fa ol. 1, Me. 5 +— xX? MNoiembrie 1990 Continut Articole Fnegalitati intre medii si aplieatii, de L. Lupas.... Fracfii eu simplifiedri frauduloare (IM) de D. Aew...... Asupra unui eviteriu neeesar si sufieient pentru eonver- genta sirurilor, de O. Berinde .............0ccccev eevee eee Note : cAsupra unei inegalitdfi geometriee, de D. M. Milosevic, 5. 3S. Deagomir .. O serie irationald, de J. Sdndor Pilule ctrupra unei probleme, de D. Dieu - a MUtilizarea inegalitétilor dintre medii la extragerea & déeinii, @. @dlutiu. eo Matematica pitied ... @Oiata matematied Dublieatie a Asoeciafiunii Transiloane pentru Literatura Romana 4é Cultura Doporului Roman 22 24 26 28 30 42 44ASTRA MATEMATICA (AM) este o revist’ publicati de Asociatiunea Transilvand pentru Literatura si Cultura Poporului Roman — ASTRA — si apare de cinci ori pe an: Februarie, Aprilie, lunie, Septembrié 51 Noiembrie. POLITICA EDITORIALA. Scopul revistei este de a prezenta matematica in triirile el. AM nu este o revisti de cercetare, in general, dar prin materialele publicate doreste si deschid’ apetitul cititorului pentru matematic’, De aceea, este bine primit orice material referitor la orice domeniu legat de matematica: articole, note, pilule (matematice), probleme deschise, probleme propuse etc. Materialele trimise pentru publicare trebuie s4 nu mai fi fost publicate in alti parte. Preluarea lor in alte reviste sau cirti se face numai cu aprobarea EDITORULUI. MIC GHID PENTRU AUTORI. Titlul unui articol trebuie si fie scurt, continind cuvinte cheie referitoare la tematica articolului. Primul paragraf si fie de introducere $i astfel conceput incit si trezeasca interesul cititorulul pentru parcurgerea articolului. Pecit posibil, se va evita incircarea articolului cu teoreme, teme ¢i propozitii. Demonstratiile vor fi clare 4i bine ilustrate. Se vor evita caiculele lungi si greoaie, insi se vor da suficiente detalii astfel ca cititorul si poati singur obtine rezultatele, Incercagi si inlaturati jargoanele matematicii specializate si notatiile complicate. Articolele trebuie si contina aplicatii si exemple. Figurile trebuie si ajute la captarea interesului cititorului si la intelegerea ideilor din articol. Bibliografia va fi redata clar. Orice articol trebuie redactat cu multa atentie. In ultima instanté, autorul raspunde de acuratetea matematicd si de scrierea corecté a luerar Articolele pot fi scrise in Romana, Engleza, Francez’ si Germani. Imediat sub titlu, in stinga se scrie autorul, iar in dreapta adresa, Urmeazi un rezumat in limba englezi dac& articolul este scris intr-o limbi diferita de Engleza. Ele vor fi dactilografiate la doua rinduri, cu margine de 1,5 cm. Figurile vor fi Intocmite separat, cu cerneala neagré sau tug, originalul fara litere si inc un exemplar cu literele completate. Autorii vor trimite originalul si inc& doud copii la editor si vor pistra 0 copie. Materialele nepublicate nu se inapoiaz’. RECENZII $I PUBLICITATE, Editurile si cei interesagi in publicarea de recen: publicitate sint rugati si trimita materialele direct la secretariat. saude ABONAMENTE. Abonamentul anual pentru membrii ASTREI este de 75 lei si se achita odata cu taxele (120 lei anual; pentru elevi $i studenti 60 lei). Pentru nemembrii ASTREI $i biblioteci un abonament este de 100 lei. Mentionim ci membrii ASTREI au reducere de 25-30% ia toate publicatiile ASTREI si cd pretul pentru ziarul Foaia Poporului — ‘organul oficial al ASTREI, se include in taxe. Taxele si abonamentele se achita prin mandat postal direct la Secretariatul Consiliului Central al ASTREI (Institutul Teologic Universitar Ortodox, Str. Mitropoliei, Nr. 20, ASTRA) sau in contul CEC 45.11.09.35. Orice alti corespondenta se trimite direct D-lui Nicolae Gastone, secretar | la ASTRA, Institutul Teologic Universitar Ortodex, Str. Mitropoliei, Nr. 20 (ASTRA).ASTRA MATEMATICA “@ol. 1, Ue. 5 +—x: Moiembrie 1990 EDITOR EDITOR! ASOCIATI Dumitru Acu Alexandru Lupag Universitatea din Sibiu Universitatea din Sibiu Emil C. Popa Universitatea din Sibiu Dorin Andrica Universitatea din Cluj Doru Isac Liceul ,,Gh, Lazar“ — Sibiu