competences of Future

Teachers for Preschool and Primary School Education, Procedia - Social
and Behavioral Sciences, 142, 724 – 730.
Piccardo, E., Berchoud, M., Cignatta, T., Mentz, O., & Pamula M. (2011)
Parcours d’évaluation, d’apprentissage et d’enseignement à travers le
CECR, Centre européen pour les langues vivantes, Editions du Conseil de
l’Europe.
Programme de formation de l’école québécoise, Enseignement secondaire,
deuxième cycle. Chapitre 3, Compétences transversales, Gouvernement
du Québec, Ministère de l’Éducation (2003), disponibil la:
http://www.education.gouv.qc.ca/fileadmin/site_web/documents/PFEQ/3-
pfeq_chap3.pdf (accesat la 23.06.2018)
Salmon, A. (Ed.) (2016). Assessment of Transversal Competencies: Policy
and Practice in the Asia-Pacific Region. Bangkok: Raport UNESCO
Sanchez, J.L., González, C.S., & Alayon, S. (2011). Evaluation of
Transversal Competences in the Final Year Project in Engineering (pp.1-
5). EAEEIE Annual Conference (EAEEIE), Proceedings of the 22nd.
Spencer, L. M., & Spencer, S. M. (1993). Competence at work: models for
superior performance. New York: John Wiley.
Stolovitsch, H., & Keeps, E. (2017). Formarea prin transformare. București:
Editura Trei.
Stoof, A. (2005). Tools for the identification and description of competencies,
http://www.ou.nl/Docs/Onderzoek/Promoties/2005/ProefschriftAngelaSto.
pdf (accesat la 18.07.2018)
Szafranski, M., Golinski, M.& Simi H. (eds.) (2017) The Acceleration of
Development of Transversal Competences, disponibil la:
https://www.theseus.fi/bitstream/handle/10024/132425/978-952-7173-26-
8.pdf?sequence=1 (accesat la 25.07.2018)
Vlașin, I. (2013). Competenţa: participarea de calitate la îndemâna oricui
Alba-Iulia: Editura Unirea.
Voiculescu, E. (2001). Factorii subiectivi ai evaluării școlare, București:
Editura Aramis.
Voiculescu, Fl. (2011). Paradigma abordării prin competenţe, Alba Iulia.
Wiek, A., Bernstein, M., Foley, R., Cohen, M., Forrest, N., Kuzdas, C., Kay,
B., & Withycombe Keeler, L. (2015). Operationalising competencies in
higher education for sustainable development, pp. 241-260. În: M. Barth,
G. Michelsen, M. Rieckmann, I. Thomas, (Eds.) Handbook of Higher
Education for Sustainable Development. London: Routledge.
Zlate, M. (1999). Psihologia mecanismelor cognitive, Iași: Editura Polirom.

View publication stats