ol, 1, Hr. 4 Continut Articole - O propsictate a punetului intermediar in unele teoreme de medie, de &. ©. Popa aes Fractii eu simplifiedri frauduloase (Ml), de D. Aew.... Steuetura unor grupuri finite, de L. Agnola, ©. Agnola:- Note Asupea unei inegalitd{i pentru numerele reale, de S.S. Dragomir.. Bers O relatie remareabild eu volume, de H. Daceleseu - Pilule O eondifie neecsard yi sufieienté ea un inel ea pateu elemente sd fie corp, de &.@. Dopa--- Probleme yi solutii Matematica pitied . COiata matematied Dublieatie a Asociatiunii Cransiloane pentru Literatura Romana 4i Cultura Doporului Roman é Septembrie 1990 22 24 28 30 52 54ASTRA MATEMATICA (AM) este 0 revistd publicat& de Asociatiunea Transifvand pentru Literatura si Cultura Poporulul Romin — ASTRA — si apare de cinci ori pe an: Februarie, Aprilie, lunte, Septemb~'e si Noiembrie, POLITICA EDITORIALA, Scopul revistei este dea prozenta matematica fn trdirile el. AM ou este o revisté de cercetare, in general, dar prin materialele publicate doreste s& deschids apetitul cititorului pentru matematicl, De aceea, este bine primit orice material referiter la orice domeniu legat de matematic’: articole, note, pilule (matematice), probleme deschise, probleme propuse etc. Materialele trimise pentru publicare trebule si nu mai fi fost publicate tn alt parte. Preluarea lor in alte reviste sau cirti se face numai cu sprobarea EDITORULUI. MIC GHID FENTRU AUTORI, Titlul unui articol trebuie s& fie scurt, conginind cuvinte cheie referitoare la tematica articolului. Primu! paragraf sa fie de introducere si astfe! ‘conceput incit s& trezeasci interesul cititorulul pentru parcurgerea articolului, Pe cit posibit se va evita incircarea articolului cu teoreme, leme si propozifii. Demenstratiile vor fi clare $i bine ilustrate. Se vor evita calculele lungi $i greoaie, ins se vor dz suficiente detalii astfel ca cititorul si poatd singur obgine rezultatele, Incercati sé Inl&turati jargoanele matematicii specializate si notagiile complicate. Articolele trebuie si contin’ aplicagii si exemple. Figurile trebuie si ajute la captarea interesului cititorului si la intelegerea ideilor din articol. Bibliografia va fi redat& clar, Orice articol trebuie redactat cu multi atengie. In uitima instargi, autorul raspunée de acurateyea matematic’ si de scrierea corecté a uerdrii. Articoleie pot fi scrise in Roméné, Englez3, Francez’ si Germand. Imediat sub citlu, {In stinga se scrie autorul iar In dreapta adresa. Urmeazi un rezumat in limba engiez® daci arti¢olul este scris intr-o limbs diferiti de Englez8. Ele vor fi dactilografiate Ia dou rinduri, cu margine de 1,5 em. Figurite vor fi Intocmite separat, cu cernesi§ neagr& sau tus, originalul fir litere si Inc3 un exemplar cu literele completate, Autorli vor trimite originalul si inci dou% copii la editor si vor pastra © copie. Materialele nepublicete nu se Inapoiazé. RECENZI! $1 PUBLICITATE. Editurile si cel Interczagi in publicarea de recenzii sau de- publicitate sine rugagi s& trimité materiaiele direct la secretariat. Ce ee ABONAMENTE. Abonamentui anual pentru membrii ASTREI este de 75 lei $i se achité odaté cu taxele (120 lei anual; pentru levi gi studengi 60 ict). Pentru nemembrii ASTREI 4i biblioteci un abonament este de 100 lei. Mengionim ¢é membrli ASTREI au reducere de 25~30% Ia toate publicatiile ASTREI si cS preful pentru zierul Foaia Poporulul — ‘organul oficial al ASTREI, se inciude in taxe. Taxele si abonamentele se achité prin mandat postal direct 1s Secretariatul Consitiului Central al ASTREI (institutul Teologic Universitar Ortodox, Str.1 Mai, Nr. 20, ASTRA) sau in contul CEC 45.11.09.35. Orice altd corespondenti se trimite direct D-lui Nicolae Gastone, setretar I la ASTRA, Inseitucul Teologic Universitar Ortodox, Str. 1 Mai, Nr. 20 (ASTRA).ASTRA MATEMATICA Septembeie 1990 EDITOR Dumitru Acu Universitatea din Sibiu EDITOR! ASOCIATI Alexandru Lupag Universitatea din Sibiu Emil C. Popa Universitatea din Sibiu Dorin Andrica Universitatea din Cluj Doru Isac Liceul Gh. Lazi — Siblu Constantin Catrina Inspectoratul scolar — Sibiu Constantin Tarnu Inspectoratul scolar — Sibiu Dan Virgilius Liceul Gh. Lazér* — Sibiu Tiberiu Agnola Liceu! Gh. Lazér* — Sibiu Mircea Ancuta Scoala generals Nr. 17 ~ Sibiu SECRETARI loan Popa Inspectoratul scolar — Sibiu Nicolae Gastone Secretar | la ASTRA Publicatie a Asociatiunli Transilvane pentru Literatura Roman’ $1 Cultura Poporului Roman Publication of the Transylvanian Association for Romanian Literature and the Romanian People’s CultureJanos Bolyai (1802—1860) — mare matematician gi fiu al Transilvaniel. Creator al geo= metriei_neeuclidiene. Janos Bolyai (18021860) — Great mathematician and a son of Transylvania. The crea- tor of the non — Euclidean geometry. 2ARTICOLE ARTICLES O preprieiate a punctului intermediar in unele teoreme de medic Emil C. Popa Universitatea din Sibiu 2400, Sibiu, Romania Abstract. Using a B. Jakobson result ({1]) we'll prove in this article a Very interesting property of the intermediar point of the first and the second mean value theorem for the Riemann integral, of Lagrange and Cauchy theorems, and the Taylor’s formula (with Lagrange’s remainder). Se stie cf in teoremele de medie apare existen{a unui punct ¢ apartinind unui interval [a, 6]; desigur cA atunci cind b+a avem si cra aga c& este natural si ne punem problema existenfei limitei lim 5 Ss joa Da B. Jakobson demonstreazi in [1] pentru formula de medie (" f(t) df= ena (ta) f(Q, un rezultet aparent surprinzitor si anume & lim 5 . ie Ea ea Vom demonstra in acest articol ci acest rezultat se pastreazd (in anu- mite conditii) si pentru alte teoreme de medie. 1 TEOREMA 1. Fie f.9:{a, b]-+R, funcfii continue cu f derivabild in a, g nenegativé si f’ (a)-g (a)#0; din prima formuli de medie pentru integrala Riemann avem: oricare ar fi a € (a, b], exist cy € [a, a] asifel ca fF Og@ al=f 2): {9 (0 at Alunci lim ai Demonstrajie: Fie F,G: [a, b]>R definite astfel: F (x)= Ke f(g (Hdt—f(@- is g(t) al, G (x)=(a@—@). Cum F este derivabilé iar G' (x) 40, pentru orice x € (a, b] avem: tim 2 < jim awa G(x) me = tiim [ees | = af (@-9@), aesi conform teoremei lui |’Hospital: eRe yet gi eae ® lim FE = Sr @ 9) Evident avem: F(x) r . ce (24) si 4 Fy dt 6) lim LE2=1@ _ pra, tim =9(@), eee pran 4 deoarece ¢.sa ciud xa, Cum f’ (a): 9(a)40, din (1), 2), (8) rezult& ck lim *7* exista, ste finit& si avem: wae Dea SF) 9 (=F (+9 (a) tim » de unde lim Fats Wa toa 1 > Corolar 1.(B. Jakobson [1}): Fie f: [a, b]+R o funcfie confinud pe [a, B], derivabild in a, cu f’ (a)#0; din prima formult de medie pentru integrala Rican avem: oricare ar fix € (a, #], exist cy €[a, x], aslfel inet (7 f (Q dt =(2—a) f (c2). ew Atunci: lim a wma Demonstrajie. Luim g: (a, b]>R, g ()=1, in teorema 1. TEOREMA ®. Fie f,g:[u,b]>R, f continud, g monotond si derivabild eu f(@)-9' (a) 405 Din a doua formuldé de medi pentru integrala Riemann, avem: oricare ar fi xe(a, b], existi cz €[a, x], asifel tnett: \; Og Wdl= 9 (a): ‘e f+ (2) - \; fat. ena 4 1 Atonei lim ==. wie toa 2 Bemonstrajie: Fie F,G: {a, b] +R doua functii definite astfel: F@=( fO9 ata (a): ff (at G (a) =(x—a)*Cum F este derivabili iar G' (x)40 pentru orice x € (a, b}, avem: LE) 9-9) FF) 4-9 Fe) lim = lim aya G(r) ya 2 (ea) f roa @ si conform teoremei lui I'Hospital: an F(a) a) lim — — asa G(x) =— tim] 9 @)- SI) f(@), Agi : 59 @ 1. Evident avem: fm ditt (x = dt— 2 it Poa) a (roa oe) {" fae aC) | fod G(x) @ “= (1) dt—-g (2) fe roa eee Got : deci: oe (1) dt 6 ga), ‘ oo femt : a a ma . Apoi: (6) Hin, Oe egy lin (row-r@, Na Cy _deoarece ¢, 3a eind xa. Cum f(@)-g' (a) 49, din (4), (5), a (6) rezulti ci tim , este finita si avem: i f@a @=—f(@-g' (a): lim dack si numai dack lim FEOREMA 3, Fie f, g: (a, b]R, doud funclii continue pe {a, 6), deri- vabile pe (a, b), derivabile de dowd ori in a si g’ (x) #0 oricare ar fi € fa. b], Jag Wl (a): g" (a); din teorema tui Cauchy, oricare ar fix 6 [a, awem g (a)#g (x) si existd c, < (a,x) astfel ca LOMO _ fe.) gga) ge) Alunei: limDemonstrajic. Fie F, G: 4, > R, R@=h@-f Oy @— —9 (a) oa siG @) a2, derivabile pe [a, b) $i G’ (a)#0 pentru orice g(a x € (a, db}. Dar: re) _ fe. (ax) —g'()* £L r : g(x) g(a) eh