Constantin Catrina Inspectoratul scolar — Sibiu Constantin Tarnu Inspectoratul scolar — Sibiu Dan Virgilius Liceul ,Gh. Lazar — Sibiu Tiberiu Agnola Liceul ,Gh, Lazir“ — Sibiu Mircea Ancuta Scoala generalé Nr. 17 — Sibiu SECRETARI loan Popa Inspectoratul scolar — Sibiu Nicolae Gastone Secretar | la ASTRA Publicagie a Asociatiunii Transilvane pentru Literatura Romana si Cultura Poporului Roman Publication of the Transylvanian Association for Romanian Literature and the Romanian People’s CultureConsilierul aulic transilvinean lacob Boioga (18171888). Ai treilea preyedinte al Asociatiunii Transilyane pentru Literatura Rom&nd gi Cultura Poporului Roman — ASTRA (1875-1877). The transylvanian aujic councillor lacob Belega. The third president of the Transyl- vanian Association for Romaiuan Literature and the Romanian Peopie’s Culture — ASTRA (1875-1877). 2 6ARTICOLE ARTICLES Inegalitati intre medii si aplicatii. Luciana Lupas Universitatea Sibiu Facultatea de stiinte Ser. |. Ratiu nr. 7 , 2400 SIBIU Abstract; In the paper we give a simple proof of the inequality (6) which holds for the weighted means of order r and s, —co0 si orice r eR U{—co, oo}. Mediile definite mai sus sint func{ii continue fn raport cu variabila r, adick lim My, (a; p)=Myp (a; p). In particular, au loc: a, lim Mf (a; p)= Ir aft 2 rod oat4, lim My, (as p)=max fay, ag)... Gs}. ces 5. lim Mf (a; p)=min (ay, aa, ..+5 a} 4. Mediile ponderate de ordinul r sint interne. Avem P (2) min fay, a, -.-) Ga} < Mi (as p) < max fay. dz, -..5 da} In inegalitatile de mai sus avem egalitate dac& si numai dack q=a,= ... In cazul particular py=p2=-.. =Pe=— se obtin mediile pi=P p abt af @® Me@= Ce daci 0<| n = (@ dy... dy)” daci r=0 = min {ay, da, -.+5 Gu} dack r=—oo == max {ay, da, .--+ dy} daci r=+2. in continuare enunjim o teorema care afirmi o proprietale de monoto- nie a mediilor generalizate in raport cu variabila r. Demonstratia teoremei este mai simplA decit, cea data in [2] si se bazeazi pe proprietati de conve tate ale unor func{ii conyenabil alese. Reamintim ci o funetie f:1 + R se numeste convert pe IJ daca pentru orice 2,9 Ef, y#x Si orice a, 8 [0,1] cu x+B—1 are loc inegalitaten Tarte ¥ af @d- Rt de et In inegalitatile (4) si (@) camul de egalitate are toc dack si numai dack TEOREMA. Daca numerele pozitive ai, i atunci, pentru —oR definita prin f(Q=l pentru orice f¢ (0, 4-00). Se observ c& nk eo fi t (0, +0); [este concava pe (0, -+ 00). Uliliziim inegalitatea (5) cu a,=p; si t= al, 1250052, Pit pat... +Pa=1, si obtinem 5 pif (ays (3 raat) a ‘1 sail Srna (Ss nal) : = a de unde deducem 1 spat te (3 ai) La fel se procedeazi cind r0 atunci My (a3 p)< My, (a; p).Din observafiile de mai sus rezulta ci inegalitafile sint stricte daca nu toate numerele a;, i=1, 2,...,1, sint egale siare loc egalitatea dac& si numai dack a= Inegalitatile Problema 1. Sa se arate ci intre medii se pot utiliza la calculul limitelor unor siruri. lim Pn Rezolvare. Se obesrvi ci Pn>1 pentru orice n=1, 2 Apoi ale- gem numerele reale pozitive 4 =03= ... Ay dg dean si scriem inegalitatea intre media geometrici si cea aritmetici a acestor numere. Ob{niem deci avem Trecind la limit& in inegalitifile de mai sus rezulté ci lim ff Problema 2. Fie sirurile [1+ ~\, n=1,2,..., z= (1++]' sit De a Si se arate ci a) sirul (x,)aa1 este crescitor; sirul (yq)sa1 este deserescator; b) ta0 exista n, astfel incit pentru orice n>me are loc inegalitatea 00, a¥0, n=1,2,... me Rezolvare. Scriem termenul genera! al sirului astfel cig 1) ¥ ee = Fie ay =a™, k=0,1,...,n—1 si py= a= = (os Oy) +1254, 1)) P= (Po, fis --+» Pa—1)- Din teoremia demonstrata mai sus, rezult& inegalitatile * 1 min fo; k=0,1,..., n—1f 1, inegalitatea (7) devine de unde Inmultind inegalitajile de mai sus cu a 0, obfinem 1 a 1 (c#_1) 2029 cag (aot 1) 2049 go Prin trecere la limita cind no, deducem ci lim z,=~ Ina. a 2Cazul 2. Dacd 02, avem Up>O, si, de asemenea, pentru n>3, @) U,<2. Din (2) obtinem, pentru n>3 1 Ua din care, folosind (3), deducem 1 2 | Unt—3| <->. | Uy—3|, BB iar din aceasta r a 1, 1Un—-3] |] 1 1Us-31, nBs ceca ce in virtutea criteriului