Continut
Articole
Demonstratiile elementare ale unor inegalitafi trigono-
metriee, de tlexandru Lupay o
O metodad pentru ealeulul determinanjilor de ordin M0,
de Dumitru teu, Gabriela Hasiu, Delia Riehita
@ondifie ca trei numere eompleze sa fie afizele virfurilor
unui triunghi eehilateral, de Uirgilius Dan -----------++-
Note
Moti asupra funefiilor multiplicative eu valori pe un
semigeup, de Fosif Sdndor .
Demonstrafii fara euvinte, de Dumitru teu -
Pilule
ctrupra unei probleme de eoneurs, de Mireea Lateu --
Wn suten omgen, de Deiru lad
Matriei yi doud siruri reeurente, de Emil Popa -
CArupra unei probleme, de Dumitru cteu
Probleme zi solufii
Miatematiea pitied
@iata matematicd ....
Dublieatie a
Asociafiunié Transiloane pentru Literatura Romand
i Cultura Doporului Roman
ol. 1, He. 2 +-— x: Aprilie 1990
18
19
23
25.
26
27
29
43
45 ASTRA MATEMATICA (AM) este o revistd publicaté de Asociatiunea Transilvan’ pentru
Literatura si Cultura Poporului Romin — ASTRA — si apare de cinci ori pe an: Februarie,
Aprilie, lunie, Septembrie si Noiembrie.
POLITICA EDITORIALA. Scopul revistei este de a prezenta matematica in triirile ei. AM
nu este orevisti de cercetare, in general, dar prin materialele publicate doreste si deschidi
‘epetitul cititorului pentru matematica. De aceea, este bine primit orice material referitor
1a orice domeniu legat de matematica: articole, note, pilule (matematice), probleme deschise,
probleme propuse etc.
Materialele trimise pentru publicare trebuie si nu mai fi fost publicate in alti parte.
Preluarea lor in alte reviste sau cécgi se face numai cu aprobarea EDITORULUI.
MIC GHID PENTRU AUTORI, Titlul unui articol trebuie si fie scurt, continind cuvinte
cheie referitoare 1a tematica articolului. Primul paragraf si fie de introducere gi astfel
conceput incit si trezeasci interesul cititorului pentru parcurgerea articolului. Pe cit posibil
se va evita incircarea articolului cu teoreme, leme $i propozitii. Demonstratiile vor fi clare
al bine ilustrate. Se vor evita calculele lungi si greoale, ins’ se vor da suficiente detalii astfel
a cltitorul si poati singur obtine rezultatele, Incercati si inlaturati jargoanele matematicii
specializate si notatiile complicate. Articolele trebuie si conting aplicatii si exemple.
Figurile trebuie si ajute la captarea interesului cititorului si la intelegerea ideilor din
erticol. Bibliografia va fi redati clar, Orice articol trebuie redactat cu mult atentie. In
ultima instangé, autorul raspunde de acuratetea matematica si de scrierea corect’ a
lucrarii.
Articolele pot fi scrise in Romani, Engleza, Francezi si Germania. Imediat sub titlu,
fh stinga se scrie autorul iar tn dreapta adresa, Urmeazi un rezumat in limba englezS
dac& articolul este scris intr-o limbi diferita de Engleza. Ele vor fi dactilografiate 1a dou’
rinduri, cu margine de 1,5 cm. Figurile vor fi intocmite separat, cu cernealS neagri sau
tug, originalul fara litere si inc un exemplar cu literele complecte. Autorii vor trimite
‘originalul si inc& doua copii la editor gi vor pistra o copie.
Materialele nepublicate nu se inapoiaza,
RECENZII $I PUBLICITATE. Editurile si cei interesati in publicarea de recenzli sau de
tate sint rugati si trimit& materialele direct la secretariat
ABONAMENTE. Abonamentul anual pentru membrii ASTREI este de 75 lei si se achit&
odat& cu taxele (120 lei anual; pentru elevi si studenti 60 lei). Pentru nemembrii ASTREI
i biblioteci un abonament este de 100 lei. Mentionim ci membrii ASTREI au reducere
de 25-30% la toate publicagiile ASTREI si ci pretul pentru ziarul Foala poporului —
organul oficial al ASTREI, se include in taxe.
Taxele si abonamentele se achiti prin mandat postal direct la Secretariatul Consiliulul
Central al ASTREI (Institutul Teologic Universitar Ortodox, Str.1 Mai, Nr.20, ASTRA)
sau in contul CEC 45.11,09.35.
Orice alta corespondenti se trimite direct D-lui Nicolae Gastone, secretar | la ASTRA,
Institutul Teologic Universitar Ortodox, Str. 1 Mai, Nr. 20 (ASTRA). ASTRA MATEMATICA
ol. 1, He. 2 he Xt cApsilie 1990
EDITOR EDITORI ASOCIATI
Dumitru Acu Alexandru Lupas
Universitatea din Sibiu Universitatea din Sibiu
Emil C. Popa
Universitatea din Sibiu
Dorin Andrica
Universitatea din Cluj
Doru Isac
Liceul Gh, Lazar“ — Sibiu
Constantin Catrina
Inspectoratul scolar — Sibiu
Constantin Tarnu
Inspectoratul scolar — Sibiu
Dan Virgilius
Liceul ,Gh. Lazar“ — Sibiu
Tiberiu Agnola
Liceul ,Gh. Lazar“ — Sibiu
Mircea Ancuta
Scoala generala Nr. 17 — Sibiu
SECRETARI
loan Popa
Inspectoratul scolar — Sibiu
Nicolae Gastone
Secretar | la ASTRA
Publicatie a
Asociatiunii Transilvane pentru Literatura Romana
gi Cultura Poporului Roman
Publication of
the Transilvanian Association for Romanian Literature
and the Romanian People’s Culture e. Mare mates
Profesor dr. Tiberiu Popovictu (1906—1975) — membru al Academiei Rom:
matician roman i fiu al Transilvaniel. Creatorul scolii romnesti de analizi numerici.
Professor Ph. Dr. Tiberiu Popoviciu (1906—1975) — member of the Romanian Academy.
Great Romanian methematician and a son of Transylvania. The creator of the Romanian
School of the numerical analysis.
2 ‘ Z
ARTICOLE ARTICLES
Demonstratii elementare ale unor inegalita{i trigonometrice
Alexandru Lupas Universitatea Sibiu
Facultatea de Mecanica
Str, I. Ragiu nr. 7
2400 SIBIU
Abstract: There are presented elementary proois of some trigonometric
Inequalities, These inequalities (se 2) and (3) are well known in the investi-
gation of Fourier serivs, in the theory of univalent functions or in the theory
of special functions.
In cele ce urmeazi prezentim demonstrafii simple, accesibile si elevilor,
ale unor inegalit&{i trigonometrice celebre. Vem trata inegalitatea Iui
‘on, inegalitatea lui Lukacs si inegalitatea lui Rcbertson. Aceste
Lifi sint importante pentru tecria seriilor uarea ordinu
de mirime al coeficientilor unor functii univalente. In lucririle [1] — [4]
existé numeroase aplicatii si extinderi ale celor trei inegalita{i. Astfel, 0 gene-
talizare a inegalitatii Ini Fejér-Jackson a condus la demonstratia celebrei con-
jecturi a lui Bieberbach (vezi [4]).
L. INEGALITATEA LUI FEJER-JACKSON afi
x din intervalul (0, =) avem
i pentru orice
(1)
a
Aceasta inegalitate a fost enuntat& sub forma unei conjecturi de céitre L. FEJER
in anul 1910, Desi simpla ca aspect, in mod surprinz&tor s-a dovedit extrem de
gren de demonstrat. Primii care au reusit si stabileasca alirmatia lui L. Fejér
au fost D. JACKSON (1911, [8]) si T. H. GRONWALL (1912, [7]). 0 demon-
strafie simpl4, inductiva, a fost gasit% in anul 1933 de cfitre E. LANDAU [9].
Importanfa inegalitifii (1) reaulta si din faptul c& ea atest pozitivitatea sume-
lor partiale ale seriei Fourier
ss xe (0, 7)
Exist opinia ci L. Fejér a afirmat (1) in urma reprezentarii grafice ale prime-
lor sume parfiale ale acestei seri, L, FEJER [5]—[6] reuseste si prezinte
demonstratii in 1924 iar apoi fn 1952. Contribu{ii importante 1a demonstratia
inegalitipii (1) se g&sesc expuse in [1]—[4], [11]. Demonstratia inegalititii lui Fejér Jackson: deoarece
a sin kt
605 (1) fc0s kt
aaeoen (snk
integrind pe intervalul [cx obtinem
(11) ~ sin ke =f bt. fy LOAN —c08 Ry
: * oe 1—cos t
unde A(z, )=| — |
sinh
a
Este important si remare’m ch, deoarece 0O. 9.
sin ka--k- sin 2,
Inmultind (2.1) eu 1—cos x, avem,
1th!