fin in OS wa G(X) Sa 2 (2a) axe F = ‘7 @) |= si conform teoremei lui I'Hospital: a + (x) o Ere Pe de alt& parte: Ig (@)—g (@)) FQ) Re G(x) a x Bee - fey 2 x) ley) ®) ae) Cy Dar: « fe) f@) (9) lim g(C2) g@ | f(x) 7 F im 2O=4 4’ (a), deoarece c, Yt “exist, este finila |. -g' (= lim daci si numai daca Corolar 2. Fie [: [a,b] > R conlinud pe [a,b], derivabild pe (a, b) si deri~ pubild de doud ori tn a, cu [%(a)#0; din leorema tui Lagrange avem: orieare ar fixe (a, b], exista ¢, & (a, %) astfel ca f()—f @=@—9 [ (e). Alunci: Demonstrafie. Aplicim teorema 3. pentru g@)=2, g: [a, JSR TEOREMA 4. (Sebastian, / . Fie x9 <1, I interval si f: 1>R de n-£2 ori derivabildt pe I si f+ (xq) 40. Conform teoremei Tui Taylor avem ct oricare ar fix ¢ 1, exislii cy intre xy six astfel incil: r a yeh fo. aT fees (+) P@=f edt AP G+ + SS fom gtDacit pentru orice x € I\ {x9} fixdim un ce pentru care are loc (*), alunci: ee Tad, lim: aot © Demonstratie: Fie FP. G: 1+R douk functii definite astfel: ee Se S00 (ay) fn ay, FF f (2) io G @)=(a—ay)"¥, Cum F 5i @ sint derivabile de n+1 ovi pe I, avem: ton BENG) iy AOE er GOD (2) pez (nt 2) t si conform teoremei lui 1'Hospital: fleet) si Nigye + Ee ¢ deoarece ¢,>%9 cind xz. Cum. fH+% (x) 40, rezulti ch lim a ogee exist si este finita si avem: Ee n+2) pe 242) (x) +i Been Urs ay] (x) ree dack si numai dack lim z ee nea BIBLIO GRAFIE 1. Bernard Jakobson — On the mean value theorem for integrals ~ The American Mat- hematical Monthly, Vol. 89, 1982, pg. 300-301. 2. Sebastian Anita — Problema C: 725, Gazeta matema 3. Gh. Siretchi — Calent diferential si integral, Baitura, Bucuresti, 1985, 9, 1987. tiinlified si encicloped 7Fractii cu simplificiri frauduloase (Ii) . Dumitru Acu Universitatea din Sibiu Catedra de Matematica 2400 Sibiu, Romania ‘Abstract. Fractions with fraudulent simplifications are the fractions that from the point of view of usual simplifieation rules are incorrectly simpli- fied, hut still the resully obtained are correct. : Beyining will [1] we present a systhematie research on the fractions with fraudulent simplifications. In [3]. there are more open general problems~ } BLA. Carman is of the opinion that as soon as we surpass Uhe thau- sands order or more, fractions with fraudulent Simplification are rarer and rarer. In this article we find all the fractions (4) in which the frandulent simpl fication is done hy the mu written in_brackets, The results oblaine show that R, A. Carman’s hypotesis is fals. In the, language of the diophantine equations we ean say that we Rave found all the solutions of the diophantine equation (5). ’ We mention that all through the paper we have Worked only with numbers : written in the decimal system ber 2, - 1, In [3] profesorul Solomon Mareus pane tn evyiden{A importanta fractii- lor in care se pot face simplificdri (rauduloase, Arata eX o simplificare de tipul ga [ai—a/b, a,b <{1,2,...,.0}"ae?, este permist numai ia tenes =1(8) 19) _ 4 266) 49) 4 13) Gt 4-= ©) 4 Intre parantez seris cifra (numarul) cu care s-a fieut simplifiearea, con- yentie ce se va pistra si in continuare In [1] am aritat c& simplifiearile din (1) ramin valabile si daci inver- stim tract Pornind de la fractile (1) side In altele, in [2] se formuleazd mai multe ahestiuni de cereetat, in legitura cu fractile ew simpliticart iranduloase. © astfel de problemi este urmiatoarea: sd se determine fracliile Gy. &1/ . Bye BD, GD, aye My S {ls Wes Me aéb, astfel ca 2) = et A 5 nleNynoad =p ie at ci singurele fractile Aceast problema a Jost rezolvali in [1], unde am ara (care satisfac (2) sint: : 3) 166... 6/66... G4y1199 4. 94 [668 ... 65 n ori n ork n ori not 1 ori ova mi, paiieear Prin iaversarea {racliilor dia (2) s2 o9fia2 9 ari solutiile sintinversele frac{iilor-din ¢Tn [1] am studiat si efectuarea uno Frauduloase pe vertical: Robert A. Carman [2] opineaz’ eA: de indala ce trecem la numere de o-"d- nul miilor saw mai mari, fenomene de tip! simplificarilor frauduloase in frachi ar fi tot mai rare, Rezultatele din prezental arlicol vor ardla ct ipoteza lui Carr man primeste un réspuns negaliv, «2. In continuare ne propunenr si rexolvan! determine fractile “at, by ay ©. problema generala: sii se f m {ie ets pee tyb, Geb) 1, aslfel incit (4) t° 10-48) de unde . ©) Se n ori n ori =1/1, din acest motiv in enuntul proble Pentru rezolvarea ecualiei diofantiene ¢ yalorile lui a, care sint valorile posibile a pus ahd, yom analiza succesiy, dupii ale lui,b sin. Cazul 1, a=1. Beuatia (5) devine ) ete Dach b—2, ayinei din (6) avem egalitate imposibili deoarece (10"—1)/4 nu este numa&r Pealrn b=3 din (6) rezulti : ‘Trebuie gisit n natural astiel incit 10% —1 sa se divid’ cn 7, Guin ordinul lui 10 modulo 7 este 6, adicd 10 (mod 7), rezulta ci pentru n=6 m, m=1, 2...., avem (10"—1)/7 numar natural, Pentru m—1, adicé n=6, obtinem Et t Astfel am gasit ci in fraetia de baz simplificarea Irauduloasii cu 128571 obtinind 1 In general, pentru n=6 m, m=1, 2... aven 71) | (128572)... (28571) —1 m ori m ori 1 (128571) 428971) ... (42!Dac& b-=4, din (6) rezulta Epbgy HA (10"—-1) /6=668... 6, nori egalitate valabili pentru orice n natural, Astfel s-a gasit prima fractie de la @). Pentru 6=5, din (6) rezulta 5(10"—1) /5 Berea a n ori Si aceast’ egalitate este valab’ doua fractie de 1a (3). Pentru b=6, din (6) ob{inem ecuatia pentru orice n natural $i astfel gasim cea de a =6 (10"—1) / 4=3(10"—1) /.2, care este imposibili in numere naturale deoarece membrul doi nu este numar intreg. egalitate imposibili deoarece ultimul membru este un numar intreg de (n-+1) cifre. : Pentru b=8, din (6) deducem 4(10"—1)=4:99...9 n Ori egalitate imposibila deoarece ultimul membru este un numar infreg de (n+1) cifre. Daca b=9, din (6) gasim ye Tat =9-°99...9, Tori egalitate imposibilé. Prin urmare, in cazul a1, solutii pentru ecuatia (6) se gisese numai dact :, exeptind calculele, si pentru celelalte valor , in continuare vom da num pentru care avem solutii si vom serie numai fractia de ba: grupul cu care se simplificé fraudulos nu se mai repeta. Cazul 2. a=2. Ecuatia (5) devine @ Dack b=1, gisim n=18 m, m=1,2,. ale lui a se proce- yalorile Iti D sin adie& cea In care (20—5). i fractia de bw y=2 b0"—1 10Gm, m=1,2,... si fractia de baz 11761705882) ist a) ele Cae Daca b Daci b=6, gisim n= 5, obtinem cea de a teia fractie de la (3). Cazul 3. a=3. Ecuatia.(5) devine AS) Dac& '=1, atuncin 3 b(1Q"—1) | (30—b), .-, jar functia de baza este = 3 (1034482758620689655124 Dacé b=4, obtinem n=6m, m si fractia de bard vac) (9130 17826086! 173) 7 =3i7. . Eeualia (5) devine 20a "A LOW Pentru b=1 gisin n=6m, m=1,%, , Th : Wiehe wonitdo ta4 Daca b- Pentru D—3, aflim n=3 m, m= lodheabsi@racitiavdal bilzay 4 v= (i Tp son ae PD A s08 in BE ee Lt Dy gs gut fapetia ap baz SEIOPOOTOT = ys. . obun wilaol 24 fond wi 4 font buns ae Igy7058823520411764, v1 cu Eractia de bazi Pentru b= aflim fractia a patra de Ia (3). Cazul 5. a=5. Eeuatia (5) devine (10) 5 (10"—1) | (60—6). Daci b=1, gisim n=42m, 1 cu fractia de baza: Sts 7a) t 1 unde Dac b= unde Ss Ty y= 3191389351702127659574168085 1063830507240: 22m, m=1,2,..., cu fractia de bazd nude Pentru b “a =813053488372093023255. Daci b=8, atunci si fractia de baz (5) devine a = 6 b (10"—-1) | (60—4). Daci b=1, avem n=58m, m=1,2,..., cu fractia de baza SG Ge ey I=61, unde yy 0» By — 101694915254237288195593220356983050847457627 1136440677966, 12Dac b=2, atnnci , eu fractia de baza 5 Gag 2) | Crags BD =6/2, unde 2068 18m, m=1,2 103448275 Pentru b= avem 1 cu fraetia de bazi 6 Gage a) | Cage. 21) 3 unde Zig | —315789473681210526, Di b=4, ave n=6 m, m . cu fraetia de baziv ri) 46/4, unde Dac b= + eu fractia de bazit Pentru > San @ unde ; = 7924528301 886, fractia de bazit Ba Daci b—8 avem n=6 m, m=1, 2 ugde T= 101446 Pentru b=2 g im n=33 m, m=1,2,..., cu fractia de bazi unde 388059701 492537, »2,... eu fractia de hazPentru b=5 gisim n=6 m, m=1,2,... cu fractia de bazi 7 (% + 1) | + #538461. «, cu fractia de bazit unde © unde Cazul 8. a=8, Ecuatia (5) devine (13) Bq. £1=8 W(10"—1) | (80—B), Dac& b=1, atunci n=13 m, m=1,2,..., cu fractia de baz& 8@s-. m) | Gis. mT =8/1, "1 = 1012658227848, , cu fractia de baza 8¢ unde Zs Pentru b=2 avem n=6 m, m 28) whe (205128) 2 .., eu fractia de bazi =) _ _8 Gi1688) 8B 3 Pentru D=4 aflim n=18 m, m=1,2...., eu fractia de baz& B Gig. %) | Gig--- ti) 4=8/4, Bg.» T= 42105262157947378. gisim n=3 m, m=1,2,..., cu fractia de bazi TG) _ 38 (648) ,2,..., cu fractia de bazi 8 a Gans Pentru b=7 avem n=8 m, m= 3@ | Cw t=87 7612328, unde m2 Cazul 9, a=9, Ecuatia (6) devine yr By—9 H1O—1) | (90—1), , cu fractia de bazi (14) Daci b=1, oblinem n=44 m, m=1, 2 TG a) | Ga - wI=Ol, 14unde qq. X1=10112359550554797752808988764048943919224719. Pentru b=3, gisim n=28 m, m=1,2,3,..., cu fractia de bazi mh) 3=9)3, unde 2068965517241379, . eu fractia de baz unde 418604651162790607674. si fractia de bazi Daci 6=5, avem n=16 m, m=1 ) | Cig) unde 5294117647058823. Daci , atunci n=41-m, m=1, 2, cu fractia de baz& o@a a) | Ga 27=9/7, unde @ 1... 