REVISTA MATEMATICA A ELEVILOR DIN TIMISOARA. Nr 1970 SUMAR 1. Clasele cu program special de matemalted, de JOAN VIRIS 1 2. O nouii formula pentra suma puterilor asemenea ale aumerelor naturale, fie ALEXANDRU TIGANOIU = 2 3. Asupra imei clase de (lenlitaji, fe VALERIU TROIE : 1 4. O demonstratie a formulel probabititafii reuniunit unui numar finit de evenimente, de NICOLAL NEGOESCU 6 5. Probleme propsse penira elevii din anij I-IV ai licewlui 8 6. Anchets revistel: ,Ce probleme proprneti pentru pregatires examenelar © alatitere in lice gi facuitati >" (6 probleme propus R 7, Solutia problemei disteactive publicatl im ar. 4 13 8. Alte probleme distractive propuse 1 5. Cuvinte intelepte 14 10. Dietionar oe = 15 11, [storie 15 12, Elemente dé teoria numierelor (2...) 16 13, Posta redactiel .. vee! Meroe REVISTA MATEMATICA A ELEVILOR DIN TIMISOARA COMITETUL DE REDACTIE Preyedinte: VASILE MARINA, eley, an. 1V netematica. Menibrii: JOAN MURESAN, an. IV matenetica ; VALBRIL TROIE, clev an. Il matematica; OCTAVIAN MIRCEA BOROZAN, elev, un, U matematica; $OPS DANU, elev, an. LB. Profesori coordcnatori: MIMAT HAIVAS si NICOLAE NEGOESCUCLASELE CU PROGRAM SPECIAL DE MATEMATICA de Profesor IOAN VIRI$ Directorul Liceului nr. 1 din Timisoara Clasele cu program special de matematicH au fost tnfiinjate in scopul ereerii unui cadru organizatorie corespunzator desfigurarii activitafii ele- vilor foarte bine inzesirati, cu un fond superior de aptitudini in domeniul matematicii. Aceste clase au menirea de a gasi si de a cultiva intr-o atmo- sfera de emulatie inzestrarile deosebite, inca din anii liceului. Matematica, devenita disciplina principala, este predata la aceste clase intr-un numéir sporit de ore, dup o program mai bogata, ceea ce permite o modernizare mai accentuat4 a continutului invitémintului si exercitarea efectiva a aptitu- dinilor fiecdrui elev in parte. In cadrul Liceului nr. 1 din Timisoara, incepind din anul_ scolar 1966—1967 iuncjioneaza clase speciale cu protil de matematica. Activitatea de organizare si indrumare a acestor clase este asiguratd de c&tre o comisie format& din reprezentanti ai Facultatii de matematic’, Inspectoratului sco- lar si Liceului. Condifiile pe care trebuie s& le indeplineascd absolvenfii anilor 1 ai liceelor de cultura generald pentru a putea fi admigi in anul II matematica (prima clas cu program special de matematica), precum si condifiile de promovare dinir-o clasé de matematica in clasa urmatoare sint: mediile Gnuale minime de 9 1a matematicd, 8 1a jizied si 6 1a celelalte obiecte. Elevii claselor speciale care nu fndeplinesc condifiile de mai sus, continua studiile scolare intr-una din celelalie clase reale ale Liccwlui. In limita locurilor disponibile, pot fi admisi in anii III si 1V ai claselor speciale de matematica si elevi din clasele reale obignuite care indeplinesc condifiile de promovare amintite. Penitu ca in clasele speciale de matematic& s& se poata inscrie elevi si din afara municipiului Timisoara, de la liceele de pe cuprinsul judefului Timig sau al altor judeje, prin grija scolii, cu sprijinul Inspectoratului scolar judetean, se asiguré cazarea si masa elevilor respectivi la unul din cele mai moderne internate scolare din Timisoara. De asemenea, acesti elevi au prioritate 1a burse. Nivelul de pregétire al elevilor este asigurat de calitatea lecfiilor si a activititilor destdsurate in cadrul cercurilor de elevi, colaborarea la revistele de matematici, pregitirea pentru diieritele concursuri scolare, ete. Pentru desfigurarea in bune condifii a acestor activitéti, a luat flint in liceul nostri un cabinet de matematica utilat cu o bibliotecd de specialitate si material didactic. Concursurile de matematica, concursurile de admitere in invafamintul superior (din 28 de absolventi au reusit 1a facult&ti 27), rezultatele 1a finelefiecdrui trimestru si an scolar precum gi examenele de bacalaureat sint forme prin care se evidentiazi progresele inregisirate in pregatirea gene- rala, dar mai ales la