= LATERATURA 7 »ASOCIATIUNEA TRANSILVANA PENTRU LISBRATURA ROMANA SI CULTURA POPORULU eae Face cunoscut ci revisia ,ASTRA MATEMATICA®, apare, Meepind eu Tuna augast'a.c, in cine! numere, aauel oe aun] acociayitns, te 78 Teh, Suma ‘se schita | ta é o& membrii_activi vor bene- | 36-90 Ja sul a toate public achitat cotizatia statutara (120 ; 60 lei/an, pentru clevi si ami educere de pretuni «a Asociatiunii, dacd si-28 pentry membrii see si i sprijine forse socio-profesionale si anti" im mameislizarea proieetclor sale cul- 1 Central de Condecere face apel 1a vechii ast Lol. 1, Wet tun Febsuavie 1990 Continut Articole Asupra unei scheme de obfinere a unoe inegalitéti, d Dumitru Aeu un Cosiderafii privind sehimburea de variabild pentru inte- grala nedefinita 4i integrala Riemann, de Emil Popa 16 Note cAsupra unei inegalitati, de Qieolue Sueiu -.--.---.....--- 23 O observatie asupra polinoamelor, de Alexandru Lupa 27 Pilule Arupea unei probleme de algebra, de Uasile M. Dopa-- 29 Metoda identifiedrit in ealeutul unor sume eu eombindei, de Dumiteun Aeu - cise tees ec canes Era Probleme deschise Probleme... eu problemel, de Alezandeu Lupay-------. 33 Probleme Probleme propure - 36 Probleme eu siruri pentru eoneurruri, de Doru Jiae 40 LUE TTT. TNT ens ee 0 @Oiata matematied ...................... 52 | Publicatie a Asociatiunit Transiloane pentru Literatura Romind vi Cultura Doporului RomainASTRA MATEMATICA (AM) este 0 revistd publicati de Asociatiunea Transilvan’ pentru Literatura gi Cultura Poporului Romin — ASTRA — si apare de cinci ori pe an: Februarie, Aprilie, lunie, Septembrie i Noiembrie. POLITICA EDITORIALA. Scopul revistei este de a prezenta matematica tn triirile el. AM nu este o revisti de cercetare, in general, dar prin materialele publicate doreste si deschidi apetitul cititorului pentru matematic’. De aceea, este bine primit orice material referitor 1a orice domeniu legat de matematica: articole, note, pilule (matematice), probleme deschise, probleme propuse etc. Materialele trimise pentru publicare trebuie si nu mai fi fost publicate in alti parte. Preluarea lor in alte reviste sau cArti se face numai cu aprobarea EDITORULUI. MIC GHID PENTRU AUTORI, Titlul unui articol trebuie sa fie scurt, conginind cuvinte cheie referitoare la tematica articolului. Primul paragraf si fie-de Introducere si astfel concept si trezeascd interesul cititorului pentru parcurgerea articolului. Pe cit posibil se va evita incircarea articolului cu teoreme, leme si propozitii. Demonstratiile vor fi clare gl bine ilustrate, Se vor evita calculele lungi si greoale, Ins se vor da suficiente detalii astfel encititorul si poatl singur obtine recultatele. fncercati sé Inliturati jargoapele:matemattell specializate si notasiile complicate. Articolele trebuie si congin aplicatii si exemple. Figurile trebuie s& ajute la captarea interesului cititorului si la intelegerea Ideilor din articol. Bibliografia va fi redatd clar. Orice articol trebuie redactat cu mult& atengie. In ultima instangd, autorul raspunde de acuraterea matematica si de scrierea corecti a lucrarii. Articolele pot fi scrise in Romani, Engler, Francezi si Germani. Imediat sub titlu, tn stinga se scrie autorul iar in dreapta adress. Urmeazi un rezumat in limba englezi dac articolul este scris intr-o limba diferita de Engleza. Ele vor fi dactilografiate la dous rinduri, cu margine de 1,5 em. Figurile vor fi intocmite separat, cu cerneali neagr’ sau tus, originalul fara litere si incé un exemplar cu literele complecte. Autorii vor trimite originalul § doui copii la editor si vor pistra 0 copie. Materialele nepublicate nu se inapolaza, RECENZII $I PUBLICITATE. Editurile si cei interesati in publicareade recenzii sau de publicitate sint rugati si trimité materialele direct la secretariat, ABONAMENTE. Abonamentul anual pentru membrii ASTREI este de 75 lei si se achitd odat& cu texele (120 lei anual; pentru elevi si studenti 60 lei). Pentru nemembrii ASTREI 41 biblioteci un abonament este de 100 lel. Mentionam ci membrii ASTREI au reducere de 25-30% la toate publicatiile ASTREI si ci pretul pentru ziarul Foala poporului — organul oficial al ASTREI, se include in taxe. Taxele si abonamentele se achit& prin mandat postal direct la Secretariatul Consiliului Central al ASTRE! (Institutul Teologic Universitar Ortodox, Str. 1 Mai, Nr. 20, ASTRA) sau fn contul CEC 45.11.09.35, Orice alta corespondenti se trimite direct D-lui Nicolae Gastone, secretar | la ASTRA, Institutul Teologic Universitar Ortodox, Str. 1 Mai, Nr. 20 (ASTRA).ASTRA MATEMATICA Dol. 1, Ur. 1 See Februacie 1990 EDITOR EDITOR! ASOCIATI Dumitru Acu Universitatea din Sibiu iru Lupas in Sibiu Lazar” — Sibiu u fsac. ceul ,Gh. Lazar” — Sibiu tin Catrina ctoratul scolar — Sibiu Dan Virgilius Liceul Gh. Lazar” — Sibiu Tiberiu Agnola Liceul Gh. Lazar” — Sibiu * Mircea Ancusa Scoala generala Nr. 17 — Sibiu SECRETARI Joan Popa Inspectoratul scolar — Sibiu Nicolae Gastone Secretar | la ASTRA Publicatie a Asociagiunii Transilyane pentru Literatura Roman’ 31 Cultura Poporului Roman Publication of the Transilvanian Association for Romanian Literature and the Romanian. Peopie’s CuicureMitropolitul Andrei Saguna (18091873). Membru deTonoare al Academiei Romfne, Primul presedinte al Asoclatiunii Transilvane pentru Literature Romani si Cultura Poporului Romin — ASTRA (1861-1867). The Micropolitan Bishop Andrei Saguna (1809-1873) — honour member of the Romanian Academy, The first president of the Transylvanian Association for Romanian Literature and the Romanian People's Culture — ASTRA (1861 —1867).Vom fi iara: mult deeit at ce am fost sf mai 2 (Petru Rares) ASTRA MATEMATICA O revista in care si primeze calitatea Aproape o jumittate de veac de stagnare, dacd nu chiar un regres, tn cultura roméneasci. Acest lucru a fost din plin resimiit si de matemalicd, pentru cit revistele romdnesti de specialitate apareau greu, cu mare inlirziere si in condifii grafice submediocre, A sosit momentul ca istelimea roméaneased si spirilul de daruire pentru tdet inallesd fie din nou puse in valoare. Tocmai de aceea, ne propunem ca, dupa pule- rile noastre, sd sprijinim efortul de ridicare si redesteplare a spiritualitafit roma- negli si prin sliinfa matemalicii. Revista ASTRA MATEMATICA (AM) care apare sub patronajul uncia din cele mai vecki si prestigioase asocialit cultural-stitnfifice din fara si din afara holarelor ei, ,Asociafiunea Transilvand pentru Literatura Romand si Cultura Poporului Roman — ASTRA, infiinfatii la Sibiu, in 1861, ist propune sit devi- nd acea voce care se adreseazi farit si lumii, intr-o limba universald, limba mate- matic Revista este destinatd tufuror celor care iubese si respectit matematica: elevi, profesori, studen{i, specialisti si nespecialisti, ulilizatori sau doar amatori de mate- maticd. * Prin confinutul mate, tlelor publicate (a se vedea politica editoriald) ca si prin finuta grafictt, dorim s realiziim o revista in care sti primeze calitatea, Este timpul ca tofi maten ‘ticienii acestei fairi, mull timp tmprdstiafi tn lume, tn edtutarea libertafit sia adevdrului, sit-si aducd ainte cit sint romani si ed este nevoie de sprijinul lor pentrn ca aceasta noud revista de matematica s@ cunoased lumea. Si cumse ndzuiesle ca AM si devind o revistit cu audien nafionald, asleptén colaboriri si de la matemati di si parlictpare inter- enii strain, Materialele pol fi redactate in limbile englezit, francecit si german. Pentru linerii ctlilori romani publicarea unor articole in limbile sirdine va facilila obisnuired incd de lao virsta fragedit cu termenit matematicii in limbile de circulafie internafionald. Astazi, cine vrea sd eucereascit Lumea matematicli trebuie st fie tn masurd st se documen- teze si sd comunice in mai multe