2 =75907614457832326301 204819277 108433734939, Pentru J=8, ayem n 12,2, cu fractia de bazi Tea) _ ew 9 =)8 (7s 8° Cu aceasta problema pusi este rezolvati complet. Observatie. Evident ci problema a : ‘ Gawayd_ b ay)! are ca solutii inyersele fractiilor gisite ca solufii Ia (4). Intr-o Iuerare ulterioari yom prezenta alte fractii cu simplificdri frau- duloase. BIBLIOGRAFIE 1. Acu, D., Fractit ew stmplifiedri fraudutoase (1), Astra Matematica, Vol. 1, Nr. 3, (1990), 11 —~ 2, Carman, R. A., Mathematical Mistakes, The Mathematics Teacher, Vol. 64, Nr. 2, 971), 1091 3. Marcus, S., Soca! matematicit, Ed. Albatros, 1987. 4, Niven, 1., Zuckerman, H, S., An Introduetton to the Theory of Numbers, John Wiley Sons, Ine., Second Ed, 1966. 15Structura unor grupuri finite Liana Agnola Liceul Gh. Lazar" Tiberiu Agnola 2400 Sibiu, Romania Abstract. In this article we present some notions of the finite groups theory at the elementary level and we give the structure of the groups with less than fifteen elements. The paper has a methodical scientifical character. Pentru inceput vom da citeva notiuni clementare de teo! grupurilor, Detinitie. Fie Go muilfime si «0 lege de compozifie pe G. Cuplul (G. +) se numeste grup dact legea - este asociaticd, admite element neutru (notat tn general cu e) $i orice element din G este simetrizabil in raport cu». Dacd legea este comutaticd atunci (G, +) se numeste grup comulativ sau abelian. Reamintim cA o lege de compozitie este o aplicatie 9 :@xG+G Definitie. Fie (G, -) un grup si HCG. (H, +) se numeste subgrup al lai (G+) dact (H, +) este grup. : Teorema. Fie (G, +) un grup si HCG. (H, +) esle subgrup duct si numai dacd (¥) x,y €H, ay te H. Definitie, Fie (G, -) si (G',0) doud grupuri si functie [ :G+G', Fune- fia f se numeste omomorfism de grupuri dact (V) x,y eG avem f(x y)= =f (x)of (y). Dacit, in plus. f este bijectie, alunci f se numeste izomorfism. Yom presupune in continuare cd dou’ grupuri sint diferite dac& mu sint izomorfe. Delinitie. Fie (G, +) un grup. Dacit G este 0 mullime cu un numir finit de elemente n alunci G se numeste grup, init, Numdrul n se numeste ordins grupului, Vom nola in continuare a” =a" a>... +a; unde compunerea se face de n ori. Detinitie. Fie (G, -) un grup si aeG. Dacd (3) k eZ, ak—espunem ci a este un element de ordin finit al tui G. In ca cd a este un element de ordin infinit, Daci a¢G este un element de ordin finit, aiunci cel mai mic numar intreg n=O astfel incit a”—e se numeste ordinul lui a 0 asifel ineit contrar spunein Detinitie. Fie (G. +) un grup si X 0 submullime nevidd a lui G. Se numeste subgrup al lui (G, °) generat de X, intersectia tuluror subgrupurilor Tui (G, -) care con{in pe X, Mullimea X se nuineste sistem de generatori. Daca X genereazt pe (G, +), atunci (G, +) se numeste grup general de X. Feoremi. Fie G, ~) un grup si Xo submultime nevidd a lui G atunci subgrupul lui (G, +) generat de X este format din toate produsele finite de clemente din X si de inversele acestor elemente. Definijie. Un grup. general dé un singur element se numesle grup ciclic: Urmitoarea teoremd este cunoscuta sub aumele de teorema lui Lagrange: 16.Teorema. Dacit (G, +) este un grup finit si (H. ©) un subgrup ul lui G, + atunci ordinul Ini (H, +) este divizor al ordinului lui (G,-). Consecinta. Dacd (G, +) este un grup finit de ordin p. cu p numar prim alunci G.+) nu are subyrupuri proprii. Ne vom ocupa in continuare de structura grupurilor ciclice. In primul rind vom reaminti ei grupurile (Z, +) si (Z,, +) sint grupuri ciclice, Feorema. 1) Orice grup cicl# infinit este izomorf cu (Z, +). 2. Orice grup ciclic finil de ordinul n este izomorf cu (Z,, ie a elementul ZG, respectiv f Demonstratie. _ Uyor ef aplica tia f: re genereava grupul (G+). Se yerific ZG, prin f(")=a" este un izomorfism. rem Orice subgrup al unui grup cictic este um grup cielie. Demonstratie. Fie (I, +) un subgrup propriu al grupului-cielic (G, +) generat de a. Elementele lui H sint puteri ale hui a si exista printre ele puteri cu exponenti pozitivi (daca a *= 1, atunci si ate H). Fie a” elemental din H cu cel mai mic exponent pozitiv. Evident, n—1, altfel (11, -)—(G. -) Din ave H rezulté ca sugbrupul generat de a” este subgrup al Ini H. Dac: subgrupul (H',-) generat de a” este diferit de HM, atunei exista a = 7, al = il’, deci nt 1, adied F=kn LU’ eu 1g ln. De aici resulta ab0, al lui n, numérul elementelor din G al cdror ordin divide ped, nu depiseste pe d, alunci grupul G este ciclic. . Demonstrafie. Fie d un divizor al Ini n pentru care exist un element de ordinul d (daca toate elementele lui G, +) au ordinul n este evident ci (G, +) este ciclic). Atunci ordinul elementelor a’, 0 Siin general 2, y,#0), rezulta ci si (G, -) confine elemente de ordinul n, deci (G, -) este ciclic. TEOREMA. Orice grup abelian de ordin q+ p, eu p si q numere prime dis- incte este cielic. Demonstratie. Conform unei teoreme anterioare exist a, b in grup astfel incit ord (a)=p si ord (b)=. Deoarece grupul este abelian ord (ab)=p-q. Deci elementul a+b genereazi grupul. Se poate demonstra si urmatoarea: TEOREMA. Orice grup de ordin p-q. unde p si q sint numere prime, p aay. 19s ty, Oy, WY Acest grup este necomutativ si izomorf eu grapul'diedral cu 10 elemente 203. n=8. SA presupunem maf intii cd (G, +) este abelian, Ordinele ele- mentelor pot fi 1,2, 4,8 Distingem cazurile: a) (3) ae G: ord (@)=8 Atunei (G, +) ~ (Zy. +). b) orice aiemant din (G.- ) are ordinul <8 b) (8) «eG, ord ()=4, Avem deci in G elementele distincte ,.8, 0 0% 9g]. ate. Dintre cele patru elemente rimase alegem unutl, fie acesta b. De asemenea si formam gi produsele ab, u%b, a*b. Elementele e, a, a2, a, b, ab, ab?, a°b sint distinete. Si consider pe b®, Dacd am avea b?=a sau ba" ar rezulta e& ord (b) . Evident b? & {b, ab, a®), a8b}. Ramin deciposibilitatile-? =e sau b2=a2, Dac& 6°=e atunci.ord (b)=2 si funclia f':Z,xZ,+G prin f (i, =a" - yf este un izomorfism intre (G, -) si (Z,%Zai +) ¢ Daca b*=a*, atunci, notind ab=e, rezultivel a%b—ae, ab—=ae si b= ; in plus ¢* ah adic&ic are ordinul 2, In acest caz un izomorfism eG: ya (Z,xZ,3 +) este dat de [ :Z,xZ,7G, fi, p=ae, ba) Orice element diferit de ¢ are ordinul doi, In acest caz se arath, in mod analog, ch, G—fe, a, I, ¢5 ab, ac, be, abe} si e& funclia [3 Z2xZyxZoG, f (ij, W=a'bict este un izomortism intre G, -) si (Z.xZ2xZs, +). Fie acum (G, +) un grup neabelian, Dacd toate elementele lui (G, +) au ordinul 2 atunei G, +) este abelian deasemenea daci in (G, +) exista un element de ordinul 8 Asadar dac& (G. -) este neabelian (3) a © G; ord (a)=4, De asemenea (3) beG, ord (b)=2. Evident e, a, a?, a5, b, ab, a2h- ab sint distinete, Deci Ge, a, a, @, b, ab, ab, ab} si ab 2b yerilicd c& ba=ab si ch b?=e sau b¥a%, Astiel se pbtin dowa caz ©) G={e, a, a, a, b, ab, a®b, ab} unde ba=a% si at=b=e, care este numit grupul diedral cu 8 elemente. d) G={e, a, a*, a®, b, ab, ab, ab} unde ba=a%h sib este numit grupul cuaternionilor. Analog se gasese pentru n=12 grupurile (Z,2, +); (Z2%Zyy +)? grupul altern; grupul diedral cu 12 elemente si grupul cu elementele e, a, a®, a, a, ab, ab, ab, ath, wb cave satistac condiliile: ue, a?