(1— cos 2) Ln(x) = x (n+ 1=W) sin ke OH 2—h)sin kx
i) sin k= (n-+1)[1
Deci
Lyfe) = esis, Lota)
ceea ce, pe baza Ini (2.3), ne araté ci Ep(x)>0, — xe(O
3. INEGALITATEA LUL ROBERTSON: pentru n=2. §
sin(n—t) x sin(r= ee sin nx ie
@)
(n—sine (a }1) sine
=A pesin
Cu notafia (2.2), inegalitatea Ini Roberson se serie
En(x) 20 re[0, 7], unde
(1)
Ex) =
a snl) —[Sn—1(2) — Sn()]+
Importanta Ini (3) este pusii
din [3]
in evidenta in Incrarile [3], [10]. Demonstratiile
[10] simt complicate. Incidental, dorind sa calculez suma trigono-
Ty(t)—= Y (1 —cos kx) (1 —cos (n=
a
am objinut (3).
Demoustratia inegaliti{ii Ini Robertson: deoarece
0, kw, 1, 0.7 reR,
(1 cos kx)(1 cos (n Kx
Tyla) 20, ae[0,
Sint usor de stabilit egalitatile urmatoare
2 cos kx ¥ cos (2h) r= (N+ D8n 43 (WMS (@) 41
kab 0
(3.3) Y cos (n= 2K x= (N41) spn)
mo
2Y cos kx cos (n— kt) a=
sb
(a1) (a3)
Sn tat) — Sra). ~ Din (3.3)
iar (3.2) demonstreazd (3).
BIBLIOGRAFIE
1. R. Askey, J. Fitch, Integral representotion for Jecobi polynemials and scme applications
J, Math. Analysis and Applications 26 (1969), 411—437, -
2. R. Askey, J. Steining, Some positive trigonometric sums. Trans. Amer. Math. Soc., 187
(1074), 265—807.
8. R. Askey, G. Gasper, Positive Jacobi polynomial sums (I). Amer, J. Math., 88 (1976),
209737.
4. R. Askey, G. Gasper, Inequalities for polynomials. Proc. Symp. on the Occasion of Proof
of Bieberbach Conjecture, Amer. Math. Soc. Coll. Publ., 1986, 7—32.
5-8. L. Fejér, Gescmmelte Arbeiten I, Birkhauser Verlag, 1970, 202—237, 801811.
7. T. H. Gronwall, Uber die Gibische Frscheinung. ... Math. Anallen 72 (1912), 228-243.
8, D. Jackson, Uler eine (rigorometrische Summe. Rend, Circ. Mat. Palermo 32 (1911), 237—
262.
9. E. Landau, Math, Z., 37 (1933), 96.
10. M.S. Robertson, Bull. Amer. Math. Soc., 51 (1945), 733738.
11. P, Turdn, Ann Polonaise Math., 25 (1952), 155—161
Citeva din legile matematicii dup& R. L. Wilder
»Prima demonstratie a unei teoreme importante este urmati, de obicei, de
altele mai simple‘.
»Dac& dezvoltarea unei teorii matematice depinde de unificarea anumitor
concepte, atunci aceastA unificare va avea loc.
Continua evolutie a matematicii este insotit’ de o crestere a rigurozi-
ie:
Un sistem matematic evoluea7% pumai prin abstractizéri mai adinei, ajue
tat de generaliziri si unificri ete“.
»Pentru un fizician matematica nu-i numai un instrument cu ajutorul ci
ruia se pot calcula fenomenele, ci si izvorul conceptelor si al principiilor cu
ajutorul c&rora se pot crea teorii noi.
Proverb hindus
oZece oameni tiaiesc ca si ajute la progresul unui om si daci nu o fac,
viala lor faseamua tot atita cit un zero*, © metoda pentru calculul determinantilor de ordin n,
Dumitru Acu
Gabriela Hasiv Universitatea din Sibiu
Delia Rachita 2400 Sibiu, Romania
Abstract. In [1—5] for eyaluating determinants of the n# order interesting
methods are presented. In this paper a new description for these methods is
es, the presentation form is simple.
‘Phe description of method is based on the following result: if the sante
number + is ndded to all elements of the row or the column of the determinant
4, then ihe determinant is increased by the product of the number x Into the
sum of the cofactors of all elements of considered row or column (see the formula
(A) }, From this restit immediatly we obtain: if in the determinant A the same
pumber x, is added to all elements in the first row, the same number a is
hued to all elements in the second row, ..., the same number xy is added to
all elements in the n! row, then the obtained determinant B to compute with
the formula (3) (Aq is the (i J) — cofactor of A).
Formulse (1), (2) and (8) enable us to casily calculate certain determinants,
‘The examples are considered.
© preblema dificila pentru algebra liniard este calculul determinanfilor
de ordin supericr (de crdin n, n>8). Pentri anumite tipuri de determinanti
se cuncse metode speciale, Astfel, pentru determinantii de forma
ne
6 eS a a |
(i) Dai ja Pee ee B ;
b b b ine Tr |
mere reale sau complexe, este utilizata asa numita metod&
HG, By Typ ees PD
59-1937) (v. [4]. [2). Ea consti in a introduce determi-
a lui O. Holder (18
nantul
mtr ate ate. atz
bea rete af-z .. ate
2) Dal@, b,7,2)=| be db+e rgtt- +. +z |?
bee bbe bte wn Pytt care se interpreteazii ca un polinom de gradul intfi in variabila real sau com-
plexi x.
In [3], [4], [1] se prezinti o metod& mai general, numita in [4] metoda
modifiedrii elementelor determinantului. Aceasta se bazeazi pe urmitorul
fapt: daca acelasi numar x este adunat Ia toate clementele unui determinant
A, atunei determinantul rezultat Bse obtine din A la eare se adaugi produsul
i tuturor elementelor Iwi
Prin urmare, daci
meaas- = ae dint
Eee ona Gon
A= :
nt dng Onn Ang age dan
atunei
(3) Ay,
unde Ajj este complementul algebrie al elementului aij.
Prin aceasta calculul lui B se reduce Ja caleutul ui A sia sumei comple-
mentilor algebrici pentru determinantul
In aceasta Iucrare vou prezenta o metoda putin mai general decit cele
amintite. In plus, prezentarea ei este mai simpla si mai melodic’. In partea a
doua a Jucrarii se vor considera exemple.
1. Prezentarea metodei. Justiticarea metodei se face prin urméatorul rezul-
tat: daci acelasi numir .v este adunat la toate eiementele unei lini (coloane)
a unui determinant 4. atunei determinantul ob{inut B se obtine din A prin
adtiugarea produsului Iui x eu suma complementilor algebrici ai tuturor ele-
mentelor liniei (coloanci) considerate. Intr-adevar. pentru determinantul A
avem
ay dy oe thes
B=) ante diz
se Mine
ny, ng stan |
Descompunind pe # in suma de doi determinanti dupa linia i obtinem
[Gi aye en PE ale ay mee cae
ee
Beebe ae ain | +12 2
1 @m Gg? + Gun | | dni ~ dnp dun de unde
Ate Ay.
ad
4) B
daca intr-un deter-
Acum se poate ob{ine imediat reaultatul mai general:
minant A acelasi numar 2, se aduni la toate elementele primei linii (coloane),
acelasi numir x, se adund la toate clementele celei de a doua linii (eoloane)....,
acelasi numéar x, se adund la toate elementele celei de a n-a linii (coloane).
atunei determinantul obtinut
Ose tay tee i
yt ey yy hay an by
Amt Mngt kn oe Mant In|
se caleuleazi cu formula
Agi se +mnd Anj= A+ ss x y Ay.
ms
6) B=A+x, ¥ Ate, Y
A mo
Daca ‘n=x, din () rezulta (3).
Formula (5) si cazurile ei particulare (1) si (3) perm
metode pentru evaluarea unor tipuri speciale de determinanti. Fie de evaluat
determinantul B. Seizind 2; din toate clementele primei linii (coloane), x,
din toate elementele celei de a doua lini (coloane), .... scizind x, din toate
clementele celei de a n-a linii (coloane) se obtine determinantul A. Eva-
Inind complementii algebrici pentru clementele lui A si utilizind formula (5)
putem obfine determinantul 2.
Sint situatii in care este convenabil si intervertim lecurile lui A si B.
2. Exemple. In continuare vom prezenta citeva exemple de aplicare a
metodei justificate mai sns.
2.1, Calewlati determinantul
elaborarea unei
ned ree |
Gah Oe ed
c
| |
la a a |
Solutie. Scizind @ din toate elementele determinantului, obtinenr deter-
minantul
Tends Us sO fay 0
Oe ryan 6
| (t= a) (tn a) = f(a),
eye ee eh ord |
unde f(x) =(r,—2)(ry—x) «.. (ma —2). Complementii algebrici ai clementelor determinantului A sint:
{ 0, ij
LG —ANlty—a) «(Pea —aN(ri 4 4) =: Cn)
i J=l.2 0.
Utilizind (4), obtinem
A=
B=fla)ta § (ty —A)(ty—@) ++ (ta ~ OUP —@) «1s rn —@)
Ss
Dak r # a, i=1,2...,n, atunei se poate serie
ge Ka)
B= eS 1
toy 0 § feo
Cum
gisim
Bafa) —af'(a).
regultat dat in [2] si [A] pentru B=D,(a, a. 1).