matematica, de cdtre elevii claselor speciale. Faptul ca marea majoritate dinire absolventii acestor clase aflati pe bancile facul- ililor sint cei mai activi in seminarii, au promovat toate examenele obli- nind calificative foarte bune si faptul ¢# aproape 50% din reugifi la concur- surile scolare sint elevi ai claselor speciale, demonstreaza temeinic inaliul nivel de pregatire al acestor e Apelam la elevi, la parint proiesorii diriginti drume spre clas elevilor, fa profesorii de maieme la directorii de scoli si la inspecioratele scolare, ® speciale de maiematic& pe toti elevii cu aptitudini si deosebiie pentru studiul matematicilor, peniru binele acestora si Amintului matematic din fara noastra. inclinaji al inv O NOUA FORMULA PENTRU SUMA PUTERILOR ASEMENEA ALE NUMERELOR NATURALE de Ing. AL. TIGANOIU Institutul Politehaie Timisoara Fie suma Eo poeL pak, kEN. () a de formula de recurer (ati + ChaSe + Char Siat ...+ CHIS), (2) unde Sp=n, in cele ce urmeaza se d& un nou procedeu, respectiv o noua formula de recurenta, pentru calculul sumetor S Scriem termenul general din (1) sub forma nk= Ty (n)—Px_1 (a), (8) unde Ty (1) este un produs de & factori liniari consecutivi inn, ultimul factor find totdeauna (m1), adica Uy (1) =Ansev, @) in care A reprezinta simbolul aranjamentelor, iar Pxa() este un polinom in #, de grad cel mult egal cu (k—1). Din relatia (3) rezulta Pra(ity= Ange 2—it, ) deci, pentru gasirea polinomului Py1() se dezvolta aranjamentele din (3a) gi se neglijeaza iermenul 2 . Fie In afi a lui Pascal Ppa (a)=a, n+ ayn? +... + ayn, (5) unde a; (‘=1,2,3,...,—1) sint coe (3), tinind cont de (4) si (5), devine : E= Ang -2— (ayn ayn? ... +0410 numerici ; in acest fel, reIn relatia (6) facem n—1, 2, 3,...,2 gi obtinem: Vs Ab (aye pagel? tae), Abi =0, DH Ae —(a,+2-+0,+ 27+... +a. ber (a3 + Gy 3? (a, sid age ey, Sti in ), afi obfinem = febk Insumind aceste re at Sk a Akg & aS: (7a) Inmulfind si imparfind prima insumare din membrul drept al relajici (7a) cu &! se obtine : F 1 Seok 3 Chua & aS, (7b) fa fe de unde, folosind formula a din analiza combinatorie (8) rezulia fet =A Citta — ¥ aiSi, sa a Sim gg Ant — Sasi. % Inlocuind in (9) sumele Si, S2,..., Sie [calculate din aproape in aproape cu formula (9}], se determina Sq. 2 Deci formula generala (8) —o noua formulé de reeurenta — poate fi scrisa astfel 1 + ei Antik —9 (Sp, (10) =, Sears aceasta expresie poate unde ¢(S;) este o expre fi sorisd simbolic astfel : | (Si) =| Ange2— I lates, (il) Infelegind prin aceasta ed se dezvolté Akse-2 sub forma unui polinom de gradul # inn, se reduce n* gi in polinomal rimas se inlocuiese puterile n cS (i=1,2,...,R- Observatie. In calcule este necesara suma cunoscutd : Sia 142434 ane Fxemplu, Si caleulam suma S3=1°+23+ +n, Folosind formula (11) avem (k (Si) =| Ate sn2— 9 pte 5, =| Ati fying, =| (+ 1) (R= 1)— 2 tg =Formula (10) da: Sp— Abt Sy= 4 (nt 2)(e4 La(a—1) + MEY = Fa(atl) (n@+n), = fale )Ma+2)(2—1)+2) adica rezulta formula cunoscuta Soa tmnt! ASUPRA UNEI CLASE DE IDENTITATI de VALERIU TROIE Elev, Liceal nr. 1, an. III matematica Fie urmatoarele funcfii : Hn): N> R—(0}, a(n, k): NXN > R, h(n, k): NXN=R, usifel incit: 1°, Pentru un n€NU{0}, KE{O, 1, 2,-0.0} 2°. g(t, k)—g(a,n—k) oricare ar fi RE{0, 1,2... 3°. h(n, k) +h(n, n—k) =f(m) oricare ar fi RE{0, Atunci are loc identitatea : oa h(n, O)g(n, 0) +h(n, Ig(t, 1) +... +h(0, 2) g(n, 2) Fie) yet Rk). Peniru demonstrafie, pornim de la egalitatea evidenta 7 g(r, 0) +g(n, 1) +g(m) = & a(n, f) pe care o inmulfim cu 7(m) #0: 7) g(%, 0) +i(malt 1) +... +e) gla, a) =F (a) YH gin k). Tinind seama de 3° obfinem : h(n, 0) g(a, 0) +A(n, 1) g(a, Ll) +... +A (n,n) g(n, 2) +h(n, 2)g(R, 0) + h(n, R—1) g(t 1) +... +h (7, 0) a(n, 2) =F(n) & g(t f). ) Folosindu-ne de 2° obtinem: h(n, 0) g(t, 0) +h(a, g(a, 1) 4+... +h (0, 2) g(n, 0) = =h(n, 0) g(n,n) +h(n, g(a, n—l) +... 44(n, 2) g (1, 0) = =A(n,n)g(n, 0) +... +h(n, 1)g(n, 2-1) +4 (0, 0) g(a, 0), deci (1) devine offen, Cyn, 0) + 4(n, 1) gl 1) +... 