"

0.. KREINDLER

ELEM-ENT ·E
-DE CALCUL
VE C T·o RIAL

·-16
BIBLIOTECA SOCIETATII DE STIINTE
MATEMATICE SI FIZICE DIN··R. P.R..
BUCURESTI 1956

/
 PREFATA
1
Metodete ve�t<Jriale, ccz instrument de calcul, au fost intro­
- duse tn ma:tematicii abia acum _ JOQ de ani, �u toate cii vectorii
- erau utilizati cu malt ut.ain_te de ·cdtre tehnitieni. Astfel, relafia
Jui Ste_via asupra ·condifiei de echilibru a trei forfe care este de
/apt o relafie vectorialii, a Jost folosita din secolul XVII.
Dezvoltarea Ji sistematizarea calculului vectorial, tn secolul
. XIX, se d«toreazii. 1n bund miisura studierii fenomenelor electrice
1i· aplicdrli pe scarii largd a (flcestor fenomene in tehnicd.
Pina acum ctteva zeci d_e ani� studiul calculului vectorial tn
· inst(tutele tebnice era sporadic; tn ultimul timp, tnsd, acest
.sludiu se lmpune .ea .0 necesitate.
Lucrarea de fafii are drept scoj, de a ini/ia in calculul vec­
for,ial 1i de a /amiliariza cu metodele vectoriale o categorie mai
largo: de cititori, care · au .cano#inte de matematici elementare.
. Din acest . motiv., na este tratatd pe larg decit algebra vec­
toriald, v0rbindu-se foar.te sumar despre vectorii variabili $f ·
derivata unui vector va11lt1.blf_;. 4

/rt. prim.ele cinci caplt8le se utilizeazii metode pur vectoriale,

irattnd tn aplicafii o serle de probleme de geomttrie. $i de trigo­
nometrie., ·care dem0nstreazd pe. deplin eleganfa $f eficienta
acestor metode.
In celelalte douii capitole se utilizeazii metoda vectorilor
· · descompu1l dupii. direcfiile axelor, adicd metoda analiticd.
Exercifiile propuse, la sjir#tul fieciirui capitol, se pot rezolva
arJer de cei care· au studiat textul cu atetzfie. In unele cazuri
· .,mai dificlle se dau .�i .indic.qf.ii de r.ezolvare.
\OSCAR .KREINDLER

. 3
 · ConsiderMn triunghiul (fig. 55) format de vectorii
➔ .I.- ➔ . ➔ --➔ ➔ -➔
a=CB, b=AC $i. c=AB;
.avem
➔ ➔ ➔
.a+b=c.
➔
Inmultind vectorial cu a ambii
membri ai acestei egalWlp, vom
.avea:
➔ ➔ ➔ ➔. ➔ ➔
axa+axb=axc
➔ ➔
' ''
�i deoarece a x a= 0, .avem :
➔ ➔ ➔ ➔ Fig. 55
axb=axc.
·Dar
,,,,...._
I a x bI =absin (a b)=-absin i
➔ ➔ ➔➔·

➔ ➔ ➔➔ 0
I axe!= acsin(ac)=acsin�.
Ambele unghiuri � �i i sint masurate in sens invers cu mi�-
\ A
�area acelor de. ceasornic. Pe de alta parte, i= 180 - C �i
;..
. j3= 180-B, ct·eci
A A
ab sin (180-C)=ac• sin (180-B)
sau
bsinC=csinB,
,de. unde avem :
b ,ii C
sin B = s1n·c
�i in mod analog
a b
sin A = sin B · .

Rezulta teorema sinusurilor

a b e
sin A = sin B = sin C ·

care.
!t. Sa stabilim o , relatie trigonometrica intr-un patt ulater oare­

45