—? si ba=b°a BIBLIOGRAPLE 1 2. Ion D. Ton, clclopedied, 1981 3. Ion D. Ton, €. Ni 1981 , Algebrd abstracté, Ba. did. si ped., 1975. \4, C. Nastasescu, Complemente de algebra, Ed. sliintifies si en- a, N. Radu, D. Popeseu, Probleme de algebra, Ed. did. si ed.,NOTE NOTES Alexandru Lupas: editor Universitatea din Sibiu 2400 Sibiu, Romania Notele se redacteazi dupa aceleasi principii ca articolele (vezi coperta interioara). Se trimit direct la editorul de rubrica. The notes should be edited following the same principles like the articles (see inte- riour cover). They will be sent directly to the column editor. On an Inequality for Real Numbers Sever S. Dragomir Casa Corpului Didactic Ser. Bega Nr. 14 1700 Resita Jud. Carag-Severin In this Note we shall point out an inequality in connection to the well known result due to Cauchy-Buniakowski-Schwarz which says that: a) Lay we (Yad iE where a,, h, are real numbers (i=1,...,) and the equality holds in (1) it there exists reR so that aj—r b, for alli=t,....n THEOREM. Lel a;, b, (i vst) be real numbers. Then one has the ine= quality: Q YES es Yayo yYals me ee =I Proof. For all «, 9, y so that «>0 and y° 2yuy by for all I, k «nm. Suming after J and k to 1 at n, we derive that 2 Vay be i et @ naSdinsye Er istNow, if we choose ¥ @ andy: Sb: a a we have «>0, y*, then a yay Be AS ae , aS ab; > ian ion Dl tet fet b). If (a¢—4;) (bj —b)) 29 for all i,j=1 i.e. the finite sequences (a; % are synchronous and S a,b,>0, ir then also: . Hag ne(§ ws) > 1H aS ad = 1 The proof is obvious from above theorem and from Cebyshev's inequalily for asynchronous (synchronous) sequences (see e. g. [1 Yay ue (<) aad, a 1 1 and we omit the details REMARK. The first inequality in the above corolla of Cauchy-Buniakows! second y gives a refinement y ‘chwarz’s Tesult for asynchronous sequences and the equality shows that (1) is stronger than (2) for synchronous sequen- ces with ¥' a:b,50. We also rems et k that the equality holds in the above ine- qualities if the involved sequences are constant. REFERENCES: - D. S. Mitrinovié (in cooperation to P, M. Vasic) Analytic Ineguatitics, Springer , Berlin, 1970, 23Q relatie remarcabila cu volume Nicolae Pavelescu Liceul ,Mircea cel Batrin” Str. Arges Nr. 51 4000 Rimnicu Vilcea Romania ‘act. ‘The object of this note is the following If ABCD is a certain tetrahedron inscribed in S(O, R) shpere, P a point in space (P dosen't belong to the edges of the tetrahedron, PeS (0, R), P doesn’t belong to the tangent planes to the sphere in the points 4, B,C, D) and Ay, By, Cy, D, ure the points of intersections from the semiright lines (AP, (BP, (CP, (DP with the S(O, R) sphere then: Nee ast cab) UV [A BED) © Pas: PRPC Pp where $(P) is the power of point P confronted by the sphere S, In prezenta nota se extinde th spatin, la cazul tetraedrului, rezultatul pentru triunghi oblinut in [1] de citre N, Bisboaca si M. Ceteras. Rezultatul principal de aici il constituie urmatoarea TEOREMA. Dacd ABCD este un tetraedru carecare tnseris in sfera S(O, R)s P este un punct in spatiu (P nu apartine muchiilor tetraedrului, Pé&S (0, R), P nu apartine planelor tangente lasferd in punctele A, B,C, D)si Ay, By, Cy. D, sint punetele de inferseclie ale semidreptelor (AP, (BP, (CP, (DP cu sfera S(O, R), atunci: VAlAy By GDA oi SCS PAS PB PC unde S (P) este puterea punctului P fata de sfera S. Demonstratie. Introducem urmatoarele notat DA=l,, ~DB=my, DO=nm,. BO=q, (3) obtinem: a3 BC; =BC* BP | PCS 4 = Bie : a “ In mod analog se oblin tn seriu condensat cinci vela{ii eare impreund cu relatia (4) se uy: |S(P) DN= PY 6) my ny, i=1, 2, iar drele A, B,C,D, respe: Din relatiile ©) objinem acum unde wefar, by X,. ¥; respectiv X,Y sint yieluri dinstinete tn tetr : iv ABCD. ty= + (gly bymet eg PA> PB. PC Pp bymy-+ ny)=ky (6) unde ee ee z PA In mod analog avem si reletiile: ty Kya) iva) unde relivtoch. ¥eth. mu nibs Din relatiile (6) si (7) se obtine: T De aici si din (1) vom avea: Kee TR ailich tia din enuot Nota. Considerim ca este natural ca tetroedrul AyB,C;D; din enuntul acestet teoreme 54 fie numit. tetraedru cireumpedal asociat punctului P, prin wie cu denumirea de triunghi cireumpedal existenta in gcometria triunghiului intr-o configurajie esemAnatoare, adie’ CAZURT PARTICULARE 1° Daca P coincide cu O atunci: Viagem Vee Cor 1deci V[ABCD]=V[A,B,C,D)]. 2° Daca P coincide cu centrul de greutate al tetraedrului ABCD notat cu G si utilizind formulele: 1G? = R?— ee AOS m?tn®) (vezi [3], pag. 190) +B? pe 2 m2 ne 4 it mi Lm? m3) (vezi [3], pag. 192) (unde a, b,c, 1, m,n sint respectiv lungimile segmentelor BC, CA, AB, DA? DB, BC, iar m, este lungimea medianei din virlul Ne {A, B, al tetra, edrului), deducem urmitoarea relatie (ce credem cA apare a VIABCD] 956 m2m&m2m3, formula ce extinde in spatiu, la tetraedru, 0 problema care in [4] pag. 260 este ~ atribuit& lui Rouche si Comberousse. Folosind aici inegalitatea dintre media aritmeticd si cea geometrica obti- nem V[4,B,C,Di] >V[ABCD], inegalitate ce extinde la tetraedru problema 10,2 pag. 90 din [2], autor RK. R. Janié, Avem V[A,BiC;D;]=V[ABCD] echivalent. cum echivalent eu ABCD echifacia 2 pag. 243 din (3). 3° Inegalitatea obfinuté la 2° are loc intr-un cadru mai general si anum Daci A,B,C,D, este tetraedru cireumpedal asociat unui punct P situat in interiorul sau pe sfera de diametru (0G), tetraedrul ABCD find neechifa- cial, atunei are loc inegalitatea V[A,ByC, Ds] >V[A BCD]. Prezentém in continuare o solutie la aceasta afirmatie. Fie S; sfera de diametru (06). Avem — PeS,Ulnt S;, de unde wGP0)>z | 2; de aici OG2>OP*46P% (8) Din relatia lui Leibniz aplicata in ABCD obtinem: Mp=Me=Mp, 1, ultima echivalenta avind loc in baza problemei GPt= = (PA PB*+ PC?+ PD") a +4+P4 mn) (9) 1 0G?=R*- bey (10) Relatiile (8), (9) si (10) ne conduc la inegalitatea: 4(R°—OP*) > PA*+ PB*4 PC*+ PD, ~ (yy Folosind acum teorema si inegalitatea (11), vom avea: V [4 BG Dy (ROP) (Paty PBL PCA PD). 6 PARPIEPCAPD? ultima inegalitate rezultind din inegalitatea mediilor. P 26Problema anterioara extinde la tetraedru un rezultat pentru trianghi sta- t de V. Cirtoaje si M. Laseu. In incheiere, plecind de la faptul ca in orice triunghi ABC neechilateral centrul [al cercului inseris este situat in exteriorul cercului de diametru (06) (N. Pavelesen si M. Laseu), precum si de la faptul & triunghiul circumpedal asociat punctului are aria mai mare decit cea a triunghiului ABC (M. S. Klamkin, {2}, pag. 90, problema 10.1) eredem c& in mod natural poate fi emisa urmatoarea: Conjectura. Intr-un tetraedru ABCD neechilacial, centrul / al sferet inseri- se se afl In exteriorul sferei de diametru (0G), iar tetraedrul circumpedal aso- cial punctului J are volumul mai mare decit volumul tetraedrului ABCD. BIB OGRAFIE 1, N. Bishoned, M. Geteras: O relatie remareabild ex arti, Gaz 2. 0, Bottema, R. Z. Djordjevié, RR. Janié, D. $. Mitrinay Inequatities, Groningen, 1969. 3. D. Branzei, S. Anija, ©. Gocea: Planul si spafiui enetidian, Ed. Academiei, Buen~ Festi, 1986, ta Matematica nr. 7/1989 P.M. Vasié: Geometric Vraju geometrie’ demodate, Ed. Albatros, curesti, 1983 SA iubiti Asociatiunea ,,ASTRA* — cititori ai acestei reviste Daca lucrati pentru Asociatiunea .ASTRA“, sa stili ci Iuerati pentra propaisirea noastra, a tuturor Asociatiunea . ASTRA* doreste wn popor roman sinatos, destept, vrednic, cu viala imbelsugeta sicu ineredere intr-un viilor stralueit. Inscrieti-va ca membrii ai Asocialiunii .ASTRA* la Dspartimintal sau Cereul cultural din localitatea D-voastra. Daci nm exista, infiinfali-l cit mai repede, Abonati-va la revista Astra Matematica, Fiind la inceput de drum, ea sre nevoie atit de sprijin financiar, cit si de sprijin cu materiale pentru publieat. Subscribe for .ASTRA MATEMATICA*, Being a new publication it needs both financial assistence and materials for publication. 