cl. 1, He. 3 esas Funie 1990
Continut
Articole
Ordinul de eonvergen{a al unor yiruri de tipul 1 +-1/2+
+..-+1n—In n*, de D. hadviea, L. Téth v1. a
Asupra unor inegalitéti pentru un triunghi, de D. M.
Milosevic, F. Sand: 8
Fraetii eu simplifiedri frauduloase, de D, Aeu--+------ 11
Note
O metoda de rezoloare a ceuatici de gradul al treilea,
de UH. Nitu 17
ctiupra unei 19
Pilule
Asupra unei probleme a lui D. 0. Foncesren, de D. chew. 24
ctiupra unei ceuatiit diafantiene, de D. Aeu-- cere BF
Probleme si solutii 29
Matematica pitied a
@Oiata matematicd.. nee
Publieatic a
Asociatiunii Transiloane pentru Literatura Romana
yi @ultura Doporului Roman —_—. $F
ASTRA MATEMATICA (AM) este 0 revista publicati de Asociatiunea Transilvan pentru
Literatura si Cultura Poporului Roman — ASTRA — si apare deccinci ori pe an: Februarie,
Aprilie, lunie, Septembrie si Noiembrie.
POLITICA EDITORIALA. Scopul revistei este de a prezenta matematica in trdirile ei. AM
nu este o revisté de cercetare, in general, dar prin materiaicle publicate doreste si deschida
apetitul cititorului pentru matematica. De aceea, este bine primit orice material referitor
la orice domeniu legat de matematica: articole, note, pilule (matematice), probleme deschise,
probleme propuse etc.
Materialele trimise pentru publicare trebuie si nu mai fi fost publicate in alta parte.
Preluarea lor in alte reviste sau cirti se face numai cu aprobarea EDITORULUI.
MIC GHID PENTRU AUTORI. Titlul unui articol trebuie si fie scurt, conginind cuvinte
cheie referitoare la tematica articolului. Primul paragraf si fie de introducere gi astfel
Conceput incit s& trezeascd interesul cititorului pentru parcurgerea articolului. Pe cit posibil
se va evita incarcarea articolului cu teoreme, leme $i propozitii. Demonstratiile vor fi clare
si bine ilustrate, Se vor evita calculele lungi si greoaie, insi se vor da suficiente detalii astfel
ca cititorul si poata singur obtine rezultatele. incercati 4 inlaturati jargoanele matematicii
specializate si notagiile complicate, Articolele trebuie si conting aplicatii si exemple.
Figurile trebuie si ajute la captarea interesului cititorului si la intelegerea ideilor din
articol. Bibliografia va fi redata clar. Orice articol trebuie redactat cu mult atentie. In
ultima instant, autorul rispunde de acuratetea matematica si de scrierea corecti a
luerari
Articolele pot fi scrise in Romana, Englezi, Francezi si Germana. Imediat sub titlu,
in stinga se scrie autorul iar in dreapta adresa, Urmeazi un rezumat in limba englezi
daca articolul este scris intr-o limba diferité de Engleza. Ele vor fi dactilografiate la doua
duri, cu margine de 1,5 cm, Figurile vor fi intocmite separat, cu cerneala neagra sau
tus, originalul fara litere si inci un exemplar cu literele completate. Autorii vor trimite
originalul si inci doua copii la editor si vor pistra 0 copie.
Materialele nepublicate nu se inapoiaza.
RECENZII $1 PUBLICITATE. Editurile si cei interesati in publicareade recenzii sau de
Publicitate sint rugati sa trimitd materialele direct a secretariat.
ABONAMENTE. Abonamentul anual pentru membrii ASTREI este de 75 lei si se achiti
odaté cu taxele (120 lei anual; pentru elevi si studenti 60 lel). Pentru nemembrii ASTREI
3 biblioteci un abonament este de 100 lei. Mentionim ci membrii ASTREI au reducere
de 25-30% Ia toate publicatiile ASTREI si cd pregul pentru ziaru! Foaia Poporului ~
organul oficial al ASTREI, se include in taxe.
Taxele si abonamentele se achita prin mandat postal direct a Secretariatul Consiliului
Central al ASTREI (Institutul Teologic Universitar Ortodox, Str.1 Mal, Nr.20, ASTRA)
sau in contul CEC 45.11.09.35,
Orice alta corespondenta se trimite direct D-lui Nicolae Gastone, secretar | Ia ASTRA,
Institutul Teologic Universitar Ortodox, Ser. 1 Mai, Nr. 20 (ASTRA). ASTRA MATEMATICA
Ool. 1, He. 3
EDITOR
Dumitru Acu
Universitatea din Sibiu
Junie 1990
EDITORI ASOCIATI
Alexandru Lupas
Universitatea din Siblu
Emil C. Popa
Universitatea din Sibiu
Dorin Andrica
Universitatea din Cluj
Doru Isac
Liceul ,Gh. Lazar" — Sibiu
Constantin Catrina
Inspectoratul scolar — Sibiu
Constantin Tarnu
Inspectoratul scolar — Sibiu
Dan Virgilius
Liceul Gh. Lazar" — Sibiu
Tiberiu Agnola
Liceul Gh. Lazar“ — Siblu
Mircea Ancuta
Scoala generali Nr. 17 — Sibiu
SECRETARI
loan Popa
Inspectoratul scolar — Sibiu
Nicolae Gastone
Secretar | la ASTRA
Publicagie a
Asociatiunii Transilvane pentru Literatura Romana
$i Cultura Poporului Roman
Publication of
the Transilvanian Association for Romanian Literature
and the Romanian People’s Culture Baronul Vasile Ladislau Pop (18191875). Al doilea presedinte al Asociatiunii Transil-
vane pentru Literatura Rom&na gi Cultura Poporului Roman — ASTRA (1867—1875).
The baron Vasile Ladislau Pop (1819-1875). The second president of the Transilva-
nian Association for Romanian Literature and the Romanian People's Culture — ASTRA
(18671875).
2 ARTICOLE ARTICLES
Ordinul de convergen{a al unor siruri
2 1 1 “
de tipul .1 .+=——In x
n
Dorin Andrica Universitatea ,,Babes-Bolyai"
Laszl6 Téth R-3400. Cluj-Napoca, Romania
Abs tract? In this peper we study the order of converge
€€5 (ay)y25y, delined by the relation (1) where fis a real function which satis_
fies the hypotheses of the Proposition 2: The considered sequences generalize
the well-known sequence which defines the Euler’s constant
of some sequen
In acest capitol vom studia ordinul de convergen|a al unor siruri de nu-
mere reale (dy); prin
e flrpdx a
unde feste o funclie real cu proprietagice vor fi precizate ulterior. De remar-
1
cat faptul c& pentru f(x) si ny=1 se obfine sirul de definitie al cons-
tantei lui Euler,
PROPOZATIA 1. ((2] problema IIL.14, autor N. Gheorghiu si [3]). Daed
fi [a +00) + Ru, a>0, este strict desereseiitoare, atunei sirul (dn)axn,
definit prin (1), unde n,—[a]-+1, este strict desereseditoar si convergent.
Demonstragie. Functia f fiind strict descresedtoare este integrabili si
deci ay are sens pentru orice n>1. Pentru n>ny avem
qe or A —
M—au= 3, f= f(a)dx— yy (K+ (" f(e) ae
oy ne oes In
= f(nt1)—("" f(x) dx<0, f find strict descresciitoare pe [a, 00).
Deci sirul (dn)np», este strict descrescator.
De asemenea, pentru orice ke N, au loc inegalitatile
(o£) de Ry este de doud ori derivabila.
striet convexd pe [a, co), «0, lim f(x) =0 iar
funefia g(x) 2f (2) este coneava pe [a. - oo), atunei
LOS pe ton
Yn>N. (2)
a
Demonstratie. Evident sint verificate condifiile din Propozitia 1 si
deci sirul (an)non, est iB
In demonstratia inegalitatilor (2) vom utili
valabile pentru orice functie 9 derivabilA si convex
[a, B):
toarele inegalitali
4) pe intervalul
a urn)
(coneay:
@)
(>)
unde inegalit&lile sint stricte daci 9 este strict convex (strict concava) pe
[a, 8] (vezi [5], pag. 448).
Considerim sirurile (%)xon, Si (Yn)non, date prin
Tas ae eG
®n =n — N>Ng.*
Avem lim %=lim yn—l.
