Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
P·ROBLEME
PRAC'TICE
DE GEOMETRIE
Seria
,.Culegeri de probleme
de matematica �i f:z:ca''
@
EDITURA TEHNICA
BUCUREFI - 1990
Capitolele c{irtii constituie o introducere in lumea minunata
a punctelop ~i clreptekr celehre, a geometriei triunghiului, patru-
laterului, cercului, tctraedrului, sferei etc. Pe linga teoreme ~i
probleme clasice de geometrie plana ~i in spatiu, in lucrare sint
puse in e·,irle11Ft contrih,tii importante ale unor matematicil.'ni
romaui (Ghcor.~hc Tijeica. D:rniirie Pompeiu. Traian La!c-scu.
Alexancl111 Pantazi. Dan Barbilian ~.a.) la dezvoltarea geometriei
sintetice ~i pruiecti·,e. !.'l. aplicarea mccanicii in geometrie.
Prin caracterul sau elementar, cartea constituie un matnial
pretios in pregfttirea geometrica a ele·Ji!or din gimnaziu sau liceu,
precum ~i a st11clentilor de la facultiitile de matematica sau de la.
institutele tehnice.
L11cr:irea este clcopotri·dt utila profesorilor de maternat;ca.
din in-dtamimul gimnazia! ~i liceal in mnnca ]or la catedr{1, pc;it;-11
pregatirea gradclor c.liclactice sau pentru cursurile de perieqiouare.
I. GEOMETRIE PLANA g,
2. Omotctle. Aplica1ii 74
0.1. 97
6
4. Teatraedre ortocentrice - 104
4.1. Suficienta conditiei de pcrpendicularitate pcr.tr11 do,d percchi oc
muchii ... . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . JO-I
4.2. Concurenta inaltimilor unui tetraedru ortoccntric . . . . . . . . . . . . . . . . . .
0
10-~
4.3. Teorema de ca~acterizare ........ .. .. .......... ................ 10-1-
4.4. - 4.5, - 4.6. Sfera lui Vo:~";: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10.:::
4.7. Dreapta lui Euler a unui tetraedru ertoccntric ..................... __ 106
7
Par:r.
:rcnrPma lni Hos::nes ............................................. __ ... .•
](J..'i. 122
10_(.;_ 1 r·on~m:i. Ju, l'ascal. Consecintr1 a tcorcmci Jui Pascal 124
10.7. Tcorcm:i. Jui Jlcsargues .... ·...................... :.: :.: : : : : : : : : : : 124
3
,.,
I. GEOMETRIE PLANA
Dc111011stra{ie. A
/
Inmultind prima rclatie cu BC, a
doua cu -BM ~i a<lunfnd relatiilc obtinute, B .___ _~ M - - - - - ~ c
rczultft: Fig. l
9
D,·nwnstrafie (fig. 2).
Conform kort·mei bisectoarei: !.__ = _I!_!}_ •
b DC
_. 1·-~
De aic1 1c.zu ,"
c + b BD + DC ab
- - - - s, 1 se ob tine DC = - - -
b DC b C +
,, . ac
Analog 1 = ---•
L) _)
b+ C
Se scrie rclatia lui Stv ,\·art 111 c;izu l JJ = D:
1
BL----__...□-------"c
hg-. 2 Fig. 3
OG ~ = -] ]>2
\ ,· .. 2_
T ---
0 i'1A '2 - --
2 2
111a.
3 3 9
rezulta OG 2 = -- R 2
1
+- 2
R2 - -
a2
- -
2 1; 2 + C
2 a2
3 3 6 9 2 4
10
1.1.4. Sa se demonstreze ca c fiind centrul de greutate al tri-
ungh1ului ABC, iar M un punct oarecnre in plan se verifica relatia:
MA 2 + JJB + JJC =
2 .1MG 2 -;- G.·F + GB + GC 2 2
Fig. 5
!,3" = b2 - (a2 + 2a
b2 - c2)2
Rc~ulta 1i: = ~
4a-
(2ab - a2 - b2 + c )(2ab + a + b
2 2 2
- e2 )
.
De aici se obtme li" = -2 V p(p - a)(p - b)(p - e)
a
Folo~ind ultima cgalitate ~i formula 5 = ah" rezultii formula ce trebuie
2
stabilit:L.
0
(a 2+b 2 - c2 - d 2) 2 = 4aeb 2 cos 2B +
Fig. 6 + 4e d 2 2
cos 2D - Babed cos B cos D
12
Imnultincl rclatia (x) cu 4, rczultii
16S 2 = 4a 2b2 sin 2 B 4c 2d 2 sin 2 D + + 8abcd sin B sin D
Din ultimdc douft egalitfiti sc obtine
J6S 2 + (a + b 2 2
- c2 - d 2) 2 = 4a 2 b2 + 4c d 2 2
- 8abcd cos(B + £!)
san
p·L D
16S 2 = -(a 2 + b2 - c2 - d2) 2 + (2ab + 2cd) 2 - 16 abed cos 2 ) -,
2
Tk ;~ici ;-cznlUt
165 2 = (2ab + 2cd + a 2 + b2 - c2 - d 2 )(2ab + 2cd - a2 - b2 + c2 +d 2
) -
- '·l cos-.,B+D
16(l()C(. ---
2
sau
165 2 =[(a+ b)2 - (c - d)2] [(c + d)2 - (a - b)2J - 16abcd cos 2 B + .[)
2
Reznlta
16S 2 = (a+ b - c+ d) (a+ b + c - d) (c +d- a+ b) (c +d+a - b) -
, B ...;- D
- 16a bcc.l cos~---
2
;;1 inlocuind a + b + c + d = 2p sc oLtine formula lui Arhirnede
5 2 = (p - a)(p - b)(p - c)(p - d) - abed cos 2 B +D
2
d1 + d2 + da = I, A
h1 h2 h3
uncle hi, lz 2 , h 3 sint inaltirnile triunghiului,
iar d 1 , d 2 , d 3 sint distantele punctului P
la laturile corespunzatoare (h1 = AA 1,
. d1 .A'P
d 1 = PP 1 etc.). Deoarece - = - - - etc.
h1 A'A
rezulta:
A'P B'P C'P B
A~l+ B'B + C'C = I. Fig. 7
13
1.4. TEOREMA (EULER). Daca E ~i F sint mijloacele diagonalelor
[AC] ~i [BD] ale unui patrulater ABCD, atunci func{:oneaza relatia Euler:
AB 2 + BC + CD + 2 2
D:F = AC2 + BD + 2
4EF2.
Drmonstrat ic:
Folosind tcorcma me<lianci, sc obtine
BP=
AB 2 + BC
2
2
--
AC2
4
D
-z;- 2
- _
-
AD 2 + CD
2
2
_ AC•
4
.
AB 2 + AD 2
AF 2 = - - - - - - - - l CF2 = BC + CD
2 2 2
BD 2 _ B_D_
_ •
2 4 2 4
Fig. 8
= AC + BD + 4EP
2 2
14
E
D B
Fig. 9 Fig. 10
A'B' = _l_ AB
2
15
Observatie. Din dcmonstratic rczultr1 ca [A~ A'] estc diametru in cercul
lui Euler. Rczum1 ca dn,plt'!e .-i;A', B~B', C~C' sint concurente.
