Materiale plastice și compozitele

Ce sunt materialele plastice?

Masele plastice (plasticul, plural plasticele) sunt produse sintetice de natură organica, anorgmanica
sau mixtă, care se pot prelucra ușor în diferite forme, la cald sau la rece, cu sau fără presiune.
Se numesc mase plastice materialele produse pe baza de polimeri, capabile de a capata la incalzire
forma ce li se da si de a o pastra dupa racire. Dupa cantitatea in care se produc ele ocupa primul loc
printer materialele polimere. Ele se caracterizeaza printr-o rezistenta mecanica mare, densitate mica,
stabilitate chimica inalta, proprietati termoizolante si electroizolante etc. Masele plastice se fabrica
din materii prime usor accesibile, din ele pot fi confectionate usor cele mai felurite.

Scurt istoric despre materialele plastice:

In secolul XIX au fost facute primele descoperiri care au permis modificarea caracteristicilor
substantelor naturale:

-1833 : primul polimer sintetic (polilactida) a fost obtinut de Gay Lussac si J.

Pelouze prin incalzirea acidului lactic;
-1839: vulcanizarea cauciucului natural prin incalzirea acestuia cu o cantitate
mica de sulf, a permis eliminarea dezavantajelor cauciucului natural (starea
lipicioasa, curgerea) si obtinerea unui material elastic si rezistent (cauciucul
vulcanizat); J.Pelouze
- 1862 : se obtine celuloidul, plecând de la nitratul de celuloză şi camfor;
-1884 : se realizează primul fir artificial din nitrat de celuloză
-1907 :Boekeland- realizează materialul sintetic denumit bachelită
-1927 : se obtine policlorura de vinil (PVC)
-1938 : se obtine polistirenul (PC); poliamida- nailon (PA)
În anii 1929-1933 ţările lumii trec printr-o perioadă de mare criză economică. Producţia industrială
a cunoscut scăderi catastrofale: 46% în SUA, 34% în Germania, 27% în Gay Lussac Franţa.
Guvernele din fiecare ţară au căutat căi şi soliţii diverse pentru a ieşi din criză.
Cea mai importantă încercare de acest fel a fost politica promovată de preşedintele american Franklin
Delano Rooselvelt, cunoscută sub numele de New Deal (Noul curs). Măsurile luate au determinat în
anii 1934-1939 o redresare a economiei statelor. Redresarea trebuie pusă pe seama dezvoltării unor
noi ramuri de producţie, un rol determinant având producerea cauciucului sintetic şi dezvoltarea
industriei maselor plastice.
- 1942 : se obtine polietilena de joasă densitate (LDPE)
- 1953 : polietilena de înaltă densitate (HDPE)
- 1957 : polipropilena (PP)
 Clasificarea materialelor plastice:
 1.După transformările la temperaturi ridicate:
1) Materiale plastice termoplaste
2)Materiale plastice termoreactive (termorigide)

 2. Dupa modul de obtinere:

1)Naturale
a)Termoreactive proteinice
b)Termoreactive celulozice
2)Sintetice
a)Policondensate:
1.Termoreactive: -fenoplastice;-siliconice;
- aminoplaste;-poliesteri
2.Termoplastice: -poliamide; -aminoplaste
-poliesteri; -policarbonați

b)Polimerizate:
1.Termoreactive: -poliesteri nesaturați
2.Termoplastice: -policlorură de vinil;polietilene;poistiren;

c)Poliaditive:
1.Termoreactive: -rășini epoxidice; -poliuretani
2.Termoplastice: -poliuretani lineari.

Avantajele materialelor plastice:

- masă volumică redusă în raport cu metalele (2 kg/dm3 faţă de 7 - 8 kg/dm3 la oţel);

- coeficient de dilatare foarte mic în raport cu metalele;
- rezistenţă la şoc, abraziune şi coroziune;
- durabilitate ridicată în funcţionare;
- capacitate mare de amortizare a vibraţiilor;
- siguranţă mai mare în funcţionare daca sunt armate (ruperea unui material compozit nu se face
brusc ca la metale);
- consum energetic scăzut pentru producere (pentru obţinerea polietilenei se consumă 25 Kcal/cm3 în
timp ce la oţel valoarea este de 160 Kcal/cm3 );
- rezistenţă extrem de ridicată la acţiunea factorilor atmosferici (oxidare, coroziune, mucegai);
- stabilitate chimică ridicată
Domenii de utilizare a maselor plastice:

Citeva domenii in care materialele plastice sunt din ce in ce mai mult utilizate:
-constructia de masini (automobile, pompe, suflante,
ventilatoare, filtre, conducte, recipiente, roti dintate, suruburi);

-materiale de constructie (tevi, elemente prefabricate, materiale

spongioase, placi, acoperisuri, mobilier)

-aerospatiale (componente ale avioanelor si elicopterelor

ce a permis reducerea greutatii cu 20%);

-agricultura (tevi diverse, folii la realizarea serelor);

--- - -electrotehnica (izolarea cablurilor si sirmelor, prize,

stechere, materiale izolante)