limbi straine. > ‘‘Asoctafiunea ASTRA si editorit revistet AM si-au propus jelurt mari, dar erictte eforturi am face si orictt de bine ne-am organiza, nu vom putea atinge sco- prrile propuse fard sprijinul {aturor transilodnentlor, in primul rind, al tuturor eamenilor de bine din aceastit fard, a tuturor roménilor din intreaga lume. Aceasta si pentra c@ deocamdata posibiliti{ile materiale sint mict. In plus. o revista trdieste deopotrivd prin autortl st eititortl ct, prin toft sprijinttorit ei. Si acestia trebu sd fle, tnill de toate, membrtt De aceea, devenind membrii ai ASTREL, participali ta realizarea revistel ASTRA MATEMATICA. Toll membrii ASTREI au reducere de 25—80% pentru toate publicafiile Asoci- aliunii ASTRA, Editor: DUMITRU AGU Arquinent wAsociafianed Transilvani pentru Literatura Romdnd si Cultara: Poportdui Romén gi-a relual activitatea, Primii pasi pe care i-a facut au valoare simbolicd: a participat, tn chip modest desigur, la finisarea si sfintirea monumentului dedicat eroilor din locaii- talea Turnu Rosu, jud, Sibiu, iar acum oferd o prima infitptuire pe plan stiinfific publicatia ,Astra—Matematica, editor principal conf. univ. dr. Dumitru Acu, vicepresedinte al Consiliului Central al ,Astrei™, Exoii si tinerelul sint cei doi factori de referinfa spre care tsi indreapta,,Astra* primele sale acliuni concrete. In realitate este vorba de una si aceeasi generafie a tineretii (croti constituind si ei, in majoritate, floarea natiunii), fafa de care Asociafiuned pentru Literatura Romdnd si Cultura Poporului Romén* se mani- fest& cu ‘toata condescenden(a si aleasa ei preluire, etutind, pe de o parte, st contribuie la reinnodarea firului unei mai vechi yi sfinte (radifié a cultutui ercitor, iar, pede. alla parte, sit fociliteze tinerilor accesnl tn sanctuarul stiintei. Consemndm cu satisfacfic prezenta in cuprinsul reviste a chipului mai al unuia dintre clitori si primul presedinte’ al ,,Astret* memorie Andrei Saguna, Fie ca aceasta publicafi Gaba vinfd larga si st s riri ale Asociafiunit. stuos — mitropolitul de pioastt al ctirui print ramar vede lumina tipardtui, sd e inserie cu cinste eldtari de atitea alte prestigioase reali- pr, prof, dr, DUMITRU ABRUDAN presedintele ,Asociatiunii Transilvane pentra Literatura $i Cultura Poporului Roman“We Will be again what we used to be aud more than that. (Petru Rares) MATHEMATICAL ASTRA A Magazine Whose Key-note Is Quality Half of century of stagnation if not of regress has passed in the development of Romanian culture. This phenomenon was obvious in the field of Mathematics because the specialized Romanian magazines were delayed in their appearance and their graphics could hardly be characterized as medium in qualily. The moment has arrived for the Romanian intelligence and devotion to lofty ideas to regain thetr value. That's why our aim is to sustain, according to our own power, the effort of reviving the Romanian spirit through Mathematics. The magazine MATHEMATICAL ASTRA (MA) which appears under the patronage of one of the most famous cultural — scientific associations known both in our country and abroad — The Transylvanian Association for Romanian Literalure and the Romanian People's Cullure — ASTRA, founded in Sibiu in 1861, has as tts principal aim the idea of communication with the country and with the whole world through the universal Language of Mathematics. The magazine is addressed to those who love and respect Mathematics: pupils, teachers, students, specialists and non-spectalists, users and amateurs of Mathe- matics. Through the contents of the materials published (see ediforial poltcy) and the high standards of the graphical presentation we want fo edit a magazine whose note is QUALITY. It’s high time for all the mathematictans of this country who for a tong time have tried to find freedom and truth outside tts boundaries to remember that they are Romanians and help us make this new magazine known in the world. And since we alm to establish an international cirtulation of MA we are wailing for foreign collaborators, too. The materials can be elaborated in English, French or German. The publication of materials in foreign languages will help our young Romanian readers get acquainted with mathematical terminology in widely circulated langua- ges of the world. Whoever wants to conquer the realm of Mathematics has to be able to read and communicale in foreign languages. The ASTRA Association, the editors of MA have lofty ideals but in spite of their efforts and good organization of thetr work they will not be able to reach 5their aim withoul the help of all Transywanians first of all, of all the well-mean- ing people in this country, of all the Romanians of the world. And this mainly Lecause our material possibilities are limitted. Moreover a magazine lives through ils authors and readers alike through all its supporters. These have to be first of all members of the Association, That is why by becoming amember of the ASTRA you support the realization of the MATHEMATICAL ASTRA, AU ASTRA members have reduced prizes (25-80%) for all ASTRA publications. Editor: DUMITRU ACU Argument The Transylvanian Association for Romanian Literature and the Romanian People’s Culiure* has recently made a new start in its activity. Us first steps have symbolic significance: it took part, modestly of course, in the inaugurafion and sanctification of the Heores Monument in the village of Turn Rosu, Sibiu district, and now it offers its first scientific materialization — The Mathematical ASTRA magazine whose chief editor is Mr. DUMITRU ACU, Ph. Dr. Uni- versity lecturer, vicepresident of the Central Council of ASTRA. The heroes and the youth are the two factors to whom the first concrete aclix ons of the ASTRA are addressed, Actually they are both combined in the same generation — most of the heroes were the youngest part of the nation. The ,Tran- sylvanian Association for Romanian Literature and the Romanian People’s Cullure* manifests its condescendence and its rare praise for the young generation and tries, on one side to revive an old and holy tradition — veneration of the heroes, and, on the other side to enable the young readers to enter the sanciwary of science. We are happy to notice the impasing image of one of the founders of ASTRA, ifs first president, the Metropolitan Bishop Andiei Saguna, in the first issue of the magazine. May this publication whose first issue life and be ranged among the famous ach about to be printed have a long poeinents of the «\ssociation. Priest Prof. DUMITRU ABRUDAN, Ph. Dr, President of the Transylvanian Association for Romanian Literature and the Romanian People's CultureARTICOLE ARTICLES Asupra unei scheme de obfinere a unor inegalitafi Dumitru Acu Universitatea din Sibiu 2400 Sibiu; Romania Abstract. Using the generalization of Cauchy’s Inequality for the matrices Gee (1)), new proofs for different known inequalities are obtained. The paper has a methodical scientifical character, Este cunoscutii inegalitatea dintre media aritmetic’ si media geometric& an numere reale pozitive (inegalitatea lui Canchy). Mai pufin cunoscuta este urmitoarea generalizare a inegalitafii lui Cauchy la tabele dreptunghiulare de numere (mairici): media geometricd a meditlor aritmetice calculate pe coloa- nele (respectiv pe lintile) unei matrici este mai mare dectt media aritmetica a medi lor geometrice calculate pe liniile (respectiv pe coloanele) matricii (vezi (1). Sur- prinzitoare inegalitate! Aceasta generalizare permite atit demonstrarea uni- tari a mai multor inegalititi cunoscute cit si obfinerea de noi inegalitati [8]. Prima parte a articolului este destinata prezentarii inegalititii lui Cauchy cu o demonstrafie elementara si