Se pn,zinL'i. in ro11tin,1are o a!U dcrnonstratie a teorcmei I .6. Pentru
accast,:i se ,·or foloo:i trci ki!t'::
J.6.1. Lema. Lo[:uJ g~nm~trJc al mljlocului N al segmentu!ui 1HJfl.
unde H este un punct fix iar JI descrie un cerc «2(0, R.) este un cerc ..
Demonstratie (fig. I!).
Deoarece punctele O ~i H stnt fixe, rrzultii crt ~i mijlocul w al scgmcn,
1 I
tului [OH] este un punct fix. 1n plus, c,)S = -- - Oilf = - R = co.v.stant.
2 2
Rezulta cft punctul N descric ccrcul (2 ( CJ),
'\.
. \. C
Az
Fig. 11 Fi,;. 12 Fig. 13
Vig. 1-1
&( (u, ~), unde w este rnijlocul scgmentului [OH].
16
Fie A~ mijlocul segmentului [AH]. Se considera Min pozitiile A, A2, A"
(~i a113loagele). Sc obtine ca mijloaccle A~. A 1 ~i A' ale segmentclor [HA],
[HA 2 ] ~i [HA"] apartin cercului @( ul, ~) • Prin urmare cele noua
puncte (A', A 1 , A~ ~i analoagele) sint situate pc un acela~i cerc (numit cercul
lui Euler sau cercul celor noua puncte).
17
iv) Folosincl congrucntcle de unghiuri marcatc pc figur;i, se obtine
,it tangenta in .A la ccrcul circumscris triunghiului A BC cstc· paralela cu
clrcapta B'C'.
v) Se observa _.,,,...,___ !VI parcurgc dre;i.pta BC, atunci B'M
ca daca _,,,,,....___ + 111C'
cste n_1inimii dad. B'MC =
C'MB (fig. 16).
lntr-adcv;'tr, fie B 1 simctricul lui B' fot;\ de BC. Se unc:-:,k C' cu B 1 .
Fie Pf 1} = BC n C' B 1 . Oricare ar fi punctul Mc:: BC, 11[ =f. J.11 1 a\'em:
Jl1C' + M1R' = Jf1C' +M 1 B 1 = C'B 1 < C'.i.l1 + MB 1 = C'M + MB'.
Arn obtinut astfel ca_ punctul M 1 construit anterior estc punctul de pe
drc-apta BC cu propnetatea ca MC' +
MB' cstc minima. Dar unghiurile
~ . lB
C . 11 ~1 . B<'°'11
"· 1
C smt congrucnte eoarecc f'1ccare cste congrnC'nt cu B _,,,,,....___
' d .I\1 C.' 1 1
('
8'
----l---\...C.
B M (
Fig. 16 Fig. 17
18
patrulatcrul L 1L 2L 5 L 6 este trapez isoscel. Deci L 2 se afla pe c~rcul circ:m:i-
scris triunghiului L 5L 6 L 1 • Analog sc arata ca punctele L 3 ~1 L 4 apartm
cercului <lcterminat de punctele L,,, Le; ~i L1.
1.9. TEOREMA (TAYLOR). Se considera un triunghi AB<: ~i fie
A 1 = prncA, A 2 _: pr,rnA1, A 3 = pr_.1(;A1. Analog se obtin punctele Bt, !1~,
Ba~i C 1 , C2 , Ca- Punctele A 2 , B 2 , C 2 , A 3 , B 3 , C3 se afla pe un acela~ cerc (numit
cercul lui Taylor).
Dc;nu11stra/ie- A
Se arata ca punctck B 2 , C 2 , A 3
sc amt pe cercul detcnninat de punc-
tcle A 2 , B 3 , C3 • Se dcmonstreaza mai
intii ca A. 3 se aflii pe cercul circum-
scris triunghiului A 2 B 3C 3 , adid
se aratii ca patrulatcrul A 2B aC 3 A 3
cstc inscriptibil. Estc w?or de vazut
ca patrulatcrul B1A 1B 3 A 3 este
inscriptibil, dcci B 3 , A 3 este anti-
paralcla la B1A l· Cum B1A1 c::k
antiparalel:i la .4 B, _,,,,......___ Ba -1 3
rczulta _,,,,......___
paralcli"i cu BA, deci A.,,,,.......__
3 B 3C == A .HC .
_,,,,......___
Analog se obtine CaA2B == BAC. B _ _.__-'""------'...l.l-------'-"-"""'c
Deoarcce patrulatcrul AA 2 A 1 A 3 cste C3 A1 B~
_,,,,......___ _,,,,......___ Fig. 19
inscriptibil, rczulta AA 1Aa== AA 2 A 3 •
/'---,.. _,,,,......___ /'"'""-..
In plus,
..,,,.,......._
dcoarecc
.,...........__
AA1A 3 = ACB .
(au acela~i complement A1AA 3 ), .rez11lttt
ACB
.,,,,......___
= AA.,,,,,......__
A
2 3• Prin urmare A 2 A 3 cste antipc1r2lela. la BC.
.,,,,......___ .,,,,,......__ .,,,,.......__ .,,,,......___
Se ohtine
A 3 A.,,,,,......__
2C 3 ==ABC.Cum A 3 B 3C
.,,,,,......__
= ABC, se deduced A 3 A2C 3 == A 3B 3C. D~·ci:
m(A 3 Az(,' 3 ) + m(A 3 B 3 A1) = 180°, adica patrulaterul A 3A 2C3 B 3 estc insnip-
tibil. Prin urmare punctul A 3 apartinc C('rcului circumscris triunghiului A 2H,/ 3 •
Analog se arattt ca punctcle C 2 ~i A 3 se aflii pe cercul determin,tt de
punctdc A 2 , B 3 ~i C 3 •
Reznlta A 'B' II C'D' ~i A' B' = C'D', deci patrulaterul A' B'C'D' este paralclo-
gram. Fie E punctul de intersectic al diagonalelor acestui paralelogram,
B deci {£} = A'C' n B'D'. Fie A 1 (rcspcctiv B 1 )
mij lo cul diagonalei [A CJ (respecti v [ B DJ). Din
1riunghiul ACD ([A 1D'] este linie mijlocie), rezuIL:i
D
Fig. 21 Fig. 22
2t)
.,,....__
(ii)==> (i). Fie Atmm:
ix= 111(130.1).
AR = B0 + A0 - 2BO-AO-cos oc.
2 2 2
AB Fig. 24
21
Cacul I E e: CD (adir;1 patrulatcrul A BCD nu cstc inscriptibil). Din
triunghiul ECD rcznlt:1: EC <ED+ DC ~i tin ind scama de (x) ~i (x') sc obtine:
AC·BD <BC·AD+DC.
Al-J AB
adfra AC· BD < BC· AD+ DC· AB.
Ca~ut II EE CD (adic;i patrulaterul ABCD cstc inscriptihil).
Atunci EC = ED + DC ~i folosind relatiilc (x) ~i (x') se obtinc:
AC· BD = BC· AD+ DC· AB
I. 11.2. Teorema. (Prima teorcma a lui Ptolomeu). Fie A BCD un patru-
later convex. Urmatoarelc afirmatii sint echivalente:
i) patrulatcrul A BC]) este inscrii:,tibil
ii) exista egalitatea AC· HD ~= BC· AD+ AB· CD.
Demonstratie. (i) ⇒ (ii) A sc vcdea tcorcma prcccdcnta (cazul II).
(ii) ⇒ (i) Fie ABCD un patrulatcr convex i'n rare functioncaz;i cgali-
tatea (ii). Sc demonstreazft ca A BCD este inscriptibil.