Vom arata cd sirul (a)y29, este strict creseator. Intr-adevar:
n+1 ss a ¥ f(oee
gh eos tn OD EO ey ae
ie a sh fre) dz>0, Wn>nj
£6
+ 2 2
dac& aplicim (3) pentru functia strict convexi f cu a=n, b=n+1,
Sirul (YnJna», este strict descrescitor, deoarece fn +;—Ya—An +) ~dn—
= flea) P@ye Bete (net) fet) yn)
fae Faty—J"" fade a ae
n4t “on
a, (n$2) M1) nf (x) na
Se Dea 2nyd Shs RON Observim cf
1 (nay
i) (ny 1) (n42) fst)
(ne 1) @ ne) (142) Qn)
aS) folosind din nou (3). Asifel
(we ying
Yn —Jn De 4
¥ n>np. aplicind (3) pentru funclia coneaya g (x) =z f(x) cu a=n si b=n+1.
‘Pinind seama cA termenul gencral al unui sir convergent strict cresedtor
+ (descreseator) este strict mai mic (mai mare) ca limita, rezulti tpng. echivalent cu dubla inegalitate
CONSECINPA I. Dac f verified condigiile Propozit
ei 2, atunei
1
=(aq— =>. O)
lim,
nooo f(r)
Demonstratie. Relatia (4) rezultS imediat-prin impartire cu f(n) si
trecind la limita in (2).
CONSECINTA 2. Daca functia f satistace condit
le Propozifiei 2. avem
Y= Fre) deri + 97 oy) @)
unde 9 (f (7) ) desemneaza o func are imparfita cu f(s) tinde Ja zero cind
N00,
} Demonstratie. Din relatia (4) obtinem
(in = + $9(1), unde 91) cind _n-r0o, deci
f(y)
+D(fin)). care este chiar formula (5).
, care satisface ipotezcle Pro-
APLICATII 1. Pentru functia f (x)=
pozitiei 2 pe intervalul [1, cc), reobtinem sirul de definitie al constantei c a
lui Euler
sali iyo 13 le
On =Cn =
et Din Propozitia 2 obfinem:
CONSECINTA 3
oa ey ee net Oe
2n
(3)
t=
1
= =Inn+e+
5 ce
&
1
(ina)?
=
2) Daca f (x)=
» PEN, atunci
(in 2)?-"(p—In 2) <0, V xe (e?, -L00);
(in 2-2 Intv—3 p In e+-p (p—1)]>0,
=
¥ xe (cP #1, 4-00).
Deci functia f este strict descrescatoare si strict convex’ pe interyalul (c?*1,
roo). Evident lim f(«)=0 si fenctia g (x)=(In x)? este concava pentru orice
peN. Obfinem:
CONSECINTA 4. Sirul (a'?)),5; definit prin
73 te(in (In nyPt
ap — yr GaP _ Cn niet
este strict descreseditor ineepind eu rangul n,—[c?]+1 si convergent la Ip,
Y pe N([1] ). In plus au loc relatiile
er = 0, ¥ xe [1, +60)
xn (e-+1)—x Jn x obfinem dup& un calcu! simplu
1
COM alee,
Bel re [1 hoa);
adic& sint satisfacute condiliile Propozitiei 2. Avem:
y= In (WY) 9" fa) de= In (a1) = (FD In (web) In nt
1
1)
+21n2 21n2—in(t+2) 421In 2-1,
A
Deci [=lim a, =2 In2
Folosind dubla inegalitate data de Propozitia 2
gasim: =
In (
— Yn>l
sau
Au loc inegalitatile:
r
: =< | Vane,
fe /
DIBLIOGRAFIE
1, Andrica, D., Buzeteanu, S,, Problema C: 509, Gazeta Matematica, 6/1983
2, Branzei, D., col., Matematic’ clementare. Probleme de sintest, Editura Junimea, lagi,
1983,
8. Calugireanu, G., Din generatizarite constanteé lui Euler, Gazeta Matematica, 3/1935, 1—4.
4. Knopp, K., Theory and Applications of Infinite Series, Glasgow: Blackie, 1951.
5. Siretchi, Gh., Gatewl diferengial si integral, vol 11, Editura Stiintificd si Enciclopedict,
Bucuresti, 1985,
6. Téth, L.. Asupra rapidilafii de convergen{a a unor siruré de numere reale, Lucrarite semi-
narnlui de ,Didacticn matematicii* 1986—1987, Cluj-Napoca, 1987, 239246.
7. Vernescu .A., Ordinul de convergent al sirului de definifie at constantei tui Euler, Gazeta
Matematica, 1011/1983, 380—381.
os On some new inequalities for a triangle
D.M, Milosevic Marsala Tita b.b. YU-323C8 Pranjani
J. Sandor 4136 Forteni Nr. 79 R-Jud. Harghita
The Theory of Gecmetric Incqualitics ccatains mery interesting rela-
tions connecting the elements of a triangle. ‘The monegsaphs [1] and [4] inelu-
de almost all the most important inequalities in the subject, while (2] and
[5] offer unifying treatments and methods in the whole theory. sometimes
with surprisingly new results.
The aim of this pape: add something to the known list of the
triangle inequalities, improving or extending in certain cases some simple re=
lations. The methods we shall use are c! 1 (but not obvious) consisting in
the right selection of numbers or functions in Cauchy's, Jensen's, Tehebisheff's
or other inequalities. Certain identities between the elements of a triangle
will be accepted without proof (the intcrestcd reader can find without diffi-
culty the proof or the source, of the respective identity)
The notations for the elements of a triangle ABC are standard, excep-
ting that of: the angles, which we denote by A. B, C; the angle-bisectors by
la, lo, Ios the semi-perimeter by p; the area of triangle ABC by S.
1. We start with Cauchy's inequality
a) Let (a, ay, a3)=(y/Fa/la, \Relly, elle) and
(Byy bys Bg) = (Jy as Ay Ityy 1 Ite)»
Since it is known that Y1/ha=+ and Y hal
we easily
= y
obtain the inequality
Ties tz -E, a
improving the known relation ¥) 1/la< + (Sce e.g. [5]. p. 120, 34 d) hy Euler's
classical inequality R>2r,
b) Let now
(4, de, dg)= (1a, Wy B, Axle)
(By, Dg, by) = cos, a cos © cos el
We get ( : ! \s( Sieh S~ = cos? } and since \~ 4 <
> 5 ‘ ae Se2
OR en o Ps - A Pp
AR (See e.g. [1]. 7.12 Dent aoe
STF (See e.g. [1], 7.12), the identity > = cst hw
implies the inequality
(2) which has certam similarity with R. Dordevi¢’s incquality (Sce e.g. [5], p. 130)
Dacos A2xr). The weaker inequality, which is improved by (3), is attributed to
B, Milisavljevié [3].
b) Let now
(2 9.2
is = c
= (Va cos zr Ve cos
Taking into account of ¥ a-cos? eek alt
we can deduce the following inequality:
"a A
a -coS——< ie
Xv : 2 p(tt Z
which is complementary to relation IX.7.9. in [4].
3. A variant of the well-known Jensen inequality for convex (concave)
functions is the following one: Ee
If f:(0, +o0)>R is convex (concave) and 2¢>0, piai>0 (i=1,n),
(4)
then
(¥ pl S32) Sav fleiz0] § 2
1 i. (>) fa ist
We shall apply this inequality for n=3.
a) Chose
(@y, Xp %)=(U/ra, 1/rv, 1]re)s (Pa» Pa» Ps) =(1/Ra, A[ho, 1/he)
with the concave function f (7) =2"/*(k<1, fixed).
Since D1/ra=D1/ha=1/r, we easily get
Sale (14 2) .(F2 J fa)
For k=2 we have:
4st
le
7 R(RED @)
» BS, €)3 (Py, Pa» Ps)=(Foler Tales Paty) and
f(2)=4, which is conv-x function (>0).
c) Finally, let (21, 2, 25)
By using the inequality 10 —** << Ya (See [4], IX. 5.25.) and the iden-
abe
tity Lraro= p*,
we can derive the following relatio
Dairy re> 16 12(5 R—4 1), (9)
an inequality of new type.
4, The classical Tchebysheff inequality
metric inequalities. One reason is that ,majorization theory* (See {2]) in such
situations is more general and powerful. However the theory of ,Schur convex
functions“ needs a longer preparation, while the inequality:
1s rarely used in proving geo-
If a,>a_>2%, and y,>Y_>Jq, then
Sano 2($} (Sa
ny > = i |: 4 |.
BON BY | Beg
is very easy to prove.