generalizirii pentru table dreptunghiulare a inegalitatii Ini Cauchy. In partea a doua a articolului se prezint& elteva exem- ple de aplicare a inegalita{ii Cauchy generalizata iar in partea a treia se di o lista de inegalitafi ce se pot deduce cu aceast% inegalitate. I. Inegalitatea lui Cauchy generalizati. Daci a,,ag,...,a, sint numere reale negative, atunci numerele = 2 se mumese media aritmelictt si respectiv media geometrici a celor n numere. Evi- dent ci An 5i Gp sint invariante faff de ordinea numerelor a, ...,2n- TEOREMA 1. (inegal egalilate numai dacit 2, =a n= Pentru demonstratie folosim urmatoarele leme: Tema I. Dacii x>0 gi n natural, n>1, alunei fea Tui Cauchy). Are loc inegalitatea Ay > Gn cu x™>nx—n-+1 cu egalitate pentru Lema 2. Dacd O0, Amp>0,..,Ama>0; aplicind inegalitatea lui Cauchy putem serie: mie cas Bo : ay Gt Adunim membru cu membru inegalitajile precedente si obtinem Am m Ama Amn . nm ob om 2 my Am an Ge Af de unde rezulta (1)Observafia 2. Inegalitatea (1) este o generalizare a inegalili{ii lui Cauchy. Inu-adevar, seriind inegalitatea (1) pentru tabelul pitratic ay a, Po an ap Ga ie an a Gn SS Rene nee ag Aye Ag ee Ag A gisim inegalitatea lui Cauchy. Schema peftru obtinerea de inegaliti{i propusi tn [6] consti in alegerea convenabili a tabelului dreptunghiular si aplicarea la acest tabel a inegalitafii Cauchy generalizata (1). Il. Exemple de aplicare a sehemei. Pentru economie de spatiu in unele tabele vom face mediile aritmetice pe linii si mediile geometrice pe coloa- ne, fapt ce nu afecteazi valabilitatea inegalitifii (1). Acest fapt va fi marcat prin schimbarea locurilor literelor A si G. 1. Inegalitatea Cauchy-Sehwarz-Buniakowski. Fie a,29,..-,4y $1 by,Byy..dg doui siruri finite de numere reale; formim tabelul dreptunghiular 2 2 Tea, a a} we an ahe eri 2. re bi bi - be iy nis ) 4 Ja,b,] | asbs| | anbp | “ Aplicind (4) la acest tabel avem Ege de unde rezult& cunoscuta inegalitate a lui Cauchy-Schwarz-Buniakowskis 2. Inegalitatea Jui Hélder. Fie ay, a; 1,2,....m, m siruri de sins numere reale nenegative si a, %,...,2m, m bumere ralionale pozitive cu Yi u=1. Atunci are loc incgalitatea a aS : § (de) [Sea] (3%) ; mt jet \jet J jel numiti inegalitatea lui Hélder, Pentmu a aplica'schema la demonsirarea inega- lititii Iai Holder sé notim cu M numitoral comun pentru numerele 15 Ogres tm 10Atunei os Seater M M cu By? B,,-.-> Fi numere naturale si 3) By=M. ish Folosim tabelul at am Baye ty Vay abe aya aes Aina Aplicind la acest tabel (1) avem: x 1f/e. a = m4 (a oe Zeal (Gaye. tae 1 Cork n de unde rezulta imediat inegalitatea lui Holder. Daca in inegalitatea ui Holder punem a, =a C: + objinem inegalilatea lui Buniakowski. Observafia 3. Se poate deduce valabilitatea inegaliti{ii lui H6lder si pentru a, a, vm numere reale pozitive cu J} ai=1. Pentru aceasta este ms suficient si consideriim. oj, a, ..., am ca limita unor siruri de wumere rationale, si seriem inegalitatea lui Holder pentru aceste siruri si sA trecem pe urma la limita. 3. Inegalitatea modiilor puterilor. Fie a,, , aq numere reale negative iar si $ dowd numere reale pozitive, « <3, atunci are loc inegalitatea 1 we cS (Lb a)"<(t$ a)" = Hite yh. \Miintaed) Demonstrim mai intii inegalitatea pentru a si § rationale. ilFie M numitorul comun pentra « si 3, adic’ « + BM numere naturale, « <®,. Considers tabelul af ove ad fis stot lea a 6 | eisreseat claw. « abot ab fo cose ap es = = ori (,—%) ori Does. day: ge =f A aude Tye 1 ele de unde, aplicind inegalitatea fundamental (1) rezulta inegalitatea (2) pentru numere rationale. Sa considerim acum a si @ numere reale pozitive. Atunci existi sirurile de numere rationale (c)c>1 51 @y)e>1 astfel incit lim ay=a si lim By= k>00 kovee Se poate scrie 1 1 2S a) c (Aye sel oe Ess ) <(ha J Mekat 2c de unde prin trecere Ja limita rezult (2) pentru « si 8 numere reale pozitive. Observafia 4. Aceste prime trei exemple au fost date si in [6], insd ulti- mele-doua numai in cazul rational. In continuare prezentim exemple diferite de cele tratate in [6]. 4. Inegalitatea ui Bernoulli. Pentru orice xe[0, 00) si n natural avem (1-+-x)8 > 1-tnx. Pentru demonstratie se foloseste tabelul: | | 125. Inegalitatea Ini “Huyghens generalizati. Dack a, a, «1 Qa Si by, by, «++» by sint dou’ siruri finite de numere reale nenegative atunci are loc inegalitatea (b,++2,) (by-Hag) «++ (ont An) > (PDiBy oe Da VA yo Sa)” bh by oe bp iby bys. Dn sean | Vay ay oe an tatea lui Huyghens (v. [1], [2], [3})- ens generalizati Iwim a, ee ee % = +xa=1, utilizind faptul e& Dac& in inegalitatea lui Hu: im problema 9114, GM. 8, 1968 (V.- sey Xp Sint numere reale, atunci a: @-NY xia 2 a isie] (MEO) oe Sn- 13Mai intti consideriim « rational de formi 2, p si q numere naturale. Pentru q demonstrarea inegalitifii se foloseste tabelul x Xn Xn Xn i Xn x Xn-a Xe | Vg Xn x Xa 1 a — gee q q q pa oS . q q Pp : . . ori z . : : x Xn 1 @ a Stax S+0Xn Al n+p atp G Pentru ae (0, 00) se consider’ « ca limita unui sir de numere rationale, se scrie inegalitatea pentru acest sir si se trece la limita. III. In aceasta parte a articolului prezentim o list de inegalitZti pe care cititorul Ie poate demonstra folosind schema prezentata. 1, Daci ay>0, k=1, 2, ...,0, atunci (Slezp° w= Ves ((4], 3.2.29). 2, Dac a, a), ...5 An $i by, Dy, « sint numere reale pozitive, atunci mm Sint numere reale iar a, tty, «ss tq : 2 2 }>(& Jom[J- ut i, i=1, 2, ..., m se obfine inegalitatea 3.2.32 din [4]. se demonstreze daci X,, Xz, ...,%n €(0, 1) si Y xi=s, atunei . iat x 1 ([4], 3.2.46). Pentru s=1 se obfine problema 8990, G.M. 6, 1968 (Gh. Szbllészy). ayby nt xi nd 144, Fie n>2un numir natural si a,, aj, ..., aq n numere reale pozitive cu s, Si se demonstreze ci “OM., RD.G.). ea > aot 5, Daci a, a3, ..., 4, sint numere reale oarecare si n natural, n>1, atunei (aytagt o an)? 0, ne =X Kae » Atunci Bea (Ot Siete 7. Dack a, a, ..., ay Sint numere reale pozitive, atunci - > a tetden Wt” Maat. tan)” 8. Fie a,, a3, ..., a 0 progresi¢ aritmeticd finit& cu a,>O si rafia r>0; atunci are loc inegalitatea a 8, ns [ Daci a,=1 si r=1 atunci se obtine cunoscuta inegalitate nt <[ 2 an (w. [A], 8.1.14). 9. V@n!! > f@n—-hl! 1, n natal, n>1. Ze 10. Cin > n natural, n>l. +1” 11. Fie n natural, n>1, si x numir real, x>—n, alunci are loc inega- lilatea xy x (tears s (i+ Fl (v. [6]). nyt BIBLIOGRAFIE 4. L. Kurleandeik, Priblijente k eks(remumu, Kyant, 1, (1981), 21 2. Gh. Eckstein, Metoda apropterti de extrem a lui Sturm, R.M.E.T., 1, (1984), 3—10. 3, M. 1. Ganga, Rezolvarea unor inegalita{i prin metoda lui Sturm, G.M, 12, (1981), 445—450. 4, D.S, Mitrinovié (In cooperation with P.M, Vasié) Analytic Inequalities, Berlin-Heidel- berg, New-York, 1970. 5, Ia, N. Sukonnik, Eliud ob odnom Klassieceskom neravenstua, Matematika v skole, 4, (1978), oi. 1, Sleifer, Ob odnot sheme dokazatelstoa neravenstva, Matematika ¥ skole, 6, (1948), 58—G0, 15,Consideratii privind schimbarea de variabili pentru integrala nedefinité si integrala Riemann Emil C. Popa Liceul ,Gh. Lazar” 2400, Sibiu; Romania Abstract. From now on we want to show the importance of the so called .second method of changing the variable“ that is Imposat naturally in the calculation ‘of the primitive elementary functions and to make some observations upon the concrete application of these theorems of changing the variable. 