M, tnseamni lim U,=3. Observatia 2. Problema 1 constituie 0 extindere a unei probleme date la etapa judeteana a concursului de matematic’, 1984, Acolo condifia inifi- ald era U,<0. Criteriul MM nu poate fi aplicat aici direct 2. Aritafi ck sirul este convergent si determinafi limita sa, (Concursul W. L. PUTNAM, 1953) (7. Ve Soluyie. Punem Uy=|7, U;=|7—)7. Ceilalti termeni ai sirului sint dati de relatia Uy ye Tet aris 0 de unde deducem Un—-2= U, —ViFo sau, dup% inci o transformare,pl C3 = ——— o Qt Uns) © Fs Deoarece Uy, U; € (0,7), deducem ci U,<0, Vn 20, si atunci din (A) obtinem de unde si prin urmare lim Up 3, Fiind dat un numir real No, dacé Nj+i=cos Ny, aritafi ci lim Nj exista si este independenta de No. jee (Concursu] W. L. PUTNAM, 1952) Solugie. Avem Ny=cos No <[—1, 1] si se arati ch Nj (0, 1), pentru j>2. Ecuatia f (x) =x—cos 2=0, x € (0, 1), are o singura radacina a, chei ['(2)<0, pentru x € (0, 1], [(0)<0 si f(1)>0. Vom arta cd (Njjso are limita a care nu depinde evident, de No. Intr- adevar, pentru j>0 Ny €(0, 1). Prin inductie E oy Nite { Nj+i—a| =| cos Nj—cos a| = 2|sin —£ si cum (j22) deducem ci, pentru j22 si asadar | Njuu—al <(sin 1)- | Nj—a], pentru j>2, ceea ce conduce la | Nj—a| <(in 1)'-?- | Ne—a], 722 adie& lim Nj=a, cici 0 0). u If we put in (2) u=a(s—a), v=b (sb) and w=c (s—c), we get: 1 9 > 1 > —*_, 8) a(s—a) 2r(4 Rrr) 22because By asa) =2 7 (4 RD). Now, (8) and (1) imply 4 wee ats SOR ® 2 caer a. 36K Then, by virtue of Euler's inequality, ie., 2r0), because ¥ ara () rire n3 3) lim ay [qis +5 Yn] =O, where [41 .-+, Gu] denotes th lilpe of the numbers qy, ..., Tn least common mul- oe Then the series ¥ pxlqx ix convergent and has an irrational value. eat Proof. Condition (3) implies a,—0 (nc), so by (2), the secpuence (it,) is fundamental. It is well-known that such a Sequence must be convergent, let 6 be its limit, Let us assume now that @ would he rational, ie. O=a/b Stet with a,b ¢€Z, b>0. Letting moo in (2) we get = Uy |: [1 -+5 Ia] Qu]. (#) where h, denotes the nume- rator of the fraction in ua= Sj p/qu, after we have effectuated the common nat hal ay [n 24denominator. Using again (3), we fiind that the right side of («) is inferior of 1 for sufficiently large n (nn). On the other hand, the left side of (+) is an integer number, so evidently a [q1,....4,]—D-hy=0, N2BNo. Thus ty=hy /[1s +--+ 49] =G/0= constant for nro. Since weH—tyt +Pn/qn and p,<0 for infinitely many n, on base of (1), this codition is im- possible. In other words, we have obtained a contradiction which finishes the proof of the irrationality of @ and thus- of the theorem. Corollary. Let (aq) be a sequence of real numbers with the properly 1! ay— (n>) and let (py) be a sequence of natural numbers, satisfying (i) p,>0 for infinitely many numbers n; (i) Pan< (ii) pyar $1) e%(n-+1), true for large n. Since 2(In n—1)<2[In n], (ii) holds true. Let aq=In (n-+1) / (nin). Then, clearly, nla,+0 (no) and pyiz/(n+i)2. Pentru orice te R fie functia f,: E+E falas Boyes Ba) = (Or Cab te) EEE, tet by a4 Ly os Eat Ds (¥) 4 t2, ig Be) Se. 1, Pentru ¢ si ¢’ numere reale arbitrare avem (he fr) @, En) =fe Mr (ear Fay es Pe) Le (Oat (Hah oo be) LF pal ASE P+ CY, tat es tel) = (+e } By ay tt +t, 25 Stl +O =(e4+ ab (n—I) t+) +xq) (E41) 4 (EY, watt + melee Gas Ways tal) (VY) issn Deci: f, 0 f-=fe+ Evident fo=1g. Din fio fir=fr=fo=le si fro h= Pitafyale rezulta fp=f_y 2. Tinind seama de rezultatele de la punctul 1) rezulti c& G, 0) este grup comutativ. Elementul neutru este fo si simetricul lui f, este f_,, fe R. 3). Fie h: RoE, h(Q—fy (¥) feR. Se verifick usor ci h este o bijectic si, in plus, avem (¥) hy, f€ Ry h (t+ 6) fia =f? fy =h (ha) 0h (fh), ce“a ce ne arati ci h este un izomorfism. Deei (R, +)=G, 0). Observatie. Pentru n=2 se obtine problema din manual. 