Suppose that in the triangle ABC one has a>b>c. Then, it is clear that
ieee :
> — and sin?-4> sint2> sint£. Thus:
a+b 2 2 2
Wee
On the other hand, it is known that > = as (See e.g. [5], p. 42) and,
+e.
ep ries
since sint + —., it follows that
2 2k
a A 1 T 3
sink > -- >= 10
Ds bte i 2 2 4k ? 8 et)
the last relation being a consequence of R>2r.
10 REFERENCES
1.0. Bottema et al., Geometric Inequalities, Wolters-Noordhoff, Groningen, 1969.
2. AL W. Marshall and [. Olkin, Inequalities: Theory of Majorization and its Applica-
tions, Academic Press, 1979.
3, B. Milisavijevié, Problem 456 (6), Mat. Ve
4, D. 8. Mitrinovié, J. E. Pe
qualities, Kluwer, Dordrecht, 1989.
5. J. Sindor, Geometrie Inequalities (Hungarian), Ed. Dacia, Cluj
ik, 80 (1978), 422.
ig and V. Volenec, Recent Advances in Geometric Ine.
Napoca, 1988,
Fractii cu simplificiri frauduloase (1)
Dumitru Acu Universitatea din Sibiu
. Catedra de matematicd
2400 Sibiu, Romania
Abstract Fractions with fraudulent simplifications are the fractions
that from the point of view of usual simplification rules are incorrectly simpli-
fied, but still the results obtained are corect. Sueh fractions are met both funny
mathematics (see [3] and [4]) and in teaching mathematics methodology as
examples of incorrect operations with correct results (see [1]). In mathematical
literature fractions with fraudulent simplifications can be met in diophantine
equations with restrictions (see [2}).
‘There is no systhematic study of these fraction types. In [1] there are
more open general problems.
Beginning with this article we will attempt to elaborate a systematic
research on the fractions with fraudulent simplifications. Mention should be
made of the fact that in this article we operate only with numbers written in
the decimal system.
In §1 and §2 we remind the classical problem of the simplification by
x of the fractions (1) and (2) respectively.
‘The solutions of the fractions are found (2) and (4) respectively. In the
article we enclose in parantheses the number in which the simplifications is
made.
In §3 we show that vertical simplifications by « cannot be made.
In $4 we present the problem of determining the fractions that can be
simplified by g.c.d. (the greatest common divisor) of the numbers a and d or b
and ¢. We show that the solutions are those from (2) and (4),
If the simplifications is made vertically, that is by the g.c.d. of a and
cor band d, then, for these fractions the condition (8) must be fulfilled.
Excmples are also given.
jeralize the results from g4to the fractions Gy... @ bg vb; /
@,. finding the condition in which the fraudulent simplification
is made by the g.c.d. of the numbers iy «.. Gj and Cy --. 6 OF By «-» Band dy «dy.
Some examples are also given.
In §7 we present some new fractions with fraudulent simplifications.
1. Dact s-ar cere si simplifica{i fracfia 26/65 afi proceda astfel:
2603 2
65 5
Se observa ci, in cazul acestei fracfii, simplificarea revine la o simpl& elimi-
nare a cifrei 6, aflati atit la numfritor cit si la numitor.
Bet sint fractiile az/zb la care
In mod natural se poate pune intrebarea:
putem serie
a
a,b, refl, 2,3, 2
Evident c& vom evita cazul banal a= b=
Din (1) avem
(10 atx) D=(0 x4) a,
de unde
9 ab
10a—b
Luind pe rind @ egal cu 1, 2, ..., 9, gisim urmatoavele solutii pentru (1):
2) AON 2 us 10k A
rm Ot @5 @s 5 @s 8
Intre paranteze s-a seris cifra (numarul) cu care s-a faeut simplificarea, con-
ventie ce se va pastra si in continu:
Tata cd, in fractile de 1a (2), desi simplificarea se face eronat, nerespec-
tind regulile obisnuite de simplificere, totusi reaultatele sint corecte. Dach
acelasi procedeu s-ar aplica in cazul simplifiedrii altor fr cli, atunci rezulta
tele ar fi gresite. Prin urmere, este de relinut faptul ci un ralionament gre-
sit poate conduce la rezultate bune. De aceea, in rezolvarea problemelor de
matematica, trebuie si urmirim corectitudinea mu numai pentru rezultatele
finale, ci si pentru rationamentele prin care au fost ob{inute aceste rezultale.
O analiz& mai completa a greselilor in matematicd este fcut% de profesorul
Solomon Marcus in [1].
Ca si in [1], fractiile in care se pot face simplificirile ca mai sus le yom
numi fraefii eu simplifiediri frauduloase, 0 cercetare sistematicd a acestor
fractii nu este cunoseuta in literatura matematica. Incepind cu acest articol
dorim sa elaborim um studiu destul de complet al acestei problematici, rezol-
vind si probleme general puse de profesoru! Solomon Marcus in [1]
Importanta studierii uner astfel de probleme de aritmetica este atit
stiintified cit si didactic’.
Din punct de vedere stiinfific, rezolvarea problemelor legate de fractile
cu simplificiri frauduloase sint probleme de ectatii diofantiene eu restrict}
In [2] studiul ecuafiilor diofantiene se incepe chiar cu rezolvarea ecuatiel
diofantiene (1).
Din punct de vedere didactic, astfel de probleme arata, pe de o parte,
cit de atenti trebuie si fim in rafionamentele pe care le facem, iar pe de
alt parte, contribuie la atragerea elevilor spre matematic’ prin parfile ei
pline de surprize. Consider ci, in predare, tot timpul trebuie si ne amintim
de cele spuse de Pascal ,Obiectul matematicii este atit de serios, inctt este util
si nu pierdem ocazia pentru a-l face putin mai distractiv.
2. O problema analoagi cu (1) este cea a determinirii fractiilor Taba
la care si putem scrie:
(3) Set, a4b, ab, 2€(1,2,...,9.
ee
12 Din (3) rezalta,
ab
10 boa
ceea ce ne arati ef solutiile pentru (3) se obfin din (2) prin schimbarea lui a
cub,
Astfel se obtin fractiile cu simplificari frauduloase:
@4t 4 ws HOSeg Ss Mae 8
RG) oo hye a 26) ee
4
. 40) 4
ilor de forma
3. In mod firese spare problema studierii simpl
at a at a
2, eu yb, re (1,2, 9, ad,
Prin simple calewle se poate deduce cd
posibile.
4. Acum problemele studiate mai sus pot fi privite intr-un eadru putin
mai general. Si anume, in ce cendilii se poate face simplificarea cu un factor
comun lao cifré de la numitor sila o cifra de la numarator.
Astfel, dact aaa, d dx. (a, dy)=1 (Sa notat prin (1, ») cel mai mare
divizor comun pentru numerele naturale u giv), atunci putem serie
astfel de simplificari nu sint
() Gob, c, de (13 Bis..; Qe
Din (4) avem
(10 $B) (10 cH) =(10 a+) (10 c+),
de unde gasim
: (x—1) (10 ca, —bd) =-0.
De aici, tinind seama cA 10 cay —hd, #0, rezulti x=1, cea ce ne 2
este posibilé numai dack ad, adic& sintem in cazul de la 2).
In mod analog se Arata cf o simplificare de tipul
@) =
; c=qr, (be )=1, a,b,c, defl,2,.
este posibila numai daci b=c. adied in camul de la 1).
Acum si consideram probleme analoage cu (5) si (6) numai ca simplifi-
carea si se [ack pe verticala.
Astfel, ne punem problema precizirii concifiilor in care fracfia abjed
poate fi simplifieata cu x, unde a=ayr, c=¢,1', (44, q)=1, ac, adicd si
putem serie egalitates
@ Bh isc det; 2, 1000 Os
13 Din (7) reaulta
(w—1) (ady—cby) =0,
de unde, tinind seama ci 241, gisim
adic&
(8)
» b#d.
© babe, d=dz, (b,.d)=
Tat& citeva exemple de astfel de fractii si simplificdrile lor frauduloase:
2O) 2 see
36) 3; 3 @6 36) 33
4
6
6 _ 26) _
9 3(9)
@3 8-38
@4 4 4
5. Urmitorul salt in lumea fracfiilor care admit simplificiri frauduloase
ar fi m&rirea numirului de cifre de la numirator si de la numitor. In [1]
profesorul Solomon Mareus ne propune pentru contemplare urmitorul exemplu
in care se pot face trei simplificiri frauduloase succesive cu 6:
2000 200 6
6605
Tn plus, se sugereazi cercetarea problemei generale care se ascunde aici.