1°, In cele ce urmeazi vom ciiuta si relevim importanfa asa zisei a doua metoda de schimbare de variabili care se impune in mod natural in caleulul primitivelor funcfiilor elementare, si si facem unele observatii privind apli- carea conereti a teoremelor de schimbare de variabili, 2. PROPOZITIE Daca I si J stint dowd intervale din R si ts stnt funcfii cu proprielafite: 1) 9 derivabilt pe I Il) f admite o primitivt F alunet funetta (fo9)9" admite o primitivit si Fo esteo primilivd a lui (fo 2)9" pel. Demonstragie si in plus: oe)O=F'@W)e'(W=1@0): e'O= Co 9) Oe si eu aceasta propozifia este demontra nel iF fiind derivabile, functia Fo este derivabili, COROLAR 1: (Prima teoremii de schimbare de variabili pentru integrala nedefiniti) Daca 1 si J sint doud intervale din R si . ere stnt funcfii cu proprietifile: 1) 9 derivabilé pe I ID) £ admite o primitivnad F atunci: SQW )e'W) dt=Fop be 16Demonstratie: Este o consecinf% imediata a propozitiei precedente, folosind definifia integralei nedefinite a unei funcfii precum si faptul ca orice doua primitive ale unei functii pe un interval diferi printr-o constanta pe acel interval. COROLAR 2: (a dona teoremi de schimbare de variabili pentru integrala nedefinith). Dacé 1 si J sint dout intervale din R gi stnt funcfit cu proprictiajile: 1) ¢ bijectivd, derivabild, cu derivata nenuld pe I, ID) funcfia (fo ¢)p" admile o primitiva H pe 1, atunei Jf£() dx=Hoo+e. Demonstrafie: Fie h: TT, defiuilit prin: h(t)=[(Fo2)2'] Funcfiile: J et A satisfac conditiile I si II) din PROPOZITIE si atunci rezulti ci Hog este © primitiva pentru (ho) (o-5', Pe de alli parte avem: (hog) (9-1) =h (2S) )- (2) (*) = [L0.9)9'] 1) @) = =1 (99-1 )) 9'(@).) + @-Y)'(&) =f) - [2 (@-4(®)] =H(S), cea ce inseamnd ci Hog este o primitivi a lui f si deci J f(s) dx=Hogt+e, OBSERVATIE IMPORT. Bild esi COROLAR 3. (Formula de schimbare de variabild pentru integrale Riemann): N A doua metodé de schimbare de varia- ede faplo alla scriere a primei metode. Dace [a, b] si Lsint doud intervate din R si [a,b] @+ J 4 R sint funelit cu proprietafile: : 1) f conlinupa pe J Il) ¢ derivabilé si cu derivala continua pe [a, b] atunct: CH) 2") at. 7primitiva F pe J si atunei din Demonstrafie: Din 1) resulta ci f admi % a functiei (fo9)9’ pe [a,b] si PROPOZITIE rezulta ci Fo 9 este o primit din formula Leibniz-Newton rezulti: ff €o#) 2°) a= Foe) 0) Wo) (a) =F @))—F Gla) = coh) =f", TO) as. m pentru nueepa c& in contextul corolarelor 1 si 2, dack IJ multimile J {(x) dx si J (fo(1) )o’(t) at sint disjuncte. Intr-adevir dacd Fe f(x) dx si Hef f(9(t) )o“(t) dt atunci H:T-+R si conform axiomei de egalitate a functiilor, functiile F distinete. Deei: (f £(x) dx) N(S£(e() et) dt)=a. Chiar daci 1=J mulfimile J £(x) dx sif £(9(t) )p'(t) at sint in general diferite si deci nu putem serie: JR si si H sint J (x) dx=J TH eH at Exemplu: Fie [0,1] -*-- [0, 1] ++ R unde f (x)= dM telo, 1] 3 /x+@ si avem: frewreoa Orice element din f f((1) )o"(t) dt este o functie infinit derivabila pe [0, 1] pe cind orice element din f f(x) dx nu este de dou’ ori deriyabila in 0. Deci cele dowd mulfimi sint disjuncte. Avind in vedere cele de mai sus, in contextul corolarelor 1 si 2 yom nota: Ji) ax~J TO) eae sau S£(e(t)) pW at ~ J £(s) ax gi vom spune ci cele doua integrale nedefinite sint alasate una alteia. 4°. Exercifii. a) Sa se calculeze primitivele functiei f(x) R—BXED, xe (2, 00). =)x (1, Ex. 27, pg. 32).=9(t) @:R\{-1>R = observim ci putem lua: I=(1, 0), J=(2, 0) Tadeo 2 @ bijectiva, derivabila si cu iy OE - oW=5 Genre Pe 1 Funetia = { ([o9)o’ admite primitive pe I ca functie continua si calcukim o primitiva Ha sa; avem: fics) dx ~ [(fog)g'dt= ot eal 4@=1) © 20-1)? S 1 ta1 eee” ec (ee i (t) jean wey s In ea! si: {reo dx= 1 BHRET 446-2) + 1 = oe a ne db) f(x) \ s x€(0, 0) ({i], Ex. 4.6 punct 1, pg. 40). . Notim “=4 =, de unde: cs ttt aah ao) 19Reprezentim grafic functia oon @ s(-1A)>R si luam: x 1=(0,1) J=(, ©) T{35 ¢ bijectivi, derivabila si cu derivata nenuli pe I. admite primitive, pe a si avem: t Tea functie conti =f 1 : is J t(x)dx ~ J (£0 g)p’dt= Qin (aes le Pard La( at eae =In —2are tg t+. © “Deei: H(t)--In Qaretg t si avem: {f@)dx=H @4(8)) +E=In [1], ex. 111, pg. 50) =t, de unde x= 2 aretg t=¢(t) Notim: tg~ otim: tg Reprezentam grafic functia @(Q=2aretgl, OS R>(- < observim ci puiem lua a ie J=(-7.2) Ij bijectiva, derivabila si cu deri- vate 2 “(t)= —2—nenula pe I. 9 (1) = 5g menu pe I Functia (fo)p’ admite primitive pe I ca functie continua si avem: Foe (ees ree Ji(x)dx~J(foe}e. ot, aan Ve 20:I+R, avem: (x= a 4) § In(1-+tgx) dx ([1]; Ex. IIT 3, pg. 93). Notim x= = t=) gi reprezentim grafic functia @(t)= — @:RoR. x Avem: 9 (a)=0-: ebj=— => b=0. 4 Desi: [oz] Se f continuii pe |o. 4 | derivabild $i cu k neal rae leci -[o. ails derivata continua pe | condifiile corolarului 3 fiind indeplinite, putem scrie: © J in +tgx)ax= 2 : ae = ( Lie (2th a 143ct8tlar to dte (c tft -te( jf Date ( In(14 a j. neat ; : a = a A =) (In2)dt— | Indi -+tg t)dt, de und \ In(1-Htgx)dx—=— In2, 4, Ca ordine a paragrafelor din capitolul I [1], im spiritul celor expuse anterior, se poate preda astfel: 1. Primitive; 2. Integrarea prin parti; 3. Schimbarea de variabila (GORO- LAR 1), 4. Integearea functiilor rationale; 5. Schimbarea de variabilé (CORO- LAR 2). Exercitiile de la 4, pg. 40 gi 5.10 I si If puttudu-se aborda coreetin contextul Corolarului 2. Este de remarcat faptu c& reprezentirile grafice necesare in cadrul schimbirilor de variabili constituie un bun prilej de recapi« tulare @ cunostinfelor pentru elevii claselor a XIi-a. BIBLIOGRAFIE . Nicu Boboe, Ton Golojoari, Blamente de analtsil matematted, Manual pentra elasa a XII-a E.D.P, Bucuresti, 1982. 2, Gh, Mocanu, Conslderaflt priotnd metodele de schtmbare de vartabtla — Anallza matematicd — seateriale pentru perfecfionarea profesortlor de Iiceu — Bucuresti 1983, p. 218—226. 5, Gh. Sirefehi, Caleul diferenfial g integral— Vol. 1 Bucuresti; 1985. MISCELANEU 1, Chiar si in epoca computerelor este bine 8% ne obisnuim creierul (cel mai perfect calculator ) eu efectuarea unor operatii ce par complicate —fari a utiliza cre~ ionul si hirtia, Vi prezentim in continuare citeva exem- ple, lisindu-vi D-voastr& plicerea de a le justific: a) 62?=6(64-1) - 100$25 =8(800-F1) «10224. 64080025 8394+ 11 =8(84¢3)(3 4-9) G+4)4 =92334 2, Este posibil ca 10—11? 3) Este posibil ea |x|=x pentru orice x real? Rispunsuri, 2. 10,11, 3. Da. Se ia |x| ca fiind un determinant de ordinul unu. SsNOTE NOTES Asupra unei inegalitati Alexandru Lupas; editor Universitatea din Sibiu 2400 Sibiu, Romania Notele se redacteazi dup acoleasi prineipli ea artleolole (vert eoperta interlourl). Se getmit direct {a editorai de rebried, cere nese RR ‘The uotes should be editad following the same principle like ths artleles (see Interlous cover). They will be sont dircetly to the column editor. Nicolae Suctu Str. Gh. Lazar or. 1 2400 SIBIU Abstract: The object of this mote is to offer more proofs for the Cauchy ine- quali ® (Ralen Y \iset tn the particularcase n=2, J) xy=k, ke Rj, as well as some generalizations oh ‘The various proofs are based on simple elements of algebra, trigonometry, geome- try and mathematical analysis. In the end the note gives an interpretation of inequality (1). Tn aceasté not& ne propunem s& demonstrim urmatoarea problema din [u: Fie x, yeR astfel inctt x+y 1 Vv xt4yta a) xyes Vom da mai multe solutii acestei inegalitifi conditionate, iar acolo unde este posibil — tn functie de solufia adoptat’ — vom da si generalizarea adec- vata, , unde keR}. Si se arate ci: Solugia 1 Din ipotezi avem y=k—x si tnlocuind obfinem: 1 1 2 Poe et 6, ein (eo al e inegalitate echivalenté cu (1"). Egalitatea este postbilé dack si numai dack xat ny, 2 23Solutia 2. Din inegalitatea 4xy <(x-ty)’, in baza ipotezei avem: 1 Q) "<> Deoarece x®-Ly cy, in baza relafiei (2) deducem a5 Je 2 aes 4 2 xy Solufia 3. Considerim punctul M(x,y), unde x=rcost, y=rsint, r#0, te{0,2z). Ipoteza devine k=r(cost-sin t), de unde avem egalitatea r= =k(cos t-+sin t), (cos t-}sin t 40; incaz contrar tgt=—1, adicd M s-ar afla pe bisectoarea a doua, cea ce este imposibil pentru k <0). Tnlocuind si tinind