27Utilizarea inegalitatilor dintre medii la extragerea radacinii Carmen Calusiu Liceul Nr. 4 2400 Sibiu, Romania Mihu Cerchez in ..Pitagora“, Ed. Academiei, 1986, p. 28, utilizeazi ine- galitafile dintre medii la caleulul aproxinativ al lui 2. In plus, se face observatia eX procedeul este mai rapid decit alte procedee indicate in cartea citata, In aceastA pilulé ne propunem sa ardtim cum se pol uliliza inegalitdfile intre medii la caleularea aproximativd a réddcinii de un ordin oarecare. Dac& ay, ay,...,4, sint numere reale pozitive, atunci: ease a dn Si Ha = f(a, + a+... +1/as) 1 Gy= Fay ay. sint, respectiv, media aritmetica, media geometrici nonicd numerelor dj, 2,-0.5 dn. i media ai Au loc inegalititite (dy min (a), ..., dy} 2 se procedeazii in mod analog. Exemple. 1, Calculati |2 cu cinci zecimale exacte. 2, adica 4/3. Fie q=1 si a <0+ atunei 2/ (1+ ae 3/2 si avem 24/17< 2 <17/12, Pentru <|2<577/408 de unde 1,41421< = 141421 este aproximatia ciutata. <3, (2. Apoi alegem a=4/3, ay 4/17 si q—17/12 obtinem 816; 21114215, ceea ce ne arati ch a 7 (a se zecimale exacte. 2. Caleulati VG cu s Luim a)—2 si a=3; atunci avem 12/5<. 6 < @=5/2 avem 120/49mar (b, ¢), atunci A Show that if in the tr L. 28. Propusit de (Proposed by) Dumitru Acu, Sibiu, Caleulati: F pa lim nJn- sin tg (en). h-e00 Va Calculate: 1 lim nJn-sin = nto Vn ig (wen!) L. 29. Propusi de (Proposed by) Liana Agnola, Sibiu. Fie o functie f: [0,1] +R continua pe [0,1] si monotona pe [0,1]. 1 Daca tim £@ 1, s& se calewleze lim nee (* f(a) dx. Lee eae Let a function f: [0,1]+R be continuous on [0,1] and monotonous on [0,1]. 1 1 tim £@. <1, cateulate lim n2- ie F(a) de, ae a Seek G L. 30. Propusi de (Proposed by) Mihai Damian, Bucuresti. S& se gaseasc’ un izomorfism intre monoizii (N*,-) si (Ms, -), unde M, este muljimea numerelor naturale impare. Find an isomorphism between the monoids (N*, -) and (M2, -), where M, is the set of odd natural numbers. 32Probleme pentru examene si clasa Gimnaziu 1. Elevii Mihai, Marius si Sorin se numese Luca, Gheorghe si Radu Tatal Ancai Pavel, eleva in clasa a VI-a, este fratele mamei lui Luca, oti au mers la scoala la 7 ani si invati foarte bine. Sorin a inceput anul acesta istoria, Pe bunicul Jui Sorin i] cheamA Matei, Dan si Gheorghe i mari cu un an decit Sorin. Cum se numeste fiecare elev si cifi ani 1990-41 Arita}i ci frac 199 r is ik i esle ireductibila. (Doru Mircea Rotaru, Jirkiu—Braila — Clasa a V-a) A se gas 4 toate cifrele numarului 10"+*42-10"—1, seris in be (Clasa a V. 4. SA se rezolve in mulfimea numerelor intregi 1=1990. (Tiberiu Agnola, Sibiu — Glasa a Vi-a) 2 Cite elemente au multimile: =P el t= BalreQ|x (Clas a Vea) AC) si M, N € (BO) astfe! incit —~ NAC. Sint adevarate relafiile: (BM)=(MN)= (NC)? (Clasa a Vea) 7. Fie ae RY si funcfia f: RR, data de legea esto 0) [@)= 8) eee al 2-3 , re(a, +0) Sa se determine a astfel ca ecuafia f(x)+f(—a)=13 si aiba cel putin o solutie, (Ion Diaconu, Piatra-Neamy — Clasa a VIL-a) 33,8. Lungimile laturilor unui triunghi dreptunghic sint numere naturale. Si se afle aceste lungimi, stiind c& aria si perimetrul triunghiului se exprima prin acelasi numér, (Clasa a VIIa) 9. Fie H ortocentrul triunghiului ABC si R raza cercului cireumscris triunghiului dat, S4 se arate ca: AH* | BC?=BH?+CA' TH? AB? =4 R (Clasa a VIIa) 10. Se consider’ numerele reale ay, dg, -.-5 Gygg:+ astfel init ay-Fde+ «+ = degt — (y+ at -e FArgo1)? + M900 1 | (Alexandru Cebub, Statina — Clasa a VIII-a) 11. Daca a, b, ¢ sint numere intregi, distincte dows cite doua si P este un polinom cu coeficienti intregi, atunei P(a)—b, P (b)=c, P()=a nu pot avea loc simultan. (Clasa a VIL-a) 12, O prism& dreapta [A BCDA'B'C'D’] are baza un romb cu diagonalele AC=16 a, BD=12a gi indltimea AA’=16 a V3. Se considera M, N mij- Joacele laturilor A’B’, respectiv A'D’ si P © (CC), astfel inelt CC'=4 PC. Si se determine: a) Aria si volumul prismei; b) Forma si aria sectiunii determinate in prism& de planul (MNP); c) Unghiul diedru al planelor (4’B’C’) si (MNP); 4) Distantele de la C si C’ la planul (MNP). — Clara a VII I-a (Andrei Porolisseanu, $i Lieeu 1. Fie functia f: R>R, a(a—b) + b*(w—a) + ab(a—1), e< 1; @(e—l) + V(a—a)—ab(a—1), x1. cu a, b numere reale, nu ambele nule. a) Si se arate cA funetia f este strict creseiitoare pe It; b Si se gisease’ o pereche (a,b) pentru care graficul lui f intersecteazi axa absciselor in 2=1 si si se traseze acest grafic. [@)= (Nicolae Secelean, 5! 