Aceasti problem s-ar putea formula astfel: si se determine numerele
Qnty + Ty, Taka... 2,0 scrise in baza 10, a#b, astfel incit si putem
scrie
2
(10) — Sat
Baka
ab a ee) tb
Pentru n=1 avem az,/z,b—a/b, adici sintem in situatia de la 1) cu solutiile
date de (2). a
S& ne situ’m in cazul a=1, b=4, a
Atunei, din axyz,/22,b—a/b, avem,
(1004-10 2-+6) 4=-(100 a,+10+4)- 1,
de unde 2, um din G&;2y%;/252;% 1b —a/b rezult& 2,6 5.a.m.d. In final
gisim =t,=6 (0 demonstrafie riguroasi se face prin inductie
matematica).
14 Astfel am ob{inut:
(11) 1666...6 / 666 ...64 =1606...6 / 666...64—=
mori ori (n—Aori (2-1) ori
=166/6 64 =
1/4 are loc
O demonstrafie directé a faptului ci 1666 ... 6 / 66
nori 1 ori
pentru orice n natural, n>1, se poate face astfel:
1666 ... 6/666 ... 64=(10" 46; 111... (G+ 111 ...1- 1044) =
mori nori n ori n ori
20S ps4 |
1on+6- 2 te
= Sitorgartorea |, 46: 10%—2
im ) (5 10"—2) | 4(5-10"—2) =1/4.
5 : © [46 yl]
In mod anal
urmatoarele egali
pornind de la celelalte fractii obtinute la (2), s
i:
(12) 2666 ... 6 / 666 ...65=206 ... 6 / 60 ... 65 266/665 =26/65 ~
BEAMS hsrr URE anes
“hort noi (n—Iyori as =H) ori
(13) 1999... 9 / 999... 95=1999 ... 9 / 999 ... 95 —...=199/995 =19/95=1/5,
mori nnori (n— a Ge
(14) 4999 ... 9/999 ... 98499 ....9 / 999
ee eee ees
mori 7 ori japan (n—1) ori
De la 2) rezulta ci egalitatile (11)—(14) ramin valabile si dac& se inver-
seazi fractile.
Observatie. Cele expuse la 1) si cite ceva de 1a 5) apar sub forma unci
povestioare in [3].
6) Si cele expuse la 4) se pot generaliza. Astfel, intr-o fractic
Gndinay + Gybg by | Cy +» Cdq dy, putem face o simplificare eu cel mai
mare divizor comun al numerelor dydp—y--- @ $i Ca. ¢ numai dac& are loc
egalitatea Gq. a [ On 1 bq «by [dg dy
Pentru simpfificarea redactirii demonstratiei si facem notatiile:
R=B, Gy iG=C, dg..d=D, A=U-X,
Gpdn ag =A, Bg By
c=U-Y, (X, Y)=1, U=(4, 0),
7%, Y=
Trebuie s& cercetim in ce conditii are loc egalitatea
Yas
Gig ye bg oo by ite Syba - Oy Cu notatiile de mai sus, aceasta egalitate devine
(10%4 + B) (107¥-+ D) =(107C-+ D) (10°X+ B),
de unde, dupa citeva calcule, gisim
(U-1) (BY—XD)
Cum nu ne intereseazé cazul banal A=C si B=D, rezulti BY=XD, de
unde
ceea ce trebuie demonstrat.
La aceeasi coneluzie se ajunge si dac& simplificarea s-ar face cu cel mai
mare divizor comun al numerelor B si D.
Tat citeva exemple de astfel de fraclii si simplificarile lor frauduloase:
(24212 12: (198yc21s _ 9(18)2 909 9
(26) 13 1313’ (156) 26 13 (26) 1313 ase
(21624 2424 614
(815) 35 3535" (9) 21
(63 18 2 (aye
@)27 ~ 3@7)
7. Calatoria in lumea fractiilor cu simplificdri frauduloase este ca o
simfonie neterminat’. Ea poate continua la nesfirsit
In lucrari ulterioare, vom reveni cu alte generalizari.
In scopul destinderii cititorului, prezentim inci citeva fractii cu simplifi-
cérile lor frauduloase:
2147
(6815 315 (2915 ANS (4415
(8) 2 BQ Os 3. ces
1 (428571) 1 2 (857142)
(428571) 3 3’ (g57142)6 6a
4 (571428) 462) 4 21 _ 2
4
(671428)5 «5 @My3 3" (I
8911688) 8 = 37 (60577631) 37.
(811688) 3-3" (50577631)50 30”
1761) 17 21119) 19
(51) 50 (51219) 50 0
BIBLIO GRAFIE
1. Solomon Marcus, Soct! matematicii, Ed. Albatros, 1987.
2. Ivan Niven, Herbert S. Zukerman, Introduction to the Theory of Numbers, John
Wiley & Sons, Ine,. Second Ed., 1966.
3. A.S. Tarski, 0 polze matematiki dlia kovbvev, Kvant, 2, 1988, 38—44 (1. Tusa).
4. H.R. Radian, T. J. Radian, Recreajii matematice, Ed. Albatros, Lyceum, 1973 (p. 284).
aS
16 NOTE NOTES
Alexandru Lupas, editor Universitatea din Sibiu
2400 Sibiu, Romania
Notele se redacteazi dupa aceteasi principii ca a/ticolele (vezi coperta intericari). Se
teimit direct la editorul de rubr
Tne notes should b2 edited folowing tha same principle like the articles (see
interious cover). Tn2y will be saat di-ectly to the ¢
mn editor.
O metoda de rezolvare a ecuatiei de gradul al treilea
Nicolae Nigui Inspectoratul scolar Constanta
Abstr
system (S).
We give a kind of solving the third-grade ecuation, using the
© give two methods of solving this sytem and some aplications
In aceasta nota abordam rezolvarea sistemului
u-to=a
Sistemul (S), ultimul exercitin recapitulativ din manualul de algebra,
clasa a IX-a, in ultimile editii cu a- 2, b=1,c=—1,d 5, este dificil de
abordat pentru majoritatea elevilor. Vom da doud metode de rezolvare, apoi
vom folosi acest sistem pentru rezolvarea unei ecuatii de gradul al treilea.
1. Mctoda 1 de rezolvare consta in a nota t+y=S si vy=P si a obfine
un sistem cu necunoscutele S si P, astfel: inmultim ecuatia a 2-a cu 2--y=S
si obfinem ua?+v2y-+ury--vy2—bS,
Folosind ecuatiile 1 si 3 obtinem:
bS—aP @)
Inmultim eeuatia a 3-a cu a+y=S si obtinem ux?+- ua
=cS; folosind ecuatiile 2 si 4 objinem:
cS—bP=d, (2)
Asadar, am obtinut sistemul format din (1) si (2), din care obtinem
solutia (S, P) si, revenind la notatia inifialé x-+-y=S, zy=P, obfinem solu-
Ville x,y, si %, yp ale sistemului simetric care, apoi, introduse in primele
pery*eys=
17 doud ecuatii ale sistemului(S), conduc Ja solutiile u,v, $i tg, Py corespunzi-
toare.
2 Metoda 2 de rezolyare. Inmultim ecuajia 1 cu x(x40) si sevidem
ecuatia a 2a; obfinem:
v(x—y)=ar—b. (3)
Inmuljim ecuatia 2 cu a, scidem ecuafia a 3-a si cbtinem:
vy (w—y) =bx—c. @)
Tnmultim ecuatia 3 cu x, scadem ecuatia a 4-a si cbtinem:
vy(x—y) =cx—d. ()
Apoi
(4) : (3) implied y (6)
(5) :(4) implich y= G)
Din (6) si (7) oblise: ecnatia de gradul doi in x:
(b2— ae) x24 (ad —be) v-+e2 bd =0, (8)
cu solufiile 21,2. Folosind (6) sau (7), objinem y,, y». Tntroducem apoi
ys Ya Si Tas Yo in primele doud ecuatii ale sistemului (S) si ebtinem valorile
corespunzitoare uy, ?;
3. Rezolvarea e
Pentru ecuatia ax
are cel putin o solufie rea!
(S), seri
dul al treilea folosind sistemul (S).