7PILULE PILLS Editor: Emil C. Popa Universitatea din Sibiu 2400 Sibiu, Romania Pilulele sine materiale scurte referitoare la diferite aspecte din matematica: observatii metodice, noi demonstrarii pentru anumite teoreme sau rezultate matematice, noj solvtii Pentru probleme mai vechi, probleme rezolvate cu erori etc. Bibliografia se citeaza in continutul lucrérii Materiatele pentru aceasti rubric§ se trimit direct la editorul ce rvbrica The Pills” are short materials relating to different aspects of mathematics: method o- logical observations, new demonstrations of certain theorems or mathematical results, new solutions for older problems, problems so'ved with errors 2nd ‘0 on The bibliography is mentioned in the contents of this work. The materials for this co- lumn are to be sent directly to the column editor. © condifie necesara si suficienté ca un inel cu patru clemenie sa fie corp Emil C. Popa * Universitatea din Sibiu 2400 Sibiu, Romania Problema 47* din Manualul de Algebra pentru clasa a XTI-a (edifia, 1987, g. 48) are urmatorul enunt: »Fie A={0, 1, a, b} un inel cu patru element si numai dact existd x eA aslfel incil 1+x=2 Manualul continind indicatii numai pentru demonstrarea necesitatii, vom prezenta aici 0 solu{ie completa, relativ seurta faa de cele vazute pind acum, pe Irdlali cé A este corp daca 28Fie A={9, 1, a B} corp si functia bijectiva f [PsA >A, [@=14 Ti@=z sed Avem: Sfa=o y= bath si =140+1+1+1+a}1+h,-de unde 141+1+1=0) Din (41) 121) ai lui zero) si deci at+a=0. 4-0 rezulta ch 1£1—0 (un corp nu are divizori Sa observam cA mu pute avea 1-ba—0 (441) nici 14a=1 (a0) si nici 1+a=a (140), asaoed 14 ab. Di Prin urmare a (1--a) 1 ey 40, abe toll) Hearn « 1, @+a=1, @=l—a, a=1+a, cctd. Reciproc, din a?=14-a rezulta eh a? —a=1 si deci: a) a (aul) a=1 Dia (4) observa c4 nu putem avea a—1=0 si nici a Apoi a—1 a (opusul lui 1 nu este ) si ramine « Relatia (1) devine ab—=bu=t si A este corp. : ANUNT! Cit de curind yon incheia tiparirea revistei ASTRA MATEMATIC anul 1990, Sint pregatile pentru tipar numerele 1, 2,3 pe 1991, Prin materialele publieate revista si-a cistigat unanima {ara eit si peste hotare. Dorind si ajungem la zi pind la si apelim Ja cititorii nostri pentru reinoirea abonanientelor si sustinere financiar si cu materiale pentru publieat Sperm ca pretul revistei si-] mentinem intre ! Datorita scumpirii taxelor postale, abonamentele individuale suport cheltuieli suplimentare. De aecea, cei care dorese si faci abonamente indi- viduale pe anul 1991 yor achita suma de 150 lei, Abonamentele in grupuri de cel putin 25 abonali devin recip tabile. Astfel de abonamente se pot face in seoli, institutii, a acest _caz coslul unui abonament este de 125 lei Pentru membrii Asoci ASTRA costul unui abonament este de 100 ei (plus taxa de membru — 120 lei) 2A pe wwrecivre, ait in til anului 1991, a revistei, 30 lei ‘oc profi- peiatii, In Asist la un seminar al lui Heidegger. Curios, nici el nu poate scapa de Ucurile profesoratului, Vrea raspunsuri corecte: nu si gindeasc4 elevul, deci se aproximeze: ci sa slic. Esenla profesorului e de a impiedica gindirea sa fie ciulare, spre a fi exactitate SA nu se poala fara asta? (Constantin Noi Jurnal filosofic)PROBLEME : PROBLEMS AND St SOLUTII SOLUTIONS Editata de (edited by) Doru Isac Editori asociati (co-editors): Virgillus Dan, Constantin Catrina, Constantin Tarnu; Cristian Bugiu, loan Popa, Nicolae Suciu, Petru Vlad, Nicolae Secelean Problemele propuse vor fi trimise la editorul rubricli Doru Isac . is iceul Gheorghe Lazar Str. Gheorghe Lazar, Nr. 1-3, 2400 Sibiu. ‘ Fiecare problema va fi insozita pe o foaie separati de solutia autoruluj. Se primese pro- bleme propuse pentru gimnaziu si liceu. Problemele trebuie si fie originale. Solusiile 1a probleme se trimit in termenul indicat, pe aceeasi acres’, Red actarea sol tiilor sd fie clara, cu indicarea surselor bibliografice pentru formulete speciale utilizate. Dact dumneavoastra d esc operiti ci o problema este cunoscuta vi rugam sa ne scrieti, indicind sursa bibiografica unde se afla, Rugim ca fiecare material trimis la redactie sa fie insorit de adresa. exacta, gotnitt Problemele propuse in acest numar se primes solutii pind la data de 1 septembrie 1991». Each suggested problem should be accompanied by the author's solution on a separate sheet of paper. We will accept only original problems for junior. (Sth-8th forms) and senior (8th-12th forms) secondary school. The solutions to the problems should be sent within the required period of time on the same address. The editing of the problems should be clear indicating the bib'iographic sources for the special formulas used. If you discover a known problem among the proposed ones please let us know, including the biblio-raph ¢ soirce thre it is to be found. Each material should be accompanied by the exact address To beconsid ered for pub'ication, solutions should be mailed before September 1, 1991 G.15. Propusit de (Prpposed by) Nicolae Suciu, Sibiu Fie A mullimea numerelor naturale n, care dau restul 1 la fiecare din impartivile: cu 7 a lui n, cu 5a lui 2n, eu 3a Ini dn a) Si se determine multimea A, b) Sa se arate ci A nu contine patrate perfecte, Let ¢ be the set of natural numbers n that leave the remainder 1 at each of the divisions of n by 7, of 2n by 5, of An by 3. 1. a) Determine the set )) Provethat A contain no perfect squai G16. Propusi de (Proposed by) Marius Antonescu, Sibiu. Sa se demonstri : ae eit i : . cA mumarul are cel mult nr cifre dupa virgula, (V)aeZ, (V)neN. Generalizare. s 30Prove that the number has less than n digits after the point, (V)a eZ, (V)n © N. Generalization, GAZ. Propusi de (Proposed by) Carmen Céluliu, Sibiu. Se considera O un punct oarecare pe med P(P ¢(BC lui ABC. Daca BONA si CONAB sii se arate ch F. (BC) ) of the triangle ABC. ‘onsider O a random on the median AP (P If BONAC={E} and CONAB={F}, prove that FE || BC. G.18.. Propusd de (Proposed by} Horia Comsa, Sibiu. Fie cercurile C (01; r) si C (Ogi rz) secante in A si B, astfel incit: punc- tele O,, O2, A, B Sa se alle pe cercul C (Og; rs). SA se arate (AB este —~ toarea unghiului 40s. b) In conditiile punctului precedent, ry hisec Let two circles C (Oj; rm) and C (Oz; 12) intersect in A and B, so that the points 0;, 02, 4, B belong to C (03; r5). Prove that: a) (AO; is the bisector of the angle 0,AB if and only if (AB is the —~ bisector of the angle 02.95. b) Considering the provious point, r)—ray 9. Propust de (Proposed by) Alin Pop, Sibiu. se demonstreze ca triunghiu] ABC de laturi a, b, ¢ este echilateral at b4+ 8 = — este numar natural. ab+ ber oa Si daci si numai daca Prove that the igle ABC with the sides a, b, ¢ is equilateral if and only if is a natural number, ab ca 21. Propusd de (Proposed by) Doru Isac, Sibiu. in triunghiul ABC consideram cevienele AD, BE, GF, Notam eu N simetricul lui C fata de mijlocul segmentului (AD), SA se arate ca N, F, D sint coliniare daca si numai daca BF este mediana a triunghiului ABC, In the triangle ABC consider the cevians AD, BE, CF. Noting with N the symmetric of C to the midpoint of the segment (AD), prove that N, F, D ave collinear if and only if BE is median of the triangle ABC. 31- Propusi de (Proposed by) Mihai Damian, Sibiu, Sa se determine functiile f: NN eu urmatoarele proprietali: a) f este strict crescitoare pe N; b) f Q)=25 fim") =f ny, (¥) m,n *, prime Intre ele. Determine the functions f: N-+N with the following proper a) f is strictly increasing on N; : b) f Q)=2: f(m™)=f (my, (¥) m,n N*, relativeli prime. L.23. Propusi de (Proposed by) Mircea Lascu, Zaléu. Se consider& mat \=(a;i=tm, 2 =N,nB2, unde = 3 qt. i = apeR, V)kefl 1m}. SA se a jntn +n}. Prove that: ray 24. Propust de (Proposed by) Lucian Tuleseu, Craiova. Fie (rnex un sir de numere reale deti 2sin x, Xo —a eR, SA se caleuleze lim (ax t de a) latia 5. ,.1 20s v4 Let (,)aax be a sequence real numbers de ned by the relation 5 agi HC08 qt jaculaite lim (ry ih L.25. Propusi de (Proposed by) Tiberiu Agnola, Sibiu, [: RR o functie continua, astfel ineit lim f(a)— ae RR Sa 1 se caleuleze lim (f f(x) da ie norcal do Let f: R "be a continuous function so that lim f (v)=-a © R* 1 Calculate lim | ‘ f(x) ax} : 32Probleme de matematica date la admiterea In Universitatea din Sibiu, Facultatea de SLiinte, specializarea MATEMATICA-INFORMATICA Tulie — 1990, Prezentare de asistent universitar Eugen loan Draghicl. ALGEBRA 1. Pentru ce valori ale parametrului real m, inecuatia (m—2)474-2(2 m—3) 27-+-m>2 este verificaté pentru orice x ¢ R? Tl. Fie a) SA se arate ci | z|—1 pentru orice 2 < R. b) Demonstrati c& orice numir complex de modul 1 poate fi seris in mod unie sub forma de mai sus. TIT, Fie mat fade Oo | unde ae R. 