2te(ms man, n) =F) ¥, wn, &) asau Hef, Oe (a, 0) +h (0, 1)a( 1) +... +He(m m)gin, n) = 1 j(n) y a(n, 8). Se poate demonstra ca oricare ar fi f(a) : N+ R—-{0}, exist& o functie hin, k): NXN — R care are proprietatea 3°. In adeviir, functia h(n, ty Lila) +2@—n este tocmai o asemenea iunctie, cdc fa(tt ) +h (1, n—k) = FF(2) 42k 4 F(n) 4 2n—2h—n =F), Aplicatii : In cele ce urmeaza vom siabili citeva identitati particularizing folosite. I) =2n'—n; h(n, 8) =; gin, ) =Ch. Se verified usor ca a sie funcfii indeplinese condifiile cerute, deci Cr+ (1) Cat... + (a Dar se stie c& Che Ct Crt + Co deci obfinem relatia : . Ch+ (021) Cat... + (021) Chan (2n—1) 2", Fie i(n)=2sin F —nsin 2; h(n, k)=sin —ksin™, o(n, k) =sin Este usor de verificat cf acesie functii indeplinese saa cerute, deci - Slonye en | sin f= + | 2sin™ — asin" Yanks. Luind f(n)=2 cos "F — neos "=; h(n, k) = =cosF — kos Fs g(n, l= sin obfinem : See's — kos} sin! = 2 cos" — n eos % |S Impartind membru cu membru aceste dona relatii abitiame: tn Ite ne 3 (sin sees 2sin? —noin Sfp te ata *s) in 2c08 = —acos 8 3 [e085 e088) sin = ; %5 te ay OR my —ksin"]|2 ; ils 3 Ksin #8) (2.cos tz s\ (5 gin r)] — {cos — k cos "| (2 sin®® — xsin ™ {cos — cos %|[2sin* — r-sin "*)|sin Dupa un caleu! elementar obfinem relatia . fie gin Ke dk — n)sin % sin “F O DEMONSTRATIE A FORMULE! PROBABILITATIL REUNIUNIT UNUL NUMAR FINIT DE EVENIMENTE ae N. NEGORSCU Profesor, Liceul nr. 1, Timigoara Demonstram in prealabil teorema : Daca avem N obiecte dintre care Ny au proprietatea +, Np au proprie- tatea 3, N, au proprictatea %,...,N au proprietatea 2, Nog au simultan proprietatile o si 3, Ney au simultan proprietatile a si 7, ...,Nape au simultan proprietdtile a, 8, “t, si asa mai departe, atunci, numérul No al obiectetor care nu ai niciuna din proprietafile 2, By %,...,h este : No=N—N.—Np—Ny— + Neg-+Neyt 1. Nets + i) Exemplu ; Dintr-un grup de 6 eleve (V=6), Anca si Brindusa au ochi albasiti (proprietatea a), Codruta are ochi negri (proprictatea 8), iar Brin- dusa si Doina poarta codite (proprictatea 7). Numfrul No al elevelor din grup care nu au ochi albasiri sau negri si care nu poaria codife, este No=N—Ne—No—Ny+NeatNoy+ Npy—Nege = 6-2-1 —2+0-+414+0—0 Demonstrafie ; Fie O un obiect care are din proprietatile a, 8, 7. - Acest obiect coniribuie la suma din membrul al doilea al egalitatii (1 o unitate la N, — cu Ch unitati la Nj, Ney Ny,-... Na, — ou Cé unitati la Ne, Nor ..., — cu Ce unitati la Ng si aga mai departe, in total cu 1—C!+-C2—-C2+ ... =(1—1)! =0 unitati, Dect orice object care are cel putin una din proprietdfile o, 8, %,...,% nu coniribuie cu nici o unitate ta suma din membrul al doilea ai egalitdtii (1). Un obiect care nit are nici una din proprietatile , 8, 7,...,% contribuie la aceeasi suma cu o unitate — la N. Deei suma din ms mbrul al doilea al egalitafil (1) reprezinté numarul obiectelor care nu au nici una din propt tafile «, 8, 7,....%, ceea ce trebuia demonstrat. Printr-o particularizare convenabila a obiectelor si a proprietatilor atri- buite lor, care iniervin tn teorema demonstrata mai sus, se poate deduce for- mula probabilitafii reuniunii unui numar finit de evenimente. Pentru aceasta, sd considerém ca obiecte toate probele unei experiente aleatoare i ca proprictaji, & evenimente arbitrare A, Aa, Ap, referitoare la experienta 8, Fiecdrei probe i se atribuie ca proprietati, acelea dintre evenimeniele 6Ar, As, ...,A pe care le realizeazi ea. Spre exemplu, dacd o proba reali- zeaza evenimentele A; si Az, considerdim ca ea are proprietifile Ai si Aa; dac& proba nu realizeaza nici unul din evenimeniele Ay, As,..., Ae, consi- derim cA ea nu are nici o proprietate, gi asa mai departe Cu particularizarile Bcute, egalitatea (1) devine : Nom N—Na—Nay— ous —Nagt Naat Naya ove ENA Ag Niabeas 2 TE Naaytady to HAWN aghesee Ae 9 (2) unde Np este numdrul probelor care nu realizeazi nici unul din evenimentele As, —W este numaeul tuiuror probelor experienjei 8, —W4, este ul probelor care realizeaz’ evenimentele