Fe ), a, b,c, deR, a#0, se cunoaste c&
. Pentru a rezolva ecuatia data folosind sistemul
aa®L hatter td=a (eet 8 (eto) (9)
unde a, u, 8 siv se obtin prin metoda coeficienfilor nedeterminati, rezultind:
Hee paen autpv= =. au? rae=s, an®-+8n3—d; adiea, sistemul (S)
care se rezolyi. Ecuatia (9) devine:
[Vo (o+w)t 78 @+o [a @tu Ya (eu) (eto) +
+ BF etn] =0 (10)
cu ridécinile:
eR. (1)
Verve
iar x, v3 Sint date de ecuatia de gradul al doilea:
1/82) 02+ [2)/o%u+2|/Btv— Yo (wt v)] et
+ Vatu? + /Btv— Yop w=0 (12)
uxt--oy?=—1, ux9+
Ve Yap
Sistemul u-tv—2, uxz-+oy—1, Procedind ca la punctul 1, obtinem sistemul: S—2 P=—1, ~S—~P=—5
cn solutia 2. Mei departe sistemul: x-+-y=3, xy=2 are solutiile
x, y)=(1, 2) si (2, 1). Introducind aceste valori in primele dou ecuatii ale
sistemului, obtinem (u, v)=(8, —1) si (—1, 3).
Asadar solutiile sistemului dat sint: (x, y, u, v)=(1, 2,3, —1) si (2,1,
Ba a3)s
4.2. Ecuatia: 2 2°+3(/2— /3) 2%+15 2+2/2—3/3 =0
Seriem ecuatia sub forma (9) si cbtinem sistemul: ¢+B=2, au-+-Bo=
= 2-3, au?+ po’
toda 1, gasim:
(&, B, u, v)=(1, 1, /2
adic& (9) devine:
, au+-B°—2 /2—3,/3. Rezolvind sistemul cu me-
—v3) si (1,1,—y3, V2),
2 8-43(/
(@+y2)°4+(2— /3)P=0.
Descompunem:
(at V2+a—\3) [et V2)*— (e+ 2) (@— V3) +@— V3) =0,
sau
0, cu ridacinile:
tif +66 }.
4.3. Ecuatia: 2*—6 22-15 x—14
metoda deseri
propusi spre rezolvare in [1] cu
mai sus conduce la solutiile: x,=2; 24i/3.
BIBLIO GRAFIE
1. RMF, Nr. 8/1954.
disescu C., 5.8. Algebrd, manual pt. clasa a 1X-a, E.D.P. Bucuresti, 1989
Asupra unei probleme de concurs
Nicolae Suciu \ Liceul ,Brukenthal
2400, Sibiu
Abstract. ‘This note has a methodological character, It gives more
solutions- using methods from synthetic geometry, trigonometry or analytic
geometry — to the following problem:
Let ABC be an equilateral triangle and M a point within it. 4’, BY, C’
are the projections of M on the sides (BC), (C4), (AB), respectively. Prove that
the sum AC’}BA’+CB’ is constant,
19 La coneursul pentru ccuparea catedrelor vacante ii in
(august 1990) a fest propusd urmétcarea problemi:
Fie ABC un triunghi echituteral si M un puncl in inleriorul sau. Notim
cu A‘, BY, C) proiectiile Tui M_ pe lalurile (BC), (CA), respectiv (AB). Sa se
arate cé suma AC'+BA'+CB este consian
aintul liceal
fn cele ce urmeazd vem prezenta mai multe sclujii ale acestei probleme,
utilizind cunostinfe de trigonometric, gecmetrie sintetied sau
itied
I, Soluii sintet
1, Fie Me Int [ANC]; daci W’ este simetricul lui
M de indlfimea (AN), B", C” sint pro:
ieclille lui M’ pe laturile (CA), respectiv
(AB), MQ1. MB", ANO MM’ ={R}, atunci
AC =AB" si MQ=MR=P'B=NA'=2.
Notind cu a Iungimea laturii tiunghiulii
ABC a AG + CR =AB’+CB =a—x
si BA'=-
Me Tut [ABN], datorita sime-
triei se trateazi similar, iar dack Me (AN) avem AC’+-CB'=a, BA’= ©
A 3 A
si suma este > a(x=0 in acest caz).
2 Ducem prin M paralela NP la BC si notam cu Q, R proiectiile pe
(BC) ale Ini N, respectiv P, deci PC=NB
A 4C'+NB=a—
Triunghiurile MNC’, MPR
un unghi de 30°, deci avem:
NBQ au cite
PB'== MP=—A’'R, N
Calculind, avem succesiv:
AC'+BA'+CB'=AC'+ BQ+04"4
+PB'=AC + = BN -+NM+NB+
BQ x RC
CN+ 4 BN+NM+ a MP=a~ 2
NM+ 2 BN-+NM+
20
© 3 Vie Me Int [CLGN], iar Q, R, 8 proiectiile lui Mf pe indltimile (AL),
(BN). vespectiv (CP), @ centrul de greutate,
(MC) ARN) ={7}, (Q)N (CP)={U},
(UM)O(BN)={09. Datorita paralelismului
avem LA'=QM, NB'=RM, PC'=SM si
+} QOM+
--OM—RM—SM.
Este suficient si aratim c4 QM=—RM+-SM.
Deoarece triunghiurile WRU’ si MSU
Dar U*" este
simetrieul Iwi fala de (AL), deci U'Q— UQ.
ebtinem:
“olosind aceste” relatii
RM+SM—+ UM++ uM—4(u'9+U0+2 UM)=—U0+ UM —OM.
Ani
A
se demoustr
4 daci Me Int |APGN] U Int [BPGL], iar’ pentru
nt imediate.
LL. Soluqii: metrice:
AG'M si AB'M, exprim:
(a—BC
| teorema lui Pitagora in triunghiurile
nm in dou moduri AM?:
Analog avem:
insumind ullimele trei relalii oblineny succesiy:
qd)
2. Folosind teorema lui Pitagora generalizata in triunghiurile AMC,
CMB, BMA obtinem:
«CB
a Ba’
AMP +¢?—2 a: AC’.
Insumind aceste relatii obtinem relafia (1).
ay Til. Solntie trigonometrici. Fie (AN) inilfimea din A, P pemuecls
lui M pe (AN), AM=e si p (MAN)
Folosind triunghiurile dreptunghice AC M
si AB’M avem:
AC’=x cos
: 3 BC
=a—x cos
6
Deoarece NA’ =.
=BN+N
titatea
PM=xsin«, avem AB =
+asin «. Utilizind iden-
s. \ 1
sin 2=cos a|— cos [= +a]
6
obtinem:
AC+BA'+CR’
=a.
2
5 atelsin a+ 0s (= +a) —cos
L 6
2
Analog se trateazA cazul Me Int [ANB], iat pentru \
calculele sint
foarte simple.
IV. Solujie analitied. Considerkin un sistem de coordonate pe axele
OA si OC, unde O este mijlocul Ini (BC). Atunci coordonatele punctelor vor
fi: A (0,042 ,B(Z,0),C(,0], unde aeste Imngimea laturiitriunghiu-
lui. Ecuatiile prin taieturi ale dreptelor AB si AC sint:
Coordonatele punctelor B’ si C’ se determina ca intersectie a cite doud
drepte: {B} =MB'N AC, {C}=MC'NAR, stiind ch MB‘ LAC, MC LAB
si M(«, B). Astfel, ecuatiile dreptelor MB’ si MC’ sint:
MBI: yo2 (x—2) 48; MC :y——!3 (22) +8.
22
o Rezolvind sistemele
spunzitoare obtinem coordonatele:
In vederea explicitarii modului corstattim ci
20
depinde de dreapta AD
de ecuatie prin taiieturi: =
1. Deoarece M este in Int [ABC], el
AD, continind punctele de ac
2a
easi parte cu 0,
<1. De aici obtinem:
tatim ch (a, 8) verifies condifia 2
a
Reluind rationamentul anterior, ¢
6y
<1 (semiplan limitat de dreapta CE), deci
Distanta BA =| a +-
a
AC+BA'+CB'=
In final putem constata ci solufiile I sint accesibile elevilor de clasa
aVEa, solutiile II —celor de clasaa Vil-a, solutia III —celor de clasa a
IX-a, iar solutia IV —celor de clasa a XE-a, problema in discufie avind
deosebite valenfe metodice.
