Capitolul II: Integrale cu parametru Lect. dr.

Lucian Maticiuc

Facultatea de Matematică
Calcul integral şi Aplicaţii, Semestrul I
Lector dr. Lucian MATICIUC

Seminariile 3 – 4
Capitolul II. Integrale cu parametru

1. Studiaţi convergenţa integralelor∗ :

Z ∞ Z ∞
2
cos x2 dx.



sin x dx şi
0 0

Rezolvare:
√ 1
Folosind substituţia x2 = t obţinem x = t şi dx = √ dt. Deci
2 t
Z ∞
1 ∞ sin t
Z
1
I= sin t √ dt = √ dt.
0 2 t 2 0 t
Această integrală este convergentă aplicând criteriul lui Dirichlet.
R 
 b
Într-adevăr,  a sin t dt = |cos a − cos b| ≤ 2, pentru orice a < b iar funcţia t 7→ √1t este monoton


Z ∞ şi mărginită pe intervalul [1, ∞). Deci, conform criteriului lui Dirichlet, integrala
descrescătoare
sin t
improprie √ dt este convergentă.
1 t
R∞
Să observăm că 0 sin t dt nu există (deci este divergentă) şi astfel nu putem aplica criteriul lui
Abel.
Pe de altă parte, integrala
Z 1
1 sin t
I2 = √ dt
2 0 t
este convergentă deoarece funcţia t 7→ sin
√ t este
t√
bine definită pe (0, 1] iar punctul 0 nu este punct
singular, deoarece limt→0 sin
√ t = limt→0 sin t t =
t t 0. Deci funcţia precedentă poate fi prelungită prin

 sin
 t
√ , dacă t ∈ (0, 1],
continuitate la o funcţia continuă, definită pe [0, 1], f˜ (t) = t iar integralele

 0, dacă t = 0
din cele două funcţii coincid deoarece sunt modificate doar ı̂ntr-un punct, i.e.
Z 1 Z 1
sin t
√ dt = f˜ (t) dt.
0 t 0
R∞ t
Deci integrala I = 21 0 sin √ dt este (C) .
t

2. Arătaţi că integrala Z ∞

sin x
dx
0 xα
este divergentă ı̂n cazul α < 0.
Rezolvare:

Avem Z ∞ Z 1 Z ∞
sin x sin x sin x
dx = dx + dx.
0 xα 0 xα 1 xα
∗ Integralele
Rt Rt
x2 x2



0 sin dx şi 0 cos dx se numesc integrale Fresnel.

1
Capitolul II: Integrale cu parametru Lect. dr. Lucian Maticiuc

R1 R1
Evident, integrala 0 sin x
xα dx = 0
x−α sin xdx nu este improprie, dacă α < 0, deci este o integrală
Riemann, deci (C) .
Pe de altă parte,

|sin x|
= x−α |sin x| ≥ |sin x| ≥ sin x, pentru orice x ≥ 1, α < 0
xα
iar Z ∞
sin xdx este (D) ,
1
R∞ sin x
deci, conform unui criteriu de comparaţie, 1 xα dx este (D) .
3. Studiaţi absoluta convergenţă a integralei:
Z ∞
sin x
dx
1 xα

ı̂n cazul α > 0.

Rezolvare:
R∞ sin x
Să remarcăm mai ı̂ntâi că integrala 1 xα dx este (C) conform criteriului lui Dirichlet, pentru orice
α > 0.
R∞
A studia absoluta convergenţă a integralei 1
f (x) dx ı̂nseamnă a studia convergenţa integralei
R∞
1
|f (x)| dx.
Dacă α > 1, atunci avem  
 sin x  1
 xα  ≤ xα ,
 

iar Z ∞
1
α
dx este (C) ,
1 x
R ∞  x
deci, conform unui criteriu de comparaţie, 1  sinxα dx este (C) .

