ARIZ 85

Abordarea sistematica in rezolvarea problemelor

Algoritmul ARIZ 85

Partea I: ALEGEREA PROBLEMEI

Pas 1.1: Determinarea scopului final al soluţiei
1.1.a. Care este obiectivul tehnic (care caracteristicǎ din sistem trebuie modificatǎ?)
1.1.b. Care caracteristicǎ a sistemului este clar cǎ nu poate fi modificatǎ atunci când se încearcǎ rezolvarea problemei?
1.1.c. Care este scopul economic al soluţiei (ce tip de cheltuieli vor fi reduse dacǎ problema este rezolvatǎ în mod
corect?)
1.1.d. Care este valoarea acceptatǎ a cheltuielilor?
1.1.e. Care este principala caracteristicǎ tehnicǎ sau economicǎ care trebuie îmbunǎtǎţitǎ?
Pas 1.2: Investigarea unei probleme secundare (ocolitoare). Se considerǎ cǎ, în principiu, problema iniţialǎ nu poate
fi rezolvatǎ şi se încearcǎ gǎsirea unei probleme cu grad de generalitate mai ridicat care prin rezolvare sǎ conducǎ la
rezultatul final urmǎrit.
Algoritmul ARIZ 85
Pas 1.3: Sǎ se determine care dintre cele douǎ probleme ( iniţialǎ sau secundară ) merită a fi luată în calcul.
1.3.a. Se comparǎ problema iniţialǎ cu o direcţie de evoluţie în industria existentǎ.
1.3.b. Se comparǎ problema iniţialǎ cu o direcţie de evoluţie în industria de varf.
1.3.c. Se comparǎ problema secundară cu o direcţie de evoluţie în industria existentǎ.
1.3.d. Se comparǎ problema secundară cu o direcţie de evoluţie în industria de varf.
1.3.e. Se comparǎ problema iniţialǎ cu problema secundară şi se decide asupra celei mai bune variante.
Pas 1.4: Determinarea caracteristicilor cantitative cerute
Pas 1.5: Introducerea corecţiilor de timp în cadrul caracteristicilor cantitative
Pas 1.6: Definirea cerinţelor aplicaţiei în cadrul cǎreia va fi utilizat sistemul
1.6.a. Considerarea condiţiilor specifice de prelucrare (complexitate, potenţial).
1.6.b. Considerarea viitoarelor aplicaţii în care va fi utilizat sistemul.
Partea II: DEFINIREA MAI EXACTǍ A PROBLEMEI
Pas 2.1: Definirea mai precisǎ a problemei utilizând informaţiile conţinute în brevete de inventie
2.1.a. Cum au fost rezolvate (în alte brevete) problemele asemǎnǎtoare cu problema datǎ.
2.1.b. Cum au fost rezolvate în industria de vârf probleme similare cu problema datǎ.
2.1.c. Cum pot fi rezolvate problemele aflate în conflict.
Algoritmul ARIZ 85
Pas 2.2: Utilizarea operatorului S-T-C (size-time-cost) – marime-timp-costuri
2.2.a. Se presupune cǎ dimensiunile sistemului sunt reduse de la valorile existente la zero (S→0) şi se încearcǎ dacǎ
este posibil acest lucru, gǎsirea unei modalitǎţi de rezolvare a problemei.
2.2.b. Se presupune cǎ dimensiunile sistemului sunt crescute de la valorile existente la infinit (S→∞) şi se încearcǎ daca
este posibil acest lucru, gǎsirea unei modalitǎţi de rezolvare a problemei.
2.2.c. Se presupune cǎ timpul necesar desfǎşurǎrii procesului sau chiar viteza sistemului scade de la o valoare datǎ la
zero (T→0) şi se încarcǎ gǎsirea unei soluţii la problema datǎ.
2.2.d. Se presupune cǎ timpul necesar desfǎşurǎrii procesului sau chiar viteza sistemului creşte de la o valoare datǎ la
zero (T→∞) şi se încarcǎ gǎsirea unei soluţii la problema datǎ.
2.2.e. Se presupune cǎ, costul sistemului este redus de la o valoare acceptatǎ la zero (C→0) şi se încearcǎ rezolvarea
acestei probleme.
2.2.f. Se presupune cǎ costul sistemului creşte de la o valoare acceptatǎ la infinit (C→∞) şi se încearcǎ pe cât posibil
rezolvarea acestei probleme.
Pas 2.3: Descrierea în douǎ etape a condiţiilor problemei, folosind modele (formate) speciale. Acest lucru se
realizeazǎ fǎrǎ utilizarea unor condiţii speciale şi fǎrǎ a defini rezultatul final (produsul final), modul de determinare
sau posibilitǎţile de dezvoltare (îmbunǎtǎţire).
2.3.a. Modelul 1 (faza 1) – “Se dǎ sistemul X care consta în urmǎtoarele elemente:…” (descrierea elementelor).
2.3.b. Modelul 2 (faza 2) – “Elementul Y asupra cǎruia acţioneazǎ condiţiile A, B, C,… produce efectul nedorit N”.
Algoritmul ARIZ 85
Pasul 2.4: Introducerea într-un tabel a rezultatelor obţinute la pasul 2.3