cont c& sin 2t<1 rezult&: oe 4y bected] cos t-hsint Egalitate daci si numai daca sin 2t=" ay ay Solujia 4. Puncial M este siluat pe } dreapta (d) de ecuatie x-fy—k (fig. 1). Fie - D proiectia pe (d) a lui 0 si x—OM,, OM,, unde M,M, sint respectiv proiectiile pe axele de coordonate ale lui M. Cum D este mijlocul lui (AB), iar OM,MM, este drept- unghi avem: Mj -|-OM3 =M,M3=OM?. Dar OM OD pentru orice Me(d) si caleulind OD ca inalfime intr-un triunghi dreptunghic 5 kV2 . Fig. 1 objinem OM > 2 echivalent cu x? -} +y? > ok. Egalitate daci si numai daci M=D, adici x >: Observafia 1. Aceasti solutie ne permite generalizarea problemei conside- rind ci M se afl pe o dreapti oarecare, deci mx--y =k i atunei, procedind ca mai inainte, putem dovedi m1 Solutia 5. Ipoteza o putem serie sub‘forma x— s. . k k hum real a astfel lett x- = —y=a, de unde x deci existi un Tnlocuind in inegalitate rezulta: 24Observafia2 In mod cu totul analog se poate dovedi si pun ie xtyts okt Solujia 6. Folosind inegalitatea Ini Cauchy avem: (P-L) (ty) > (ed yPoKteox? hye Egalitate daca si numai daca {1,1} si {x.y} sint mulfimi direct proportionale, k deci. x=y Observafia 3. Analog putem dovedi ci CU Xj, Sop.-u%nERJKERY ave: Egalitate daca Solutia 7. fn baza identitajii lui Lagrange avem: [er te—ye] > FeO Egalitate daca si numai daci x—y=0, adica 3 Observafia 4. Aplicind succesiv procedeul anterior pentru puterile Ini tem dovedi urmitoarea generalizare, in accleasi condifii: vay Sains) + OY Case — ag)? tit J} teitken se dovedeste aseminiitor ci dacd keR, si Y) ays; MEX bESolujia 8 Gons{derim {: R-+R dati de {(x)=x?. Fie A si B dou’ puncte ale graficului lui f, M mijlocul segmentului (AB), iar M, mijlocul segmentului (A,B,), unde A,, respectiv B, sint proiectiile lui A si B pe axa Ox (fig. 2). Pentru oricare dou’ puncte A si B ale graficului, intersectia lui (MM,) cu graficul lui f este un punct situat sub punetul M (proprietate numita convexitate in sensul lui Jensen) ceea ce se exprimi analitic astfel: 7 eo+tonl> t(A2). Pentru £ convexitatea in sensul lui Jensen se ex- prima? zetye( ty 2 Jioxttyt> Se, Egalitate dack si numai daci A= B, deci x= y= = i Observagia 6, Functia putere para se comport ca gi cea pitratics, deci In aceeasi ipotezd putem dovedi inegalitatea: sey a2(EP, nent, Observajia 7. Dac’ utilizim convexitatea propriu-zisi, in baza inegalitafii lui Jensen pentru functia reali {(x)—x™, neN*, a,x; -+agX_+...-+an%n=k, KkeRY, a, +a,-+...--an=1, a,,a9,...,aneR4, avem: ay XH" + agxa +... anxe ek, neN*, In final putem observa ci solutiile 1, 2, 5 si generalizarea din observatia 3 nu apeleazi la condifia k> 0. Sfera de cuprindere a problemei poate fi extinsi prin tnlocuirea conditiei din enunf cu una mai larg: x--y>k, keR}. In acest caz solutiile 1, 4, 6, 7 si 8 ramin valabile. a Merité s& subliniem faptal ci inegalitatea (1) arati ci : tae < |= Xt, deci ci media aritmetich este mai mic’ (sau egala) decit. media patratict. 1 ee 1 +.$u4. S& considerim f(x) —ax?-a,x--2,, a—1, ayeR, gi — co 2™, st t(x)=x™-fa,x44 i Bu. fan, ae6, Atunct exist tn fa, b] cel pufin un puriet ty asifel tnett 1£(t)| > 1. Demonstrafie, Prin absurd si presupunem cii |f(x)|<1 orieare ar fi xe[a, b]. In particular qa lf) 1<1, x—atkh, b= 2", k=0, 1,00, ms = Sa notéam _ We@) Wid (2) cidIn plus, m cazul punetelor xx, k=0, 1,..., n, considerate, avem Wee (xu) = (— 1)" hk 1 (n—k) 1. Se cunoaste cd are loc urmitoarea egalitate (reprezentarea unui polinom sub forma lui Lagrange): @) 1)= J fowky(). In adevar, daci Q(x) este membrul drept din (3) nominal de grad 1. Dilema Dacii intre minus i plus infinit Universul insusi s-a orinduit, Pentru asta lume, totusi, uu mi-e clar fntre plus sau minus, are infinitul Piatra de hotar? D. Acu gi N. Gastone Matematica Convenim, definim, demonstram si enunfim, Reludm, completim apoi sistematizim.. Matematica-i 0 arti care mintea fi-o desfata, Fiindc& truda ei curaté citre ADEVAR ne poarta! D. Acu si N. GastonePILULE OPIELS Editor: Emil C. Popa Liceul .Gg. Lazar" Sibiu, (2400), Romania Pilulele sint materiale seurte referitoare la diferite aspecte din matematied: observatti metodiee, nol demonstratii pentra anumite teorene sau rerultate matensatice, noi solufit pentru Probleme mai vechi, probleme reznlvate eu erori ete. Bibliogratia se citeaz4i in eontinatul Tueriill. Materialele pentru aceast se trimit direct 1a editorn! de rubried. ‘The Pills are short materials relating to different aspects of mathematics: methodical observations, new demonstrations for certain theorems or mathematical results, new solutions for older problems, problems solved with errors ad so on. The bibliography is mentioned inthe contents oF this work. ‘The materials for this rubric are to be send direet to the rubric editor. Asupra unei probleme de algebra Vasile M. Popa Universitatea din Sibiu 2400 Sibiu, Romania Problema nr. 23, cap. II, din manualul de algebra pentru clasa a XJ-a edifia 1987, are urmitorul enunt: 4 notim cu M multimea tuturor matricelor de tipul (m, n) in care toate elementele sint numerele +-1 sau —1 si astfel incit produsul numerelor din fie- care linie si din fiecare coloani si fie ~1. Si se caleuleze numirul elementelor mulfimii M.Vom prezenta 0 solufie a acestei probleme. Sa considerim o matrice AcM de forma: ay ya *** Syn an Ay gp *** Ag,n—a Amn A=| = Amin 8miy2 “** Amyn—1 Am_4,n Lam, @mg *** am,n—1 Amn t 1 Pot exista urmatoarele cazuri: a) m par, n impar b) m impar, n par c) m par, n par d) m impar, n impar Facind produsul elementelor matricei A intii dupa linii si apoi dup’ colo ne, obfinem egalitatea: care ne arata c& in cazurile (a) si (b) avem M=9. Pentru cazurile (c) si (4) separim in matricea A ultima linie si ultima co- Joana. Notém cu M, mulfimea matricelor de tipul (m—1, n—1) ale c&ror ele- mente sint numerele +-1 sau —1. Fie Aj €M, o astfel de matrice: an aye ma Ap=| 2a Agg 17° Ban Amin Ama *** Am 1n—1 Vom arata ci oricirei matrice AyeM, i se ataseaz in mod unic 0 matrice AeM printr-o aplicafie binnivocd. La o completare oarecare cu nunierele -+1 si—1a matricii A si notdém ou Jy si Jy numirul cifrelor de —1 din linia i respectiv coloana j ale acestei matrici (i=1, 2,....m—1; j=l, 2,...u—1). Punind condifia ca AeM, pentru elementele ultimei linii si ale ultimei coloane din matricea A rezulti valori bine determinate: am =(— 1)", amg =(— I), Aras =(— 1a yt a 2(— 1), ae yg (— 1 a= an Pentru elementul amp rezulta de asemenca o valoare unica din conditiile liniei m gi ale celoanei n, deoarece: fmm 8mgr-sAm, gy =(— 1) tet tated stn tt (mA) Ayn «Amn =(—1) ae iar aceste numere sint egale in cazurile (c) si (4). Rezulta: yb Tate (yeti tig ito 30Se observ cu ugurinfi ci aplicatia prin care oricdrei matrici Ajg¢Mp li corespunde o matrice AeM este biunivoci Dar, deoarece matrices Ag¢Mp poate fi completata cu numere +1 si —1 in 2-2..2 moduri (numiral de factori ai produsului fiind (m—1)(n—1) ), rezult% ci numéral elementelor multimii M, este 2-1 (e-, Deei, in cazurile (c) si (4) numarul elementelor mulfimii M este: [M|=|Mg|= 22-91, Metoda identificarii in caleulul unor sume cu combinari Dumitru Acu Universitatea din Sibiu 2400 Sibiu; Romania Unele sume cu coeficien{ii binominali C¥=n1/k!(a—lo): ealouleaza prin particularizarea lui a sib in bigomul Ini Newton a"—Ib +C2a0—2h8 +... C22, “ (thy CaP Tnsi, avind de calculat o suma cu numerele Ck, dificil este s& gisim cum trebuie 84 alegem pe a si b. In toati literatura matematica pe care am studiat-o acest gen de probleme se prezint 1a tipul de probleme ,pici fisa”. In aceasta pilula vom arata ed de mn real folos in rezolvarea unor astfel de probleme este metoda identificarii, Aici, identificarea se face dupa coeficientii binomiali, rezultind valorile pentru a si b. Sa prezentim doni exemple. 