Se presupunc prin absurd c;1 A BCD nu cste inscriptibil. Atunri conform
tcorcmci anterioarc (cazul I) rezult;t ca:
AC · BD < AB· CD + AD· BC
ceea ce contrazice cgalitatea (ii) tfatt1 prin ipotcza.
Prin urmare patrulaterul ABCD cste inscriptibil.
Observatii
i) Fie ABCD un dreptunghi inscris in ccrcul de diametru c = 2R ~i
fie a= AB= CD, b =AD= BC (fig. 25).
Aplidnd teorema Jui Ptolcmeu, stabilitii anterior, sc obtine tcorcma lui
Pitagora c 2 = a 2 +
b2 •
, B
/~
/ '\
\
)
C.
Fig. 25 Fig. 26
22
1.11.3. Teor~ma (a doua teoremi a lul Ptolemeu). Fie ABCD 1.m l' .. uu.,
later inscriptibil. Atunci:
AC AR· AD+ CR· CD
BD BA · BC + DA· DC
Dcmo11~tratia 1
Fie {OJ = AC n BD
.
Dcoarccc tnung 11un·1 c AB'O s1.
1. nro s1nt
L
, . 1·1caw OB
asemenea, imp - = OA
- = -AB
' OC OD CD
de uncle rezulta
B
OA OD OB OC
{*) ---=--- ----- - - -
AB-AD DA- DC BA· BC CfL('B
Analog, din asemanarca triunghiurilor· AiJU ::;,1 BCO,
r('zulta: C
OA OB
---------
AD· AH BC· HA
Tinind seama de rciatiilc (*) ~i (*'), sc obtine
D
OA OI.J OC
-------- Fig. 27
AB· AD BA· DC CB· CD DA· DC
oA +ac
De aici rezult;1 - - - - - - - -
OB+OD
- - - - - - - - - - adica.
AB· AD+ CB· CD BA · BC + UA · DC
tocmai cgalitatea cc trcbuie stabilita.
Demonstr a/ ia 2
Fie R raza cercului circmnscris patrulaterului A BCD. A tnnci:
23
In triunghiuJ EDC se scrie tcorcma Jui Pitagora gcneralizata:
I-:.:C 2 = ED 2 + DU - 2ED. DC cos (A+ C)
Din ultimile trci egalit;iti rczult:i:
l,
.-ff:. FJD )\2 - (' BC ..-11) ,J _j_
.-1 l1 - AH ) '
nc2 - 2 FJC. AD . DC cos (II
AB
_L
'
C)
A 0' 0
'•. :::..:.---
/
Rezulta ca patrulaterul .-1 B.l!F (•stc insctiptihil. An::i1og sc a,;, {t c{t patn•·; -
tcnil ADJ1 E este inscriptil,ii. Prin utrnarc punrtnl JI apart nc cc-curii< r
-r:ircumscrisc triunghiurilor , : T-JF, A DE, C BE ~i C DF.
Demonstra;ia 2.
Folosind prima teorema a lui Ptolcmeu in patrulaterul inscriptibil
ABJJC, se obtine:
AM· BC= AB· MC+ AC· MB
Tinind searna de egalitatile AB = BC = AC, sc obtine relatia ccruta.
1.16. TEORE1IA (POMPEIU). Se cons:dert tm tr;unghi echilat,:-ral ABC
si fie Jl m1 punct oarecare in plan ce nu a;:-ilrfiv~ c-~rcului circ1m1rcr:s tri-
rmo,:1'ulu1. Atimci distantele MA, JIB, :1lC reprezinUi Rungifnile laturJor-
unui trinnghi.
Dc1:1onstra(,ic. Considcr::im rot,,tia de c:cntru A ~i unghi r1. ~ 60°, care
duce punctd B 111 pnnctul C (fi[ ..12).
Prin acc:-,sti:i rota tic punctnl Ji merge in 111' astL·l incit .·LU = .-1 Jr
,./"-..._
~i m(.lLIJl') = 60~. Rezult{t AM= MJI'. Segmentul [ilfB] mrr/;l' in s,~~c
mentul 1.-·:l'Cl, ckci Jl !J ~= Jl'C. Este u~or de vazut d[ lungimile latmilor
triunghiuh:i .l!J/'C sint, JJJJ' = MA, Ji'C = MB ~i MC.
Olnervrtie.
D2.ct1 p11nctul ;1[ 2.p,1.rtinc cerculni cirrumscris triunghiului cchilatcr:·r
ABC, atunci c1 I m2i 1112.rc clintrc ~-.e:;m,::-.tclc [il-1A], [MB] ~i [MC] arc limg;r,~, a
q;~l{t etc s~:rna bngimilor celorl::-Jte cb:1;1 (u:nform teorcmci lui Sr.hoot,:·n) •.
!. I 7. TEO R E\L\ ([>l'rl-J OT). Fie A RC D un patrniater convex. Urn:f-
toarele aflrmaW ~int ech:v21,,·flt!c:
(i) Bise::foarele 1.m~h :.u'.lor patrnb:,rului sint concurente
(ii) Patrulatcrul A BCD este circumscr:r,tibil
(ii:) Are toe: AB+· CD c--= AD+ BC
Dcmonslraf.fr: (i) =
(ii). Fie I punctul de intcrseq-ie a hiscctoarclor
unghiurilor patrnlakrnlui ~i fie I 1 , I 2 , [ 3 . I 4 proicqiilc ortogonalc ale pmc-
tului I pc 12.turilc patrulatcrului (fig. 33).
B
C
B M' D
Fig. 32 Fig. 33
ll. C [
A
I
V 0
:Fig. 35
27
Observatie.
Contlitia c:1 patrulaterul A§CD
.ci'i fie um.\'t'X estc esentialil. I ntr-
adcv;tr, l';-;tc posibil ca AB+ CD =
=" AD -+- BC fara ca patrulaterul
A BCl) s:i fie circumscriptibil (fig. 37).
AH= AD, CB= CD
! .17. I. Propozifie. Daca un
trapcz isoscel este circumscr;s unui
ccn:, atunci diametrul cercului este
mecte geometrica intre bazele tra-
pezului.
B D
Fig. 37
D:'mrmstrntfr.. Fie A BCD un
tra;wz isosccl. (AB= CD) (fig. 3 l).
~
Este evident ca masura unghiului J-JOA este 90°. Aplidncl teorema
inaltimii in tl·iunghiul drcptunghic HO,l, rczu!U: OP= BT· TA adica
Fig. 39
28
1. I 9. TEORE,IA (NEWTON). Mijloacele diagonalelor unui patrutater-
circumscriptibil ~i central cercului inscris sint situate pe o aceea~i dreapta
(numita dreapta lui Newton).
Pentru demonstratie vom folosi lema urmatoare:
1.19.1. Lema. Fie ABCD un patrulatr convex care nu este paralelogram
Local geometric al punctelor M din interiorul patrulaterului pentru care
( 1) c;[MAB] + c;[MCD] = K (= const.)
este un segment de dreapta.
Denwnstratia leinei 1.79.1.