A;,...,—N4,4, este muma- rul_tuturor probelor ce realizeaz simultan evenimeniele A; gi As, gi aga mai depart (3) Rapoariele ce apar in egalitatea (3) sint probabilitayi: %? este proba- tea realizarii niciunuia din evenimentele A,, Ao, . Ag; ace: pro- babilitaie se poate exprima in funcfie de probabilitatea P(A) UAgU... UA) 4 realigirit a cel putin unuia din evenimentele Ay, Ay,...,4e: = -P(A,UA,U ... U Ad, “Xt este probabilitatea P(A,) a realizirii eveni- meniului Ay:94 =P(Ay),..., 84 este probabilitatea P(Ay As) a rea- liztrit simutiane a evenimentelor A, si Arr MA P(A, (Ay) si aga mai departe. Cu noile notatii (3) se serie : 1=P(A, UAnU...UAx)=1—P (Ay) —P (Az) =... —P (Aa) + P(A, 2) Aa) + +P(A\N Ag) +... FP (ARAMA) —P (AL AQUA) — oP (AM ARM ABU Aa) +. H(— "P(A ARN... AW), sau inca P(A, U Ag U ... UAn)=P (Ay) +P (Ap) +... +P (Ax) —P (A, Ag) — P(A, As) —...—P (Ari Ag) +P (A, 1 An Ag)... — P(A, An AU Aa)— «2. (= 1) P(A Aa... N Ad), (4) egalitale ce ne-am propus sf demonstram. Cazuri particulare : Dacit evenimentele Aj, As,..., Ay sint incompati- hile dou cite doud : Ai A,=A,M Ay =...=AeiNAc=@, atunci P(A,A NA) =P(A, 14,4) P(AN AgM As Ag) =... = P(A A2 1... MA,) =O si (4) se transforma in formula de adunare a probabilitatilor" - PAU AdU ... U Ag) =P (Ay) +P (Ag) +... + (AL)Daca evenimentele Ay, An...,Ax sind independente, formula (4) de- vine: P(A\U AU... UAt)=P (A) +P (Ap) + «+P (Ax) —P (Ay) +P (42) — —P(Aj)*P (Ag)—...—P (Aeni)*P (Ag) +P (Ai)*P (4a)* P(Aa)+ =P (A,)+P (Aa)=P (As)*P (Ag) oot (= LTP (Ay)? (Aa) += PAs egalitate ce se poate scrie si sub forma : P(A\U ADU... UA) 1 [1 =P (Ay) +L P Aall* Mai particular, daca evenimentele independente Ay, A», . egal posibile: P(A,)=P(As) =... =P(Ad =p, (5) devine: P(A\UALU... UAg)=1—(1=p) PROBLEME PROPUSE 51) Sa se verifice identitatea lui Lagrange: (2p yP bet) (PLO C2) — (ant byez)? (bay) (og ba)" (aa—0x)* jar apoi sa se rezolve sistemul : (ag +24) (Lo) mat + byt s[I-P(Agl. — P Ay sint sé 1 VASILE MARINCA Elev, Liceul ar, 1, an. IV matematicd 62) Sa se rezolve in RT, ecualia 0. Vet V+ V+ Ve Yar Yer yer VO Yet Yea Vee neal ey V+ Vat Va e+ Var Yes Yair VO Yee Ya Vt art * epee LeKeeteet te unde a>0. 2 (easqea’e ta” ADRIAN STOIAN Eley, Liceul nr. 1, an. 1B 53) Tangentele in A i B Ia cercul circumscris triunghiul isoscel ABC (AB—AC) se taie in D. Ce pozitie are dreapta AC fafa de cercul cireumscris triunghiului ABD ? RADU STEFAN MERESANU Elev, Liceul nr. 1, an. TC 54) Mediatoarea ipotenuzei BC a triunghiului dreptunghic ABC taie catelele AL respectiv in pumclele D si £, iar perpendicuiarele duse prin mijlocul F al fpotenuzet $i CD tale BE respectiv AC in @ si H. Fie K punctul de intersectie al dreptelor BE gi CD. Sua se arate of trunghiul AFK este isoscel si ca patrulaterul EGFH este romb. DAN SIMU si MIRCEA RADITA Elevi, Liceul nr. 2, an, TA si AC AB 55) Sa se verifice egalitatea + mn a TH logy, (i+ 1)= II togy_. (4-+1)-logy (47-1). iat =I N, NEGOESCU Profesor, Liceul nr. 1 Ne56) Sd se demonstreze prin inductie matematica relati mat yy e2 Y =n, neN-{1}. a et VALERIU TROIE Eley, Liceul ar. 1, an. HT matematica 57) SA se arate ci, valorile functiei f() definita pe multimea numerelor naturale prin egalitatea (at)? f(2)—(2n)!=0, sint numere naturale care apartin intervatului [22, (n-+1)!] N. NEGOESCU 58) Si se arale ci, duck a+b+c=0, alum 4084.0 —Gabe(a?--ab +62), ai. 6"-LcT=7abe(a?--ab-0")? VALERIU TROIE 58) $A se demonstreze ca, dac& resturile impértirii cu 5 4 puterilor a 5-a a 5 qumere naturale, Sint diferite, atunci suma acestor puteri este divizibild cu 5, N. NEGOESCU 60) Sa se demonstreze identitatea : YS (t-tem— &) Cha 2") (24 2m—n). imo VALERIU TROIE Elev, Liceul ar. 1, an. IIT matematicd VALERIU TROIE 62) SA se afle un numér natural de 3 cifte, stiind cA cifrele Iui pot fi solutii ale ecualiei Sx-tdy-te 61) Si se demonstreze cA: #Z¥| ch 3 c-av mete 3[ * 2, * unde a. 4. FEN, SENUL}, S 2 atunet triunghiul este ascutitunghic, Ce devine inegalitaten dock triunghiut este drept- unghie ? Dar obtuzunghie ? OCTAVIAN BOROZAN Eley, Liveul nr. 1, an. II matematica 68) Fie patrulaterul ABCD circumscris cercului de raza r, Sa se arate ci avem relatia unde am nota: AB=a, BC—* TELICIAN MARCHIS Profesor, Liceul ar. 8 69) Un ungli de 60° se proiectea dupi_un unghi crept, SA se alle unghiuri pe un plan egal inclinat fai de laturile sale, surile unghiurilor formate de Jaturile celor dowd N. NEGOESCU 70) Fiind daté o piramidi oarecare eu baza um paralelogram, se_cere a) Condijia ca suma patratelor a dow muchit laterale opuse ‘si fie egal’ cu sama patratelor celorlalte dou muchii tat b) Conditia de la punctul 2) fiind tndeplinita, se cere conditia ca suma patratelor muchiilor laterale 4 fie egald cu suma patratelor laturilor bazei. ©) Conditiile a) si b) find indeplinite, se cere volumul piramidei in functie de latu- rile bazei, stiind cao muchie laterals este egald cu jumétatea unei diagonale a bazei si cd dowd muchii laterale opuse sint egale. ALEXANDRU TERESCENKO 71) Si se arate cA determinantul | Wi¥eosa Virsing Ising Viteoso ViFsing Vi=sinbd Viseose YiFsine i—sine este nul daci @, 6, ¢ sint unghiuri din acelagi cadran, VASILE MARINCA 72) Dac a, ,...a, sint numere in progresie geometricé de ratie g, atunci iY te-[¥, Tass]: VALERIU TROIE73) Sa se calculeze limita sirului eu termenul general Lye TRAIAN PIGLE Profesor, Liceul nr. 8 74) Se considera expresia xd px? + 1)EL xb — Ox? ET xh 2x2 41 a 2x? 1 Beys[ Gear } [we epee te Be Sapper ett (ne I unde RER, n €.N, Sa se caleuleze fim E(x). VALER(U TROIE 75) Sa se arate ca nm paranteze n paranteze (aresin x). VALERIU TROIE fem de axe perpendiculare xOy, se considera punctele fixe A(2, 0), luat pe prima bisectoare. Se construiesc: AQ | BM 3i ive. Se cer lncurile geometrice ALEXANDRU TIGANOIU Inginer, Instilutul Politehnic ‘limigoara 28) Fata de un 2 (0,4) ‘si punctul mobil 2 BP | AM, Q si P find picioarele perpendicularelor resp ale pinctelor ? si Q. 77) In raport cu un sistem de axe perpendiculare s0y, se consider punctul fix A pe prima bisectoare si punctele mobile W pe Ox si M pe Oy, Fie P picioral perpendiculare: din W pe dreapta (MA), Si se giseascd locul geometric al punctulus P cind 5 j=2. ALEXANDRU TIGANOTU 78) SA se rezolve ecuatia : BLD ADL OO, VASILE MARINCA 79) Sa se demonstreze ci produsul oriciror 2n valori ale parametrului ¢ carora le be MEN, KEN a>k +f i corespund 20 puncte conciclice situate pe curba *— este egal cu | N, NEGOESCU 80) Se numeste element absorbant al nei legi de compunere intern’ * definita peste tot intr-o multime M, un element a, a&M, astfel ca yx, X€M, xxa=aex=a, Fie Din), n€N, multimea divizorilor numirului n, in care se consider d leges de allare a celui mai mare divizor comun gi leges de afiare a celui mai mic mul- tiplu comun. i se verifice ca, elementele neutru si absorbant fatd de prima lege, sint respectiv egale cu elementele absorbant si neutru fat de cea de a doua lege. N. NEGOESCU 81) Si se caleulere integrala = ce ik F cosx+ V2 sin? x-+2 sin 2x—3 ALEXANDRU TIGANOIU 82) O masina de scris are 30 de clape. Care este probabilitatea ca, o pi ioaed apasind cu o labuta pe clapele masini, sa dactilografieze cuvintul ,miau" N. NEGOESCU ve se i82) ppisiel tug dupii,s yoareci. Care este probablitatea ca dupa flecare soarece, 58 fuga cel mult o pisica ? (Indicatie : Soarecele este un animal care nu trage pisica de coada). N. NEGOESCU 84) Cum trebuie si liniem cu paralele echidistante planul unei foi albe de hirlie pe care se va arunca o moneda de 1 feu, pentru ca, dup aruncare, moneda sfi tafe sau s& fie tangenta Ja una din paralelele trasate, cu o probabilitate de 3 : N, NEGOESCU 85) S4 se demonstreze cd, dacd dowd variabile aleatoare X si Y au distributiife - Kp Kalo peg Me ce ee x( h Xe 1 ): v(t 2 1 - Pi Pas Pat Pm. a Primt-+ Pe A Xm Sint numere in progresie aritmetics, atunei dispersiile lor stat egate. 123 4 to: 3:4 x aoe. . 