R ∞ sin x
În consecinţă, 1 xα dx este (AC) ı̂n cazul α > 1.
În cazul celălalt să observăm mai ı̂ntâi că
 sin x  sin2 x
 
1 − cos (2x) 1 1 1 cos (2x)
 xα  ≥ xα = = − .
 
2x α 2 x α 2 xα

Dar ı̂n cazul α ∈ (0, 1], Z ∞

1
dx este (D) .
1 xα
Pe de altă parte, Z ∞
cos (2x)
dx este (C)
1 xα
conform criteriului lui Dirichlet, pentru orice α > 0.
Deci Z ∞ Z ∞
1 1 cos (2x)
1
dx − dx = (D) − (C) = (D) ,
12 xα 1 2xα
R ∞  x
iar conform unui criteriu de comparaţie vom obţine că 1  sin
xα dx este (D) .

R ∞ sin x
În consecinţă, 1 xα dx nu este (AC) ı̂n cazul α ∈ (0, 1].

2
Capitolul II: Integrale cu parametru Lect. dr. Lucian Maticiuc

4. Studiaţi convergenţa integralei:

Z ∞
sin (αx)
e−kx dx , unde α ≥ 0, k > 0.
0 x

Rezolvare:
Z ∞
sin (αx)
Această integrală este convergentă aplicând criteriul lui Abel, deoarece dx este con-
0 x
−kx
vergentă conform criteriului lui Dirichlet iar funcţia x 7→ e este monotonă şi mărginită pe [0, ∞)
cu limx→∞ e−kx = 0 pentru orice k > 0.
5. Calculaţi următoarea integrală cu parametru
Z 1
arctg (xy)
I (y) = √ dx
0 x 1 − x2
şi obţineţi valoarea integralei
Z 1
arctg (x)
√ dx .
0 x 1 − x2
Rezolvare:

Derivăm integrala cu parametru şi operatorul de derivare comută cu integrala:

Z 1  0 Z 1 Z 1
arctg (xy) 1 0 1 1
I 0 (y) = √ dx = √ (arctg (xy))y dx = √ x dx
0 x 1 − x2 y 0 x 1 − x2 0 x 1 − x 1 + x2 y 2
2

Z 1
1 1
= √ dx .
1 − x 2 1 + x2 y 2
0
√
Deoarece apare cantitatea 1 − x2 este utilă subsituţia x = sin t, deci

t = arcsin x şi dx = cos t dt.

Obţinem
Z π/2 Z π/2
1 1 1
I 0 (y) = cos t dt = dt.
2 1 + y 2 sin2 t 1 + y 2 sin2 t
p
0 1 − sin t 0

Acum se face substituţia tg (t) = r, deci

1
t = arctg (r) şi dt = dr .
1 + r2
Folosim formula sin t = √ r şi obţinem
1+r 2
Z +∞ Z +∞ Z +∞
1 1 1 1 1
I 0 (y) = r2 1 + r2
dr = 2 2
dr = 2 2 dr
2 1 + (y + 1) r y +1

0 1 + y 1+r2 0 0
√ 12 + r2
y +1
r=∞
1 1 r  1 π 1
= 2 arctg =p (π/2 − 0) = p .

y + 1 √ 12 √ 1 2 y2 + 1

y +1 y 2 +1

r=0
y2 + 1

Deci
π 1 π  p 
I 0 (y) = p ⇒ I (y) = ln y + y 2 + 1 + C
2 y2 + 1 2
Dar, conform definiţiei,
I (0) = 0, deci C = 0.

3
Capitolul II: Integrale cu parametru Lect. dr. Lucian Maticiuc

6. Calculaţi următoarea integrală cu parametru

Z ∞
1 − e−αt
I (α) = cos t dt
0 t
şi obţineţi valoarea integralei
∞
1 − e−t
Z
cos t dt .
0 t
Rezolvare:

Derivăm integrala cu parametru şi operatorul de derivare comută cu integrala:

∞ 0 ∞ ∞
1 − e−αt e−αt · t
Z  Z Z
α
I 0 (α) = cos t dt = cos t dt = e−αt cos t dt = .
0 t α 0 t 0 α2 +1

Deci
1
ln α2 + 1 + C


I (α) =
2
Dar, conform definiţiei,
I (0) = 0, deci C = 0.