Dcoarcce patrulatcrul convex A BCD nu cste paralclogram, rezulU:i ca exista
doutt laturi ncparalcle. Fie acestea AD ~i BC. Drcptcle AD ~i BC se inter:::cc-
teaza 111 punctul 0. Fie E E [OA ~i F E [OB astfcl incit OE= AD ~i
OF= BC. Rew!Ut: u[M AD]= c;[MOE]
~i c[Jl BC] = c;[JJO.FJ De aici sc obtine: 0
29
Fie r raza ccrcului inscris in patrulater. Atunci:
.ll" ·1 B'
cr[ ,, . J
..L
'
~,·en-J
crc·' -- _!_
2 crL'f),.1!' D~
7
+ _!_2 fBCDlJ -- -'-2
GL.
r ·1 BCD,1
Gv
Fig. 41 Fig. 42
30
A
OA' = 2_ AH. Fie {G} = HO n AA'.
2
Este evident crt tri1mghiurile AHG
si A 'OG sint asemenea, rapcrtul de
. ~
asc1nanare f 11n AH = 2. R ezu 1t·;.,
.. d ---
OA'
c5. AG = 2GA' ccea ce ne arata c~;
G este tocmai centrul de greutate
al triunghiului ABC. Prin urmc1.re
punctele H, G ~i O sint coliniare ~i
HG= 2 GO. B A' C
Demonstrat,1:a 2. Fie A' mij-
Jocul laturii [BC], A1 = PrncA. Fig. 43
Analog punctele B' ~i B 1 (fig. 43).
Triunghiurik AHB ~i A'OB'sint cis(•rnrnca (ca triunghiuri cc au latu:ile
AB ~ AH
P aralelc). Dcoarcce - - = 2, rezulb - - = 2.
A'B' OA'
Sc uncsc G (:U H ~i G cu 0. Pentru a ari"ita ca ffcJ = 6GA' 1
se obc'1'n-a
d A~= 2, G fiind centru de greubte, · iar
GA'
HAG-== ~1, ckci tiier.ghi~;:·lll:
L
AHG '.';i GA'O sint asemenea. Rezulta ca semidreptele [Gll ~i [GO sint in p1e-
lungire. in plus, HG=2GO.
31
Intr-adevar:
.,,,-....__ .,,,-....__
AA"J1!1 == ACM (din patrulaterul inscriptibil MAA"C),
.,,,-....__ .,.....___
ACM== B'A 'M (din patrulaterul inscriptibil B'A'CNI)
.,,,-....__ ...,.....,
. Rezulta AA"Jf =
B'A'M, adica dreapta AA" este paralel{t cu drcapta
Sm:;con a punctului M in raport cu triunghiul ABC.
1.21.3. Reciproca teorerr.ei Jui Simson. Fie M un punct exterior tri-
ungh'ului ABC ~i fie A'=PrHcM, B'=PrAcM, C'=Pr.\l/M. Daca A', B', C'
sint coliniare, atunci Ji se afla pe cercul circumscris triunghiultii.
('
Demonstrafie
Dcoarece punctele A', R', C' sint coliniarc .
.,,,-....__ .,,,-....__
rezulta A' B'C =-= A B'C'. Folosind uatrulatcrdc
inscriptibile B'J.l!C'A ~i JJ B'A 'C ~ezult;t:
I .,,,-....__ .,,,-....__ .,,,-....__
/ 1n(A'B'C) = m(A'il::lC) = 90° - 111(JICR)
i
I
.,,,-....__ _,,,..........__ .,.....___
m(.li.B'C') = m(A.lfC') = 90° - m(C'AM)
5 A' C .,............_ .,,,-....__ .,............_ .,,,-....__
Fig. 45 Dcoarece A' B'C== A B'C' rezulU1111CB=C'1Lll
adica patrulaterul ABCM este inscripii1Jil.
1.21.4. Teorema Iui Simson generalizata. Fie M un punct pe cercul
c·rcumscris triunghiului ABC ~i fie A' E BC, B' E CA, C' E AB. Dacii
- / .,.....___
JiC'.-1 = JI U'C =-= MA'C, atunci punctele A', B', C' sint coliniare.
Demonstratie (fig. 46).
Este u~or de v[1,mt cft patrulatcrcle ,,1 HC.11, A B'J[C'
~i A'B'JIC sint inscripti~;ile. Si· u1wc:c .·I' cu B'
_,,,,........ _,,,,,....__
~i B' en C'. Atunci: C' B'M == C'AJJ = ;l/1 · P, Rezult:1
.,.....___ .,,,-....__ /"'-- . .,............_
m(A'B'ivl) +m(J1i1B'C') =m(A'B'M)--,m(.i1C!Jj = l&O'
Prin unnare punctele A', B', C' sint coliniare.
1.22. TEOREMA (LALESCU). Fie ABC ~i
A1 B 1C 1 doua triunghiuri inscrise in cercul Q(O, R).
Daca dreapta lui Simson a punctului A 1 in raport cu
Fig. 46 triunghiul ABC este perpendiculara pe dreapta B 1C 1,
atunci:
i) aceasta proprictate este adevarata pentru toate virfurilc triunghiului
A 1 B 1C 1 ;
ii) Drepte1e Simson ale virfurilor triunghiului ABC in raport cu trlunghiu1
A 1 B 1C1 sint perpendrcu1are pe Iaturile trhmghiului ABC.
Demonstrn(t:e (fig. 47). Fie @(O, R) cercul circumscris tri1:11ghiului ABC
~i fie B 1 , C1 E @(0, R). Pcrpendiculara din A pc dreapta B 1C1 1etaie cercnl
in A 2 • Pcrpendiculara din A 2 pe latura [BC] retaie cercul fl(O, R) in A 1 •
Conform observatici 1.21.2., drcapta AA 2 este paralel[1 cu clreapta Simson
a punctului A 1 in raport cu triunghiul ABC. Cum AA 2 __L B 1C1 , rczulta ca
drcapta Simson a punctului A 1 in raport cu triunghiul ABC cstc pcrpendicu-
32
Iara pe B 1C1 . S-au construit astfel triunghiurile ABC
~i A 1 B 1 C1 care tndeplinesc conditia din ipoteza teore-
mei 1.23. Fie {D} = BC n B 1C1 • Eeteu~ordevazut ca
~
B 1DB
~
== AA 2 A 1 deci
-----
m(AA 1) = m{BAB 1 )
,-..,,
-
-----
m(CC 1 ).
Daca se iau arcele in acel~i sens, atun,i:
,-..,,
m(BAB 1 ) = 360° - m(BCB 1 ).
Folosind ultimele doua egalitati ~i fadnd abstractie
de un multiplu de 360, rezulta:
(*) m(AA 1 ) + m(BB + m(CC1) 1) = 0°
i) Deoarece relatia (*) este simetrica in A 1 , B 1 , C1 , rezulta ca ~i dreapta
Simson a virfului B 1 este perpendiculara pe A 1C1 ~i de asemenea dreapta
Simson a virfului C 1 este perpendiculara pe A 1B 1•
ii) Este evident ca relatia (*) este simetrica pentru triunghiurile ABC
~i A 1 B 1C1 • Rezulta ca ~i dreapta Simson a vu.-fului A in raport cu triunghiul
A 1B 1C1 este pe1pendiculara pe BC, etc.
1.23. TEOREMA (SALMON). Pe un cerc se considera: punctele A, B,
C, M. Cercurile de dlametre [MA], [MB] ~i [MC] se intilnesc doui cite doui
in trei puncte coliniare.
Demonstrafie.
~--
Fie B' al doilea punct de intersectie al cercu-
rilor de diametre [AfA] ~i [MC]. Deoarece B
~
m(AB'M) = m(MB'C) = 90°, rezulta ca
B' = pr AcM. Fie C' (respectiv A') al doilea
punct de intersectie al cercului de dia-
metrul [MB] cu cercul de diametru [MA]
(respectiv [MC]. Se obtine, analog C' = pr ABM
r;,i A' = PrncM.