0,1 0,2 0,3 0,4 0,4 0,3 0,2 0,1 a NCH ET A ROE VY 1S TEa CE PROBLEME PROPUNETI PENTRU PREGATIREA EXAMENELOR DE ADMITERE IN LICEE $1 FACULTATI ? unde x, % Aplivatie : N. NEGOESCU Raspund: Inginerul ALEXANDRU TIGANOIU de ta Institutul Poli- tehnic, profesorul FELICIAN MARCHIS de la Liceul nr. 8 si profesorul NICOLAE NEGOESCU de Ia Liceul nr. 1 Probleme propuse pentru pregiitirea examenului de admitere in Iiceu : 86) Sa se arate cd, daca cifrele unui numéar de 3 cifre descrese din 3 in 3, atunei diferenta dintre acest numar gi rasturnatul sau, este divizibila cu 38, N. NEGOESCU 87) Cit la suta din lungimea unui creion a ramas nefolosita, dacd ju- matate din partea ramas& reprezintd jumatate din partea folosit&? Dupa cite zile creionul intreg a ajuns la jumMiate din lungimea lui, daci tn fiecare zi s-a ascutit jg din lungimea creionului intreg ? Sa se afle volumul parti din lemn a creionului ramas, stiind 4 un plan perpendicular pe directia minei lui, taie crefonul si mina dup doua cercuri cu diametrele de 8mm si 2mm, ¢4 generatoarea pirtii cilindrice a crefo- nului este de 85mm si cd generatoarea parfii de lemn de la viri — care este ascutité in forma de trunchi de con — are aiitia milimetri cit este so- lutia ecuatiei [le 4 14:0,(3)] x 57-600], 4 7 3=3e ~ HT 1B 12Care este lungimea virfului minei, dac& ea este ascufita in forma de con cu generatoarele in prelungirea generatoarelor parti de lemn ascu- tite ?... Puneti mina pe creion si rezolvati problema ! N. NEGOESCU Probleme propuse pentru pregatirea examenului de Bacalaureat si de admitere in Invattimintul superior = 88) Daca laturile a, 6 sic ale unui triunghi oarecare sint in progresie geometrica de ratie g, s4 se arate ed avem relafia : cosB+eosC , cosC+cosA , , cosA+cosB _ * moat 19 ecb $9 meta tae FELICIAN MARCHIS$ 89) Sa se determine unghiul de la yirful unui con circular drept, inscris intr-o emisfera de raz4 R, virful conului fiind in centrul emisferei, asifel ca volumul conului s4 fie maxim ALEXANDRU TIGANOIU 90) Se considera paralelogramul ABCD cu AB=a, BC=6 (a> b) Perpendiculara din A pe CD taie CD in M si prelungirea lui BC in J zhiului CMN este egal eu C2013 , a) S& se afle laturile triunghiului CMN ; b) Segmentele AB gi BC sint perpendicul: c) Sa se afle unghiul ascufit al paralelogramului si d) Diagonala BD. e) SA se determine $ astfel ca raportul dintre aria paralelogramului ABCD gi aria triunghiului CMN sa fie egal cu un numar dat &. Discutie. Aria triw Sa se exprime k in funcfie de un numér natural p, astfel ineit 4 sa fie rational. ALEXANDRU TIGANOIU VoePAG RR l- ET An Bl SOLUTIA PROBLEMEI DISTRACTIVE PUBLICATA IN NUMARUL 4 Indiferent din ce tabard face parle, primul elev intrebat poate si dea un singur raspuns : Fac parte din tabara celor care spun intotdeauna ade- varul". (Daca face parte din aceasta tabara — trebuie si spund adevdrul, iar dacd nu face parte — trebuie si minta). Profesorul, cunoseind singurul raspuns posibil al primului elev intre- bat, (desi nu a auzit acest raspuns), poate si deducd cu ugurinfa din ras- punsurile celorlalti elevi, daca acestia mint sau spun adevarul, atunci cind fiecare din ei ii ,,repeta” raspunsul dat de primul elev. Tinind seama si de faptul ca cele doua tabere sint egale, profesorul poate deduce in final gi tabira din care face parte primul elev intrebat. 13sas, hte. "MMI i stent thle ttneatinn: mally ie teins ALTE PROBLEME DISTRACTIVE Printre hirtiile bunicului am gasit chitanta : 72 porumb + 67,97 lei Prima si ultima cifré a sumei erau sterse de vreme gi nu leam mai puiut cili, Cit costa perechea de porumbei pe vremea bunicului ? . Cinei elevi au luat parte Ja un cros, Dup& cursa, cinel suporteri au declarat : I: Andrei a fost al doilea si Barbu al ireilea ; I: Cosiel a fost al treilea $i Dan al cincilea ; Ili: Dan a ocupat primul loc, iar Costel al doilea ; i: Andrei a ocupat locul al doilea, iar Ene al patrulea ; Barbu a fost primul, iar Ene al patrulea. Stind ci mumai una din indicafiile fiecdirui suporter este adevirat’, si se afle clasamentul competitici. CUVINTE INTELEPTE »In teoria numerelor se intimpla destul de des ca, datorita unei sanse