1, Sf se caleuleze suma @) S=C2 42! +2°C2 4... --2RC2. Identificind coeficientul Ini C9 din (2) si (1) rezulta a®=1, de unde a=I, Apoi identificdm coeficientul Ini CL din (1) si (2) si avem a®-2b=2 de unde gisim b=2. Rezulta cé S poate proveni din (1-+2)", cea ce se verific’ usor. Deci S=3", 2. SA se calculeze @) S=€o— Red Cee ay Egalind coeficientul Ini C2 din (1) si (8) rezult& a"=1, de unde am. Apoi ega- lind coeficientul Ini C2 din (1) si (3), rezult& a™~2h? ——1, iar de aici b=-Li. Prin urmare, suma noastri apare in dezvoltirile binoamelor: (Q4i)"=S-+HiT, (—i)"=S—iT, unde Tel h 408-2 4... . 81(Hiya “7 = n: -isin Analog se poate caleula suma S=OQ) +i +Ci+ gi alte aseminitoare. DIN GINDIREA FILOZOFICO-PEDAGOGICA A LUI CONSTANTIN NOICA © scoala in care profesorul nu invati si el e o absurditate. Cred ci am gisit un motto pentru Scoala mea. E vorba aceasta extraordinart a Ini Léon Bloy: Nu se tie cine da si eine primeste. »Filozofia vorbeste despre Iucruri; doar profesorul vorbeste despre idei*, spunea un profesor de filozofie din Apus, Tati un profesor care-si cunoaste mestesngul * Ce nu stiu pedagogii gi stie bunul sim romanese: ,Nu da povati celui ce nu fio cere, ciiei nu te asculta*, Inseteazii-l inti, Pune-l in situatia de a fi-o cere. Si pe urma spune-i dac& ai de spus ceva, Discipolul vine la tine sa-ti cearaé. Tu trebuit de primit, ci trebuie sa creased. Discipolul vrea sa devina iedera, Trebuie si-l lagi si fie ce trebuie si fie: chiar buruiana. $i cel mai frumos sfirgit al tau —fertilitate —e si te napadeascd buruienile. el inveli ca mare nimicPROBLEME DESCHISE OPEN PROBLEMS Editata de (edited by) Alexandru Lupas Universitatea din Sibiu Editor asistent (Assitant Editor) Tiberiu Angola 2400 Sibiu, Romania La aceasti rabiek se vor noaste numa o solufie partial btiea probleme La care autorul nu eunoaste solu Problemele vor fi insofite de ua eomentariy asupr. se cutoaste in legiitura eu chestiunea propust, Se va indiea la sfirsit o seurti sintez’ in englezit 4 problomaticli atiase. Materialal trehi un titla scurt st sugestiv. Materialele se trimit direet 1a editoral de rubric: ‘This column will contain problems whose solutions are unknow2 to the author or to whom he knows only a partial solution. The problemes will he accompanied by a complete commen- tary on what is known about the problem. In the end the author will glish of the approached thematies. The materials should have 2 s1 terials should he sent directly to the column e ve a short synthesis rt and suggestive Probleme... cu probleme! Alexandru Lupas Universitatea din Sibiu Facultatea de mecanica Str. |. Ratiu nr. 7 2400 SIBIU Daci £: AA vom nota cu {8 iferata de ordinul k a fanct LMQ)=L (x), (x)=(Cof) ()={[F() ], 1H (x)=ff/—N)(x)], xe A. Semualam cititorilor urmatoarele doua probleme referitoare la iteratele unor functii N-+N, N fiind multimea numerelor naturale n, n> 1. Enunturile acestor probleme sint extrem de simple gi de elegante. Pe de alti parte, problemele se se a fi dificile. conside: if, adici n functiile T P:N-N, unde n=1 (mod 2) n=0 (mod 2) aS n-=n\'+ ng? ,.. nf este descompunen nN, definim a fn factori primi a lui n, Pn) 1p myky fogky +... F gly1. Problema lui Tiberiu Popovictu: ,Oricare ar ft n>7 existd un numdr natural jo=jo(n), asifel inctt Plo) (n) 207.4 De exemplu, avem jo(7)=2, jo(8)==1, jo(9)=1, jo(10)=2, jo(11)=3, jo(12)—= ==2, .... {o(99)=3. Cu un enunt usor modificat, aceasta problem’ a aparut tn Gazeta Matematici sub nr, 4293. Problema este menfionata ca si nerezolvata tn suplementul Gazetei Matematice cuprinzind ,Enunturile problemelor ne- rezolvate propuse in anii I-XLIV“, Bucuresti, 1941, pag. 31. Anumite indi- cafii se pot gisi in Gazeta Matematica vol. 50 (1944), pag. 318-328. 2. Problema lui Lothar Collaiz: ,,Pentru orice n, neN, exlsté un numar natural ky, kom k(n), asifel tncté 2, Pentru exemplificare, preciziim c& ko(1)=2, kg(2)=1, Ko(3)=5, ko(4)=2, ko(5)=4, ko(6)=6, ... . Problema a fost propusi in anul 1930 de citre L. Collatz. In anul 1950 problema a circulat printre participanfii G Jui International al Matema- ticienilor care s-a desfisurat la Cambridge. Colegul lui L. Collatz, H. Hasse, a discutat — in timpul unei vizite la universitatea din Syracuse (S.U.A.) efectuata in 1950 — diverse generaliziri ale acestei probleme. Din acest motiv, Problema se mai gisesie citat4 sub numele de ,algoritmul Ini Hasse“ sau ,pro- blema din Syracuse“. In anul 1960 matematicianul S. Kakutani a comunicat-o colegilor de la universitatea Yale, Se afirmi ci timp de peste o luni de zile, aproape tofi matematicienii de la Yale au incereat si o rezolve, dar fara a ajunge la o solujie. Asemindtor, S. Ulam a comunicat si discutat aceasta problema fn laboratoarele din Los Alamos, Acestea sint motivele care au facut ca problema sa mai fie intilnita sub numele de ,,problema lui Kakutani* res- pectiy ,problema lui Ulam", Pind tn prezent, problema este nerezolvati. Mate- maticianul de faim mondiali Paul Erdds ,alirma: ,Mathematic ot yet ready for such problems", Problema, respectiv solufia ei, ar contribui la solu- fionarea unor aspecte din teoria aproximirii diofantice, din teoria caleulului sau din teoria ergodicd a intregilor din Z,. Exist premii oferite pentru rezolvarea acestei probleme. Astfel, H. S. M. Coxeter oferi $ 50 in 1970, apoi P. Erdis a oferit $ 500, iar fn anul 1982 s-a instituit un premiu de £1000 de catre B. Thwaites [C. Williams, B. Thwaites, A. van der Poorten, W. Edwyrds, L. Williams ,Ulam’s Conjecture continued again, 1000 pounds for proof PPC Calculator Journal 9( 1982), 23-24]. Faptul ei problema este adevarata, pentru n<2z1-12x10!, a fost testat pe calculator de citre Nabuo Yoneda de la Universitatea din Tokyo. Mn articolul lui J. G. Lagarias ,,The 3x +1 problem and its generalizations“, Amer. Math. Monthly 92 (1985), 3-23 ,se gisese multe informatii suplimen- tare asupra acestei probleme.Problems ::: with Problems! Let N be the set of natural numbers and denote f(!) =f, f(x) = f (f-4,(x) ) where {:N->N. There are présented two open problems regarding the fune- tions T :N-N and P :N-+N defined as below. More precisely (22tt n oda : 2 Ta)= a n even. 2 Further, if nny ng... nt is the canonical form of a natural number n, then P(n)=14 ¥ kin. mt The Popoviciu’s problem is to prove that for each n, n>7, there exists a natu= ral number jo=jo(n) such that PUs)(n)—7. Another interesting problem was raised by Lothar Collatz: ,Prove that for each n, neN, there exists ko=Ko(n)eN, with the property T (n)=1, This open question is known as ,The 3 x-+1 problem" or ,Ulam’s Conjecture", Rebus matematie Interpretati scrierile de mai jos prin notiuni matematice: ioe 20000. SO ia0t.0,.1 4, @ integrala B 5. DERI... 6. ... VATA 7. integral’, integrala 8. 