Folosind teorema lui Simson rezulta ca
punctele A', B' ~i C' sint coliniare. Fig. 48
1.24.1. Teoremi (Menelau). Fie ABC un triunghi ~i fie A', B', C' trel
puncte astfel incit A' E BC, B' E CA, C' E AB. Daci punctelc A', B', C' sint
coliniare, atuncl are Joe egalitatea:
(A'BJA'C) (B'CJB'A) (C'A/C'B) = 1
33
A
8'
·s;;._
~ A '
B (
I<ig. 49
34
Demonstra/ia lemei.
(i) =(ii). Daca cele trei cercuri au doua puncte distincte comune O ~i Q,
atunci centrele celor trei cercuri se afla pe mediatoarea segmentului [O Q].
(ii) = (i). Este u~or de vazut ca daca centrele cercurilor netan-
gente @\, @2 , @3 care au un punct comun O s1nt situate pe o dreapta d,
atunci cele trei cercuri in comun ~i simetricul punctului O fata de dreapta d.
Demonstrafia teoremei 1.24.3. Fie 0 1 centrul cercului (}, ~i fie A', B', C'
mijloacele segmentelor [AO], [BO] ~i respectiv [CO] (fig. 51).
Se observa ca mediatoarele segmentului [OA 1] trece prin punctele B'
~i C'. De asemenea, se observa ca mediatoarea TA', a segmentului [AO]
este tangenta in punctul A' la
A
cercul r de centrul O ~i raza .B..
2
(R este raza cercului circumscris
triunghiului ABC). Prin urmare
punctul 0 1 se afla astfel:
{0 1 } = B'C'n TA1
unde TA' este tangenta in A' la 01 ""--+--~:.==-----P--__;:::::,,..-
cercul r. Analog:
{0 2 } = A'C'n TA· ~i
Fig. Sl
{0 3 } = A'B'n Tc,
Evident cercul r trece prin punctele A', B' ~i C'. Se deseneaza cercul r:
Fie punctele oc, ~, y astfel incit (fig. 52).
{oc} = Tn• n Tc· {~} = TA,n Tc {y} = TA.n Tn,
1
Fig. 52
35
3"
Tinind seam.a de egalitatea ocC' = ocB' rezulta:
(1) 0 1~/0 1 y = ~C'/yB'
A '1alog se obtin egalitatile:;
(2) 0 2y/0 2oc = yA'/u.C',
(3) O3 oc/O 3 ~ = ocB'J~A'
lnmultind relatiile (1), (2) ~i (3) rezulU't:
(4) (0 1 ~/0 1 y) (0 2 y/0 2 oc) (0 3 oc 3 /~) = (ocB'/u.C') (~C'J~A') (yA'/yB')
Deoarece ocB' = ocC', ~C' = ~A' 9i yA' = yB', din (4) se obtine:
(5) (01~/01y) (0 2 y/02oc) (0 3 oc/Oa~) = l
Punctele 0 1, 0 2 , 0 3 se afla pe prelungirile laturilor triunghiului oc~y.
Ccmform rcciprocei teoremei lui Menelau, rezultft ca punctele 0 1 , 0 2 9i 0 3
sint coliniare. Cercurile @, (J,' 9i (J," nu sint tangente. 1ntr-adevar, daca, de
exemplu, cercurile @, ~i ()' sint tangcnte (punctu] de tangenta fiind 0) ar
insemna ca O se afla pe dreapta 0 10 2 , ceca ce nu se poate. Folosind le111a
stabilita anterior, rezulta c5. cercurile @, @' 9i fl," au un punct comun Q =fa 0.
1.25. TEOREM.A (DREAPTA LUI GAUSS). Mijloacele diagonalelor
unui patrulater complet sint coliniare.
Demonstrafie.
Pentru demonstratie se folos~te teorema lui Menelau. Se alege o notatie
9i o pozitie a figurii in care relatia care apare in teorema lui Menelau sa poata
fi u 9or scrisa. Se considera patrulaterul complet BCB'CA'A. Se scrie teorema
lui Menelau pentru triunghiul ABC ~i punctele coliniare A', B', C':
(1) (A'B/A'C) (B'C/B'A) (C'A/C'B) = 1
A
B L - - - - - - - - - a_ _ _C..__ _ _ _....:::>./1.
Fig. 53
36
Deoarece b' E [ac], c' E [ba] ~i a' E [cb - [cb], rezulta ca sc poate folosi
reciproca teoremei Jui }Icnelau pentru triunghiul abc ~i punctrlc a', b', c'.
Se obtinc astfel ca punctele a', b' ~i c' sint coliniare (dreapta a'b' se numc~te
dreapta Jui Gauss).
1.26. TEORE1IA (CARNOT). Tangentele la cercul circumscrfs unul
triunghi neisoscel in virfurile Jui tale laturile opuse in puncte situate pe o acer:a~I
dreapta (numita dreapta lui Lemo;ne a triunghiului A BC).
Deinonstraf ie.
Fie A 1 ERC, B 1 EAC, C 1 EAB, astfei
indt A 1 A, B 1 B, C 1C sint tangcnte ccrculul
circumscris triunghiului ABC.
Se demonstreaza ca A 1, B 1, C1 sin t co-
liniare folosind reciproca tcorcmei lui Mcnclau. A1
Deci se va demonstra ca:
Fig. 5-!
37
A Se considera cercurile @1 , @2 ~i @3
de diametrc [AC], [BD] ~i. respec-
tiv, [EF]. Notam cu H ortocentrul
triunghiului ADE ~i fie punctele
A'=PrnEA, D'=PrAED ~i E'=PrADE.
Este u~or de vazut ca A' E@ 1 , D' E@ 2
~i E' E @3 • Folosind lema stabilita,
rezulta:
HA ·HA'= HD· HD' = HE · HE'.
E F Aceste egalitati arata ca punctul H
Fig. 56 are puteri egale fata de cercurile @1 ,
@2, @3.
Fie d;i axa radicala a cercurilor @;, @j(i, } E {1, 2, 3}, i # j). Din
egalitatea HA· HA'= HD· HD' rezulta ca HE d12 , iar din egalitatea
HD· HD' = HE· HE' se obtine ca H E d 23 • Deoarece d 12 ...L d ~i d 23 ...L d,
iar din punctul H se poate duce o singura perpendiculara pe dreapta d,
rezulta ca dreptele d 12 ~i d 23 coincid. Atunci:
d12 = d2a = d13 = d' ...L d
S-a dcmonstrat ca H E d'. Analog se arata ca ortocentrele triunghiurilor
EEC, DCF ~i ABF se afla pe dreapta d'. Dreapta d' pe care se afla cele patru
ortocentre se numqte dreapta lui Aubert.
1.28. TEOREM.A (DREAPTA ANTIORTICA). Se considera un trl-
unghi ncisoscel ABC. Bisectoarca exterioara corespunzatoare virfului A inter-
secteaza dreapta BC in punctul A'. Analog se obtin punctele B' ~i C'. Atunci
punctele A', B' ~i C' se gasesc pe o aceea~i dreapta (numita dreapta antiortici
a triunghiului ABC).
DemonstraJie.