23 PILLS
Editor: Emil C. Popa
Universitatea din Sibiu
2400 Sibiu, Romania
Pilulele sint materiale scurte referitoare la diferite aspec
metodice, noi demonstratii pentru anumite teoreme sau rezu
pentru probleme mai vechi, probleme rezolvate cu erori ete
Bibliografia se citeazi in continutul lucririi
Materialele pentru aceasta rubrics se trimit direct la editorul de rubrica.
din matematie’: observatii
te materatice, noi solutii
The ,Pills“are short materials relating to different aspects of m
observat new demonstrations o certain theorems or mathemat.
for older problems, problems solved with errors and soon
The bitliography is mentioned in the contents of this work. The materials for this
column are to be send direct to the column editor.
athe matics: methodical
I results, new solutions
Asupra unci probleme a !ui D. V. Ionescu
Dumitru Acu Universitatea din Sibiu
2400 Sibiu, Romania
In anul 1936 D. V. Ioneseu a prepus in Gazeta Matematica urmatoarea
problema:
Sd se demonstreze cd
a) tim | {1+
b) lim [a(+
24 Punetul a) al problemei se intilneste deseori si prin cule
Dleme.
In continuare yom prezenta urmatoai
S@ se demonsireze ct
rile de pro=
a generaliz
i) tim [x(14 4)" ~ea] =S 28;
oe 2 2
if) Lim “(i ay" See tet lee fe ~?). peR.
Eee x] 2
i) Aven,
lim [eft f =e ie
Aplicam regula Iui ! Hespital si obtinem:
1
Pyatin (7+ pace f ‘atu? (2) nto
wd
) Apu
u(t+a) |”
see ae coed
Cum lim (1+-u)" 05
190
drepte.
Avem succesiv
co) vin | 29
ud
ine sa calculém limita expresiei din parantezele
=lim —
0
Deci
L,=e(2 p—l)/2.
ii). Putem serie succesiv:
lim [et(144
a
ae
=lim
yw
ot Cum
1,
lim (1¢-u)"" =e,
“0
im Ata) en 40) 04) _@P—De Koi Gy),
0 (+n)
in (2) avem nedeterminarea 0/0.
Aplicind regula Ini PHospital, dup citeva caleule, putem s
—— {[(l pau tu) In (ee
td ws (Lu?
+2 pu®(1+a) —u4(1+-u) In (1-0) (20 $3 we) [+ pede (pu) In 1} yh.
i avem cazul 0/0. Aplicarea regulii lui l'Hespital este greaaie, Vom folesi
serierea Ii In (1-+u) eu ajutorul formulei Ini Taylor in w—0 (de fapt, formula
Tui Mac Laurin):
In (1--u) =u—
unde
Atunei
eo u242 pue+ put —
Pyreay
~2u(1-tpu) +u) (a! Pos ie)
+ (142 w+ ua) [a = + =. *+-0() [+2 pu
pub
= (wu) [ u— +
(wha) (u—
i
Scie
Observatie. Din i) si ii), pentru p=
, rezulta punetele a) si b) din pro-
blema lui D. V. Ionescu.
rr ee ee
26 Asupra unei ecuatii diofantiene
Dumitru Acu Universitatea din Sibiu
2400 Sibiu, Romania
Utilizind metoda inductiei_matematice, W. Sierpinski (Elementary
theory of numbers, Warszawa, 1964, p. 63) aratic pentru orice n natural nenul
ecuatia diofantiandt
ie 2), 2
=
are 0 infinitate de solufii in mulfimea numerelor naturale.
Th aceasta pilul% prezentim o scurté demonstratie constructiva pentru
aserfiunea de mai sus.
Considerim 2;—2 ay, a; numere naturale alese arbitrar,i=1, 2, ....n—1.
y
Atunei
< x (2 a;)?=4 p,
unde ooo
z @. Cum 4 p—(p+1)2—(p—1), putem scrie
FE eat ep—1=(p
sau =
F eas (¥aa)-(¥ ery.
i
fat
identitate ce ne arataé c&
unde q,, +; an; Sint numere naturale alese arbilrar, genereazi o infinitate
de solufii pentru (1).
Observati 1. Pentru n=2 k, k=1, 2, ... are loc identitatea
ish i=l eH
ob at ‘2
v aches [ Strate] =P Yy baek
unde dy. dy, «.+, dy Sint numere naturale alese arbitrar. De aici rezulta c&
atl, i 2)
1
| (bas) k,
=i iar
unde ay, ay, «+; G1 Sint numere naturale alese arbitrar, genereaz& o infini-
tate de solutii pentru (1), in cazul nm numir natural par.
27 Pe tn
PE Ung
ny astlel incit Vy a?—2p+1; evident p
A
a1
(p+-1)*— p?, putem serie Yi +p? (p4+1)2,
reat
de unde rezulta ci:
t=G, i=l, 2, numere naturale alese arbitrar;
@_,, numéar natural ales astfel incit, Wo a?-+a2_, sa fie wn a
natural impar 2 p+
Ti=P, Y=P+1, genereaza o infinitate de solulii pentru (1
Sa iubifi Asocialiunea ,ASTRA ~ cititeri ai acestei reviste.
*
Dack Iuerali pentru Asociatiunea .ASTRA“, si titi ca Tuer
propasirea noasta, a tuluror |
i pentra
Asoc:
fiunea ,ASTRA* dereste un pepor reman
tes, destept, vrednic,
cu vial imbelsugaté si cu incredere intr-un vitor stralueit
Inscriefi
sau Cercul cultural din localitatea D-voast
mai repede.
ca membrii ai Asceiatiunii ASTRA“ Ja Despartamintul
fi. Dacd nu exist, infiinfati-l eit
Abonafi-va la revista Astra Matematica. Fiind la inceput de drum, ca
are nevoie atit de sprijin financiar, cit si de sprijin cu_ materiale pentru
publicat.
.
Subseribe for ,ASTRA MATEMATICA® Being a new publication it
needs both financial assistence and. materials for publication,
28 PROBLEME PROBLEMS AND
$i SOLUTI SOLUTIONS
Editacé de (edited by) Doru Isac
Editori asociati (co-editors): Virgilius Dan, Constantin Catrina, Constantin
Tarnu, Cristian Bugiu, loan Popa, Nicolae Suciu, Petru Vlad, Nicolae Secelean
Problemele propuse vor fi trimise la editorul rubricli:
Doru Isac
Liceul Gheorghe Lazar
Str. Gheorghe Lazir, Nr. 1-3, 2400 Sibiu.
ave problem
bleme prop!
propusi va ii insotita pe o to: solufia autorului. Se
ru yimauziu si liceu. Problemele trebi je originale.
nit in terme: weasi adres. Redactaren solu-
surselor biblio Ie utilizate. Dacd
cdo problemi este indjeInd sursi
Ruyéim ca fieeare mate asofit de adress
dumaeaven
bibdioge:
should be accompanied by the author's solution on a separate
aper. We will aecept only original problems for junior (5 th—8 th forms) and senior
(1h 12 th forms) secondary school. solutions to the problems should be sent with
the required period of time on the same address. The editing of the problems sho
dieating the hibliegeaphie sourees for the special formul
problem among the proposed ones please let us know, ineludin
it is to be found, Each material should be accompanied by the e:
fo be considered for publication, solutions should he ma
1h suggested proble
sheet of]
jed before May 1, 19914,
G.10. Propusd de (Proposed by) Nicolae Secelean, Sibiu.
Se considera mullimea
a) Aritati ch MCZ.
b) Determina{i elementele mullimii M.
Considei
a) Prove that M&Z.
b) Fiind the elements of M.
11. Propust de (Proposed by) Olimpiu Based, elev, Sibiu.
Si se arate ck numarul n—1989- 1990+ 1991- 1992-+1 este un patrat
perfect.
Prove that the number n=1989 - 1990 - 1991 -1992-+-1 is a perfect square.
SS near nSSSNISSn NDE
29 -12. Propusd de (Proposed by) Radu Ghenghiu, Oradea.
Sa se arate ci, in mulfimea numerelor naturale, ecuatia 502-2 y
nu are solutii.
Prove that there are no natural numbers x, y and 50 x-+2 y—5 xy.
G3. Propust de (Proposed by) Andrei Poroliseanu, Sibiu.
Se considera functia f : Ry {1} +R, f(a) I= | Si se arate ci pentru
1
» f are un maxim egal cu
©. Prove that f has a
maximum equal to ae for
G14, Propust de (Proposed by) Constantin Tarnu, Sibiu.
Se considera piramida patruliter’ VABCD avind ca baz& dreptunghiul
ABCD iar ca infltime VO unde {0}=ACN BD. SA se determine cos («), dack
aeste misura unghiului diedru a doua fete laterale adiacente, stiind c& AB—a,
BO=b, VO=h.
Let VABCD be a pyramid having as basis the rectangle ABCD and the
altitude VO where {0}=ACN BD. Determine cos (a) if « is the measure of
the angle of two lateral adjacent faces knowing that AB—a, BC=b, VO—h.