05004 S. WV. se calculeze A”, ne N, Fe ay, dy, 12, dys1 mumere Teale in progres cl Sau = Ys a a SA se demonstreze ci aritmetied, Se noteaz’i ¥ Clown = Keo se arate cf polinomul P (a)=nx"—(n4.1) 2h41 este divizibil cu (w—1)*, Sa se determine citul, ANALIZA MATEMATICN, I. Fie sirul de numere reale (x,), ne N, cu , t=0 si t= 7 1 pentra n>1. a) SA se arate c&: x,=1t b) SA se caleuleze lim x, I inte grafic functia fs Ry se repr prin f(2)= | 33III, SA se caleuleze derivata de ordinul n pentru functia f:(—00, —1) U len 4 ojo definita prin f (x)=In (2 22—8 2—3), TV. Calewlati integrala unde @ este un parametru real. Pentru ce valoare a parametrului real 2, functia f :[—1, + definita. prin ol | este continua pe domenin! de difinitie? Qigx, are ig daci x € [—1, 0) daci a=0 dack x € (0, +00) GEOMETRIE PLANA SI IN SPATIU, GEOMETRIE ANALITICA $I TRIGONOMETRIE I, Pe laturile AB, AC ale unui triunghi dat se iau de la B si C catre virful A, segmentele egale BD si CE a) SA se arate ef, dac& M este punctul de intersectie al dreptelor BC si DE, avem relatia: AB- MD=AC- ME (AC> AB); b) Sa se determine lungimea segmentului BD in funetie de laturile tri- unghiului astfel ca MC=CB, Il. Fie tetraedrul ABCD si a, b, ¢, d, lungimile indltimilor duse din virfurile A, B, C, D; fie O un punct oarecare in interiorul tetraedrului s a, %, y, 8 distantele punctului 0 la felele BCD, CDA, DBA, ABC. Si 00s demonstreze relatia: TIL Si se rezolve ecuatia sin%a+cos¥z=1, unde n este un numar natu ral, Discutie. + IV Se dau punetele P, Q si un cere fix eu centrul pe dr M,N capetele unui diametru de pant variabilé al cercului. geometric al intersectiei dreptelor MP si NQ. V. Fie ABC un triunghi dreptunghic in A si fie. AH inallimea cores- punzitoare acestui virf. Si se determine unghiul 7, stiind ci avem relatia ta PQ. Fie se afle locul m An” unde m este un numar pozitiv dat, SA se discute dup’ valorile date luiw: 34SOLUTIL ALGEBRA. I, Notim y=2*<0, re R si f(y)=(m—2) J = 3) ayn 2: Dac& A’=(2 m—3)?—(m—2)? m+5<0, atunei s(t, : Deoarece (1. Z}ne. co) =, resulta ci dack ecuatia f(y)=0 mu admite solutii reale, atunci m & (2, co), adich m—2<0 ceea ce inseamna ed f (y) <0, caz care contravine cu cel cerut in problema. Prin urmare, ecuatia f(y) trebule si aib’ solutii reale adica A,'>0 sau me (-21 Ju 3 M2) 4 Deoarece trebuie ca f(y)>0, y>O Inseamna ch reprezentarea graficd a functiei fly) trebuie si fie o parabola en punct de minim (altrel ya exista intotdeauna un yo>0 a. i. f(yo)<0), deci m—2>0. In plus, radicinile (sau ridécina) ecuatiei f(y)—0 trebuie si fie negative (daci una ar fi strict pozitiva, ar exista o vecinatate a ei in care f ia si valori negative, chiar daca veci tea este inclusd in (0, co), Conditiile s = me(2, 0), me (—c0, 1JU 23 thys>0 echivalent cu 1>0, me R <0 echivalent eu 2 (2 m—3) / (n—2)<0). Cum m ¢ (2, 00) rezulta 3 i ; me fe 5 >}. Intersectind se obtine: m (2, 00) A (Ge. UL, 0)\ B}Jn ‘eS 3 2y>0 (V)xER deoarece y nm urmare (m—2) 4°42 Daci m=2 avem f(y) Pp (2 m- 2tym>2, (y) ee R, daci si numai Observatie. Notind g (x)=(m-—2) 474-2 (2 m—3) 2° +m —2=(m—2) (42+ 4+4-2741)42-27, Deoarece vrem ca g(x)>0 pentru orice 2 ¢R, avem lim gy (x)20, (m—2)>0 deci m ¢[2, 60). Invers, daci m ¢ [2, 00), avem (m—2) (4 deci inegalitatea ave loc dac& si numai d simpli nu a fost dat& de nici un candidat. +QW4A$2- WOW rER me [2, 09). Aceasta solutie =1ceea ce trebuia demon- 35b) Dack z=—-1 ecnatia — nut are Solulii (este incompatibila) , deci in enunt a existat o se&pare si anume: orice numtr complex de modul t, care este diferit de —1, poate ff scris in mod unie sub forma: ees atib ou abe R a+be=t: (a, D)z(—1,0). ind (abi) (1—2 =1-4% i obfinem: | (a+ bn)-+i (ban) =1-+-2i cu condifiile: ‘ at i) | (a, b)#(—1, 0), ima ecualie aver 0, deci da a+b, i b= 4 b—O atuncia—I si deci b 1=(140i)/ (1-01) si deci =a) |b. larea partilor imaginare din prima egalitate) dedu- lent ci a%—1 pentru in caz contrar din a®+ -b2=1 ar rezulta b=O si s-a contrazis astfel conditia (a, )4(—1, 0). Dar a?-£ 521 rezulta b (1a) (14a), de unde b / + —a) | by pentru 640 (pentru 6=0 cazula fost studiat); prin urmare expresiile de la (2) si (1) pentru % sint identice, adied sistemul (+) este compatibil. Prin urmare C\{1} cen | , ane Ra. (UE Ri) | Gnd). a) ndidatii nu au sesizat se&parea din enunt adic& faptul c& ‘Au fost date solutii care folosese si scrierea sub form trigonometric’ a nume- relor complexe, dar care nw diferfi esential de solutia de mai sus, care sa yrut pur algebriea, IIT, Qatl 1 3 3043 2 Orie nee Lo 010. itt Presupanem si s& demonstram ed \ 1 k+1, da+ = od WegAtunci APH A ata 1 Py eee ak ee | Ort by . \ 6 0 1 in virtutea prineipiutui induetiei complete se poate serie foe Ales v | | See? mn | 0 0 1 ca atl ier WV. a2 S lotr] Yats Y (= ate i=l ist = (ntl) a, + 222 f, unde cuir sa notab’ rafia progresiei aritmetice ty. ay eset, Prin urmare Sa [ (np =a nr/2 () ne yom folosi din now, (ca si mai sus) de formula @ =a, +-(k—1) r unde a esple primul termen al progresiei aritmetice, iar r in cele ce urmeazi valia sa, precum si de rezultatul bine cunoscut ¥y (p1)m= 2" i Auunci Ys Cha = 3 Chat ir) = Yy uGhtr: kh a io : ’ n ni * aot aati Ske = a2" ten Y — a : yn iten, E Day a8 Yy Ch} a2"ban 2" (2) a ‘Vinind seama de (1) rezulta imediat ©& x, Chae paaee V. Sa nottim f,(2)= P (a) (n+l) © + (nD) — ne A = 1)? na 4+ fala); fi@)= 1)", Presuptnem c& fy este diviz cocticienti intregi, astlel ineit fi bil cu (w—1)*, adied istA gy, polinom ew Mtunei, din f; (x—1)? (R41) w+ f(a) ave ch “[k+1) oF reg = (@—1)* Fgx] deci (@—1)?| fir Prin urmare, in virtutea principinlui inductiei complete, rezalta ea P(q) se divide ew (x—1) fale) =Din fle) =(@—A)Pna™ fy (2) fa—a(z)=(a—1)? (n—1) a *+-f,_2(2) 0) =A)? 2 2+ fy) x)=(e—1)*, prin adunare membru eu membru gi reducere a termenilor asemenea, objinem: f,(x)=(a—1)® (na”—+(n—1) 224... 42 x41), adicd lui P (a) la @—IP este Fi kek a citul impartir way Dar -Y vt pentu x#1. Derivind aceasta relatie termen cu termen Keo ra) (=i? avem: ¥} kek ceea ce face proba afirmatiei de mai sus. i 1, PO) (nt 1) ot (nt 1) ot) (x18 (1)? Lat ee) = 1) ( wi_y J Observat (1 Dar Q (2) unde Q e polinom de forma Q(z)=z"42"44 ... +241; 4 ne Q@) = aa =nv14 (nl) 28-24... +2a-41 gi problema este rezolvata, 2. P (a)=na"}—(n41) a1; P (1)=0=(a—1) / P (x), conform teoremei lui Bezout: P'(x)=n (n-+1) o®@—(n-+41) nam; P'(1)=0=2(a—1) | P'(x)=>(e—1)? | P (x), ceea ce trebuia demonstrat. Pentru aflarea citului se poate proceda direct la impartirea lui P(x) la 22— —2a+i. ANALIZA MATEMATICA. L. Solufia 1. Din enunt objinem: 1 » maby tap 2D2 Alunei* * * te Y meat > Y te We? 4a 4 kee sau na 3 gat ea @ytZeit ¥ 2 Tat trat—¥ tro &* are oy no 4 not * 3 1 1 1 Lyte at Ye Font+ Yu at qutont — ¥ M2 ka? 4 hed 4 4 le 38Schimbind conyenabil ordinea de fnsumare se objine: 12 12 ant 5 as 1 yttnit Yo 242 y at ttn ke 4 fe 4 fee (S-a finut seama c& to=5 si m=0). Prin urmare avem: capt 1), nel Din aceasta relafie ob{inem: (e-1) Th @x—) Th (u—)= pa = k=l hed 4 hed Schimbind convenabil indicele dupa care se face produsul obfinem: nets =" 6-) Te), bet de unde =14+4= at pentu k=0, 1, Presupunem Alunci a+ 1" td a Aad Deci, conform principiului inductiei complete rezulta ci ays le , nel, neN. b) lim 2, ae ee Solujia 2. a) Scriem ccuafia caracteristic’ a recurenfei liniare din enubt: 4 cinile y=1, m=— 4, 3 —=0 cu ri 4 39Constantele A si B se determina din sistemul: 1)" pe ma Observatic. Deoare in enunt nu s-a cerut gasirea terr al si doar verificarea, mul{i candidali au efectuat ¢ induclie completa, care insé, in multe cazuri nu a fost apli yedearmanualul de clasa a N-a in care se pre dou va ale metodei inducliei complete). IL, f(1)=0, lim f(c)=1 deci y=1 este asimptota orizoataly IIL. Fie a, be R, @20,q:R\ [41 re gay 1 gad acl b Atunei: a= Gn OO eae Din aproape in aproape deducem: ()) { 1) yt fax} by" formula care se demonstreazi orice n>1,neN, imediat prin inductie completa, pe 404e—3 (PE Qa (2 A+ B)x+B—5 A, de unde 2A+B= 4 5 A+ Deci 4 De aici A in Lcaz fla) = [f'@]o—- = Aplin @) si deducem: f@)= Aya pee an a—a dach x>a IV. |r—a]= . a—a daci x1>a Ji tesay yt ttl-@ f =In| 4—a| —In| 2—a| = In a urmare I(@—In |2-+1—a} « : Sore ae poate: = —Inj a—2|4 