Fie a, b, c lungimile laturilor triunghiului. Conform teoremei bisectoarei
unghiului exterior, rezulta A'B/A'C = c/b
A
A' B D C
Fig. 57
38
1.29. TEOREMA LUI DESARGUES
Fig. 58
39
0
Fig. 59
(~C/~A)(C"A/C"B)(A'B·A'C) = 1
Fig. 60 (yA/yB)(A"B/A"C)(B'C/B'A) = 1
40
fnmultind aceste trei relatii, rezulta:
aB ~C yA CB'·CBn A/C'·AC" BA'·BA"
---.-•----.----•----· - = 1
t:1.C ~A yB CA'· CA" AB'· AB" BC'· BC"
B'
B C
Fig. 62 Fig. 63
42
Din teorema sinusurilor in triunghiul AM B rezulta:
_.ll-_1B_ = sm o. Analog MA = sin y ~i MC = sin ~
MA sin(B-~) MC sin(A-oc) MB sin(C-y)
Prin inmultirea lor se obtine:
Fig. 64 Fig. 65
.,,,,,.......__
Se presupune ca unghiul AC B este ascutit. Fie.,,,,,.......__
M punctul de inter-
sectie a cevienelor AA1, BB 1 ~i fie y' masura ung-hiului ACM. Se va demonstra
ca. y' = y.
Dcoarece cevienele A.~1, BM, CM sint concurente, rezulta relatia:
sin oc sin ~ sin y'
(*') =1
sin (A - oc) sin (B - ~) sin (C - y')
sin y sin y'
Din (*) ~i (*') se obfine: = ----
sin (C - y) sin (C- y')
.,,,,,.......__
Se noteaza valoarea acestui raport cu t. Deoarece un~hiul AC B este
ungI11· ascu t·t · t sa se d emonstreze ca ecua t·ia - -
1 , es t e su f"101en ¥ ¥ sm
-x - - = t are
' sin (C - x)
solutie unica y < C.
Cum aceastii ecuatie are obligatoriu solutia y', rezultii y = y'. Deci
problema s-a redus la a arata ca ecuatia are solutie in intervalul ( 0, ~-).
Pentru aceasta se efectueaza calculele necesare ~i se obtine:
t sin C cos x - (t cos C + 1) sin x = 0
t sin C
Rezulta: tg X = ------
t cos C + I
43
t sin C
Dar - - - - - E (0, oo), deci ecuatia considerata are solutie unica
t cos C + 1
ce apartine intervalului ( 0, ; ) ~i cum y' era de asemenea solutie cu aceasta
proprietate, rczulta y = y', deci dreptele AA 1 , BB 1 ~i CC 1 sint concurente.
Fig. 67 Fig. 68
1.34. TEOREMA (NAGEL). Daci A', B', C' sint punctele de contact
ale cercurilor exinscrise cu laturile triunghiului ABC (A' E (BC), B' E (CA),
C' E (AB), atunci dreptele AA', BB', CC' sint concurent~. (Punctul N de
concurenta al celor trei drepte se nume~te punctul Jui Nagel).
DemonstraJie.
Fie a, b, c, lungimile laturilor triunghiului (a = BC, b = AC, c = AB)
p semiperimetrul triunghiului. (fig. 68).
~;i fie
Notind x = BA', y = A'C, atunci: x +
y = a ~i x c= y + b +
Rezulta 2x +
c= a +
b, aclica x = p - c ;;i y = p - b.
f
1n d ef"1mhv,
. . se obt"1ne: - B =· p
A I- ---C
, A'C p- b
. ega1•tvtil
Analog se ob tm B'C
1 a e: - - p- a
= -=-----
C'A
--=
p-b
' B'A P- C C'B p- a
Rezulta: (A'B/A'C) (B'C/B'A) (C'A/C'B) = 1
;;i folosind reciproca teoremei lui Ceva rezulta ca dreptele AA', BB' ;;i CC'
shit concurcnte.
1.35. TEOREMA (GERGONNE). lntr-un triunghi ABC dreptele care
unesc virfurile triunghlului cu punctele de contact ale cercului inscris cu latu-
rile opuse sint concurente. (Punctul de concurenta a celor trei drepte se nume~te
punctul Jui Gergonne).
Demonstrafie (fig. 69).
Se folosesc notatiile din figura: E, F, G sint punctele de contact ale cercului
inscris in triunghiul A BC cu laturile triunghiului. Se folose~tc reciproca teo-
rcmci Jui Ccva, deci se demonstn aza ca produsul
(GAIGE) (EB/EC) (FC/FA) = 1
Dar BE= BG, CE= CF, AF= AG (tangcnte dintr-un punct exterior}
Deci dreptele sint concurente.
B C
Fig. 69 Fig. 70
46
Demonstratie.
Ducem prin A 2 paralela la BC, prin B 2 paralela la AC ~i prin C 2 para-
lela la AB. Aceste paralele intersecteaza dreptele BC, CA ~i AB respectiv
in punctele a., a.', ~. ~' ~i y, y'. (fig. 71).
Fie {A'}= BCn AA 2 , {B'} = CAn BB 2 , {C'} = ABn CC 2.
Atunci: A'B/A'C = A2y1A 2W, B'C/B'A = B 2a./B 2y', C'A/C'B = C 2 ~/C 2a.'.
lnmultind ultimele trei egalitati, se obtine:
(A'B/A'C) (B'C/B'A) (C'A/C'B) = (A 2y/A 2 W) (B 2a./B2/r') (C 2~/C 2a.')
Trapezele dreptunghice A 1 A 2WC ~i B 1 B 2a.C, sint congruente.
K1
Kz t
Fig. 71
47
Ultima ega1itate arata ca:
cr[ABB 1 ] = cr[ACC 1] Analog se obtine:
cr[BCC1J = cr[BAA 1], cr[CAA 1] = cr[CBB 1]
Se considc:ra punctele A' E (BC), B' E (CA), C' ·E (AB), astfel mdt:
{A'}= BCnAA1, {B'} = CAnBB1, {C'} = ABnCC1
Fig. 72
Este u~or de vazut ca:
cr[A1AB)/cr[A 1AC] = A'BIA'C, cr[B 1BC]/cr[B 1 BA] = B'C/B'A,
cr[C1CA]/cr[C 1 CB] = C'A/C'B.
Folosind egalitatile de arii stabilite anterior, se obtine:
(A'B/A'C) (B'C/B'A) (C'AJC'B) = 1
C.Onform reciprocei teoremei lui Ceva rezulta ca dreptele AA', BB' ~i CC
stnt concurente. Prin urmare dreptele AA 1 , BB 1 , CC 1 sint concurente.
1.38. TEOREMA (STEINER). Se considera triunghiul ABC ~i punc-
- .,,,........__ ./""'-,..
tele A', A" E (BC). Daca m(A'AB) = m(A "AC), atunci:
(A'B/A'C) (A"B/A"C) = AB 2 /AC 2
Demcmstrcqie {fig. 73).
Fie punctele B 1(= proiectia punctului B pe AA'), C1 (= p:roiectia
punctolui C pe AA'), B 2 ( = proiectia punctului B pe AA") ~i C2 ( = proiectia
punctului C pe AA').
48
Triunghiurile dreptunghice A'BB 1 ~i A'CC 1 sint asemenea.