342. Aritafi ci nu exist functii f:R+R astfel incit (fo f)(x)=2 x si (fo fof) (@)=3 2, (VY) ce R. (Mircea Laseu, Zaliu — Clasa a TX-a) 3. S& se rezolve In R ecuatia sin (x cos 2)=cos (x sin 2). : (Clasa_ a IX-a) 4. Se dau numerele reale a, b, c, e eu a>1, D0 si br>ac. SA se arate ci logaa>log:4+»)(«+c). Aplicatie: log,3> logs4. (Eugen Drighiei, Sibiu — Clasa a X-a) 5. Si se demonstreze egalitatea: unde ne N* si ke N, k>2. (Clasa a X-a) 6. Se da un tetraedru regulat [ABCD] cu muchia de lungime a. Se sec- fioneaza tetracdrul cu un plan variabil, paralel cu muchiile opuse (AB) si (CD). S& se determine aria maxim’ a secfiunilor objinute. (Clasa a X-a) 7. Fie (a,)as1 un sit de numere reale cu lim a,=1. SA se arate ch =0 are o singura radacina reala x, si (Yn eN* ecuafia 25—a%+a—a lim r,=1. (Alin Pop, Sibiu — Clasa a XI-a) 8. S& se calculeze determinantul + ty at (ee oat fees at stiind c& 2, r:, x9 sint ridacinile ecuafiei «°+pr+q=0. (Clasa a Xa 9. Si se demonstreze ca tga- sinz>x?, (V)x € [0, x). (Petru Vlad, Sibiu — Clasa a XI-a) 10. Fie f: [a, b]R o functie continua, Functia f pistreaz’ acelasi semn pe [a, b] dac& si numai dack a)dz|— (°|f(x)| dz. Se pistreazi con- P: Je e | cluzia daci f este integrabilé, fara a fi continud peste tot in [a, 0]? (Vasile Postolici, Piatra-Neamy — Clasa a XII-a) 35,funclia f:{0,%) -+[0, +00), data de relatia: (# (sind \ i se caleuleze f(x) si si se arate ci f este bijectiva. cos 1) Sint g 1. cost « 12. Se consider’ funcfiile f,g: R+R, data de relatiile: f(@=a-aretg x, g (@)=1n (142%), SA se caleuleze aria multimii plane mérginita de graficele func dreptele x aa XIT-a) ilor f,g si (Clasa a X1-a) Probleme culese de Nicolae Su Probleme despre paritate, pentru gimnaziu prezentare de Doru Isac E elevi. Incercim pi lor fata de operatiile de adunare si inmultire pe multimea Z a intregilor. isten{a numerelor intregi pare si impare este bine cunoscuta de citre n intrebari si probleme sé aprofundim comportamentul Incepem cu intrebiri didacti surile, ¢ simple, pentru care vom oferi si raspun- 1, Cum putem serie doi intregi consecutivi oarecare? Dar un intreg par oarecare? Dar un intreg impar oarecare? E. 2. Suma a doi intregi impari este ea para sau impar&? Diferenta a doi intregi impari este ea para sau impara? E. 3. Suma a doi intregi consecutivi este ea par’ sau impar’? Produsul a doi intregi consecutivi este el par sau impar? E. 4. In ce condi condifii este ea impara? suma mai multor intregi impari este para? In ce In ce conditii suma mai multor intregi este ea para? Poate fi ea impara? , unii pari, alti impari E. 6. Aritati ci suma a doi intregi este para daca si numai daca ei sint de aceeasi parilale. Dar despre diferenta a doi intregi se mai poate sptine acelasi Iuctu? E. 7. Caleulafi a= lyre teiet unde m sin sint dous numere intregi Ctymbmtmtant Raspunsuri E. 1. nm sintl; 2n; 2n41 sau 2n B. 2. (2n-+1)+(2 m41)=2 n4+-2 m+2—=2 (n tm +1) (2n41)—@ m41)=2 (n—m). \ 36Deci suma sau diferenta a doi intregi impari este intotdeauna numar par, . 3. Deoarece din doi intregi consecutivi intotdeauna unul este par iar celalall este impar, suma Jor va fi impara iar produsul lor va {i par, FE. 4. Atunei cind num&rul lor este par; atunei cind numarul lor este impar. E, 5. Cind numarul intregilor impari este par; da, daci numarul intre- gilor impari este impar. E. 6. Daci @}-b=2n putem avea b par, deci a=2n—b este tot par, sau b impar si atunci a=2n—b este tot impar. La fel de usor, daci a si b awaceeasi paritate suma lor este numir par. Aceleasi rispunsuri se pot da si pentru diferent: + 7. Valorile m-+-n-+n m(m-+1)-+-n (n+1) si nn tnt ue n(n4+1)-+-n?-n (n41) sint ambele numere pare deci a—b=1, Prezentaim in continuare probleme a ciror solutie se bazeazi pe notiunea de paritate. P. 1. Anilaji ci pitratul unui numar impar este de forma (8 k-+1), unde k eZ, P. 2. Numerele 4, 2, 2n- unghi. Aritati, c P. 3. Aritali cd orice numér impar este diferenta a doua patrate perfecte. Aplicind acest rezultat caleulati suma primelor n numere naturale impai P. 4. Este cunoscut criteriul de divizibilitate cu 2 pentru numere serise in baza 10, Poate fi el generalizat pentru o bazi p oarecare? 