In] a] = In at a xIn A=" dact a ¢ (09, 1) Deci: T(a)= } In a(4—a) dack ae [1,3 dack a €(3, ©). co) \ {0} deoarece pe clementa- V. Functia este continua in orice punct x» € intervalele [—1, 0) si (0, oo) ease serie cu operatii intre funet re, care se stie c& sint continue pe domeniul lor maxim de defini Pentru ca functia si fie continua pe tot domeniul de definit pe [—1, 00) ea trebuie si fie continua si in 0, adic& Jim f (2) =f (0)=lim f (2): Bo ev ae ie, adick lim f (x)=lim 2 tgxr- are tg rat 0 ee <0 sa =+V a2 0 =0, pentu ci avem o limita de forma 2-°—1/2 —0; f(0)=? Deoarece trebuie ca (0) si fie egali cu limitele laterale ale lui f In 0, 0, rezulta 2=0, Deci f este continua pe tot domeniul de definifie daca si numai daci 2=0. METRIE PLANA SLIN SPATIU, GEOMETRIE ANALITICA SI TRIGONOMETRIE I. a) Ducem KE || AB, K € BC. Din teorema fundamentalé a aseminirii ayem: A D B Kk G ee & CEK ~ 4 CAB si A MEK ~ A MDB; deci EK 1 oe ME AB BD MD" 42ME... = A“* si tinind seam’ de MD Dar BD=CE din ipotezii; prin urmare avem (1) deducem 42 aa de unde AB-MD=AC+ME, ceea ce trebuia A d ace demonstrat. b) BC ‘M implick MB=2a; AB=c; AC=b. Notim BD=EC =x si AD= Din teorema lui Menelaos aplies MD avem: triunghiului ABC cu transyersala ite en atagiile de wal sus) MB AD oan == 1, de unde AE=2 y=2 (c—2), 2a y Dar AE+ C=b, de unde r=2¢ —b. Prin“urmare MC=CB, dack si numai daci, BD=CE=2c—b (BD0). Deci detetminantul sistemului este nul adicd: a—a 8 Y 3 Rene kee gb 3 a 8 ye a 8 1 sa 43tee 0 0 0 see) o}* 0 0 =d| Ja obfinut prin seiderea primei linii din celelalte tre Dezvoltind dups coloa- naa doua oblinem: + [le—a) eda (—0) Ba y+ (—a)] = 6 (dy : e| acd Lac 3--ad y)=—-aed 8—bed 2-4 abed—abe3 ald ¥. b (x ed: ) obfinem: aed B+ bed a-+abed + abd y mm egalitatea de demonstrat. =B d(—ae) abd. Deoarece A= Impartind p: TIE. Dacd n=2 avem sin’e-+eos ute 0, iifinitate de solu ZlpeZ\; remulté cd sin x, cos x stil nentile si sin 2, in abed is =1(V) ee R deci pentru n=2 ecnatia Fie n>2, ve R\!1 \ cos @ nu pot Ina valorife £1 alunei, pentru cd {sin x] <1, din multimea considerati, vom Caml $. Daca n este par, n=2k, k>1 v, cos x £0 pentru orice 2 cos «| <1, obtine: (sin2x)!+ (cos? 2)* 1, atunei + [sin x| +| cos*#z|- ar, n Cazul 2. Daca n este i |sin*e <|sin”x| cosa | =| sin%z] 1, si sin x, cos x40, x| <1, | cos x deoarece | sin a Prin urmare, pentru orice xe R\/TZ|1 eZ storieen ¢ N, n>2, ecuatia 2 ua are solutii, ach n=2 si xe [1Z{7 eZt. avem: dat: €azul 1. n=2k, k>1. Daed 1 este par avem sin [ deci sin? 1= + cos i Leste iCazul 2. n=2k+1, k Daca [este par avem doua subcazuri: a). L +-2)% =—1 si deci In sfirsit, dac’ n=1 ecuatia cos (ve — 7/4) =1 / de unde Concluzionind, ecuatia dati are solut xe! i problema nu este grea, multi candidati aw scapat eazuri Observat at problema’ doar pentru n=1 sin sau aut tem de coordonate cu originea 0, care coincide TV, Solutia 1, Alegem ui a Ox orientata de-a lungul lui PQ, de la Q cu central ¢ ui-dat si cu a la P. : Consideriin raza cercului ca unitate de mésuri in acest sistem. Fie P(a, 0), Q(b, 0). Nottm cu O unghiul format de MN cu directia pozitiv’ a axei Ox, O¢[0, 2x); 8x, 840 pentru ci in aceste cazuriavenro figuré degenerata. 45,Consideram de asemenea ca , adic’ O nu se afl la mijlocul segmentului PQ, caz in care MP|} NQ. Cu aceste observafii putem serie ci M (cos 0, sin 8), N (—cos 0, —sin 0). : R Dreapta MP are ecuatia: —/— a3 a) sind cosa 7 b Dreapta NQ are ecuatia: ~ -—2—) . s ‘ basher yer a {RJ =MPONQ si RG, g), unde % sip se afl intersectind cele doud drepte. Des --, de unde 2 a? 4 eros 0: cos Oa cos H+ b ab ath Atunci g=nesin 025 din (1) reaulta u=sin 0. 2 aby (a -b) cos trata b) nO. _ab+ a cos 0—b eos 9— at te (a a (a+ 0) (cos 9a) —sin 0-—> re pa asia ee nye come Asadar ‘ po "eine, “OK ee Ey th ae Idorg fshetl de unde ; i y sLityios mf gste,cereul,cp gentcul, { amr 8) | Si taka ; soeihsiso bi298 ul Hoa baby 0-0 <0 sz .0]20 0 Sects desi, apapiet iObservatie. Se constats imediat cd centrul cereului, care reprezinta locul geo- metric de mai sus este conjugatul armonie al lui @ in raport eu punetele P si nate la precedenta rezolvare (adicé i figura Solujia 2. Cu aceleasi restrictii ment Om se alla la mijlocul lui PQ) vom proceda astfel (se utilizeaz’ aceas ca mai sus): Se duce RK|| MN, K=PQ: APRK~APOM (| OP| =|a}, | OM| =1, |0Q{=[5)), de unde [REY 2 VER sila | PKj. fom! joP| A RKQ~ ANOQ de unde AL LOKI jb). | RK) =1QK] = Jox| —/001 =| QP] +] PKI =} )—a! +} a] - | RK]. Se remarca in acest caz c& am considerat 0 intre Q si P ‘a (in caz contrar | QK| =| QP|—| PK| si restul se face analog). Pentru a da o ordine presupunem cA Q are abscisa negativa, iar P pozitiva (nu restringem generalitatea in nici un fel). Atunci, din relatia de mai sus, obtinem: —b-| RK| =|b—a+a| RK| =| RK| = constant. Mai mult | KO] =| OP|-+| PK| =@+a° -(a-}-b)>05i arb —b. Se observa deci ci punctul K are pozitie fixd si | RK| = ab |a—b| |= constant, deci locul geometric al lui R este cercul de centru K si raza |. Toate cazurile celelalte, (cum ar fi 0 in afara lui | PQ|, se trateazi analog). Observatie, Foarte putini candidati au rezolvat aceasta problema, acest lucru fiind o consccinta a marginalizarii geometric analitice ca materie de liceu, Totusi a existat o solutie corect neanalitic’, in genul celei de-a doua solujit date mai sus. h, BC V. Notim: AB=e, ¥ AH=h, fk B h ¢ ma. tmpartim ambii membrii cu a si Relatia din enunt devine: p-2= MM, de unde 642 he 47avem: + 42£ =m de unde sin B+2 cos Bm, Goahe Dar, Be (0 x Notim t=tg B<0 si avem prin ridicare la pitrat: (m= 1)PA Lm?A=0,m4 1. Conditia necesard ca aceasta ecualie si aib& solufii reale este A >, adic 4—(m®1)(m?—4) 30, a) Cum m>0 avem 5—n #30 deci me(Q, Deoarece tg B<0 remit cA ecuatia trebuie s& admité cel putin o radacina po- zitiva; cum me J/5 putem avea dou’ cazuri: . 1), m@—1<0, -4/ (m®—1)<0 ), deci in acest caz suma ridacinilor ecuatiei e negativa iar produsul este pozitiv, ceea ce arata e& pentru me(0, 1) problema nu are so- luli deoarece ambele ridacini ale ecuatiei ar fi negative, iar tg B=l-0, Caw) 2. me(t, V3] deci m?@—1=0, 44(F = tl. Daca gradul IT avind o rida 0, (m®— A) | (m®— 1) = i problema are o singura solufie, ecualia de si alla negativa, Acest Ineru se intimplia daci m®<4 adic&é m<2; deci da me(1, 2] ecuatia admite o (2+-mY5—=me) {m2 —1). singura solutie (= Daca m€(2,/5), atunci m® +450 si tylgs0, ty + fp =4| (m*-1) =0; deci ecuatia are doud solufii t,) = A mai ramas de discutat Gazul m=1. Atunci ecuatia devine de gradul 1. —di—3=0, ceea ce este imposibil deoarece {<0. meé(0,1] problema nu gre solutie; smV 5-1 me(1, 2) problema are solutia unica tg B= 72) In coneluzie: 2m. m <(2, V5] problema are doua solutii tg B= - me (J!5, co) problema nu are solutie.J Probleme pentru examene si clasé in gimnaziu 1. Avatati ci nu exist patrate perfecte de forma 5n+8, neN. (Clasa a’ V-a) 2, Sti se demonstreze ci numarul abcabecbacba este divizibil cu numérul aeO00cba (Clasa a V-a) 3. Si se calculeze suma numerelor pare cuprinse intre n@—n--1 si n?-en +1, nen, : (Clasa_ a Vea) 4, Existi numere naturale cu proprietatea ci restul impartirii pitratulu lor la 13 si fie 2.5, 6,7, 8 sau 119 (Clasa a V Ta 2 si B=70°. Pe la Se consider’ triunghiul isoscel ABC in care AB 1° turile , respectiv E, astfel incit ABE (Clasa a View 6S unde a, b corespunz determine unghiurile triunghiului ,daci hy>a si hy>d lungimile laturilor BC, respectiv CA, iar hg, hy sint ind ltimil are laturilor BC, respectiv (Clasa_a Via) 7. Da a; b, ceRs, atunei —— + : lea Fe (Clasa_ a VIIa) &. Fie a, b, ¢, 2, yz numere reale astfel incit x = be +, y = cat 1 ah si ax by + fo relatie numai intre a, b,¢ si una 1, Sa se gi e numai intre x, y, 2 ‘ (Clasa_a Va) 9. Fie ABC un triunghi oarecare si @ centrul sau de greutate. Dacé Gy, G,, G, sint centrele de greutate ale triunghiurilor GBC, GCA, respectiv GAB aria (\ A BC) determinati valoarea raportului aria (AG,GG, (Clasa a VILa) 10. Se considera expresia E(x)= v) Pentru ce valori ale lui reR expresia este definita? 49b) Rezolvati ecuatia Ea c) Rezolvati inecuat d) Determinati multimea (Andrei Porolisseanu, Sibiu — Clasa a VITT-a) 11. Fie P un polinom cu coeficienti Intregi, aN, q un numar prim, q