-medicina (inimi artificiale, valvule, articulatii si membre artificiale,

instrumente chirurgicale, catgut, sonde si catetere, siringi pentru
utilizare unica, proteze diverse)
-ambalaje (cutii, borcane, sticle, ce permit reducerea cheltuielilor

de transport) confectii si obiecte de uz casnic

Plasticul in aviatie si aplicatii aerospatiale

Visul de a zbura putea deveni mult mai devreme un lucru a trecutului cu materialele plastice si
compozitele lor din ziua de azi.Folosirea acestor materiale in constructii aerospatiala fac aeronavele
mai usoare, sigure si mult mai economicoase.Aceasta nu se refere doar la constructia navelor
interioara, ci si la cea tehnica sofisticata,a elementelor structurale ,sistemelor de propulsie de
exemplu.
Ma mult decat atat, recent importanta materialelor plastice si compozitelor lor in aplicatiile
aerospatiala a crescut foarte mult. Diagrama de mai jos reprezinta folosirea acestor materiale in
aviatie din trecut pana in prezent:
În aviaţie, materialele compozite sunt utilizate la scară largă.
Combinarea materialelor poate genera rezultate superioare
prin exploatarea proprietăţilor fiecărui material. De
exemplu, metalul şi plasticul sunt adesea combinate pentru a
conferi obiectelor robusteţe, rezistenţă şi masă redusă.
Un exemplu elocvent care demonstrează că masele plastice
fac diferenţa este avionul Boeing
Dreamliner. Atât Dreamliner cât şi aparatul de zbor Airbus
Folosirea materialelor plastice in [%] A380 , deţin îmbunătăţiri importante în ce priveşte
in aeronavele civile. confortul pasagerilor. De asemenea, acestea sunt mult mai
eficiente în ce priveşte consumul de combustibil, datorită
utilizării de materiale plastice de înaltă performanţă în construcţia lor. Aproximativ jumătate din
Dreamliner şi 25% din A380 conţin materiale plastice compozite armate cu fibre de sticlă, fibre
carbonice şi de cuarţ.
Structurile compozite avansate utilizate în fabricarea aeronavelor aduc o îmbunătăţire semnificativă
din punct de vedere ecologic. De exemplu, Dreamliner este cu 20% mai uşor decât o aeronavă cu
aceleaşi dimensiuni, ceea ce contribuie la reducerea consumului de combustibil şi a emisiilor de
gaze cu efect de seră cu 20%. Firma Airbus susţine că modelul A380 utilizeaza cu 3 litri de
combustibil mai puţin pe pasager la 100 km. Compania Boeing susţine că aceste două aeronave sunt
nu numai economice, dar mult mai confortabile pentru pasageri. Materialele compozite pot rezista la
presiuni mai mari, ceea ce conduce la o presiune crescută a aerului în cabină. Acest lucru contribuie
la diminuarea oboselii din timpul zborului şi la atenuarea insomniilor provocate de schimbarea
fusului orar, precum şi a altor 50 de simptome.

Boeing Dreamliner Airbus A380

Compozitele maselor plastice in aviatie:

Pentru imbunatatirea caracteristicilor acestor materiale se produc compozite deoarece prioritare sunt
considerentele aerodinamice de optimizare funcţională a profilelor structurilor aeronautice şi
satisfacerea condiţiilor restrictive legate de: rezistenţe mecanice deosebite într-un interval larg de
valori ale temperaturii ambientale, vibraţii, rezistenţă la oboseală, rigiditate, greutate minimă şi
fiabilitate maximă.
Armarea materialelor plastice are drept scop îmbunătăţirea proprietăţilor fizico-mecanice ale
acestora. Influenţa materialelor de armare asupra materialului plastic diferă în funcţie de materialul
ales, de modul de dispunere al acestuia, de proporţia în care acesta este folosit precum şi de măsura
în care se realizează o bună aderenţă polimer-armătură.
Alegerea materialului de armare corespunzător scopului propus impune cunoaşterea condiţiilor pe
care acesta trebuie să le îndeplinească:
-rezistenţe la tracţiune, la încovoiere şi la şoc, sensibil mai mari decât cele ale matricei pe care le
armează;
-modul de elasticitate mai mare decât cel al matricei;
-rezistenţă chimică faţă de matrice;
-formă corespunzătoare necesităţilor;
-suprafaţă la care matricea să adere cât mai bine.
Cele mai utilizate elemente de armare sunt: fibrele de sticlă, fibrele de carbon, fibrele de azbest,
fibrele de silice, fibrele de cuarţ, fibrele de bor, fibrele de grafit [2], [3], [4].

Răşinile epoxidice sunt în general mai scumpe decât cele poliesterice sau fenolice. Acestea au
caracteristici mecanice, chimice şi electrice care le situează la loc de frunte în ierarhia materialelor de
bază utilizate la elaborarea compozitelor. Răşinile epoxidice întărite sunt materiale foarte dure,
duritatea lor fiind de aproximativ şapte ori mai mare decât a răşinilor fenolice. În timpul întăririi,
aceste răşini suferă o contracţie relativ mică (max 25%). Structura chimică a acestora asigură o
aderenţă bună între materialul de armare şi matrice. Răşinile epoxidice mai au şi alte proprietăţi care
le recomandă, cum ar fi: rezistenţă mare la acţiunea solvenţilor şi acizilor, rezistenţă dielectrică
ridicată, rezistenţă la arc electric, stabilitate termică bună (260 C), foarte mică absorbţie de apă.
Datorită calităţilor lor, industria aeronautică este domeniul unde sunt cel mai mult folosite.
Dezavantajul acestor răşini îl reprezintă preţul lor ridicat.

Fibrele de carbon armate plastic(CFRP: en. Carbon Fiber Reinforced Plastic)

Fibrele de carbon armate plastic este un material constituit din fibre de carbon variate si .Este un
material foarte puternic si usor fata de alte materiale alcatuit din fibre armate plastic care contin
fibre de carbon.
Proprietatile CFRP cum ar fi elasticitatea mare, greutatea redusa si coeficientul mic de
dilatatie/contractie, o fac foarte des utilizata in aeronautica, inginerie militara/civila si sporturi cu
motor, pe langa alte sporturi. Este totusi relativ costisitoare in comparatie cu materiale similare, de
exemplu fibra de sticla ori plasticul. CFRP este foarte rezistenta la alungire si indoire, dar fragila
cand este expusa comprimarii ori socurilor puternice.