2 reprezinta lungimile laturilor unui tf aria triunghiului nu poate fi numir intreg, P. 5. In tabloul triunghiular aliturat fiecare numér se obtine adunind trei numere din linia precedentd, asa cum ne arat& desenul. Atunci cind va- lorile lipsese consideram ci avem 0. Aratati ci incepind cu linia a 3-a, fiecare linie are cel putin un numar par. 1 1 at 14 10 41 P. 6. Intr-o reuniune se afli 1991 persoane. Argtali cd cel putin unul din participanti a realizat un numér par de stringeri de mina, P. 7. Pe o masa sint 10 pahare, din care 5 sint asezate invers. Conside- ram operatia de inversare a doud pahare, nu are importanta din ce categorie. Repetind aceasta operatie de un numir de ori, se pot obtine toate paharele cu gura in sus? P. 8 (Adevaraté magie!) Ton cere lui Nicu si aseze pe o masi un pumn de monede, apoi se leagi la ochi. Acum va ruga pe Nicu si-si aleaga un numar natural n si s& repete de n ori operatia de rasturnare a unei monede, nu neapirat aceeasi. Aceasta operatie incheiati Ion mai cere lui Nicu s& acopere cu degetul o piesa, se dezleaga la ochi si ,ghiceste* modul cum este asezata piesa acoperiti. Cum a judecat Ion?P. 9. Figura aliturata are 6 puncte sifiecare este legat de exact alte 3. Este posibili o figura formati din 5 puncte in care fiecare punct si aibi DK _acecasi proprietate? ah P. 10. Trasim n drepte oarecare in plan, Este posibild colorarea figurii objinute cu dowd culori? (oricare doud regiuni adiacente si fie de culori di- ferite). Solugii PB. 1. Qntlp=4 nr? +4 n41=4n (n4}1)4+1=8 k+1 deoarece n (n+-1) este intotdeauna par. P. 2. Folosim formula lui Heron pentru calculul arie S=\/p P—4) (—b) (P—2). Gasim astfel S= /@n+3) @n—-1)-3-1 = JT2nt12n—9= J12n (nF 1)—16 4 7= Vi +7) este impar si nu are forma (8 k-+1) el nu poate fi pitratul unui natural impar. Deci S nu este intreg. P. 3. (2kK—1)=k*—(k-1), ny s=143-45-+4...4(2 n—3) +(2n—1)=(1°—0%)+ (22-1%)+ 8°29) 4...+ #( (21) (02)? )+(n?—(2A)?) 120 $2 1 4392 pa (QA) — —(n—2) -+n2@(n—-1) =n, 49) = Gq * P™ + dna * ph shay > p+ a0. Daca p este par, criteriul va fi acela: este divizibilé cu 2. Dact p este impar, pH2k+1, deci N=ay: Qk-+1)"+ay 1° 2 k-+1)"14... Fa ( VE (gt dy aston +40). ‘Astfel N este divizibil cu 2 dac& si numai daci suma cifrelor sale este (in baza p) un numir divizibil cu 2. De exemplu (231)g=2: (231), deci (231), este par. | N dac& si numai dac& ulti P. 5. Determinim paritatea primelor patru valori din fiecare linie, incepind cua 3-a, Pentru numere pare vom trece 0 iar pentru cele impare 1. Obfinem un now tablou: 10 1 0 (a 3-a linie) esha (a 4-a tinie) 1000 (a 5-a Tinie) fied (a 6-a linie) 140. 15,0 (a 7-2 linie) Constatim c& primele patru elemente din linia a 7-a sint la fel cu cele din linia a 3-0, deci Iuind in considerare primele patru elemente ale fiecirei 38linii, gisim 0 periodicitate care ne va asigura existenja in fiecare linie a cite unui numir par, P.G. Fie mz numirul stringerilor de min’ dat de invitatul numirului k. Daca a este numirul total de stringeri de mina atunci ny-+Ms+...--Mgi=2 4. Suma fiind para iar numérul de invitafi impar, cel putin unul din par- licipanti a realizate un numar par de stringeri de min’. P. 7, Raspunsul este negativ, deoarece in urma efectuiirii unei operatii nu se schimba paritatea numfrului de pahare care au gura in sus. P. 8. Ion a numérat inainte de a se lega la ochi numirul k de ,steme de pe mast. Dack numérul n dat de Nicu este par, in urma ristumnirilor, k nu-si va schimba paritatea, iar daci n este impar se va realiza contrariul, Dup& dezlegare va numira din nou numirul de aparifii pentru ,stemi‘<*si va trage concluzia pentru moneda acoperita, 3 P. 9. Imposibil cic: 5 ar trebui s& fie dublul numiarului de laturi. P. 10. Pentru n=1 si n=2 este evident Considerim ci pentru (n—1) cerinfa este realizata si trasim cea de-a n-a dreapta. d va separa planul in dowd regiuni, fiecare colorata, Este suficient si schimbim fn una din regiuni culorile intre ele si vom obfine colorarea cdutata, 39Solutiile unor