9. GR/UP 10, x®yt=z" + Rispunsuri 1) puncte coliniare 2) BIT 3) cifre binare 4) integral definita intre a gi B 5) derivaté la stinga 6) derivaté la dreapta 7) integral’ dubla 8) mulfime vid’ 9) grup factor 10) ultima teoremi a lui Fermat.PROBLEME St “PROBLEMS AND SOLUTI SOLUTIONS Editata de (edited by) Doru Ise Editori asociagi (co-editors): Virgilius Dan; Constantin Catrina, Constantin Tarnu Cristian Butiu; loan Popa, Nicolae Suciu; Patru Vlad; Nicolae Secelean. Problemele propuse vor fi trimise la editorul rubricii: Doru Isac, Liceul Gheorghe Lazar, Str. Gheorghe Lazar, Nr. 1-3, 2400 Sibiu Fiecare problema propust va fi insofiti pe o foale separatit de solujia autorului. Se pri- mese probleme propuse pentru gimuazin st liceu- Problemele trebuie si fie originale. Solufiile la probleme se trimit in termenul indieat, pe aceeasi adres. Redactarea solu- fillor si fie clart, eu indiearea surselor bibliografice pentru formulele speciale utilizate. Daed duumneavoastri descoperifi ch o problema este eunoseuti va rugiim si ne serleti, indicind Sursa bibliografied unde se ali. Rugim ea fiecare material trimis Ia redactie si fle insotit de adresa exactit. “La problemele propuse in acest numér-se primese solufii pinii Ia data de 1 nolembrie 1990. Each sugyested problem should be aecompanted by the author's solution om a separate sheet of paper. We will accept only original problems for junior (Sth—8 th forms) and senior ( th—13 th forms) secondary school. The solutions to the problems should be sent within the required period of time on the same address. ‘The editing of the problems should be clear indicating the bibliogtaphie sources for the spectal formulas used, If you discover known problem among the proposed ones please Iet us know, including the hibliographie source There it is to be found. Each material should be accompanied ty the exact address. To be considered for publication, solutions he mailed before November 1, 1990 —_—_———— Gt. Propusit de (proposed by) Radu Ghenghin, Oradea. i se demonstreze inegalitatea: Prove the inequality: viet V2 at io G2. Propusd de (Proposed by) Nicolae Suciu, Sibiu. Fie n, k dou’ numere intregi cu proprietatea et | n-+k +-1|>2. Si se arate ca mu existi polinoame P eu coeficienti intregi, astfel ineit PQ? +n +l)—n si P(ke-+k-+1)=k, - 2. Prove that th nand P( Let n, k be two integers with | n--k nomials P with integer coefficients, so that P(n? n+G3 Propusi de (Proposed by) Doru Isac, Sibiu. ‘Lungimile laturilor triunghiului ABG indeplinese condifii si AB-+-CA=2 BC. Fie M,N mijloaeele laturilor AB si AC, iar D,E punctele de tangenfi ale cercului inscris cu laturile AB si AC. Aritafi ei: 1, AM AE. 2. IM=IN. 3. IG || BC. Isi G fiind central} cereulu (In legitura cu problema seris respectiv centrul de greutate al iiunghiului. 584. G.M. 1112/1988) Consider the triangle ABC with the properties: AB AE. 2. IM=IN. 3. 1G || BC. where I, G are the incenter and the centroid of the triangle. G4. Propusit de (Proposed by) Nicolue Secelean, Sibiu. Considerim mullimea A={neN | (97%-+99" +-100"-+102") : 1990} eu ele~ mentele scrise in ordine crescdtoare. Care este al 498-lea clement al siu. Consideriyng the set of numbers ‘ 1990} with the elements wrilen in ascend G5. Propusit de (Proposed by) Horea Comsa, Sibiu. ae Boe Paralele «55 8 se fau punctele A, Bes Felpa ATES decries Jona == (1/2) (AC-++-BD) atunci ) e. b) Daci M A, B, C, D sint coplanare. Let « and 8 two pa that the segments AB and CD are dis} H of CD prove that: a) MN is parallel to the two planes. b) If MN=(1/2)(AC-+BD) then A, B, C,D are coplanars. allels planes and the points A, Bea and C, De® so nts, If M ist the midpoint of AB and U1. Propust de (Proposed by) Dumitru Acu, Sibiu. Fie A= {a-+-bJ'2| a, be Q}; se poate descompune A in doud submulfimi B si C, disjuncte astfel incit suma a doua clemente din B si fie un numir rafional iar suma a doui elemente din G si fie irational? 37Let A={a+bJ2| a, be Q}; can A he divided into two subsets B.and C, nonvanishing and disjunctive such as the sum of two elements of B should bea rational number and the sum of two elements of G should be an irational number? * \ L2. Propusit de (Proposed by) Mihai Damian, Sibiu. in triunghiul aseutitunghic ABC in care m(A) ~are loc inegalitatea EEG 2 2R | sin | <0H nt centrul cercului eircumscris respectiv ortocentrul triunghiului, cului circumseris. unde 0, H jar R raza Prove that in acute triangle ABC with m(A) there exists the ine- quality 2R | 0, neN, peN, keN, n>2, p22, 10, ¥>0,...,%>0, neN, peN, keN, n>2, p22, i Vee Skt = the inequality being strict for n#2k ai >p(p—l) P LS. Propusé de (Proposed by) Alerandru Lupas, S Fie f: RR ofunctie pari sicontinui pe R, grafien! cireia admite dreap- ta de ecualie x1 ca axi de simetrie. Pentru a, b, ¢ fixate in R se noteaza: =e tls 4b) +(1—a) £(%+e) is de lungime cel pufin 2, ecuatia Let £: RR be an even function which is continous on R and so that f (1x) =f (I-+x) for every real x. If a, b, ¢ are fixed real numbers, let us de- note F (x)=al (x)—£(x-+b) + (Ia) f(x +0). Show that in each open interval with the lenght of 2 least 2, the equa- tion F(x)=0 has at least a root. L6. Propust de (Proposed by) Dumitru Acu, Sibiu. Fie n un numir natural impar, f : [0, 1]-+R 0 functie continua pe [0, 1] Impreunit cu derivatele ei pind Ia ordinul (n+1) inclusiv si care mai satis- face condifiile: £(0)=t’(0) N(0)=0, 11) =f) =... =f-2(1)=0 si f(x) 0 pentru orice xe(0, 1). Ara (| 1-9 @y Jo] te) ti dx>n 1 gn Let n be an odd natural number and £ : [0,1]-+R, feC*+((0, 1)) with 1(0) =f'(0) = SN0)=0, f=f'(U)= ... =HH(1)=0 and 1()40 for int 4) every xe(0, 1), Show that § — | dxen! or 0 T(x) L7. Propusii de (Proposed by) Tiberiu Agnola, Sibiu. Fie A={(x, y) |x | <1} si funcfiaF : A+R? dati prin sin (xy): cos x)} a) S& se arate ci F este injectiva. b) Sa se determine punctele fixe ale funcfiei F. 39Let the set A={(x,y)|x,yeR, |x| <1, |y| <1} and the function F: A+R? such that Fo y=(s+55 sin (mx) + cos (ny 7 + cos (x)}- : year sin (ry) * a) Prove thal. F is an injection, b) Find the fixed points of F. L8. Propusd de (Proposed by) Ilie Stdnescu, Sibiu Construili o functie bijectiva f: R+R\ Q. ————— Find a bijective function f : R+R\Q. eee Probleme cu giruri pentru concursuri Yn acest material prezentam citeva probleme participan{ilor la concursurile de admitere in inva{amintul superior si la ol) piadele de matematici, selectate din reviste straine si din Gazeta Matematica Facem acest lucru avind in vedere dificult file intimpinate de elevi in abordarea acestor tipuri de probleme. Enunturile au fost alese cu deosebiti gi spre a aprofunda tehnici cu caracter de generalitate. u siruri care vin in ajutorul Enunguri 1 ae 1. Fie Sp= Yj Ch; A se arate ci lim VSp ¥=0 m+co 2. Fie sirul (Sn)ap1 definil prin x,=2, Xa (x)ne 1. SA se arate 4 5 : < Xn > pentru orice n>2, iru] (Xp)ng1. definil astfel: x, ntru n> 1, Calculati lim Xp. incit da 1. D 4, Fiea,, ay, ..., an, .. un gir de numere reale pozitive astfel pentru orice n natural, n>-1 5, Fie sirul (Xn)a>1 definit prin x, =1, 2, .... Si se demons- treze ci sirul este convergent si si i se afle limita. 406. Pentru ce valori ale lui «, # real, sirul {sin (nz) }<%o este convergent? 7. Si se justifice inegalitatea 1< §; Ee <\ at aX N=1,:2,8, ... , Sk 1 1 ton XyHt = eee ee 1 8. Siral (%q)apt este definit prin x)= >, Sau= : ee se afle partea futreagit a numirului —— + x testy 5+ xntt 2 »n=1,2,3,.... S& . Se da sirul {Xa}apt definit prin x,= 1, Xay1= se afle lim Xp. - 10. Fie (ap)ap1 un sir crescitor de numere reale pozitive aslfel tncit lim 2+! nce An 1 =I. Si se ealeuleze lim ( +ete a unde p este un mimic Gree Vag af a real. 11, Si se arate ci (XA)keN*, (a)meN* 5i (q)mieN, i= <0... 0. Sa se afle termenul general al ‘sirului (Xp)s90 definit prin Xapi=|xn—n|, (f)neN si sii se arate ck lim 2% =>: Sok 18. Fie {Xn}uex Si {Yn}uex dowd siruri de numere, astfel inctt yy=2 x93 Ya= =2Xn-+Na-t, n>1. S& se demonstreze ci lim ya=0, daci si numai daci lim xp 14, Se di functia f + (0, 1]-+R en £(0) = ci pentru orice sir de numere reale strict pozitive (Kn)ap1 exi Gudants Sn [0,1], Od)n31, x1AX; pentru orice i7j astiel incit: a 3k. 15, Definim sirul (aq)ap1 astfel: a,—= ,suma cifrelor lui 2, Este posibili egalitatea aq—= 241? Solugii . 1. Sa= Sy CH=CH + Chat Chat on $C < Chat ChaCha Ont... 2 + C= (16 1) 282 41In acelagi timp C3$—= C314 CHT =CHE-o +2 CHI3 4 CHE D > CEh2+COb+ Chace. Atunei Sa= Yy Cin> Cha-2+ Caae-+ P= Hb C$5=3) = Cha-e-}+ Choa} Chat Chae 7 +S (Cia Ci el shinee CHIE =O"*, ecea ce conduce la 2°"? 