Rezulta: A'B/A'C = BB 1 /CC 1
Analog, din asemanarea triunghiurilor dreptunghice A" BB 2 ~i A "CC 2 , se·
objine: A"B/A"C = BB 2 /CC 2
1nmuljind ultimele doua egalitati, se objine:
(1) (A'B/A'C) (A"B/A"C) = (BB 1/CC 1 ) (BB 2 /CC 2)
A
49
!nmultind relatiile (2), (3) ~i (4) ~i tinind seam.a de relatia (1.) se
obtine: (A"B/A"C) (B"C/B"A) (C"A/C"B) = 1
Folosind reciproca teoremei lui Ceva, se obtine ca dreptele AA", BB" ~i CC"
sint concurente.
Demonstra/ia 2. Vom folosi formc1 trigonometrica a teoremei lui Ceva.
Fie cevienele AM, BM, CM concurente in punctul M ~i fie (fig. 75) .
./",._ .,,,,,-......._ .,,,.-...._
ex= m(MAB), ~ = m(MBC), y = m(MCA)
A
B C
50
1.40. TEOREMA (LHUILIER). S1- A
rnediana unui virf este locul geornetr1c al
rnijloacelor antiparaleldor la latura opusii.
Drmonstrafie.
Se considera triunghiul A BC cu anti-
paralela B'C'. Efcctuind o simetrie in raport
cu bisectoarea unghiului A, "' B' se trans-
forma in Bi, iar C' in C 1 • Din congruenta
triunghinrilor AB'C' ~i AB 1C 1 (L.U.L.),
/---.__ B '-------'-----~c
rezulta ca unghiul AB 1C 1 c~;tc congruent Fig. 76
"
cu unghiul ABC, deci B 1 C 1 este paralcla cu
BC. Cum mijlocul scgmentului (B'C') se transforma in mijlocul segmen-
tului (B 1C 1 ), teorema revine la mmatoarea problemii de loc geometric: locul
geometric al mijloacelor segmcntclor paralele cu o latura a unui triungM 11i cu
capetele pe celelaltc doua laturi este mediana triunghiului corespunziitoare laturii
paralele cu segmentele.
Rezulta ca locul geometric cautat estc transformata prin simetrie fata
.,..~,
de bisectoarea unghiului BAC a medi,mei corespunzatoare virfului A, deci
simediana din A.
51
1.41.2. Teorema. (A doua teorema a Jui Grebe). Punctul Jul Lemoine
ceste punctul pentru care suma patratelor distanfelor la laturile triunghiulul
este minima.
Demonstra/ie. Notam cu a, b, c lungimile laturilor triunghiului ~i cu
x, y, z distantele unui punct M situat in interiorul triunghiului la laturile
[BC], [CA], respectiv [AB].
Din inegalitatea Cauchy-Buniakovski-Schwartz se obtine:
(ax + by + cz)2 ~ (a2 + b2 + c2)(x2 + y2 + z2)
Dar ax+ by+ c~ = 2o-[ABC], + y 2 + z2
deci x2 ~
a2 + b2 + c2
-----1
4o- 2 [ABC],
a2 + b2 + c2
minimul obtinindu-se cind x 2 + y 2 + z = - - - - -
2
4cr2[ABC].
Dar egalitate in inegalitatea Cauchy-Buniakovski-Schwartz se atinge
cind x/a = y/b = z/c, deci cind M este punctul lui Lemoine.
J.42.1. Primul cerc al Jui Lemoine. Antiparalelele duse prin punctul Jul
Lemoine K la laturi sint egate ~i au mijlocut lor comun in acest punct; atunci
prin extremitatile lor trece un cerc cu centrul in K.
DemonstraJie (fig. 78).
Simedianele fiind concur~nte in K, conform teoremei lui Lhuilier,
antiparalelele duse prin K la laturi au mijlocul lor comun in acest punct.
_,,,,.,.....__
Ra.mine sa demonstram ca C'B' = C"A". Deoarece unghiurile B'C'A ~i
_,,,,.,.....__ "'
A
BC" A" !sint congruente cu unghiul C,
rezulta ca triunghiul C"KC' este
isoscel, deci A "C" = B'C'.
1.42.2. Al doilea cerc al Jul
Lemoine. Paralelele duse din centrul
sfmedian la laturile triunghiului taie
taturile in ~ase puncte conciclice.
Demonstra/ie (fig. 79).
L-------.l:-;;-----"c Fie B'C', A"C", A'"B"' cele
B trei paralele. Se considera segmentele
Fig. 78 [A"A'"], [B'B'"], [C'C"] ~i se arata ca
ele sint antiparalele cu laturile triun-
gbiului. De exemplu, A" A'" se arata ca este antiparalela la BC. Se observa
ma.i mtli ca patrulaterul AA" KA"' este paralelogram, deci AK ~i A" A'" se
injamatatesc prin punctul lor de intersectie. Rezulta A" A"' este antiparalela
la BC. Analog se dem0nstreaza ca B'B"' ~i C'C" sint antiparalele la AC, res-
pettiv A. B. Deci patrulaterul A" A"' B"' B' este trapez isoscel, unghiurile din
5!
A
A"' ~i B,. sint congruente cu unghiul C. Patrulaterul A"B'B C" este de 111
eL------"~B~,,~.-----"7.-'-----~c B~--------l---~,
Fig. 79 Fig. 80
53
de unde Aq -Bq = AM 2 -BM 2 ;,i analoagele BAI - CA~ =BM 2 - CM 2
CB~ - ABj = CM 2 - AM 2 ;,i prin insumare se obtine:
Aq - Bq + BAi - CAi + CBi - ABi = 0
(ii)=> (i). Fie triunghiul ABC, Ai E (BC), B 1 E (AC), C1 E (AB),
astfcl indt cxista relatia: Aq - Bq + BAi - CAi + CBi - A Bi= 0
;,i se clcmonstreaza ca perpendicularele in Ai pc BC, in B 1 pe AC, ;,i in Ci
pe AB sint concurente. Fie !J1 punctul de intersectie a pcrpendicularelor in
Bi pe AC ~i in C 1 pe AB ;,i fie A 2 proiectia lui M pe BC.
Atunci: Aq - Bq + BA~ - CA~+ CBi - ABf = 0
Deci BA~ - CA~ = BAr - CAi- Se consi:.lera tm sistem de coordo-
nate pe dreapta BC, astfel incit B(O), C(c), Ai(x), A 2 (xi). Relatia anterioara
se transforma in :
Xi - (c-x 1 ) 2 = x 2 - (c-x) 2 sau 2cx 1 = 2cx deci x = Xi, de uncle Ai= A 2 •
1.44.2. Teorema. (Prima teorema a Jui Naghel). Fie B', C' proicctiile
virfurilor B, C ale triunghiului ABC pe laturile opuse. Perpendiculara din A
pe dreapta B'C' trece prin centrul cercului circumscris triunghiului.
Demonstrafie. Fie @(0, R) cercul circumscris triunghiului ABC (fig. 82).
Perpendiculara din A pe B'C' intersecteaza cercul circumscris triunghiului
ABC in E, iar pe B'C' in D.
/'--... /'--...
Patrulatcrul ABEC este inscriptibil, deci unghiurile AB'C' ;,i ABC
/'--... ..,,,,.....__
sint congruentc. Rezulta: m(DAB') = 90° - m(A BC). Prin urmare, din
/'--... /'--... /'--... /'--...
triunghiul EAC se deduce: m(EAC) = 90°-m(ABC); m(AEC) =m(ABC) .
./"'-..