Calculati determinantul
ry a; a, aa G a,
ay ty ty ee a, ty
a as *s cn a,
B=
Gae . pes i Trt ny
Qn an dn os dn Th
Solugie. Sedzind a, din toate elementele primei linii, a din toate ele-
mentele celei de a doua linii, ..., dp din toate elementele celei de a n—a
linii, obtinem determinantul
ae 0 see *0
0 Tyendg Os 20,
A= = (ry — 4) (fy — 4). Py — Gg)
0 0 0. tan
Complemenfii algebrici ai lui A stnt
Oi 4;
Ay { (yA) (ty dg) ove (Cima) (P44 ey)
i, fl...
+ (n—dn), i
10 Acum, utilizind (5), avem:
B=(t =) (Pte) «+ Cn Un) FP) os (P= An) +
a(t) ey) (Pg) 02s (Pn Mn) Eves Ent, eG)
Dack ry # Ms, ty ¥ dy, atunci putem serie
B=(r,—4,) (Py) «(tn =u) (1+ :
ar
2.3. Calewlati determinantul
| or, a tyes a
: =a ty ge ed
D=|—q@ =e Ty dy |
BE eon deity Re Th»
Solutie. Daci aduntim a, 1a elementele primei coloane, a, 1a elementele
celei de a doua coloane, ..., a la elementele celei de a n—a coloane, atunci
obtinem:
na, Diggs 2an
Hage 2a
= W(ri+ay.
fat
Din (5) avem
(6)
unde Ajj este complementul algebric al elementului de pe pozitia (i, j) din
D,i,j=1,2, ....n.
Acum sa scidem a, din elementele primei coloane, a, din elementele
celei de a dowa coloane, ..., dy din elementele celei de a n—a coloane.
Reaulta
ya, 0 :
T,—@, wee §
sss Z = Hor—a)).
4 é e : in
aay TG,
Utilizind (6) gisim
® D=MGi- ad) + $y ¥ Ave.
a
fat
1 Din (6) si (7), prin adunarea celor dona egaliti{i membru cu membru,
rezult&
ne [Becta Th (na) |:
2 Lit int
24, S& calculam determinantul (1) pentru a 4 b.
Scizind din toate elementele sale pe a, gisim determinantul
jaa 0. 0 2 ae
|-b—a “ma 0 : 0
boa b—a rsa ce 0. |=f@,
bog isn me ead
) +. (tm =a).
inem
(8) f@=Dila. bra ¥;
i dat
unde Ais este complementul algebric al elementului de pe pozitia (i, j) din
determinantul D,(a, b, r).
Acum si seidem b din toate elementele delerminantului D,(a, b, r).
Rezulta determinantul
rb ab Gab eae a—b
| 0 r—b a—b es ab}
lo 0 Teel a—b | =f(d)
pee ed
0 0 0 es m—b
Folosind (4), gasim
(9) [0) = Dla. 1) 0 FH Aye
Stak
Din (8) si (9), prin eliminarea termenilor ce contin
¥Y Ay, obtinem
aft
bla) = afb)
5 :
rezultat-obtinut prin metoda lui Holder in [2] si [4].
Se observa ci determinantul (2) este un caz particular pentru determi-
nantul (1):
Dyfa, b, r=
Dla, br, x)= Dyla+ x, bx, r+ x)= In culegerile de probleme exista multi determinan|i care se caleuleaza
prin metoda prezentat in aceasta lucrare. Mai mult, /o parte din determi-
nanfii intilniti in eulegerile de probleme sint chiar cazuri particulare ale
determinantilor luati ca exemple in aceasta Iucrare (vezi [3], [5]).
3. In ultima parte a articolului prezentim citiva determinanti pe care
cititorl ii poate calcula prin metoda prezentata.
Caleulati determ inantii:
3A.
deeded Ts Tal 1 1 1
Petre 1 ot 1
1 1 1 1 1 1
|. . 1 I fies
feat ee ee cr|
33 3.4
[ety % an ayby by aby |
a a Taiyo ig
4 An Caer fee rN
face clea £5
a fy gw Ay | | dnby andy tnby Xn
Bo, 3.6.
5 hy i aa aon]
ie y ne aa yt)
aubrey Curae
: feel eh =.
nimeteed Poca, ©.55 stat bate
Hater (hot, ot ta
BIBLIO GRAFTE
1. S, M. Goberstein, Evaluating Uniformity Filled Determinants, The College Mathematics
Jurnal, 19, No. 4, 343—345, 1988.
Al. Tupas, Asupra unut determinant, Revista matematica a elevilor din Timigoara, XVI,
No. 2, 10-13, 1985.
3. Fadeew, 1. Sominski, Recueil d’exercices d'algebre, Editions Mir, Moscou, 1972.
1, D.S. Mitrinovié, Mutrice i determinante, Zbornik zadataka i problema, Beograd, Nauéna
Knjiga, 197:
5, 1. V, Proskurjakov, Haercises in Lineor Algebra, Mir Publishers, 1978. Condifie ca trei numere complexe sa fie afixele
virfurilor unui triunghi echilateral
Virgilius Dan Liceul ,Gheorghe Lazar”
Str, Gh. Lazar nr. 1
2400 SIBIU
Abstract. This note presents a necessary and sufficient condition so that
three complex numbers should be the affixes of the vertices of an equilateral
triangle. The utillity of the theorem is iustrated through three applications
and other five problems are proposed to be solved
In lucrarea [1] intilnim preblem
»Fie 2, Z, trei numere complexe nenule, astfel ca | 2 Z BI
a) SA se demonstreze ci exist’ numerele complexe x si 3 astfel ca
b) Sa se rezolve ecualia 22-+82—28 —x—841=0 in raport cu una din
necunoscute.
c) Folosind eventual rezultatele de 1a punctele a) si b), sh se demonstreze
c& dact F+-34t24—z,- z+2,+ zyf25+ 4, atunei 2 g Sau numerele 21, ,. 2y
sint afixele virfurilor unui triunghi echilateral.*
Aceasti problema a fost propusi la etapa judetean’ a concursului de
matematich pentru elevi. Solufia autorului I. Tomescu se poate consulta in
Iucrarea [2].
In continuare ne vom ocupa numai de punctul c) al problemei, care este
independent si constituie o condifie necesar’ si suficientA pentru ca trei numere
complexe si fie afixele virfurilor unui triunghi echilateral.
Este util sé reamintim citeva proprietati si aplicalii ale numerelor complexe
in geometric:
~— Proprietatea 1. Douit numere complexe sint egale dact si numai dact au
acelasi argument redus si acelasi: modul.
Proprietatea 2. Fie in planul complex punctele A, B, A’, B', cu ‘atixele
x; atunci AB==A’B! este echivalent cu | 7,— lana:
Proprietatea 3. Fie in planul complex punctele distincle A, B. C cu afixele
atunci Proprietatea 4. Fie in planul complex punetele A, B, C si A’, BY, C’ de
afizve 2, ty. ta $i. respectiv, “1, 23. %. Triunghiurile ABC si A'BIC’ stnt asemenea
daca si numat dacc:
Teoremi. Conditia necesara si suficientd ca numerele complexe 2, 2», %5 St
fie afixele virfurilor unui triunghi echilateral este ca:
Bogia
A+i4
Vom nota cu A, B, € punctele de afixe 2, 7,
Demonstrafia necesititii:
Varianta 1. Daca ABC este un triunghi echilateral, atunci si BCA este
un triunghi echilateral si A ABC~ ABCA, iar pe baza proprict&tii 4 avem
1 1 1
,| <0 deci
a
es
Varianta 2. Triunghinl A BC fiind echilateral, A B= BC=SCA si m(A BC) =
=m(BCA)=m(CAB): deci | z,—2,! =! %3—72! =I
si arg arg
Tinind cont si de faptul ci |
[Sele
Pe baza proprieta{ii 1 putem afirma ca
din relajia (x) deducem c&
pega r ete Ft
Demonstratia suficientei.
Varianta 1, Relatia din enuntul teoremei poate fi serisa
1 1 1
25 de unde AABC~ABCA
Sr
eee eee
conditie echivalenta cu CA
ABC==BCASC.
ABC, ABC==BCA adica
B si deci ABC este un triunghi echilateral.
15 Varianta 2. Scriem relafia din enuntul teoremei sub forma
sau
Deci A BC=BCA=SCAB si ABC este un triunghi echilateral.
Relatia din enuntul teoremei este echivalen
Nolin: 2,-2.0, 2%
c#—0 si in plus a+b
Varianta
H(t)? H(z,
poate serie ac
Printr-un caleul simplu se chfine: a?=b-
wee)
Relatia se
ab si in final
Tn concluzie A B=2BC=SCA si ABC este un
Tn continuare vom prezenta citeva
varea unor probleme
Aplieatia 1. Fic in planul complex punetele B si C cu afixele b,c. SA se
determine afixul punctului A astfel incit triunghiul 4 BC sa fie echilateral.