L.15. Propusd de (Proposed by) Tiberiu Agnola, Sibiu.
Sa se rezolve ecuatia: [/z-+[/1—a =f’ 14a.
Solve the equation:
L.16. Propusd de (Proposed by) Mircea Lasen, Z
SA se determine min ( oe ) stiind ci a, B, ce [0, +
{14-b+¢ Itayb) ”
+00) $i afb. Generalizare.
Find min ( 2 } where a, b, ce[0, +00) and
1+b+e L4a+d,
a+b+e=1. Generalization, L.A7. Propust de (Proposed by) Lucian Vinfan, Sibiu,
SA se determine toate perechile (x, y)eN x N pentru care este indeplinita
. at =| u ols (¥)neN*.
identitatea:
Determine all the pairs (x, y)eN x N that fulfill the identity:
4ne—| web ¥, (¥)neN*.
L8. Propusd de (Proposed by) Alin Pop, Sibiu.
tali cA triunghitl ABC inseris intr-un cere de rez R este echilateral
mai dae& pentru orice punct P din planul acestuia avem: PA?+
SR
Show that the triangle ABC inscribed in a circle with the radius R is
equilateral if and only if for each point P from its plane we have: PA?
+ PBY+ PCS 3 R.
Propusd de (Proposed by) Constantin Tarnu, Sibiu.
si (qm)q>0 Yn sir de numere reale astfel incit sirul
(Xp)nz0> 5 2 dy sttaa, (¥)n 20, este convergent av ind limita a.
Sa'se arate eX sirtl (@a)n>y este convergent $i si se afle limita sa.
Let @€R be
the sequence andy
limit a, Show that the sequ
xed, 21 and (an)a>o & Sequence of real numbers so that
2dnyit+dn, (Y)nzZ0, is convergent having the
nce (dy)n>9 is convergent and calculate the limit.
Propusd de (Proposed by) Alin Pop, Sibiu.
“9 operajie binard z
proprietatea 1 stiel incit (xy)" yx
operafia data este comutat
pe Mca
rate ch
Let M be a non empty set and ,,“ a binary associative operation on M
with the property that there exists neN* so that (ry)" ye, (¥) x, yeM. Prove
that the given operation is comutative.
Relatia lui Leibniz
In stiin{4, fend conexiuni intre diferitele ramuri ale ei, se pot obtine
rezultate care simplifiei multe demonstrafii dintr-un anumit domeniu. Un
astfel de exemplu il constituie teorema lui Leibniz, din mecanic’, care utilizata
in geometrie permite obfinerea unor rezultate mult mai simplu decit direct. Cuncasterea ei usureazd pregitirea tinerilor pentru examene si olimpiade. Tn
continuare prezentam teorema lui Leibniz si citeva apliealii in geometric.
Teoremd. (Relatia Iui Leibniz) Fie un sistem de puncte in spatiu {,,
Me, +s My} edirora li se atasazé n mase {m,. my, .. +My}. Notam cu m= ym
oa
sieuG central de greutate al sistemului de puncte. Atunci pentru orice punct din
spatin MI avem: SY my» MME mMG*. ¥ mGM.
a cat
Demonstrate: Fie M un punet arbitra
reper cartezian de vectori in spatin.
ra ci M—0. Este cunoseuta formula
de greutate:
ales in spain, si fo, ij, E) un
afecta generalitatea, putem conside-
vectorul de pozilie al centrului
(y MManv) sau m+ MG
yi,
AIM,.
‘at devine m? - MG?
23 man/AiMh
wailicie 3)
M;Mj= MMj 4+-MM?—2 MM;M M; de unde
MM; —M;Mj. Inlocuind in relatie obtinem m?+ MG?
MM}—MiM})= ¥. maa
be Yymamy (MM?
1 is
¥ many MMG
6 (CY mam MME Ym; M aR)
é zi
Ym MMPS) mim MM} = SY any, MAY may MMe
ier iy 1 i
ms Me
mY mi MAP —¥ my my MME
‘ =i
alegem acum M=G oblinem:
mS mGM}=¥ mg om; (MM)?
1 i 0 locul geometric este cercul cu centrul in P si de raza y 7.
Analizim acum cazurile particulare cerute.
Fie triunghiul ABC si cevienele A
AD, BE, CF, concurente in P.
1. c=y—2—l1, sistemul {A, B, C}
cu masele {1, 1, 1} face ca P=G centrul
de greutate al triunghiului.
2. x=sin (2 A), y=sin (2 B),
z=sin (2 C) (problema C: 814) sistemu-
lui {A, B, C} i se ataseazi masele
{sin (2 sin (2 B)- si
i cum P este fix
cA- sin (2 A), FA- sin (2 A
B- sin (2B) si astiel P=0 centrul
cereului circumseris Na
g(B) (C). Sistemului {A, B, ©
masele {ig (A), tg (B), tg (on obtinem DB- tg (B)=DC: tg (C)
=EA- tg (A), tg (A) =FB- tg (B) si astfel punctul P este de aceas
Fiaoereentetl triunghiuiui.
4. v=a, y=b, z=c. Rationind analog gasim P=I, centrul cercului
inseris in triunghiul ABC
2) Fie poliedrul [4,, 4, ... Ap] inseris in sfera S (0, R) si numerele reale
pozitive m, mi,
i=1, 2, ...,nastfel ineit S$ my—m, (n>4). $& se giseasc’ locul
a
33 Geometric al punctelor P din interiorul sferei pentru care $) 2A «mem,
PB,
unde {A¢, B} =PAtN S(O, R), i=1, 2, ..,.n.
(Generalizare a problemei 21576", G.M. 10/1988)
=
Sohufie.
Atasim sistemului {4,, Ag, ..., Aq} masele {m,, mg, ..., mn} $i notam cu
G centrul de greutate al sistemului astfel format. Considerém P un punct
oarecare in spafiu si seriem relatia ui Leibniz:
Sy mes PAP = m- FG? Sm GA ().
a a
In aceasta relafie punind P=0 objinem: Jy my-0A?—m- 0G?+ ¥" my-GA} (2).
rat
Din egalitafile (1) si (2) rezult: mj-GA2—RE- § my—m- OG? m (R2—0G).
1
Mai folosim puterea punctului P fafa de sfera: PA;+ PB)=
—PO*,
PA * _myP AY
Sy ee 8
im PB, oh
Avem de aflat locul geometric al punctelor din interiorul sferei pentru care
PUPGE RE 068) oh
oa =m, egalitate care se mai serie: PG?4 R?—0
sau PO?+PG?=0G?, ceea ce arata ci locul geometric cautat este sfera de
diametru 0G, unde O este centrul sferei date, iar G centrul de greutate al
sistemului de puncte {4,, Ag, ..., An} la care am atasat masele {m,, Mg, ..., Mn}
Observatie. Pentru m,—m, =my=1 se obtine problema 21576*.
3. In orice triunghi avem egalitatile:
a) 0G2— Rta (2-02-02),
b) 1G? 12+ se a2-+2 62-42 c2—3 p?).
+4 Rr—p*=2 r?—4 R® cos (A) cos (B) cos (C).
Solugic.
a) OA®+0B2+0C2
3 0G2+GA°+GB°+GC%R continua.
Aver: 0={" 9 (2) dz= G(1)—G (0) unde G este 0 primitiva a lui g pe [0, 1].
oo
Deci G(0)=G (1) si conform teoremei lui Rolle existi x,€(0, 1) astfel incit
G (%)=0. Deoarece g(x)=@(x), oricure-ar fi xe [0.1], avem g(a%)=0 si
f(x)
1 Ga j
de unde rezulta inegalitatea din enunt.
tix 1ta5 Day
Deci:
P4. (Admitere facultatea de matematied 1988). Fie f, 9: [a,b] +R continue
b] si derivabile pe (a, b). Dack f ( )=0 si f(x) g (2) —F (x) g(x) 40
ar fi ve (a, b), si se arate cx ce [a, b] astfel incit 9 (c)=0.