neasieptate, si apard cele mai elegante adevaruri* (GAUSS). * LAGRANGE, cu prilejul unei descoperiri a lui NEWTON: ,,Totul a fost dedus intimplator. Insa astfel de accidente se intimplé numai oameni- lor care le merita*. Vv * Cind un cunoscut isi ar&t& fafé de EDISON regretul pentru faptul c2 primele zece mii de experiente fcute pentru obfinerea acumulatorului Govedit zadarnice, acesta i-a réspuns: ,Dragul meu, am obfinut toiu destul. Am descoperit mii de fapte care ‘mu permit rezolvarea problemei ! Si asia esie mult!" * »Dintre lucrurile bune ale vietli, munca este singura care nu las nici un gust rau“, (LION FEUCHTWANGER). * »Trebuie si Iucrdm dacd esie nevoie chiar 16 ore pe zi sintem fn. state sf facem aeest Iueru, succesul este asigurat” (HUXLEY) ,Omul nu este ceea ce ascunde, ci ceea ce face." (MABRAUX) + »Cauté ceea ce nu trece, in ceea ce trece.* (PROVERB FRANCEZ) * .Geniul traieste totdeauna in inima poporului, ca si scinteia in cre- mene." (BEYLE-STENDHAL) * »Munca profesorului, ifi rezerva adesea satisfactia imensa de a asculta, in acordurile incd sovaielnice ale tinerei personalitati, simfonia de accente ale marelui om de miine, a celui menit s& ridice din’ mina ta, atunci cind M4va incepe s iremure, ficlia profesiunii tale dragi, pentru a o duce mai_de- paris, eu o mind sigur’, in simbolica eterndi goans a torjelor.* (MARIA PILOTTI) DICTIONAR Cuvintul LEMA defineste 0 teoremA auxiliara. El este de origine greac&. O traducere mai fidelA a acestui cuvint este: ,,Ceea ce se presu- pune sau ,Ceea ee se admiie." + Numim COROLAR 0 ieorema ce se obfine usor din analiza unei alte teoreme care a fost descoperita. Cuvintul este de origine latin. O tradu- cere mai apropiati de sensul original: ,Gratificatie", ,,Bacsis*. * nseamna din litera r cu care incepe acest cuvint. * _ TOPOLOG=Maiematician care nu stie si deosebeascd 0 ceased de cafea, de un covrig. Cuvintul RADICAL provine de Ja cuvintul latin RADIX care »tAdaeina*. Semnnl folosit deri ISTORIE. In papirusul egiptean al lui AHMES intilnim urmatoarea Sapte batrini i cite sapte : Pe orice cirje, sapte rimurele, Cu sapte trdisti pe ficeare din ele. Si-n fiecare traistA sapie placintu Pe fiecare efte gapte vrabiule ... ‘Acum stai gi socoate Cite erau de toate ?* * Urmasii ui PITAGORA considerau ci numérul 9 este ,,simbolul fide- WitAti", dedarece toate numercle multiple de 9, au suma cifrelor multipla de 9. + jin manualul de acitmeticd destinat invafimintului elementar din Ar- deal, aparut in anul 1855, pentru operatiunile aritmetice se folosese termenii - adunare sau aditiune, scadere sau subtractiune, inmultire sau multiplica tiune, divisiune sau imp&rtire ; prevaleazi inst termenii din al doilea rind pentru fiecare operatic. Pentru fiecare operatic in parte termenii sint de- numiti astiel a) La adunare, poste, posturi sau adunanzi, iar rezultatul suma ; b) La scadere, minuend sau de impufinat, subsirahend sau de supt tras, iar rezultaiul este restulu sau diferentia ; ¢) La inmultire, multiplicandu, (inmultindu), multipli jitor), factori, iar rezultatul se numeste productu : d) La impartire, dividendu (de impartit), divisoru (imparfitorul) iar rezultatul se numeste evotientele (citulu).* atoru, (inmul- (Dupi prof, univ. IOAN BINELEMENTE DE THORIA NUMERELOR Mama: — Au fost 3 mere pe masa din buctirie, Cum se face cA a ramas numai 1? Tonel ; — Era noapte si in intunerec, nu le-am vazut pe toate. e Un vinzitor de ziare din Detroit irecea pe siradé cu teancul de ziare sub bra{, sirigind — Mare escrocherie, treizeci de victime ! Un trecttor cump&rd ziarul si-si aruncd ochii pe el. ee Hei, strigd acesta dup& vinz&tor, in ziar nu serie de nici o escro- cherie ! In momentul acela vinzittorul tocmat striga : — Mare escrocherie, treizecigiuna de viclime! . POSTA REDACTIET Liceul nr, 1; DORINA NEGRU, An. II matematicd : Problemele propuse trebuie 9a fie insotite de sezolvari. Asteptam si alte colaborari, DINOREL STANCIULESCU, An. IV matematicd : Exereitiul propus spre rezolvare va fi