Tipuri de elemente Elemente

a). Elemente care pot fi schimbate, reproiectate

sau care pot fi întoarse la condiţiile problemei

b). Elemente pentru care este dificilǎ modificarea,

reproiectarea sau întoarcerea la condiţiile de

bazǎ ale problemei.

Pasul 2.5: De la pasul 2.4 se alege acel element pentru care schimbarea, reproiectarea şi întoarcerea la condiţiile
iniţiale se face cel mai simplu posibil
2.5.a. Dacǎ toate elementele descrise la pasul 2.4 sunt la acelaşi nivel în ceea ce priveşte posibilitatea de schimbare,
se va începe cu un element imobil.
2.5.b. Dacǎ la pasul 2.4 se gǎseste vreun element care este strâns legat de un efect nedorit acel element se va alege
doar în ultimǎ instanţǎ (doar dacǎ nu existǎ altǎ alternativǎ).
2.5.c. Dacǎ sistemul are doar elementele descrise la pasul 2.4.b, atunci se va considera ca şi element şi mediul extern.
Algoritmul ARIZ 85
Partea III: FORMULAREA ANALITICǍ
Pasul 3.1: Formularea rezultatului final ideal (IFR - ideal final result).
3.1.a. Selectarea elementului de la pasul 2.5 şi menţionarea sarcinii acestuia.
3.1.b. Menţionarea modului in care elementul executa aceastǎ sarcinǎ (în formularea problemei se va utiliza cuvântul
“independent”).
3.1.c. Se menţioneazǎ momentul în care elementul executǎ sarcina şi condiţiile în care aceasta se executǎ.
Pasul 3.2: Se vor realiza două reprezentări grafice, prima poză prezintǎ situaţia realǎ menţionând totodatǎ starea
existentǎ înaintea formularii rezultatului final ideal (IFR), iar cel de-a doua descrie o situaţie idealǎ arǎtând şi
condiţiile necesare obţinerii IFR. Rezultatele obţinute vor fi verificate (testate) astfel încât ele sa îndeplineascǎ
urmatoarea condiţie şi anume, toate elementele menţionate la pasul 2.3.a sǎ poată fi incluse în prima situaţie, iar
dacǎ mediul extern este ales ca şi element la pasul 2.5, el va trebui inclus în cea de-a doua reprezentare.
Pasul 3.3: În poza care prezintǎ situaţia idealǎ se va cǎuta elementul indicat la pasul 3.1.a şi se va scoate în evidenţǎ
acea porţiune din element care nu poate sǎ execute sarcina datǎ în condiţiile cerute.
Algoritmul ARIZ 85
Pasul 3.4: Se identificǎ cauzele pentru care elementul nu poate să ducă la bun sfârşit, în mod independent sarcina
impusǎ.
3.4.a. Se definesc aşteptǎrile pentru porţiunea din element (piesa) care a fost evidenţiatǎ la pasul 3.3.
3.4.b. Se determinǎ cauza pentru care zona evidenţiatǎ a elementului nu îşi poate duce la bun sfârşit sarcina prin
acţiuni proprii.
3.4.c. Menţionarea conflictului.
Pas 3.5: Se determinǎ condiţiile sub care acea zonǎ din element care a fost evidenţiatǎ poate sǎ realizeze sarcina