probleme date la olimpiadele din S.U.A. si Canada in anul 1989 prezentate de Doru Isac P. 1. Pentru fiecare n¢N*, considerim Sy, Aritati ci exist intregii a,b, c,d astfel incit: Tiggp==4° Sages» 18° Urygg—=C~ Stoop pnt 2-24....4¢,, un polinom de variabili complex z cu coeficientii c, reali, Presupunem ca | P (i)| <1. Aratati_c exist dowd numere reale a sib pentru care P (ati b)--0 si (@404 P< <144 B P. 3. Numerele 1 rn sint asezate astfel init fiecare valoare este sau strict mai mare decit toate valorile precedente sau strict mai mica decit toate valorile precedente. In cite moduri acest lucru poate fi realizat? P. 4. Definim sirul (a,)q21 prin q=1989 jar pentra n1, are loc inegalitatea | Ys Ve 4. Determinafi valorile numfrului_n natural pentru care 143 +. $3" este pitrat perfect. Determinafi un sir (aa) astfel ca, pentru orice p natural, si avem in emul zecimal. Care 1 yn<3. / ; lim | % + Ayr + 6. Fie a si D dou numere intregi cuprinse intre 2 si 100. Petre cunoaste numai produsul lor iar Serge numai suma lor. Se mai cunoaste dialogul: — Petre: ,Eu nu pot spune care sint cele dou numere*; — Serge: ,Eu stiam acest fapt; —Petre: ,Ei bine, atunci si eu le cunosc*. — Serge: ,Ei bine, atumei si en le cunose™. Care sint cele dou’ numere. 7. Studiati siral da+,;= |au{ —an—; pentru diferite alegeri de ag si 4,. 8. Fie p un numar natural, p>2. Se defineste girul (ua),>1 astfel ca uy vs. =Up=1, iar pentru n>p termenul us este suma celor p termeni | ds=p+1. din fafa lui, Aritafi cd sirul (a)=(*2) converge citre un numir real Un Up) si determinafi limita (p) cind p tinde Ja infinit. »Obiectul matematicii este atit de serios, 1990" inet este util si nu pierdem ocazia pentru a-I face putin mai distractiv“ (Blaise Pascal). Matematica este plini de surprize. Este stiinfa in care fiecare poate retrai descoperirile marilor cercetitori dar si stiinfa in care fiecare poate si fie cel pufin o dati inventator. Totul este si incerei si si-fi dai osteneala. Satisfactiile mu se vor lisa asteptate. 48Aritmetica, aceasti regini a matematicii este, poate, ramura malematicii cea mai democratic. Avind un creion si hirtie, puteti si petreceti clipe plicute jucindu-vi cu numerele, constatind ci matematica are haz si este frumoa continuare va propunem un joc serios cu cifre. considerim ci cifrele care intra in scrierea anului 1990 gi cu ajutorul lor si incereim si scriem diferite numere naturale, utilizind numai semnele unor operatii matematice si parantezele. 0 =9/9-140=9-9+0x1 1=1-+-9—9+40=91—90=[1, 9]—[0, 9] =19—0%= 1%, Simbolul [oJ reprezinta partea intreagi a numirului real «, adici cel mai mare numiir intreg mai mic sau egal cu a. Vs 149 :940=9:/9-140= Vs —1+0 :V94+0=9. (V9) 1-0 !=9 : /941x0 Simbolul_n{!, unde n este un numir natural, reprezinta produsut 1x2x xn. Se ia OF 4-9 : /94140=9+1—(/9) Oe 6=9% ole § +0 )=(V9) 1+-9x1x0 F9xXO+1 = x9+4+9x0 10=/9 +0=19—9—0=1%+9=9. geo! M=1049 :9=19-9+0 !—9 + /9—1-0= © 41904944 9 2-94 94 HV) O11) = (9) H-(V9) 1401 13=(/9) 1+4-(/5) !+14+0=. 9 1 -/ 94-14-01 = [190] 1 1+1(V9) 14-0=9-+(/9) 140% 1=9+49 16=9-+1-+(V9) !4+0=94+9—1—0! 1 +-9—-1—-0=(\/9) ! /9-1-0 9-1) 940—9'+9—(/9) 1 /O-+1x0 +9-+14+0=/9 (V9) | -+1-+40=19x9 20=949-+140! =194-99 21=19+/ 9-0! =(10—-/9) J9=(/9-+1) ! —/9—0 22=19+)9+0=(V9+1) ! —/9-+-0! —10+9+)9 9+/9+0! 24=(VO+1) ! +0x9=0 (140) +(V9) 1 4710-+49-+-(V9) ! =19+-/H) | +0=9x/9-1-01 s—yoxo—1-40—[ V5) 1) 1] L910 Sa V9x941-.0-9x/9-140! —9 0! +1)+-9=[ (Dt hs140x9 /9- 949-+0 32=(V9+1) ! +9-1=(/9-+1) O-0!) 33=(/9-+1) 1 +94 deni +9+01—[l(d9tl+-9-1-0 H 19H 1-10-99) 1991-1) 1) 114-9401 9) (9) | +1x0=(/9+1) 9+0 {Vi0]= ( 94140 3 4140=(/9+1) 940! 38—(V'9) ! (V9) 14-140 !=19 (V9—0 1!) 39—10 ¥9-+9 —[]/( (V9) 1) 1] +1049 +1) (Y9-+0 1) =( (V9) ! =1) O—0!) /9) 1( (V9) 1 +1)-0! V9) 1/9) 1 +1) +0=( V9) 1 +0) (V9) # +0) 9-+(V9-+0 1)! =( (V9) 1 (V9) | +1) +01 (V1 —1) 9-01 =(/9) 19-10 15=( (9)! 1) 940= 2 = 9-09) 1) 110) (V9)! —1) 9-40! 47=(V9) !(9-1)—01! 9)! 1) 40=( (JB) 1 +1401) (V9)! = a yt =H! +1) (V9)! +0. =U) | +19! 