Solugic. z afixul punctului A. Pentru ca ABC si fie un triunghi
echilateral este necesar sa fie satisfdeuta relatia 22--)2+e=b-
Relatia precedent este o ecualie de gradul doi, cu necunoscuta
discriminant A —~3 (b—c)? este nenul daci punctele B si C sint distincte;
deci problema are dowd salutii. Pentru b—1 si c=2-+-i se obtine solutia pro
Blemei 4, pg. 51 din [1].
Aplicatia 2. Fie ABC, ABC, AByCy tei triunghiuri echilalerale en
virful A comun. SA se arate ci M,N, P, mijloacele segmentelor C, By, CyBy si
€,B,, sint virfurile unui triunghi echilateral.
iunghi echilateral.
plicalii ale acestei teoreme Ia rezol=
Solugie. Alegem A de atix
0 si fie =, 2 2, ali-
xele punctelor By, C;, By. Cys
By, Cy. Triunghiurile AB,C,
1B,C,, ABC, find echilate-
rale avem egalita{ile: 2--23=
M,N, Paw
mw, unde 0,
5 fg
Se verifieh usor ¢& wi
EWES Wy Wy W,: ts Hihg ,,
deci MNP este un triunghi
echilateral. ~ Aplicatia 3. Fie a, 0, ¢ afixele visfurilor triunghiului ABC. Sa se arate
numai daci ecuatia az*+bz+c=0 admite
2 4m
ca triunghiul este cchilateral daca s
ca ridicind unul din numerele complex
ursului dé
+i sin 5% (etapa judefean’ a con atematica pentru elevi — 1985)
Solujie. 1. Daci ABC este un triunghi echilateral, atunci
e @LI kaa: b4b- che: a,
relatie echivalenta cu (as?-4-be--e) (ae-}-be
c)=0 unde e=co:
In acest caz z,=e, 2, sau a:3-+-bz,4-c=0, ceea ce
aratd ci z, sau z, este ridicind a ecualiei a*-+bz+c=0.
2. Dacii z, sau z, este ridacin& a ecuafiei date, atunci este adevirati una
din egalitagile: =
act +b,
inlocuim =, 1 si inmulfim egalitéfile.
Se obtine c&
@LP¢ =a btb-cte- a,
ceea ce dovedeste ec triunghiul AFC este echilateral.
In incheiere propunem citeva probleme susceptibile de a fi tratate eu
teorema prezentatd in aceasti not.
1. Fie ABC un triunghi ascutit unghic, Pe laturile AB yi AC se constru-
iese in exterior triunghiurile echilaterale A DB si ACE. Sa se arate ci M, N, P,
mijloacele laturilor AD, BC si AE, sint virfurile unui triunghi echilateral.
2. ABC este un triunghi in care toate unghiurile au mésura mai mick
4 2 : face z eee Pa a
decit =F. Pe laturi se couisteuiese iu exterior san tn interior triunghiurile
echilaterale ADB, BEC si ACF. Si se arate ci centrele acestor triunghiuri
formeaz tot un triunghi echilateral.
3. Fie z,, z,, % numere complexe distincte dowd cite dou’, astfel incit
lal=lel=lal si atuty=0.
Si se arate ci cele trei numere complexe sint afixele virfurilor unui triunghi
echilateral.
4, Fie 2, %,, numere complexe distincte doui cite dout, astfel incit
Iyl=[%l=121 si A+atea32- 4°.
Sa se arate c& cele trei numere complexe sint afixele virfurilor unui tri-
unghi echilateral.
BIBLIOGRAFIE
1, A. Cofa, E. Kirthy, E.F. Popa, M. Rado, M. Riidufin, FP. Vornicescu — Matematica —
Geometrie si Trigonometrie — manual pentru clasa a X-a, edifia 1982.
2. T. Andreescu, D. M. Bitinetu, M, Chiriji, T. Dimet, V. Gheorghi{i, I. Y. Mattel, D.
Mihef, I. Popescu, 1. Tomescu, M. Tena — Enunfurile sé solufiéle problemelor date ta etapa
Judefeand st pe fara a concursuritor de matematicd pentru licee, din anit 1975—1983.
3, 1, Hadare&: Aplicafit ale numerelor complexe in geometric — Culegere de probleme pentru
_ coneursurile de matematied, Biblioteca S.S.M. Yol. 5.
4. A. Pinciu: O caractertzare fn numere complexe @ unitl triunght eckilaten
ch — metodiek Nr. 12/1985,
Gazeta Matemati-
: 17 NOTE NOTES
Alexandru Lupag, editor . Universitatea din Sibiu
2400 Sibiu, Romania
Notele se redacteazi dupa aceleasi principii ca articolele (vezi coperta interioar’), Se
trimit direct |2 editorul de rubrica.
The notes should be edited following the same principle like the articles (see Interious
cover). They will be sent directly to the column editor. :
I
A note on semigroup valued multiplicative functions
losif Sandor * 4136 Forteni Nr. 79
Jud. Harghita,
Let (G, +) be a commutative semigroup with unity element, where + :@ x
X@-»G denotes the semigroup operation in G. We say that a function f : N*->+G
is (@, «) — multiplicative (or ,G-multiplicative*), if
oy) f(ab)=f(a)* (2) for all (a, B)=1
where (a, b) denotes the g.c.d. of the natural numbers a and D.
The aim of this note is to prove the following result.
Theorem. Le! f:N*-+>G be a G-multiplicative function and suppose that
{(&) has an inverse element f-\(k) in G. Then the function Fy : N*>G, defined by
2) Fi(n)=f(nk) » [-0), neN*
is G-mulliplicative, too.
Proof. A proof can be obtained by generalizing the ideas from [2], but
here we shall adopt another method. For neN* and p prime denote ap(n)=leN
if p'|n, p'#in, ie. the greatest power of p which divides n. Then clearly,
im) 2 agin)
(3) t= Up 1 Pete lp
pik pln pts pie
# (9)
Li
plh pen =
by the prime factorizations of n and k. Let us denote by II* ap a product
pep
(with respect to the operation » ) of elements zpeG, when p Tuns over a set P.
By using (1) and (3), a simple calculation gives
yer),
ap(0) +2500)
@) Fx) 1" the
18 where we used the properties of G aud the obvious fact that a) has an inverse
(a 6) in G if and only if a and b have inverses. Of course, (a # b)-!=a- # 0-1,
Now the G-multiplicativity of Fy follows at once from (4) by remarking that
a,(vy)=a,(2) for p| x, p|{y. Finally, we note that this proof is based on the
explicit expression of (2).
Remarks, 1. The notion of |G-multiplicative functions is a common gene-
ralization of the classical multiplicative and additive fu
=(R, +), the set of real numbers, endowed with the usual product operation.
Then each a¢R, a#0, has an inverse, so we obtain (with a new proof) the
result from [2]: If f is a multiplicative function and f(k) #0, then Fyn) =/(kn)/
/f(d) is multiplicative, too. We note that this theorem extends a result of [1].
2. Let G, «)=(R, ++). Then we get the theorem: If f is an additive func-
tion (i.e. satistying [(xy)=f(x)-+f(y) for (x, y)=1), then Fi(n)=f(kn)—f(k) is
additive, too. As a consequence we can remark that if f and g are addit!
functions, then the function hk defined by h(n)=g(k) f(kn)—f(ls) gllin) is additi-
ve, too. This follows from the equality A(n)=g(k) [f(kn) —[()]—f(2) {glkn) —
—g(k)]. Another corollary says that if f is additive, then for (, r)=1, the
function s defined by s(n) =f(krn)—f(kn)—f(rn) is additive, too.
REFERENC
1, D. H. and E. Lehmer, Heuristics, Anyone?,
topics, Stanford Uni. Press, Stanford, Calif.
2. A; Maxowski, Remark on mullipliealtie funétions
Demonstratii fara cuvinte
Dumitru Acu Universitatea din Sibiu
2400, Sibiu, Romania
»Mundum regunt numeri”
Abstract. The aim of this note is the familierizing of the reader with ,the
proofs without words".
Pentru a infelege anumite chestiuni, inci din cele mai vechi timpuri,
oamenii au ineercat si-si reprezinte acele fapte prin imagini geometrice. Pita- _
goreicii reprezentau numerele prin puncte aranjate in diferite moduri, obtinind
figuri geometrice. S-a ajuns astfel 1a nofiunea de numir figurativ, stabilindu-se
pentru prima dati o legitura intre aritmetici si geometric (v. Cerchez Mihu,
Pitagora, Ed. Academiei, 1986). Un punct reprezint’ o unitate, doua puncte
reprezinti numérul doi ete.
Pee es
19 Daci dorim si pu in evi
putem folosi reprezentarea pe peree
& paritatea sou im
de puncte
¢ 8 & Gs El oe
Utilizind reprezentarea prin puncte se pot imagina demons uitive
pentru diferite relatii aritmetice. Cititorul poate consulta in acest scop minu-
nata carte a lui W. W. Sawyer ,,Privire In matematica clementara Ed. Alba-
tros, 1976.
Si prezentim citeva exemple.
1. Suma dintre dow& numere impare este un numir par.
2, Comutativitatea inmulfirii.