Solufie: Si presupunem ci g (x) #0, oricare ar fi xe [a, b] si consider’m
bila
Ge 7 Hila, HR care este continnd pe [a, b} yi deri
oe
pe (a,b). Cum h(a)=h (b)—0 rezuM conform teoremei lui Rolle c& exist
6 (a, 6) astfel incit h (¢,)=0. Avem deci f'(c) 9 (¢)—f (e,) (4) =0 ceea ce
contrazice ipoteza problemei. ‘
P5. (EC. Popa, GM. $— 1979), Dack f :[1,2n+1] = R (neN*) este
© funclie derivabila, atunci exista n puncte distincte c;¢ (1, 2 n-+1) astfel ca:
¥en
1
(ey (fap de
Solugie: Funclia f fiind derivabila pe [1 2 n-+1] este continua si deci
marginita pe acest interval. Prin urmare functia g (x) =(—1)1 f ([2] ) este mir-
ginita pe [1,2n-+1] si, fiind continua aproape peste tot, va fi integrabila
jemann pe acest interval. Avem:
"(pe read) ae -f fA) det () £Q) ar—
i 1 Je
SAL Pn D aet Oren) deft
+f) PU) ax
+f2)—-f B)+f (4) — ... —f(2n—1)+f (Qn).
Functia f indeplinind condifiile teoremei lui Lagrange pe intervalele [1,2],
24], -..,[2n—1, 2 n], existd ce(1, 2), e€ (3, 4), «5 Cn€ (2n—1, 2 n) astiel
Ineit: [2)—FM=f (4), [)-$O=F'G), -- F@n)—f2n—1) —f(ey)-
Putem deci scrie:
(DEP (Le) arf EDL (@)+ + Flea) =F fled
37 P.G (E. C. Popa—0.M. — fava localit— Sibiu 1984). Fie f : [0,1] +R
o funclie care admite primitive pe [0, 1] si F 0 primitiva a sa. Sa se arate
c& exist punctele distinete c,, ¢, cx€ (0, 1) astfel ca: f (c) F (c)—(1—c) f (cy)
+F (c,)-ef (@x) F (¢9)-
Soluie Deoarece F este derivabilé pe [0,1] si F? este derivabila pe
[0, 1]; conform teoremei Iui Lagrange, exist& ce (0, 1) astfel ca:
F?(1)—F2(0)=2 F (¢) Fc), care se mai poate serie:
F*(1) —F*(c)+-F*(c) —F#(0) =2 F (c)- F(c).
Aplicind din now teorema lui Lagrange functiei F? pe interyalele [c, 1] si
[0, c] rezulti c& exista ce(c, 1) si ce (0, c) astfel ca:
(1c) 2 F (cy) F(cy)-He 2 F (¢3) F’ (@) =2 F(c) F'(e), de unde:
(Le) f ()F (¢:)-hef (2) F (¢)=f (c) F (c), ceea ce trebuia demonstrat.
P.7, (Dan Voiculeseu). Fie a,b,c eR, a(b—a) fc).
Solujie: Considerind Eg)n— F: (a, )]>[—1, 0) si aplicindw-i
teorema Ini Lagrange, rezulti ci existi ce (a, b) astfel incit: F (b)—F (a)=
me (Boca) OO deaunde:
Pe)
BG As » aga ec f%(c)>(b—a) fc).
PS. (E.C. Popa — O.M. — etapa locali — Sibiu 1988). Fie f: [0,1] > R
© functie care admite primitive pe [0, 1] si F 0 primitiva a sa. Si'se arate
c& exist ce (0, 1) astiel ca:
VITO F Ol <1+F%)
38 Solutie: Consider’m functi (0, 1]+(0, 1], sicon-
14+F# (x)?
ni Lagrange exista ce (0, 1) astfel ca:
©), de unde: ‘Le (1)=9 (0)! =| 9’ (©)|- Ins | 9 Q)—9 (0)| <1
ae 1 dack c>0 si deci 4
in (1
we (—1, 0) avem: (Ite) #<1eu ce (1,0) si deci =
In
zie ef 1>In (1-2), oricare ar fi xe (—1, 0)U(O, 00)..
Evident cf (14 > 1 pentru x € (0,00). Pentru
&=*_ <1, In conelu-
»
PL. Fie J © R un interval iar f:1-+R o functie de clas’ C? pe I.
Daci a, bel si f'(a)—f'(2)=0, atunci existi ce (a, b) astfel inet:
re)
(0) -fo| <©
Solufie: Din fermula lui Taylor in punctul a, pentru x= -
=) =p (ay | ars (
se
a
obtine: |
Pra)
unde qe {a E-
Analog pentru punctul b se obfine:
ath (abd
=f (i)-+
rf 2 } 103 ( 2
unde Ge (
Scazind relatiile scrise mai sus si
f'(@)=['(H)=0, se obfine:
O— 0) —f@t
(o-a)*
a
2% re@-re@l
de unde: | f(8)—f(a) |< + max (Ie)! [b= | rol
unde cefe,, ca}.
39 P.12, (R. Popovici), Sa se arate ci:
i Ing de=\In &, unde 1<£ <4 e-1,
1
Solugie: Din inegalitatea Cauchy-Buniakowski, avem:
ee 2
Ing dx} < nzar)/ Var)
(Sis ne da) (i; nde |({
Dar conform primei formule de medie rezulta ci existi Ee (1,2) astfel incit:
\) Inede—, ing, de
1
: \. Invdx=Inde.
1
Vin €)?< In 4e-1 dack si numai daca E<4e.
P13. (A. Cofa, O.M. — etapa judefeani 1977). Se considera functia
PRR de forma: P(x) =ay2"+dy_,2®"+ ... -aya--ay unde aeR, i=0, n-
SA se arate cA exist& ce(O0, 1) astfel ca:
ay
Keo R41
=P()
Sotutie: Conform primei teoreme de medie pentru integrala Riemann,
existi ce (0, 1), astfel ca:
i P (2) dz=P (c)
: " seat z 5 5
Dar | P@e\de= $a = +0, astiel ca ' P(ayde= ¥ problema
k=O te >. key
este rezolvata,
P.14. Si se demonstreze direct a doua formula de medie pentru integrala
Riemann in cazul particular cind f este continua iar g este monotona si de
clasi C!, adic& f, 9: [a, b]>R si exista Ze [a, d] astfel incit
\ f(g at=g (a) fF at+9 00) i: fat.
Solutie: Fie F(x)=§ f(t, xefa, b]. Avem: \ fgat
* 9g F'dl=
5 2 ‘, aa , x
= j q'Fdl. Functia g fiind spre exemp'a monoton erescitoare ayem
9 >0 si deci exist Ee [a, b] astfel mett:
C 'Fdl=F (€) (: gat.
Atunci: i {9 d= g (b) F(b)— 9 (a) F (a)—F (8) [9 (1) ~9 (@] =
“TOF @-F@I+9@ OPO] —g(o (fala [f fat
Emil C. Popa
ee ee ee
40 Probleme pentru examene si clasa
i Gimnaziu
1. Aflaji numerele de tre
20, 50 si 70.
cifre, care dau acclasi rest Ia imparlirea eu
(Clasa a Vea)
i se determ
2 din proporfia:
+1991 1991
2 AbGs.. $100 Se
(Clas a Vi-a)
CD, DA ale
3. Fie M,N. P,Q resp
patrulaterului convex ABC.
AC—BD\
S-ar putea să vă placă și
- Revista Matematica A Elevilor Din TimisoaraDocument20 paginiRevista Matematica A Elevilor Din TimisoaraPetre Ciobanu100% (2)
- GAZETA MATEMATICĂ Seria B N04/2022Document63 paginiGAZETA MATEMATICĂ Seria B N04/2022Petre Ciobanu100% (1)
- Exercise Supplement of GMB 4/2022Document16 paginiExercise Supplement of GMB 4/2022Petre Ciobanu100% (1)
- AsTra Matematica V1N4 - 1990Document60 paginiAsTra Matematica V1N4 - 1990Petre Ciobanu100% (1)
- AsTra Matematica V1N5 - 1990Document52 paginiAsTra Matematica V1N5 - 1990Petre Ciobanu100% (1)
- GAZETA MATEMATICĂ Seria B N0 5/1986Document36 paginiGAZETA MATEMATICĂ Seria B N0 5/1986Petre Ciobanu100% (1)
- AsTra Matematica V1N1-1990Document60 paginiAsTra Matematica V1N1-1990Petre Ciobanu100% (1)
- AsTra Matematica V1N2-1990Document52 paginiAsTra Matematica V1N2-1990Petre Ciobanu100% (1)
- Elemente de Calcul Vectorial - O. Kreindler (1956)Document73 paginiElemente de Calcul Vectorial - O. Kreindler (1956)Petre Ciobanu100% (1)
- AsTra Matematica - V1N0-1990Document28 paginiAsTra Matematica - V1N0-1990Petre Ciobanu100% (1)