cerutǎ (parametrii care caracterizeaza piesa).
Pasul 3.6: Se definesc paşii care trebuie fǎcuţi pentru ca acea porţiune din element luatǎ în calcul sǎ ajungǎ sǎ
posede caracteristicile descrise la pasul 3.5.
Pasul 3.7: Se formuleazǎ un concept care poate fi realizat practic.
Dacǎ existǎ mai multe variante (concepte) acestea se vor ordona în ordinea descrescătoare a importanţei.
Pasul 3.8: Se va realiza o reprezentare schematicǎ a conceptelor în ordinea propusǎ la pasul 3.7.
3.8.a. Se va indica starea pieselor compuse ale elementului de lucru pentru noul dispozitiv.
3.8.b. Se vor indica schimbǎrile intervenite în dispozitiv de-a lungul unui ciclu de lucru.
3.8.c. Se vor indica schimbarile survenite în dispozitiv dupa mai multe cicluri.
Algoritmul ARIZ 85
Partea IV: ANALIZA PRELIMINARǍ A CONCEPTELOR
Pasul 4.1: Se vor determina efectele pozitive şi negative (tehnice şi economice) care rezultǎ în timpul utilizǎrii noii idei
sau concept.
Pasul 4.2: Se va verifica dacǎ este posibilǎ prevenirea efectelor negative prin schimbarea metodei propuse sau a
dispozitivului. Se va realiza o schiţǎ care conţine toate aceste schimbǎri.
Pas 4.3: Se vor verifica efectele negative (economice şi tehnice) care încǎ mai persistǎ dupǎ efectuarea schimbǎrilor.
Pasul 4.4: Se vor compara câştigurile cu pierderile şi se va determina care dintre ele este mai mare şi de ce.
Dacǎ caştigurile nu sunt mai mari decât pierderile, atunci se va reveni asupra parţii de formulare analiticǎ, în caz contrar
se va verifica dacǎ toate conceptele au fost analizate şi dacǎ existǎ printer acestea unele care au fost re-analizate.
În cazul în care aceastǎ condiţie nu este îndeplinitǎ se va reface analiza preliminarǎ a conceptelor iar în caz afirmativ se
va continua analiza verificând dacǎ existǎ cel puţin un rezultat pentru care câştigul este mai mare decât pierderea.
Dacǎ rǎspunsul este pozitiv, atunci se va trece la efectuarea acţiunilor suplimentare. Dacǎ nu, se va verifica dacǎ s-au
efectuat salturi înapoi la pasul 2.4 şi dacǎ toate elementele din tabel au fost luate în considerare.
În cazul în care nu s-au efectuat salturi înapoi la pasul 2.4 şi dacǎ nu au fost luate în considerare toate elementele din
tabel ne vom întoarce la descrierea elementelor.
În caz contrar, se va verifica în continuare dacǎ existǎ cel puţin o soluţie care sǎ poatǎ fi luatǎ în considerare.
Dacǎ rǎspunsul este pozitiv, atunci se vor efectua acţiunile suplimentare, iar în caz contrar se va continua cu
operaţiunile operative.
Algoritmul ARIZ 85