3. 244464
namerelor
.$2n=n(n+1)
@
24+4=2:3 24446=3-4 2444-648
Deseori pentru a reprezenta operatiile algebrice se folosese dreptunghiurile
si cuburile:
“ gif
Ze ae
=
ae a
20 Utilizind reprezentiirile cn dreptunghiuri se pot imagina demonstralii
pentru diferite identitagi algebrice. Astfel de demonstratii sint bine apreciate
in literatura matematica americana si intflnite sub denumirea de ,,demonstratii
far cavinte" (Profs Without Words).
In cartea citat mai sus a lui W. W. Sawyer se giseste o tratare sistematici
a utilizirii reprezentarii cu dreptunghiuri in predarea chestiunilor de algebra.
Prezentim in continuare citeva demonstratii fari cuvinte care utilizeazai
reprezentirile cu dreptunghiuri.
(a+b)? =a? 02-42 ab
(a+b+c)?=a2+ 62-4072 ab+2 ac+2 be.
3. (H+ A(yt Ary t4 242 y+8
Cth
| pace
4. x(y-+2)—2ytaz 5. Tecrema lui Pitagora
@ 15 be _ (+e) (b+0
¢
Demonstrafiile fari cuvinte ajut& la tnfelegerea si aprofundarea matema-
ticii. De aceea, revista ASTRA MATEMATICA va peblica astfel de materiale.
Dorim sa aritim ci matematica nu este grea, dac& se Infelege.
MISCELEANU
»Savantii $i oamenii cu mintea de-ntelepciune pling,
Orbackit-cu prin bezna nestiintei fara -hoding.
Cum au aprins ficliile epocii lor? Ce-au facut?
Rostit-au fraze ne-nfelese si-au coborit in tin
(Omar al Khayyam).
»Matematicianul, ca si pictorul sau poetul, este un creator de modele.
Daci modelele lui sint mai durabile decit ale celorlalfi, este din cauzi c& sint
construite din idei,
(G. H. Hardy)
Esti nevoit uncori si spui lucruri dificile, dar atunci sa le spui cit mai
simplu posibil*. =
(G. H. Hardy).
»Mijlocul si sfirsitul Limures¢ cele neintelese la inceput™.
(Denis Diderot).
Ce ne spun versurile
»Pe numarul e
Savantul fl stimeazi
E — academic si formeaz’
Baz pentru logaritmi"?
Raspuns, Inlocuind fiecare cuvint prin numirul literelor sale se obtine:
e =2,718281828469,
(Gazeta Matematic&, 1936).
22 PILULE PILLS
eee
Editor: Emil C. Popa
Universitatea din Sibju
2400 Sibiu, Romania
Pilulele sint materiale scurte referitoare la diferite aspecte din matematici: observatii
metodice, noi demonstratii pentru anumite teoreme sau rezultate matematice, noi solutii
Pentru probleme mai vechi, probleme rezolvate cu erori etc.
Bibliografia se citeaza in continutul lucrarii
Materialele pentru aceasta rubricd se trimit direct la e
rul de rubric&.
The Pills" are short materials relating to different aspects of mathematics: methodical
4 gbservations, new demontrations o certain theorems or mathematical results, new solutions
for older problems, problems solved with errors and so on.
The bibliography is mentioned in the contents of this work. The materials for this
column are to be send direct to the column editor,
Asupra unei probleme de concurs
Mircea Lascu CP 66, Zalau |
4700, Romania
La cea de-a doua Olimpiada boleanicé de Matematicd, delegatia Romaniei
a propus urm&toarea problema: Fie a, 6, c,d numere reale in intervalul
[—*/2, 7/2] astfel inci sin a+sin b+sin c+sin d=1 si cos 2a-+cos 26-4
+tcos 2c-+ cos 2d >10/3.
Sd se demonstreze cd a, b, c, d¢[0, 7/6} (Toma Albu).
In G.M. 12/1985, pag. 437-443, T. Albu prezinté dou’ solutii la aceasta
problema, In cele ce urmeazi vom solufiona o problema mai general.
2 Fie % ¥, nB2 gi a>0 asifel incil: m+2,+. tana si
aia ei 2 0, i=1,n, de unde cbfinem ca a <2u/n, i
solutia problemei este incheiata.
Pentra n=4, a=1, ,=sin a x=sinb, xy=sinc, m=
242[0, 1/2], adick tocmai problema propusi de T. Albu.
24
24 xe 2a—a=a,
Sell
Cita soto).
Tn. Cu aceasta
ind, obfinem * Un sistem omogen
Petru Viad Liceul de ,Matematica-fizica” Nr. 4
2400 Sibiu, Romania
In cele ce urmeazi vom da o solufie scurté la problema 11, pag. 67,
Manualul de Algebri, clasa a XI-a, editia 1988:
Sa se rezolve sistemul
( ax--byfez+dt=0
bx—ay+-dz—cl=0
: | cx—dy —az-+-bL
dxtcy—
unde a, b,c, d sint numere reale, cel pufin unul dintre ele fiind nenul.
In prezentarea solufiei vom utiliza proprietitile cunoscute:
1) det A=det A’; 2) det(AB)=det A- det B, unde A si-B sint matrici patra~
tice. :
Avem
Sea 8 d —a —b
Gages 07 fs ce boat
a4 bce 0 0 0
AcAT= 0 LiLo d? 0 0
ees 0 0 0
0 0 0 a@tbperpay
de unde
~ — det(A+ A7)=det A- det AT=(det A)P=(@24+b2+c2 +2),
De aici =
4 [det A | =(a2+b2+c2+d2)2 20,
deoarece cel putin unul din numerele a, }, c, d este nenul. Rezulta ca solutia
sistemului este cea banala. Matrici si dou’ siruri recurente
Emil C. Popa Emil C. Popa
Universitatea din Sibiu
2400, Sibiu, Romania
Preblema Nr. 22, pg. 20 din manualul de ,Matematici — elemente de
algebra superioaré — cls. XI" — (1988), autori C, Nastaseseu, C. Nita si-
J. St&nescu, are urm&torul enunt:
eiibstinatvicen A= (223 2) geiter-tncie O1, aa, b=.
a
Avem: are(i Soe )
—2ab at—*
Ant
de unde:
Pentru studiul convergenfei sirurilor astfel definite, este natural si consi-
deram: A
Os, +024, = (a+ D8)(a2403), Yael,
sis aaa Lot, ht b=(at+08)2,
prin inductie:
QL R=(e+b)", Yn>1,
de unde rezult& ci a24-b3 este sir convergent la zero,
26 : 2 Dar: ab.
fn solutia prezentat& acolo se aplic& direct teorema lui Rolle functiei
flO, 2n]>R,
f(a) = J £(av sin kbp cos kx).
wai k
Concluzia prcblemei poate fi imbunatayita daca se di o solufie ce imbina
proprietatea valorilor intermediare (Daboux) cu teorema lui Rolle. In plus,
prezentim prcblema stb o forma mai generali.
€Se consider m--n numere reale dy, dys oss dm» ys vy bn cu Yy ae #O
rot
_ si mtn numere naturale nenule py... Pm» Go +1 Ini m sin Numere naturale
nenule. Si se arate ca ecuafia Yaz cos prx t+ Yy bj sin qyx=0 are cel putin
Ket i
doud rédacini reale tn inlervalul (0, 2). %
O solutie naturala la astfel de probleme nu incepe cu aplicarea teoremei
lui Rolle, ci cu utilizarea proprietijii valorilor intermediare pentru o funetie
continu’. In acest scop sa consideram functia
h:[0, 2e]+R, ACr
= J az cos paw + YY by sin gr.
iat fA
-Aceasta este continua pe [0,25] si M0)= $} ax=h2n) #0,
cal
cea ce ne arata cit ecuatia h(x)=0 sau nu are rdacini reale pe (0, 27) sau are
un numir par de ridacini reale pe (0, 2n).
7 Rezulta ci problema nu poate fi sclufionat’ numai cu proprietatea valo-
rilor intermediare. De aceea, trecem la utilizarea tecremei lui Rolle.
Acum, sa Inam funetia H1:[0, 27]>R, H'=h, adic&
ij ia = he
Avem: H continua pe [0, 2n], H’ =h pe (0, 2n) si H(0)=H(2x) = -3 bslgs-
fat
Atunci, pe baza tecremei lui Rolle, rezulti ci ecuatia h(x)=0 are cel putin o
ridicina reali pe (0, Utilizind si informatia chfinuti din aplicarea pro-
prietitii valorilor intermediare, rezult& c& ecuatia h(x)=0 are cel putin douk
ridicini reale in intervalul (0, 2
Cele de mai sus ne arati, inci cdata, ci solufiile firesti la crice prcblem&
de matematica sint mai eficiente.
nr
ERRARE HUMANUM EST, PER:
ERARE DIABOLICUM!
Am inchis usile ca si nu intre
greseala, Atunci adeviirul m-a
intrebat: pe unde voi intra eu?"
Rabindranath-Tagore
Aceasta rubriea are ca scop semnalarea erorilor strecurate In revista A, M.