50—([\/Cq/9) 1) 11-1) W9-08). Cititorii pot continua acest joc aritmetic. O problema interesant ar fi ae a gisirii celui mai mic numé&r natural care nu se poate scrie folosind numai cifrele din numérul 1990 si semnele de operafii matematice. DUMITRU ACU ~“Piparul executat la POLSIB S.A., sub cla 1B 37 Preful 30 lei 48ASTRA MATEMATICA (AM) is a magazine published by the Transylvanian Association for the Romanian People’s Culture and Literature — ASTRA and is issued five times a year: February, April, June, September and November. EDITORIAL POLICY. The aim of this magazine is to present Mathematics in its manifesta- tions. AM is generally not a research magazine but by the materials published it tries to stimulate the reader's appetite for Mathematics. That is why any material referring to any field of Mathematics is welcome: articles, notes, (mathematical) pills, open problems, proposed problems etc. The materials sent should not have published elsewhere. Their re-publishing in other magazines or books should be made only with the editor's consent. CONCISE GUIDE FOR THE AUTHORS. The title of an article should be short containing key-words for the theme of the article. The first paragraph should be an introduction and should be conceived in such a way as to stir the reader’s interest for reading the article. If possible, the author should avoid the excessive use of theorems, lemmas and propositions. The demonstrations should be clear and well exemplified. The long, elaborate calculus should be avoided but the reader should get enough details so as to be able to obtain the results by himself, Try to avoid specialized mathematical language and complicated notations. The figures should help catch the reader’s attention and understand the ideas of the article, The Bibliography should be given clearly. Every article should be carefully edited. Finally the author is responsible for the mathematical accuracy and the correct editing of his paper. The articles can be written in Romanian, English, French and German. Immediately under the title to the left he should write his name and to the right his address. A summary in English following if the article is written in a language different from English. The article should be typed double — spaced with a margin of at least 4,5cm, The figures should be drawn separately in black ink, the original without letters and an additional copy with letters. The authors should send the original and two copies to the editor and keep another copy. Unpublished materials are not returned. REVIEWS AND PUBLICITY. The publishing houses, the institutions and those interested in publishing reviews or publicity are asked to send their materials directly to the secretary. SUBSCRIPTIONS. The annual subscription for ASTRA — members is $15 and is paid together with the dues ($25 per year; $12 for students and pupils). For non — members and libraires an annual subscription is $20. ASTRA — members have reduced dues for all ASTRA publications (25—30%) and the cost of People’s Journal — the official newspaper of the ASTRA is included in the dues. The dues and the subscriptions are paid by post directly to the ASTRA Central Council Secretariat (ASTRA, Orthodox Universitary Theologic Institute, Str, Mitropoliei Nr. 20, 2400 Sibiu, ROMANIA). All correspondence should be sent directly to Mr. Nicolae Gastone, First Secretary of ASTRA, Institutul Teologic Universitar Ortodox Str. Mitropoliei Nr. 20, 2400 — Sibiu, ROMANIA.ol. 1, ne. 5 += x! Qovember 1990 Contents Articles Fnequalities between the means and the applications, by Dae ee ee Fractions with fraudulent simplifieations (II), by D. Aew On a necessary and suficient eriterion for the eonvergence of sequences, by O. Berinde ..........ccccccveserereersiees Notes On some geometeie inequalities, by D. M. Milosevie, 3.5. Dragomir ctn irational series, by F. Pills On a problem, by D. Diew............---- So ee ee The use of the inequalities between the means to the extraction of the roots, by @. Calufiu Z Problems and solutions Small mathematics. Mathematies life ieation of the Oransyloanian Association for Romanian Literature and the Romanian People’s Culture 18 22 24 28 30 42 44