PARTEA V: REZOLVAREA CONFICTELOR

Pasul 5.1: Se vor determina din matricea contradictiilor acele caracteristici care ar trebui sǎ fie îmbunǎtǎţite.
Pasul 5.2: Se va determina modul în care pot fi îmbunǎtǎţite caracteristicile utilizând numai metode cunoscute
(pierderile nu sunt luate în considerare) şi se determinǎ acea caracteristicǎ care nu mai poate fi luatǎ în considerare
dacǎ o anumitǎ valoare medie cunoscutǎ este utilizatǎ.
Pasul 5.3: Se va alege de pe linia matricei contrariilor acea caracteristicǎ care a rezultat la pasul 5.2.
Pasul 5.4: Principiile inventive care rezultǎ din matricea contrariilor vor determina la intersecţia dintre linia si
coloana unde se gǎseşte contradicţia tehnicǎ.
Pasul 5.5: Se va determina modul în care principiile inovative obţinute pot fi utilizate în definirea unei idei noi.
În continuare se va verifica dacǎ problema este rezolvatǎ. În cazul în care problema este rezolvatǎ salt la pasul 4.1,
în caz contrar, se va trece la pasul urmǎtor.
Pasul 5.6: Se va investiga posibilitatea de aplicare a fenomenelor fizice şi a efectelor.
Algoritmul ARIZ 85
Pasul 5.7: Se va investiga posibilitatea de a schimba punctul de aplicaţie în timp sau în spaţiu.
5.7.a: Gǎsirea unei modalitǎţi de a înlǎtura contradicţia prin mǎrirea duratei de acţionare.
5.7.b: Gǎsirea unei modalitǎţi de a înlǎtura contradicţia prin micşorarea duratei de acţionare.
5.7.c: Gǎsirea unei modalitǎţi de a înlǎtura contradicţia prin furnizarea unei acţiuni înainte ca obiectul sa-şi înceapǎ
funcţionarea.
5.7.d: Gǎsirea unei modalitǎţi de a înlǎtura contradicţia prin funizarea unei acţiuni după ce obiectul şi-a finalizat
operaţia.
5.7.e: În cazul în care procesul este continuu se va studia posibilitatea realizǎrii tranziţiei catre acţiunile periodice.
5.7.f: Dacǎ procesul este periodic se studiazǎ posibilitatea realizǎrii tranziţiei catre acţiunile continue.
Pasul 5.8: Se va studia modul în care probleme similare si-au gasit soluţionare în naturǎ.
5.8.a: Se va studia modul în care problema este rezolvatǎ în naturǎ de cǎtre obiectele neânsufletite.
5.8.b: Se va studia modul în care problema a fost rezolvatǎ în naturǎ de cǎtre animalele şi plantele care existau în
trecut.
5.8.c: Se va studia modul în care problema este rezolvatǎ în naturǎ de cǎtre organismele existente în ziua de azi.
5.8.d: Se vor studia corecţiile care trebuie fǎcute cu privire la noile tehnologii şi materiale.
Algoritmul ARIZ 85
Pasul 5.9: Se va studia posibilitatea efectuǎrii unor schimbǎri asupra acelor obiecte care coopereazǎ cu obiectele
luate în considerare în cadrul problemei.
5.9.a: Se va vedea cǎrui sistem de bazǎ (principal) îi aparţine sistemul luat în studiu.
5.9.b: Se va studia modul în care problema va fi rezolvatǎ în cazul in care intervin schimbǎri în cadrul sistemului
principal (de bazǎ).
Se va verifica din nou dacǎ problema e rezolvatǎ. Dacǎ da, salt la pasul 4.1, în caz contrar se va reveni la pasul 1.3.
Partea VI: ACŢIUNI SUPLIMENTARE
Pasul 6.1: Se va determina în ce fel sistemul principal (super-sistemul) cǎruia îi aparţine sistemul nou rezultat poate fi
modificat astfel încât sǎ facǎ faţǎ modificǎrilor.
Pasul 6.2: Se va verifica modul în care sistemul modificat poate fi utilizat şi in alte scopuri (poate avea şi altă
destinaţie decât cea pentru care a fost proiectat).
Pasul 6.3: Utilizarea ideilor noi rezultate în urma analizei în rezolvarea altor probleme.