Desigur, dorin{a noastr este ca numérul acestor erori si fie minim, daca s-ar
putea chiar zero, Numérul 1 din A.M. confine citeva greseli pe care le semna-
Vim in continuare.
Pagina ‘Rindul Eroarea Coreet
13 de jos negative nenegative
4 de jos negative nenegative
3 de jos continupa continu’
22 de jos bite bine
14 de jos 622 65%
2 de sus Asupra unei Acest titlu trebuie mutat
inegalitati sub ultima linie groasi.
33 4 de sus Angola Agnola
37 15 de jos, GBA, Bea A, Cea
C, DeB B, Dep
39 9 de jos, L5 f(z) fone (x)
40 4 de jos nt Soi PROBLEME Sl PROBLEMS AND
SOLUTII __ SOLUTIONS
Editati de (edited by) Doru_Isae
Editori ascciafi (co-editors): Virgilivs Dan, Ccnstantin Catrina, Constantin
Tarnu, Cristian Bufiu, Toan Pcpa, Nieclae Suciu, Petru Vlad, Nicolae
Secelean ,
Problemele propuse ver fi trimise la editorul rubricii:
Doru_Isac
Liceul Gheorghe Lazir :
Str. Gheorghe Lazir, Nr. 1-3, 2400 Sibiu.
Flecare problema propusi va fi insotiti pe 0 foaie separata de solugi autorului, Se
primesc probleme propuse pentru gimnaziu si liceu. Problemele trebuie si fie originale.
Solutiile la probleme se trimit in termenul indicat, pe aceeasi adresi. Redactarea solu-
fillor si fie clard, cu. indicarea sursclor bibliografice pentru formulele speciale utilizate.
Dacé dumneavoastra descoperiti ci o problema este cunoscuta vi rugim si ne scrieti, indi-
gind sursa bibliograficd unde se afli, Rugim ca fiecare material trimis la redactie si fle
Insopit de adresa oxacta,
1990 lt Problemele propuse In acest numir se primese solutil pind I data de 1 Decembrie
999»
Each suggested problem should be accompanied by the author’s solution on a separate
sheet of paper. We will accept only original problems for junior (Sth-Bth forms) and senior
(th-12th forms) secondary school. The solutions to the problems should be sent within the
required period of time on the same address. The editing of the problems should be clear
Indicating the bibliographic sources for the special formulas used. If you discover a known
Problem among the proposed ones please let us know, including the bibliographic source
there It is to be found. Each material should be accompanied by the exact address.
«To be considered for publication, solutions should be mailed before December 1, 1990.
G6. Propusd de (Proposed by) Nicolae Secelean, Sibiu.
Fie a, b,c tei numere prime mai mari decit 3, unul din ele fiind media
aritinetic& a celorlalte doug. S& se arate cA numirul N=(a—b)(b—c)(c—a) este
divizibil cu 432.
Let a, b, c be three prime numbers greaten than 3, one of then being the
aritmetic mean of the other two. Provet that the number N=(a—6) (b-c)
(c—a) is divisible by 432.
G.7. Propust de (Proposed by) Radu Ghenghiu, Oradea, _
Sa se determine numerele naturale a si D stiind c& numerele a/b si b are~
prezint lungimile catetelor unui triunghi dreptunghic cu ipotenuza de J
29 Determine the natural numbers a and ) knowing that the numbers aJ/i
and b s/a represent the lengths of the legs of a right triangle whose hypotenuse
3/00. :
G8. Propust de (Prop
Fie f:N*+R o func
(Ya, ye N*. Si se arate
*
sed by) Mircea Lasew, Zaldu.
je cresclitoare eu proprietatea (ay) =f(2)-Ef(y),
12)
G.9. Propusit de (Proposed by) Ioan Comsa, Sibiu.
In cereul ((0; r) se duc dou’ diametre perpendiculare A B si CD. Se indoaie
planul cercului de-a lungu! Jui AB, pin& cind cele doa plane devin perpendi-
culare.
a) SA se arate ci distanta de la C la orice punct al areului AD este con-
stanta.
b) §
mea MN
se determine pozitiile punctelor MeBC AD astfel tneit lungi-
fie minima.
In the circle C(O; r) draw two perpendicular diameters AB and CD. Fold
the plane of the circle along AB, until the two planes become perpendicular.
a) Prove that the distance from C to any point of the arcle AD is constant.
AD so that the
b) Determine the location of the points MeBC and d
length of MN should be minimal.
L.9. Propusti de (Proposed by) Constantin Tarnu, Sibiu.
Se consider’ mumerele veale 25 2g) e+) Qn» Yar Yor ves Yas Zhr Zgr oes En
astfel incit x70, m>0, wiye—22>0, (Yief1, 2, oe SA se arate eX are loc
inegalitatea. —___"______« Ss Fa
(39) Oo n)- & eee
Consider the real numbers ty, ty, -+1%m> Ys» Yor ees Uns Zap fay ooes Zn
so that x7>0, y>0, aiy;—>0, (Y)lef{I, 2, ..., n}. Prove that the inequality
2 . 1
S)G0-hy A"
exists:
30 i L.10. Propusit de (Proposed by) Rares Résdeaconu, Sibiu.
Sa se arate cf in orice triunghi avem:
DF oo — Euler's circle.
1.12. Propust de (Proposed by) Eugen Draghici, Sibiu.
Fie M o mulfime de n numere complexe = neN*. Sa se arate
c& exist o submulfime Ha lui M astfel incit:
x
Sia) <4yz
&
Let M be a set of complex numbers 2, z
exists a subset H of M so that:
Slsi< a2 |
» neN*. Prove that there
1.13. Propusit de (Proposed by) Mihai Damian, Sibiu.
Fie PeC[X], P=a,X"+aq—,X"—14. ... --a,X-tag, an #0. Pentru orice
Tidicini @ a lui P, avem; —% 1 _ <} g|
Fal #max [al
fain
31 baX-+ dy, du #0. Fer each root
Let PeCEX], P=apX*--ay1X—
a <{ al
“Emax al :
int
L.14. Propust de (Proposed by) Doru Isac, Sibiu. Ss
Fie néeN, n>2. Pentru fiecare numar real x, definim matricea
x of P we have the inequality
0, dach ij
1, daca
A(x) = (13 (2), pq astfel: — aiy(z)=
f
ea
? Chi
Si se arate ci, in raport cu inmulfirea obignuit% a matricelor, mulfimea
‘A(x)| v=R} are o structur’ de grup, izomorf cu grupul aditiy al numerelor
, we define the matrix
oe Ip asd
so hat: aj(x)= 91. if, t=j
A(x) = (aij (2)),,
i spe a
ist)
Prove that: with respect to the usual multiplication of the matrices, the
set M={A(x)| 2¢R} form a group structure, isomorph with the additive group
of the real numbers.
poiaeree GP SL BG Se as ee eee
Probleme de comutativitate rezolvate
Intilnim frecvent enun{uri care confin condifii ce asiguri proprietatea de
comutativitate intr-un grup sau in inel. Am ales probleme ale cdror solufii ur-
miirese deprinderea elevilor cu metodele de rezolvare.
Enunturi
Al. Daci (G,.) este un geup in care (xy)"=2"y" (V)x,yeG@ pentru
ne{3,5}, atunci grupul este abelian.
‘A.2. Fie (G,.) un grup finit care contine un element de ordin 2, neN, n>3
fixat si (ay)"—=2"y", (xy) =a yn *? (V)x,yeG. Aritati ci central lui G,
Z(G)={aeG| az—2a (¥)22 pentru care
A(x)=x4"— sint endomorfisme.
°(¥)xeG. Daca f este un endo-
zn
A.7. Fie (G.-) un grup finit si f un-automorfism al lui G care are pro-
prietatile:
i) f_)y=rer=1.
if) (fofay—x (¥)x
se arate et (G,+) este un grup comutal
B.1. Daca (R,-+-,-) este un inel, submultimea nevida J CR, este un ideal
al Ini R dact (Viel si (V)reR avem ire! si rieJ. Fie (R,4-.+) un inel nenul,
fara divizori ai lui 0. Sa se arate c& afirmatiile urmAtoare sint echivalente:
a) R este inel comutativ.
b) Rconjine un inel nenul ale carni elemente comuta cu toate elementele
lui R.
B.2. Fie (R.-,+) un inel cu proprietatea ca (¥).w=R elementul (x? —.)
comut& cu toate elementele lui R. arate ci R este comutativ.
B.3. (Teorema lui Mac Hale) Dac& f este un endomortism surjectiv al
grupului (R,+) din inelul (R,+,*) astfel tneit sa avem (2®—f(x))eZ(R)=
R| taal (¥)aeR} pentru orice xeR atunci R este comutativ.
B.4. Fie (RF,+) un inel si f
din urmatoarele conditii asigur
g automorfisme ale
4 comutativitatea lui
a) (fle) —gQ®))eZ(R) (W)zeR.
b) (f(r) —g(a)eZ(R) (VweR.
lui (R4,+). Oricare
5. In inelul (2.
tivitatea Ini R:
-) oricare din urmatoarele condifii asigura comuta-
2) (alyx)(yryeZ(R), — (¥)x.yeR
b) (xyx—(yxyeZR) — (¥).x,yeR.