7. Calculaţi următoarea integrală:

Z 1
arctg (x)
√ dx .
0 x 1 − x2
Rezolvare:

Observăm că Z 1
arctg (x) 1
= dy
x 0 1 + x2 y 2
şi, deoarece putem schimba ordinea de integrare, obţinem:
Z 1 Z 1   Z 1 Z 1 
1 1 1 1
I= 2 2
dy √ dx = 2 2
√ dx dy .
0 0 1+x y 1 − x2 0 0 1+x y 1 − x2
Deci, conform exerciţiului anterior,

π 1
Z
1 π  p  y=1 π  √ 
I= dy = ln y + y 2 + 1  = ln 1 + 2 .

p
2 0 y2 + 1 2 y=0 2

8. Calculaţi următoarea integrală:

∞
cos (ax) − cos (bx)
Z
dx , 0 < a < b.
0 x
Rezolvare:

Metoda I.
Observăm că Z ∞
1
= e−tx dt
x 0
şi, deoarece putem schimba ordinea de integrare, obţinem:
Z ∞ Z ∞  Z ∞ Z ∞ 
I= (cos (ax) − cos (bx)) e−tx dt dx = (cos (ax) − cos (bx)) e−tx dx dt
0 0 0 0

Integrând de două ori prin părţi obţinem

Z ∞
t
cos (ax) e−tx dx = , pentru orice a > 0, t > 0,
0 t2 + a2

4
Capitolul II: Integrale cu parametru Lect. dr. Lucian Maticiuc

deci Z ∞  
t t 1

t=∞
ln t2 + a2 − ln t2 + b2 


I= 2 + a2
− dt =
0 t t2 + b2 2 t=0
 2
t + a2
 t=∞  2  
1 1 1 a b
= ln 2 = ln 1 − ln = ln .

2 t + b2 2 2 b 2 a

t=0

Metoda II.
Observăm că integrala dată este de tip Froullani.
Verificăm mai ı̂ntâi condiţiile. Funcţia f : [0, ∞) → R dată
R ∞de f (x) = − cos x este o funcţie continuă
şi mărginită. Nu există limx→∞ f (x) dar, ı̂n schimb, a cosx x dx este (C) (conform criteriului lui
Dirichlet).
Deci are loc formula
∞
− cos (bx) + cos (ax)
Z
a b
dx = − cos (0) ln = ln .
0 x b a

9. Calculaţi următoarele integrale:

Z ∞ −ax Z ∞
e − e−bx arctg (ax) − arctg (bx)
(a) dx , (b) dx , 0 < a < b.
0 x 0 x
Rezolvare:

Fiecărui exemplu i se pot aplica ambele metode de la Exerciţiul 8.

(a) Metoda I. Observăm că Z ∞
1
= e−tx dt
x 0
şi apoi schimbăm ordinea de integrare.
Metoda II. Observăm că integrala dată este de tip Froullani cu f (x) = −e−x .

Pentru acest exemplu avem şi

Metoda III.
e−ax
Z
Observăm că e−ax da = + C, adică
−x
Z b
−e−αx α=b e−ax − e−bx
e−αx dα = = .
x x

a α=a

Deoarece putem schimba ordinea de integrare, obţinem:

!
∞ b b ∞ b
e−αx x=∞
Z Z Z Z  Z  
−αx −αx
I = e dα dx = e dx dα = dα
−α x=0

0 a a 0 a
Z b Z b
1 1 b
e−∞ − e0 dα =


= dα = ln .
a −α a α a

10. Calculaţi următoarea integrală:

∞
cos (ax) − cos (bx)
Z
dx , 0 < a < b.
0 x2
Rezolvare:

Metoda I.
Z
cos (ax)
Observăm că sin (ax) da = + C, adică
x
b
− cos (αx) α=b − cos (bx) + cos (ax)
Z
sin (αx) dα = = .
x x

a α=a

5
Capitolul II: Integrale cu parametru Lect. dr. Lucian Maticiuc

Deoarece putem schimba ordinea de integrare, obţinem:

Z ∞ Z b ! Z b Z ∞ 
1 sin (αx)
I= sin (αx) dα dx = dx dα
0 x a a 0 x

Dar, schimbând variabila y = αx şi folosind Exerciţiul 19, obţinem

Z ∞ Z ∞
sin (αx) sin y π
dx = dy = ,
0 x 0 y 2
deci
b ∞
π b
Z Z  Z
sin (αx) π
I= dx dα = dα = (b − a) .
a 0 x 2 a 2
Metoda II.
Se foloseşte metoda de integrare prin părţi şi apoi Exerciţiul 19.
Avem
∞ 0  Z ∞
−1 cos (bx) − cos (ax) x=∞ −a sin (ax) + b sin (bx)
Z
I= (cos (ax) − cos (bx)) dx = + dx
x x x

0 x=0 0
Z ∞ Z ∞
sin (ax) sin (bx) π
= (0 − 0) − a dx + b dx = (b − a) ,
0 x 0 x 2
deoarece
cos (bx) − cos (ax) 1
limx→∞ = limx→∞ (cos (bx) − cos (ax)) · = 0
x x
iar, folosind L’Hospital,

cos (bx) − cos (ax) −b sin (bx) + a sin (ax)

limx→0 = limx→0 = 0.
x 1

11. Calculaţi următoarea integrală:

1
xb − xa
Z
dx , 0 < a < b.
0 ln x
Rezolvare:

Observăm că
b
xb − xa
Z
= xy dy
ln x a
şi, deoarece putem schimba ordinea de integrare, obţinem:
!
1 b b 1 b b
xy+1 x=1
Z Z Z Z  Z Z
y y 1
I= x dy dx = x dx dy = dy = dy
y + 1 x=0 y+1

0 a a 0 a a
y=b 1+b
= ln (1 + y)  = ln .

y=a 1+a

12. Calculaţi următoarea integrală cu parametru:

Z π/2
ln a2 − sin2 x dx , a > 1 .


I (a) =
0

Rezolvare:

Derivăm integrala cu parametru şi operatorul de derivare comută cu integrala:

Z π/2 Z π/2 Z π/2
0 2 2


0 1 dx
I (a) = ln a − sin x dx = 2a dx = 2a .
0
a
0 a − sin2 x
2
0 a2 − sin2 x

6
Capitolul II: Integrale cu parametru Lect. dr. Lucian Maticiuc

Se face substituţia tg (x) = t, deci

1
x = arctg (t) şi dx = dt .
1 + t2
Folosind formula sin x = √ t obţinem
1+t2
Z π/2 Z +∞
0 dx 1 1
I (a) = 2a = 2a dt
0 a − sin2 x
2
0
t2 1 + t2
− 1+t2 a2
Z +∞ Z +∞
1 1 1
= 2a 2 2 2
dt = 2a 2 2 dt
(a − 1) t + a a −1 0

0 t2 + √aa2 −1
t=∞
2a 1 t  2 π
= 2 a arctg a  =√ (π/2 − 0) = √ .
a − 1 a2 −1
√ √
a2 −1 t=0
 2
a −1 2
a −1

Deci
π  p 
I 0 (a) = √ ⇒ I (a) = π ln a + a2 − 1 + C.
a2 − 1
13. Folosind valoarea integralei
Z π/2
dx π
2 = ,
0 a2 2 2
sin x + b cos x 2ab
calculaţi integrala
π/2
sin2 x
Z