0 pentru orice n>1. Putem deci folosi inegalitatea mediilor: 4 3 4 fg mponeode gt a 8 42 5 ea ae See =2 ore 10 Xa sti aes cee — 108-x3 ae 5 Xanga = Pentru a doua parte a inegalitafii studiem diferenta: atte S-soxd49 — (xi-1) (28 hes 2, ee ee fae 10a 10a cae Demonstrim inegalitatea mst prin inducfie. Observim ci x, Bo 5 “ - + si avind im vedere expresia (sn+,—x) vom considera dowi_cazuri, dupa pozitia Ini xp fafi de valoarea 1. a) 4 0 pentru orice n>1. Va trebui si studiem pozifia lui xp fata de 10. 0-2) 10 xn 3. Snp1 Sn. sasi~ V0 = 42be: Prin urmare x, este marginit inferior de 10 si este monoton descrescator, deci convergent. Fie lim x,=x; trecind la limiti in relatia de recurenti gisim x=/i0. 4, Se observii ci sirul este monoton descresctor si mirginit inferior de 0. Din O1. Putem acum scrie: an,—an41>8%> An‘ Maz de unde +__ 1 51 pentm orice n>1. aH a te ook 1 ' < 1% De aici reaulti -— + >n—1 si astfel + >n—142. as Ba a 1 . % Dar + >1, prin urmare + >n, de unde ay< +. an aa a 5, Solutia 1°. Evident termenii sirului sint numere reale pozitive. 2-xh _ W2x0) W240) Xn¢i— Xn = Ties - ree = Studiem pozitia termenului xp fafi_de J2. ry _2+xn-V2- Xn-h— 12 - ue sgn (Xn+—J2)=—sgn (sn—V/2) Deei sgn (Xste4—V n (1 —/2) de unde X14, 0, de unde rezullA sirul (Xn)a>4 este eresciitor si deci sirul ie este deseresciitor. ls 44| | | 7 9. Avem unde 5— 1) iar 1 a Studiind pozitia lui Xp fafa de a gisim prin inducfie matematici ci xn1. Sirul este astfel monotou deseresedtor si mirginit inferior, deci convergent. Notm lim xq =e si din relafia de recurenta gisim e=a. 10. Din faptul ca (an)sx4 este un sir de numere pozitive cu a, mee Bel. lim #4 =1 rezulté ci lim Vap=1. Punem Va~ Yj —. coe ee aoe oat Dac p> 0, finind seama de monotonia sirului (@q)a>4 putem serie eee ee Vic © .sde-utide > bea ce arala c& a af i 3 Hi Fa) ue lim (Vy)® =1.° Acelasi-rezultat se. obtine si pentru p<0, 11, Enuntim si demonstrim trei propozifii: » £4 este divergent; 7 (AmeN, me {15 2,.... n—1} ++ m a b Bes ye Ge de <4: “Im asttel incit ae : ‘ lee os Demonstragia la P,.| aq~%q| > + find astfel contrazis eriterinl de eonver- gent a lui Cauch§ Demonstrajia la P,, Se considera fractia care conjine cea mai mare putere a lui 2 la numitor, numitorul maximal cu aceasti proprietate. Prin aducere la 45acelasi numitor suma devine o fracfie cu numtiritorul impar $i numitorul par, care nu poate fi numér rational. isi qeN* si Lc 2c , de unde aq,—bqy, de unde ba th _ = hh —ba—b Wh baay Numiratorwl scade permanent si la un moment dat va fi 1. Dupa (n= 1) pasi obtinem: pa Aa 1 Bde Gy Gace cU 4,

10-+ap. Avem 10™2=1(mod 9) pentru orice m>0. Rezulté ax=k (mod 9). Cum 28 =2e+1__9n avem 2°==a,41—an(mod 9). Daca ag41=ap atunci. -O(mod 9), deci 9| 2", afirmatie falsi. In conse- cinfd an4aa41. Doru Isac 2 Ce ne spune fraza © usor a scrie renumitul gi utilul numar“? Raspuns: 3,14159265, adic’ numarul x cu 8 zecimale exacte. Se numarA literele din fiecare cuvint.MATEMATICA PITICA SMALL MATHEMATICS Editata de (edited by) Scoala gen. 17 str. Soimului 3 Mircea Ancusa 2400 SIBIU, ROMANIA Rubrica se adreseaza copiilor de toate virstele cu scopul realizarii unei educagii matematice permanente. Probleme, exer- cigii, sarade, ghicitori, rebusuri mate- matice, jocuri etc. sint bine venite pe adresa editorului. Sport si matematica Doamna profesoari de sport aliniazi elevii pe un rind si cere si iasi in faja elevul din mijloc. Nimeni nu iese in faji. DE CE? Jocul numerelor O sut& de elevi trei in trei elevi, pi numele? nt asezati In cere si sint rugali si cind primul isi repetA numele. Cif spund numele din elevi nu tu rostit Diseul de hirtie Dectipali din hirtie un dise circular si ciutafi prin indoire central lui. Apoi facefi indoiri in aga fel incit si obfineti un triunghi echilateral sau un pitrat cu virfurile la marginea discului. Furnica isteati O furnic& trebule si parcurgi: dru- mul dela A la B pe unul din figura ali- turala pe calea cea mai scurti. Ce x ~ drum va fi ales? a & 49vee gi furniea tureiti Greerhim ai muneat, tuta vara ai giueat.. ama iarna a venil, joc pilat n-ai mai gisit. Ramazam bulue estem,..! La madam Purnica mergem: — Poneiur, ponciur madam Purnica,.. dai pufina mancarica??* Dar Purnica descusut: ,,— Pezevenchi, tuta vara ce facut? Chintat, giueat, bairam. ,— No sitir nu dam!!.. Zarurile fn cite moduri putem arunca 3 zaruri de table pentru a ob{ine o sumé de puncte care si se impart exact la 37 Stan si Bran Dupa ce au strins un sac de nuci, Stan si Bran, si-au impirfit nueile. Nemultumit de impirfeali, Stan cere Iui Bran o nuci si aibi cil acesta, dar Bran fi cere si el lui Stan o nuci aiba de 2 ori cit Stan, Cite nuci a avut fiecare la inceput? Familiale nCine este in fotografia aceasta? — Tatil celui care vi vorbeste este unieul fiu al celui din fotografie »Cili strabunici si cite strabunice au avut in total toate strabunicele si tofi stribunieii nostri? Un tata imparte copiilor si o sum& de bani dind primului un leu si o sesime din rest, celui de al doilea doi lei si o sesime din rest, celui de al treilea trei lei gio sesime din rest etc. Citi copii au fost sice sumi de bani a fost im- parfita? : Minutul si milionul Adunafi timp de un minut numerele de la 1 la un milion !! lntrebare »Elev X..., cite fire de pir are un cal“ — 753 200 132, Do‘mnle profesor | 92772271 — Daci nu ma credefi, putefi si numirati .. Potrivire Puneti semnele operaliilor gi cele trei feluri de paranteze intre cifrele de la 1 la 9 astfel ca rezultatul si fie 10, 50Solutie Th numarul zero al revistei noastre s-a dat urmatoarea problemi: Opt patrate au laturile: 4,7, 8,9, 10, 14, 15 si 18. Asezati p altul pentru a objine cu ele un dreptunghi.* Solutia problemei es tele unul cea din figura In fine Daci o lupi privit prin aceas este de cinci ori, cite grade va avea un unghi de doud grade & Lupa? GHICITORI Am un copac Cu 12 crengi; In toata creanga Patra euiburi are; Tn tot euibul Sapte oud; In tot oul Doi puis Unul alb si unul negru, (Amul) Am o casi cu patru usi; Pe una intra Si pe trei ies deodata. (Cimasa) olVIATA MATEMATICA MATHEMATICS LIFE Simpozioane. Con- Symposioms. Confe- ferinte. Congrese rences. Congresses Aceasté rubricd tsi propune sd vd find la curent cu viitoarele simpozioane, conferinfe si congrese cu tematict matematicd, alit din fara cit si din alte (ari. Sperdm ca in viitor din ce in ce mai mulfi matematicient romani si participe la astfel de activitasi. Pe aceasta cale facem apel la tofi organizatorii de astfel de manifestari sit trimilé pe adresa secretariatului informafii asupra manifestirilor pe care le orga- nizeazt. Z The aim of this column is to keep you in touch with the fulure symposiums, conferences and congresses with mathematic thematics, both in our country and abroad. We hope that in the future more and more Romanian mathematicians will be able to take part in such activities. This is the place to ask all organizers of such manifestations fo inform our secretary about them. 7—10 January 1991, Sixth Caribbean Confference in Combinatories and Computing, University of the West Indies, St. Augustine, Trinidad. INFORMATII: E. 1. Farrell, 6 eccc, Departament of Mathematics, The University of the West Indies, St Augustine, Trinidad. 5 July 1991, The Mathematies of Nonlinear Systems, University of Bath, United Kingdom. Scopul acestei conferinte este s bufii matematice in stiinja ne se treaci in revisti recentele contri- niark si si se prognozeze dezvoltirile Organizatori: J. F. Toland, J. M. Ball Conferenfiari . W. Cahn, C. Fefferman kal, P. D. Lax, A. Libchaber, I. L. Lions, P. C. Foias, M. Krus- I. N. Mather, I. W. Milnor, Ya. G. Sinai, L, Tartar, S. W olfram, V.E. Zakharou Informatii: I. F, Toland, School of Mathematical Sciences, Univer- sily of Bath, Claverton Down, Bath B. phone 0255826188 san I. M. Ball, Depa Herriot. Watt University, Ricarton, Edinbur, dom; pfone 03145 ited Kingdom, ent of Mathemati EHI4AS, United King-