©) (ayer) —(yx)tyeZ( RY (v)2,y2R. Solntii
AL
coe Sy? remulls a(yx)ty—e%y*, egalitate care prin simpli-
r)t—rty, La fel din (x
echivalent (xy)*=ytat
Saad Cay" = eee ytat deci xyxy—ytat—
(ay at yoo (¥)x, yet
+ din (ay)
im (aya
in (ay)eAyeteat jar din
Atunei:
alea'ry)® si
atay di
aya
yt tre ay P=yateattey ca nplificare din stinga si din dreapta
devine wayry —ytrat (Ya, yeG. ce in G exist un clement de ordin
doi, fie y cu aceasté proprietate. Deci ye atunci ultima egalitate devine
eayry =xa+! sau yey =x de unde prin inmulfire cu y obtinem xy—yx (¥)aeG,
adicd yeZ(G) si astfel Z(G) mai are pe linga e si elementul y.
AB. Din (xy)"*1=2"4yx4 simplificind 1a stinga cu x si la dreapta
cu y obtinem (y2x)"=2%y”, Analog din (ay)? =22"4y2"41 se ob fine (2°
“ig 2ng2n
Prin urmare (x”y”)?—=(yx)2"—=a2my2", adich aty%umy” =
simplificind la stinga si la dreapta gisim xy" yx?
Acum din (yx)"—=y%2” rezult (wy)"-1=y"—la”—1, Prin urmare (2y)" =
(ay) ay) =y" 140" f(yerry 1 =
(fy) say! =[(w\f(y)exy-"= flay) si folosind conditia f) a enun-
avem ay-t=1 sau-x—y. Rezulté ci g este o bijectie.
Mai departe, calculi expresia xf(xr) unde x2. Din cifrele
neutilizate putem forma: 6-4-7 =13, eaz in care ar trebui si lum E=7 ceca ce
ar da N=8, imposibil; sau 5+7=12, luind E=5, N=6, D=7 si Y=2.
Astfel s-a gasit solutia uniek
9567+
1085
T0652
Suma ceruti este de 10652 silingi.
2. Saptele singuratic, Si se restabileased Impa
decil pe 7 de la a dona citra a citului
rea la care nui eunoastem
eeeesere (ae
sae ee
epee
ane
a
ae
erro S
wane
Stelutele semnifici diferite cifre uecuno:
88 Solutie, S& notim en x imp%rtitorul si d7bed citnl. Cum Ia ultima. seadere
s-au coborit doud cifre de la deimpartit, rezulti ci c=0; di-un_produs
format din trei cifre si se scade dintr-un numar de Uei cifre si di ca diferenta
tol un numir de trei cifre; este. un numir de trei cifre care seizut dintr-
un numir de patru din doua cifre. De aici
x multi cf e poate fi § sau 9. Cum d si a inmullite cu x dan
produse de patru cifre, deducem ci ele sint egale eu 9; atunci b=8. S-a
gisit citul: 97809.
Din 8+ 21000 gisim x<125. Rezulta cd cifra sulelor din a este 1. Din
9. 1125 <2000 deducem ci produsele lui x cu 9 incep eu 1. Produsul
8:3 si dao diferent de cel mult 19. Prin urmare
8+ 2 <1000—19, de unde » adie’ 23123. Rezulti ci w poate fi 128
sar 124. Cum 123° § -9=1116 deducem ca cifra sutelor din
9- x este 1, ceea ce ne arali ck 8- x se scade din cel pulin 1000 si da o
diferenfi de cel pufin 11, adicd 8+ 2 1000—11, de unde 2>989/8>123. Re-
zultil ch w=124. Deimpartitul este 124- 97809 —
0 verificare este obligatorie:
eo 12128316 | i24
1116 97809
968
868
1003
992
1116
1116
Observatie, Ambele exemple au fost Juate din Culegerea de probleme de
arilmetied, apiruld in 1937 si elaborat& de Ion Ionescu, unul din fondatorii
Gazetei Matematice.
In continuare propunem pentru rezolvare citeva probleme de criptarit-
meticn.
1, 40-4104 10=60". Reconstituifi adunarea
FORTY+
TEN
TEN
SIXTY
(Alan Wayne, A.M.M., 1947)
2. ,Singuraticul 8*. Reconstituifi im
Henennee | nny
eae
8
oes
ae
. wie
(WW. B. Gower, A. . Reconstituiti adunarea
FIVE+
FOUR
4. {Trenul*, Reconstituiti adunarea
TRE
5. Reconstituiti urmitoarea extragere de ridacind pat
cunoaste numai coloana cu cifra 0:
ORR | eee
ye | wee
##0* *
Ore
agnee *
lanes
6. Reconstituili inmultirea
Ppp
pp
PPPP
PPPP.
PPPpp
unde cifrele p sint numere prime diferite de 1.
(W. E. Boker. A.M.M., 1936)
7, Restabiliti impartirea
aabed | _efg
beai aa
aehd
aehd
8. Cind s-a liparit’ o inmulfire de forma (4b¢)-(bea)-(cab), «= 0>e,
cifrele produsului au fost amestecate si s-a ser + 285+ 286. Stiind eA unica
cifré pusd corect este 6, si se aranjeze produsul in ordinea corecta.
QV. R. Tabot, A.M.M., 1959).
Dumitru Acu
40 Probleme pentru examene si clas
1, Rezolvati inecuatia
(m1) em
unde m este im parametru real,
(Clasa a TX-a)
2
Vogerey (2 242) logan (2 +1).
(Clasa a X.
jasa a X-a)
i ineenalia
eI) $2) 24-1) Sm, — m parametru real.
<-a)
5. Demonstrati identitatea
unde re R—{—1, 1}.
(Clasa a X-a)
6. Demonstrali ci, daca a+b4+c=—0, unde a40, b40, c40, a¥¢b, ake,
bc, atunci
(st ses b ) ee
¢ @ ie
(Clasa a IX-a)
7. Caleulati
unde aeR.
(Clasa a Xa)
(Clasa a XT-a)
41 9. Calenlati
az
(= See
J G32 42) Vat 41
(Clasa a XILa)
10, Rezolvafi ecuafia
(fos = —2sin 2 in at [Itsin$ —2 eos cos 7=0.
5 (Clasa a X-a)
11. Fie a, b,c, dlungimile Jaturilor succesive ale unui patrulater si S aria
lui. Ardtati ca:
i) (@be(btd)z4 S; ii) acthd>2 S;
iii) ab--ed>2 S; iv) ad+be>2S.
(Clasa a X-a)
12. ArAtati ci, daci toate unghiurile diedre dintr-o piramida triunghinlara
sint congruente, alunci toate muchiile piramidei sint congruente.
(Clasa a X-a)
18. Un cere trece prin virfurile B, C, D ale trapezului A BCD si este tangent
laturii AB in punctul B. Aflati lungimea diagonalei BD, dac& bazele trapezului
au lungimile a si 8.
(Clasa a TX-a)
14. Caleulati J] 29-3 e42) de.
(Clasa a XI-a)
15. Daca fntr-un grup (G,-) avem (ay)®=a%y?, (ay)t=aty!, (xy)>= 25y8,
(¥) x, yeG, atunci grupul este abelian.
(Clasa a XII-2) MATEMATICA PITICA SMALL MATHEMATICS
Editata de (edited by) Scoalg gen. 17 str. Soimului 3
Mircea Ancuga 2400 SIBIU, ROMANIA
Rubrica se adreseaza copiilor de toate
virstele cu scopul realizarii unei educatii
matematice permanente. Probleme,
exercigii, sarade, ghicitori, rebusur
matematice, jocuri ete, sint bine veni-
te pe adresa editorului.
Virsta lui lon
Ion are peste patruzeci de ani, alifia ci{i i-ar trebui ca s& aib& 50 de ani.
Care este virsta lui Ton?
8 de 8
Folosind nemai semnul ,+“ si 8 cifre de opt, scrie{i numarul 1000!
Familia
fntr-o familie tata si mama erau pasionati de matematica. Astfel: ei au
cbservat c& dac& unul din baiefi lipseste atunci in casi numarul barbatilor
este acelasi cu numarul femeilor; dacd una din fete lipseste atunci In casi
numarul piérbatilor este dublul num&rului de femei. Care este componenta
familiei?
Bile colorate
Intr-o cutie sint bile de culoare alba, neagra, rosie, verde si galbeni.
Se stie ci: din toate bilele 24 nu sint alhe; din toate bilele 24 nu sint de
culoare rosie; din toate bilele 24 nu sint verzi; din toate bilele 24 nu sint
galbene. Incercafi s& precizaji numirul de bile din cutie.
Egalitate
Introduceti acelasi semn matematic de7 ori astfel incit egalitatea
7413-24445 +62 9997
Sh fie adevarata. © alta egalitate
In egalitatea de mai jos. punind in locul cerculetelor diferite semne de
operalii aritmetice, se poate obfine o egalitate adevarata:
6040304 =7o05090d0804.