2 dx .
0 a2 sin2 x + b2 cos2 x

14. Să se calculeze integrala cu parametru:

Z π
1
I (a) = dx , unde a > b > 0.
0 a + b cos x
Apoi derivând ı̂n raport cu a integrala cu parametru I (a) să se calculeze
Z π Z π
1 1
2 dx şi 3 dx.
0 (a + b cos x) 0 (a + b cos x)
Rezolvare:
Z π Z ∞ Z ∞
1 1 2 2 1
I (a) = dx = 2 2
dt = 2 dt
a + b cos x a + b 1−t 1 + t a − b q
0 0 0 a+b
1+t2
a−b + t2
t=∞
2 1 t  2 π
= arctg q =√ .

q
a−b a −b 2
 2 2
a+b a+b 
a−b a−b t=0

Derivăm şi obţinem

Z π 0 π π
−1 −1
Z Z
0 1
I (a) = dx = 2 (1 + 0) dx = 2 dx .
0 a + b cos x a 0 (a + b cos x) 0 (a + b cos x)
Pe de altă parte
 0
0 π h
−1/2 i0 −1 2
−3/2
I (a) = √ =π a2 − b2 =π a − b2 2a.
a − b2
2
a a 2

15. Să se calculeze integrala cu parametru:

Z π
1
I (a) = dx , unde 0 < a < b.
0 a + b cos x

7
Capitolul II: Integrale cu parametru Lect. dr. Lucian Maticiuc

16. Să se calculeze integrala cu parametru:

Z 2π
1
I (a) = dx , unde a > b > 0.
0 a + b cos x

Apoi derivând ı̂n raport cu a integrala cu parametru I (a) să se calculeze

Z 2π Z 2π
1 1
2 dx şi 3 dx.
0 (a + b cos x) 0 (a + b cos x)

Rezolvare:
R 2π 1
Rπ 1
R 2π 1
Observăm că =2· √ π
0 a+b cos x dx = 0 a+b cos x
dx + π a+b cos x dx a2 −b2
.

17. Să se calculeze integrala cu parametru

Z ∞
1
I (a) = dx, a ∈ R∗ .
0 a + x2

Apoi derivând ı̂n raport cu a integrala cu parametru I (a) să se calculeze

Z ∞ Z ∞
1 1
2 dx şi 3 dx
2
(a + x ) (a + x2 )
0 0

18. Să se calculeze integrala cu parametru

Z c
1
I (a) = dx.
0 a + x2

Apoi derivând ı̂n raport cu a integrala cu parametru I (a) să se calculeze

Z c Z c
1 1
2 dx şi dx.
2 2 3
0 (a + x ) 0 (a + x )

19. Să se arate că Z ∞

sin x π
dx = .
0 x 2
Rezolvare:
sin(αx)
Ştim că următoarea integrală este convergentă (se aplică criteriul lui Abel funcţiilor e−kx şi x ):
Z ∞
sin (αx)
I (α) := e−kx dx , unde α ≥ 0, k > 0.
0 x

Calculăm derivata şi apoi aplicăm metoda de integrare prin părţi:

Z ∞  0 Z ∞ Z ∞
0 −kx sin (αx) −kx cos (αx)
I (α) = e dx = e x dx = e−kx cos (αx) dx
0 x α 0 x 0

e−kx x=∞ Z ∞ e−kx

= cos (αx) − (−α) sin (αx) dx

−k −k

x=0 0

e−kx x=∞ α Z ∞
= cos (αx) − e−kx sin (αx) dx (1)

−k k 0

x=0

e−kx x=∞ α  e−kx x=∞ Z ∞ e−kx 

= cos (αx) − sin (αx)  − α cos (αx) dx
 
−k k −k −k

x=0 x=0 0

e−kx x=∞ α −kx x=∞ α2 Z ∞

= cos (αx) + e sin (αx) − 2 e−kx cos (αx) dx.
 