publicat probabil in nr. 6. Speram ca sub numele téu si putem mentiona: ,,Student la arhitecturé". ALEXANDRU’ TERES: CENKO, An. II matematicd : Prima parte"a problemei cu. parabolele esie banala; a doua este gresité, Liceul nr, 2; DORIN HEHN, Aa. 1B: Problema de geometric este frumoasa dan, din pacate, proprietates pusd in evidenlt esle numel purlial adevarst. (Ce se iatimpls daca puactul I'este situat inire A si C? BlI—Clém?). Inceared s luerezi problema vec- torial. Asteptim si alte colaborari, Ficeul nr. 3: GEORGETA SEDAN, cls, VIITA; Problemele 37, 39 si 40 au fost corect rezolvate. Liceul nr. 6: MARIETA IANCU, An. IITA: Problemele nr. 8, 20 si 29 au fost corect recolvate, Asteptim noi rezolvari, GRIGORE ZOIADE, An. UPA: Problema nr. 8 a fost corect rezolvatia. Liceul nr. 6: VALERIA BRATESCU, An, 1A: Revolvi bine problema distracti publicata in namarul 4 al revistel, Uiti ius si precizeai din ce tabard face parte primul elev intrebat Liceul nr. 7: TON PREDA, An. TITR: Problema propusa ve fi publicata probabil, fn numéral 6 al revistel. MIRCEA TROI, cls. VIB: Reolvi corect problemele nr. 40 si Al, Pelicitiri! Au fost luate masuri pentra ca revista si parvin’ si elevilor din clasele a Viil-a. Mul{umim pentra frumoasele cuvinte de apreciete la adresa revistel. Agteptam si in viitor noi colaborari. Liceul nr, 10: FRANCISC POP, An, 1A: Problemele 26, 27 si 40 au fost corect re- zolyate, Problema distractiva publicala in mr. 4, nu este corect rezolvati. SANDU CRIS- TET An. TAs Problema distractiva’ publicata in nr, 4 sl reviste, na a fost corest ree zolwait * ANUNTAM pe citilorii revistel noastre cla ETAPA FINALA A CONCURSULUI DE MATEMATICA, EDITIA 1970 au fost menfionafi urmtorii elevi din judeful Timig : MIHAI CIPU, Lic. Faget, An. TA, CONSTANTIN BADEA, ALEXANDRU TERESCENKO, Li 1 Timisoara, An. IL matematica, Liv. 1 Timisoara, An. TIT matematic 2 Lugoj, At VALERIU 1 16PeReEeM ls EE oReE ValeS tee | CISTIGATORII CONCURSULUI Wl MAT PRUMOASA PROBLEMA PROPUSA SPRE RUEZOLVARE" DAN SIMU si MIRCEA RADITA, Lic, 2, Am, 1A; VICTOR PATRICIU, Lic, % An. IVA; ALEXANDRU TERESCENKO, Lic. ‘I, Aa, Il’ matematica; STEPAN VASI LESCU, Lic. 2, An ITC. STEFAN RADU MERESANU, Lic. |, Aa. 1C, COMIN TAMA DAN, Lic 1, An Uy sualematica sf VASILE. COITA! 1, An. {it matematioa, Menfiart: OLIMPIA LATIA, Lic. 1, An, 1V_mateinaiiea : ALEXANDRU TEZDIMIR, Lic, 10, An. 1V B. ADRIAN STOLAN, Lic, 1, An. 1B; DANIELA TOPCIU, Lic. 3, An, ITA; VIOREL MIRON, Lic. 2, An TA si NICOLAE MIULESCU, Lic. 7, An. 1B La acest concurs vy au participet elevii din comiletul de reddclie al rey * Pentru activitates #2 REZOLVITORI DE PROBLEME. se menjioncara elevii PAVEL PASCARU, Lie. 10, An. IC; ADRIANA CMISAN, Lic, 3, An, ITA, MARIETA TANCU, Lic. 5, An. ITA si GEORGETA SEDAN, Lic. 3, cls. a Villa A. * A cstigat concursel PENTRU CEA MAI FRUMCA eval LINC ANCIULESCU, Lic COPERTA A REVISTEL NOASTRE*, An, IV inatematicd * Pentru ACTIVITATE DEOSEBITA depus in cadrul revislei, se premiaed urma- forlt elesi VALERIU TROIE, Lie. 1, An, II] matematica; VASILE MARINCA, Lic, J, An. 1V 8; DANUT SObS, Li OCTAVIAN MIRCEA BOROZAN, Lic, miatenial ip An. 1 matematica ; TLC Lie, 1, Aa, II musientatied, IOAN MURESAt ANCISC POP, Lic. 10, An. TC Lic, 1, Aa, IV mate SOLEMNITATEA MIULOR ST MEN: TIUNILOW ACORDATE DE REVISTA, VA AVEA LOC DUMINECA 27 TUNTE 1970, ORA 11, IN SALA FESTIVA A LICEULUT NR. 1 DIN TEMiSOARA, BULEVARDUL. VICTORIEL NR, 37. Numarul 6 al revistei va apare Ja 25 octombrie 1976. Incepind din anul jcolar vitor, difuzares revistel se va face numai abonajilor care Se Iuscriu pind ia 2? septembrie 1970.Arlicolele, problemele rezolvaie sau propuse pentru rezolvare, precum si orice fi aduse sau expediate prin post je legate de sctivitatea revistel, v Ja adresa: materi i nr. 87, cu. menfiunea : Secretariatul Liceului nr. 1, Timisoara, Bul. Victori PENTRU REVISTA MATEMATICA*, tematica, matematica ... »Matematics, matematica, Nu! M i multa !* Atita matematicé (Acad. Gr. C, Moisity LP.BA, — ¢ 1519/1970