: © inegalitate
Folosind un singur semn, pus la locul potrivit, faceti ca dubla inegalitate
<557 <56
sa fie adevirata.
Atentic
Dacii
5 din 32 este egal cu 10, atunci en cit va fi egal 1/4 din 24?
Eliminagi intrusul !
3, 9543, 6242, 5217 exista un numar
ti acest
In sirul de numere 2432, 7543, 875
care nu respectit proprietatea pe care o au celelalte numere. Preci
numiir,
Patrulaterul
Ducind 0 singura dreapta, se poate impiri suprafaa unui patrulater in
trei suprafete?
Mici indica{ii la problemele din Nr. 1
Sport si matemati
: Numirul elevilor este par
Jocul numerelor: Deoarece 100 nu se divide cu 3, inseamna cA pind la primul
elev nimeni nu gia repetat numele.
Furnica iste mbele drumuri sint egale in lungime.
5 si 7 nuci.
Stan si Brai
Stribuniei si stribw Fiecare om a avul. 8 strabunici si 8 strabunice, iar
fiecare din aceste 16 persoane au cite 16 stramosi directi, deci ina patra
generatie numirul cHutat este 161 . Numirul strimosilor directi din
a opta generatie va fimai mie decit 256 datorita, de exemplu, unor casdtorii
intre veri secundari ete
uma de hani: 25 lei
Tata s
copii
+ —44+5 —6+7 —8+-9=10.
Minutul si milionul: Adunind pe 1 cu 1000000, pe doi cu 999999, ete., se
obtin 500000 grupe ce insume 1000001 deci 1000001 500000
=500000500000,
in fine:
Potrivire: 0. solutie este:
Jnghiul rimine tot de 2 grade, deoarece nu-si schimba marimea.
44 VIATA MATEMATICA MATHEMATICS LIFE
Simpozioane. Conferinte. Symposioms. Conferences.
Congrese Congresses
Aceaslit rubried tsi propune sd v4 find la curent cu viitoarele simpozioane,
conferinte si congrese cu lematict matematica, atit din lard cit-si din alte {ari
Sperdin ca in viilor din ce in ce mai multi matematicieni romani sa participe
la asifel de activiliifi
Pe aceaslit cale facem apel ta toli organizatorii de aslfel de manifestitri sit
frimild pe adresa secretariatului informafii asupra manifestirilor pe care le orga-
nizeaza.
The aim of this column is to keep you in touch with the future symposiuns,
conferences and congresses with mathematic, thematics, both in our country and
abroad. We hope that in the future more and more Romanian mathematicians
will be able lo take part in such activities.
This is the place to ask all organizers of such manifestations to inform our
secretary aboul them.
3—9 February 1991. Konstruktive Methoden in der Komplexen Analysis,
Oberwolfach, Federal Republic of Germany
Chairmen: H. P. Blatt, Eichstitt; D. Gater GieBen; R. S. Varga, Kent.
Informatii. Mathematisches Forschungsinstitut Oberwolfach, Gesch-
iiftsstelle: Albertstrabe 21, D- 7800 Freiburg im Breisgau. Se poate
participa numai cu invitatie personal’. Matematicienii interesali de
intilnire yor contacta Institubul organ
ator.
10-16,
bruary 1991. Endlichdimensionale Lie — Algeb
Federal Republic of Germany.
Chairmen: M. Goze, Muhlhouse; O. H. Kegel, Freiburg
Informatii: Idem cu precedenta intilnire.
‘n, Oberwolfach,
10—16 February 1991. Affine Difierentialgeometrie, Oberwolfa
Republic of Germany.
Chairmen: K. Nomizu, Providence; U. Pinkall, Berlin; U. Simion,
Berlin.
Informatii. Idem prima intilnire de la Oberwolfach.
a ee
% 45
h, Federal 4
February —2 March 1991, Medical Statisties:
Longitudinal Data, Oberwolfach, Federal Re
Chali tuere NB ieslove: Gentiles 12 Mau“ Danelaaile MU Saliiaraetie
Freiburg.
Informa
Idem prima intilnire de la Oberwolfach.
3-9 “Particle Differentialgleichungen, Oberwolfach, Federal
of Germany.
Chairmen: I. Briining, Augsburg; L. Hérmander, Lund; W. von Wahl,
Bayreuth.
Iniormatii. Idem prima intilnire de la Oberwolfach,
10-16 March. Mathematische Stochastik, Oberwolfach, Federal Republic of
Germany.
Chairmen: P. L. Dayies, B. W. Sieverman, Bath
Informafii. Idem prima intilnire de la Oberwolfach.
17 =23 March. Elementare und Analytisehe Zahlentheorie, Oberwolfach, Fe-
deral Republic of Germany.
Chairmen: H. -E. Richert, Ulm; W. Schwarz, Frankfurt; G. Wirsing,
UIn.
Informagii. Idem cu prima intilnire.
24-30 March. Gewohnliche Diferentialgleichungen, Oberwolfach, Federal
Republic of Germany.
Chairmen: 11. W. Knobloch, Warzburg; I. Mawhin, Louvain -la -Neuye
KK, Schmitt, Salt Lake City.
Informajii. Idem prima intilnire.
7-13 April 1991. Algebraische Gruppen, Oberwolfach, Federal Republic of
Germany.
Chairmen: P. Slodowy, Stuttgart; T. A. Springer, Utrecht; I. Tits,
Paris.
Informajii. Idem cu prima intilni
3-7 August 1991. Interamerican Conference on Mathematics Educatian,
Univ. of Miami, Coral Gobles, FL.
Informat D'Ambrosio, Institute of Math., Univ. Estadual de
Campinas, CP 6003 (13081) Campinas (SP), Brazil.
16-19 September 1991. Fourth SIAM Conference on Applied Linear Algebra,
Univ. of Minnesota, Minneapolis, MN.
Organizer: R. Brualdi, Univ. of Wisconsin — Madison.
Informajii: SIAM, Conference Coordinator, Dept. CC0190, 3600 Uni:
versity City Science Center, Philadelphia, PA 19104-2688; tel. 215-
382- 9800; Fax 215- 386- 7999.
46 2329 September. Sixth Symposium on Classical Analysis, Kazimierz Dolny,
Poland. :
Program. Discutiile se vor referi la urmatoarele domenii: functii com-
plexe de mai multe variabile, geometrii Riemann si Hermite, tecria
spectral in spatii Hilbert, prcbabilitaji, aplicafii in fizica matematied.
Informafii: T. Mazur, Tehnical Univ., Dept. of Math., Melczewskiego
29, 26- 600 Radon, Poland. ,
Calendarul matematicienilor straini (I)
Se implinese 225 de ani de la nasterea medicului si matematicianului
italian RUFFINI PAOLO (1765 —1822), care a actiyat in Modena. A studiat
posibilitatea rezolvarii ecuatiilor algebrice cu ajutorul radicalilor. A formulat
conjectura ci ecuatiile algebrice de grad mai mare sau egal cu,5 nu sint rezol-
yabile prin radicali, dind si o demonstratie partiald pentru aceasta afirmatie
(1799).
150 de ani de Ja mcartea matemati
si astronomului fraucez POISSON SIME
vat la Paris. Este unul dintre cei mai prolifici savanti ai lumii. Are contri-
bufii in analiza matematicd, mecanicd, teoria curbelor si suprafefelor, teoria
probabilitatilor, fizick teoretied, astronomie.
A arfitat cA
anului, mecanicianului, fizicianului
DENIS (1781 —1840), care a ac
= Qrlogr, | r{>1,
FF tog (1-+2r cos a+r) di i
0
> [ri
S-ar putea să vă placă și
- Elemente de Calcul Vectorial - O. Kreindler (1956)Document73 paginiElemente de Calcul Vectorial - O. Kreindler (1956)Petre Ciobanu100% (1)
- Revista Matematica A Elevilor Din TimisoaraDocument20 paginiRevista Matematica A Elevilor Din TimisoaraPetre Ciobanu100% (2)
- Exercise Supplement of GMB 4/2022Document16 paginiExercise Supplement of GMB 4/2022Petre Ciobanu100% (1)
- GAZETA MATEMATICĂ Seria B N04/2022Document63 paginiGAZETA MATEMATICĂ Seria B N04/2022Petre Ciobanu100% (1)
- AsTra Matematica V1N5 - 1990Document52 paginiAsTra Matematica V1N5 - 1990Petre Ciobanu100% (1)
- AsTra Matematica V1N4 - 1990Document60 paginiAsTra Matematica V1N4 - 1990Petre Ciobanu100% (1)
- GAZETA MATEMATICĂ Seria B N0 5/1986Document36 paginiGAZETA MATEMATICĂ Seria B N0 5/1986Petre Ciobanu100% (1)
- AsTra Matematica V1N3 - 1990Document52 paginiAsTra Matematica V1N3 - 1990Petre Ciobanu100% (1)
- AsTra Matematica V1N1-1990Document60 paginiAsTra Matematica V1N1-1990Petre Ciobanu100% (1)
- AsTra Matematica - V1N0-1990Document28 paginiAsTra Matematica - V1N0-1990Petre Ciobanu100% (1)