S-ar putea să vă placă și

• Elemente de Calcul Vectorial - O. Kreindler (1956)

  

  Document73 pagini

  Elemente de Calcul Vectorial - O. Kreindler (1956)

  Petre Ciobanu

  100% (1)
• Revista Matematica A Elevilor Din Timisoara

  

  Document20 pagini

  Revista Matematica A Elevilor Din Timisoara

  Petre Ciobanu

  100% (2)
• Exercise Supplement of GMB 4/2022

  

  Document16 pagini

  Exercise Supplement of GMB 4/2022

  Petre Ciobanu

  100% (1)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• GAZETA MATEMATICĂ Seria B N04/2022

  

  Document63 pagini

  GAZETA MATEMATICĂ Seria B N04/2022

  Petre Ciobanu

  100% (1)
• AsTra Matematica V1N5 - 1990

  

  Document52 pagini

  AsTra Matematica V1N5 - 1990

  Petre Ciobanu

  100% (1)
• GAZETA MATEMATICĂ Seria B N0 5/1986

  

  Document36 pagini

  GAZETA MATEMATICĂ Seria B N0 5/1986

  Petre Ciobanu

  100% (1)
• AsTra Matematica V1N3 - 1990

  

  Document52 pagini

  AsTra Matematica V1N3 - 1990

  Petre Ciobanu

  100% (1)
• AsTra Matematica V1N2-1990

  

  Document52 pagini

  AsTra Matematica V1N2-1990

  Petre Ciobanu

  100% (1)
• AsTra Matematica V1N1-1990

  

  Document60 pagini

  AsTra Matematica V1N1-1990

  Petre Ciobanu

  100% (1)
• AsTra Matematica - V1N0-1990

  

  Document28 pagini

  AsTra Matematica - V1N0-1990

  Petre Ciobanu

  100% (1)