−k k2 k 0
 
x=0 x=0

8
Capitolul II: Integrale cu parametru Lect. dr. Lucian Maticiuc

x=∞ x=∞
e−kx −1 1 α −kx α
Dar cos (αx)  = (0 − 1) = iar k2 e sin (αx)  = (0 − 0) = 0,deci
 
−k k k k2
x=0 x=0

1 α2 0 k
I 0 (α) = − 2 I (α) ⇒ I 0 (α) = .
k k α2 + k2
Prin integrare obţinem Z
k α
I (α) = dα = arctg + C.
α2 + k 2 k
Dar, conform definiţiei,
I (0) = 0, deci C = 0.
Deci   Z ∞
1 sin (x)
I (1) = arctg = e−kx dx
k 0 x
şi, trecând la limită,
  Z ∞
π 1 sin (x)
= limk→0+ arctg = limk→0+ e−kx dx
2 k 0 x
Z ∞ Z ∞
sin (x) sin (x)
= limk→0 e−kx dx = dx.
0 x 0 x

20. Să se calculeze integrala Z ∞

sin x
dx
0 x
derivând integrala cu parametru
Z ∞
sin x
e−kx dx , unde k > 0.
0 x

21. Să se arate că∗ : Z ∞ √

2 π
e−x dx = .
0 2
Rezolvare:

Folosind substituţia x = ut, cu u > 0 fixat, obţinem dx = udt şi

Z ∞
2 2
I= e−u t udt.
0

Deci, schimbând ordinea de integrare, calculăm pătratul intergalei I :

Z ∞ Z ∞ Z ∞ Z ∞  Z ∞ Z ∞ 
2 2 2 2 2 2 2
I2 = e−x dx · e−u du = e−x dx e−u du = e−u t
ue−u dt du
0 0 0 0 0 0
2 2
!
∞ Z ∞ ∞
e−(1+t )u u=∞
Z  Z
−(1+t2 )u2
= ue du dt = dt
−2 (1 + t2 ) u=0

0 0 0
∞
−1
Z t=∞
1 π
= (0 − 1) dt = arctgt = .

2 (1 + t2 ) 2 4

0 t=0

Obţinem √
Z ∞
2 π
I= e−x dx = .
0 2
∗ Există mai multe metode de a calcula această integrală. Unde dintre ele este cu ajutorul integralei duble (şi a schimbării de
variabile ı̂n cadrul integralei duble).

9
Capitolul II: Integrale cu parametru Lect. dr. Lucian Maticiuc

22. Să se arate că integrala lui Gauss (sau integrala Euler–Poisson) are valoarea:
Z ∞
2 √
e−x dx = π .
−∞

Rezolvare:

Evident, Z ∞ Z 0 Z ∞ Z ∞ √
2 2 2 2
e−x dx = e−x dx + e−x dx = 2 e−x dx = π.
−∞ −∞ 0 0

23. Calculaţi următoarele integrale:

Z ∞ Z ∞
sin x2 dx cos x2 dx .



şi
0 0

Rezolvare:

Folosind substituţia x2 = t obţinem Z ∞

1 sin t
I= √ dt
2 0 t
care este convergentă conform criteriului lui Dirichlet.
Pe de altă parte, folosind valoarea integralei Gaussiane, avem
Z ∞ Z ∞ √ 2
Z ∞ √ 2  √ 
√
2 1 1 π
e−tu du = e−(u t) du = √ e−(u t) d u t = √ ,
0 0 t 0 t 2
deci Z ∞
1 2 2
√ =√ e−tu du.
t π 0

Deci, schimbând ordinea de integrare, calculăm

1 ∞
Z  Z ∞  Z ∞ Z ∞ 
2 −tu2 1 −tu2
I= sin t √ e du dt = √ e sin t du dt
2 0 π 0 π 0 0
Z ∞ Z ∞ 
1 2
=√ e−tu sin t dt du.
π 0 0

Folosind metoda de integrare prin părţi avem, vezi calculul (1),

Z ∞
2 −1 2
t=∞ 1 2
x=∞ 1
J := e−tu sin t dt = 2 e−u t sin t  − 4 e−u t cos t  − 4J.
 
0 u t=0 u x=0 u

Deci
1
J= .
1 + u4
Calculând integrala obţinem
Z ∞ √
1 1 1 π π
I=√ 4
du = √ · √ = √ .
π 0 1+u π 2 2 2 2

10