Rezulta: m(ACE) = 90°, deci [AEJ este diamctru in cercul Q(O, R).
le
IA
Fig. 82 Fig. 83
54
triunghiul or tic al triunghiului I ,l I O le ~i aplidnd teorema 1.44.2, cele trei
perpendiculare din I A• 1 11 , le respectiv pe BC, AC, AB sint concurente in
centrul cercului circumscris triunghiului I A I 8 I c-
Demonstratia 2. Se aplica lema lui Carnot pentru demonstrarea
teoremei a doua a lui Naghel (fig. 84).
Fie triunghiul A BC dat, I,t, I 8 , I c centrele cercurilor exinscrise ~i fie
A 1 , B 1 , C1 picioarele perpendicularelor din IA, In, le respectiv pe laturife
[BC], [CA], [AB]. Pentru a demonstra ca aceste perpendiculare sint concu-
rente, este suficicnt sa se aratc ca are loc relatia:
BA i - CA i + C Bi - A Bi + A q - Bq = 0
Pentru aceasta este necesar sa se calculeze BA 1, A 1 C, CB 1 , AB 1 , AC 1 ~i BC 1.
Fie A', A" celelalte doua puncte <le contact ale cercului exinscris triun-
ghiului ABC corespunz;:itor latnrii [BC]. Atunci AA'= AA", deci
AB+ BA'= AC+ CA" sau AB+ BA 1 =AC+ CA 1
Dar CA 1 = BC - BAi. de unde not1nd AB= c, AC= b, BC= a,
+
a+ b c = 2p, rezulta:
BA 1 = p - c, CA 1 = p - b, CB 1 = p - a,
AB 1 = p - c, AC1 = p - b, BC 1 = p - a
lnlocuind in: BAi - CAr +
CBi - ABf +
Aq - Bq = S
rezulta: 5 = 0 ~i teorema 1.44.3. este demonstrata.
IA IA
Fig. 84 Fig. 85
56
A 1.45. TEOREMA (NEUBERG).
Daca A 1, B 1 , C1 sint picioarele a trel
ceviene concurente ~i A 2 B 2 , C2 sint
slrnetrice punctelor A 1 , B 1 , C1 fata de
mijloacele laturilor, atunci dreptele
.A.A 2, BB 2 , CC 2 sint concurente.
Dernonstrafie.
Deoarece:
B 1A = B 2C, B 1C = B 2 A, A 1 B = A 2C,
Fig. 86
A 1C = A 2B, C1A = C 2 B, C 1 B = C 2 A,
rezulta A1B/A1C = AsC/A. 1 B, B 1C/B 1A = B 2 A/B2C, C 1 A/C 1B = C 2 B/C 2A
Se ob{ine:
A 8C/A 3 B · C 2 B/C'iA · B 2 A/B 2C = 1
~i folosind reciproca teoremei lui Ceva rezulta ca dreptele AA 2, BB 3 ~i CC 2
stnt concurente.
56
1.47. CERCURILE LUI APOLONIU
1.47 .1. Teorema. Fie [AD ~i [AD' blsectoarele interioari respectlv exte-
.............
rioara ale unghiulul BAC al triunghiulul neisoscel A.BC. Locul geometric al
punctelor M din planul triunghlului ABC pentru care MB/MC= AB/AC
este un cerc care trece prin punctele A., D ~i D'. (Acest cerc se nume~te cercul
Apoloniu al laturii [BC].
De-mo-nstra/ie. Din tcorema bisectoarci interioare rezulta AB/AC=
= BD/DC, de unde rczulta ca MB/MC= BD/DC, deci [.MD este bisec-
/"""-...
toarea intcrioara a unghiului BMC. M
Analog, folosind teorema biscctoarei
cxterioare ~i rclatia din cnunt, se
obtine ca [MD' cste bisccloare o·t=---------:!~4::,--------="'!
..,,,.....__ C
exterioara pentru unghiul BMC .
.,,,-..__
Rezulta ca m(DMD') = 90° ~i cum
D ~i D' sint fixe, lvl apariine ccccului Fig. 88
de diametru [DD'].
Reciproc, se arata ca orice punct M al cercului de diametru [DD']
satisface rclatia MB/MC= AB/AC.
Se observa mai intii ca din teoremele bisectoarelor intcrioara si exte-
rioara se obtinc C'gaiitatea DB/DC= D'B/D'C. '
Se construiesc paralelcle BE, BE', la MD, respectiv MD' (fig. 89).
Din teorcma lui Thales in triunghiul EBC pentrn paralela MD ~i in
triunghiul D'MC pentru paralcla E'B, se obtin relatiile:
(I) ME/MC= DB/DC ~i (2) ME'/MC = D'B/D'C .,,,,,,......._
Rezulta ME= ME' ~i cum triunghiul EBE' este dreptunghic, (m(EBE') =
= 90°), se obtine ME= ME'= MB.
1nlocuind in rclatia (1) pe ME cu MB ~i in relatia (2) pe ME' cu MB,
se obtinc ca: MB/MC= DB/DC= D'B/D'C = AB/AC
{ultima egalitate provine din teorema bisectoarelor interioare ~i exterioare).
Analog se obtin cercurile lui Apoloniu ale laturilor [AC] ~i [AB].
E
Fig. 89
1.47 .2. Teoremii. Cercurile Jui Apoloniu fac parte dintr-un fascicol.
DemonstraJie. Se arata ca centrele cercurilor lui Apoloniu se afla pe
<lreapta lui Lemoine. Fie 0 1 centrul cercului lui Apolonfo relativ la
latura [BC] ( deci mijlocul se.gmentului [DD']).
57
Se arata ca 0 1A este tangenta la cercul circumscris triunghiului ABC,
..,..........,_ ..,..........,_
deci ca 01AB ACB. =
1ntr-adcvar,
..,..........,_ ..,..........,_ 1 ...............
m( ADD') = 180° - m(ABC) - - m(B.AC) (din triunghiul ADE)
2
..,..........,_ ............... 1 /"-....
Rezulta: m( AD'D) = m(ABC) +_ m(BAC) - 90°, dcci
2
..,..........,_ ..,..........,_ 1 .,,,,......__ 1 .,,,,......__ ..,..........,_
m(0 1AB) = 90° - m(ABC) + 2 m(BAC) - 90° -
2
m(BAC) = m(ACB)
58
/'-... /'-...
Dar dreapta DE este antiparalela la BC deoarece ADE== ACE, deci X
se afla pe simediana din A.
Fie S punctul de intersectie a simedianei AX cu cercul circumscris
triunghiului ABC. Se demonstreaza ca SB/SC = AB/AC, deci ca S apartine
cercului Apoloniu al laturii [BC]. Pentru aceasta se considera T 1 , T 2 proectiile
lui S pe AB, respectiv AC.
/'-.... /''
Atunci SBT 1 =
SCT 2 (dcoarece patrulaterul ABSC este inscriptibil),
deci ST 1/ST 2 = SB/SC. Dar ST 1 /ST 2 = AB/AC (S fiind pe simediana
din A) deci SB/SC= AB/AC,
0bservatie. Din ccle demonstrate rezult5. ca triunghiul format de tan-
gente este omologic cu triunghiul <lat, centrul de omologie fiind punctul lui
Lemoine.
Axa de omologie, adicf't dreapta formata de intersectiile laturilor opuse
va fi drcapta lui Lemoine. Rezulla deci ca drcapta lui Lemoine este polara
triliniara a punctului lui Lemoine.
1.48. TEOREMA LUI 1\IORLEY. Tr:sectoarele ungh:urilor unui trf-
unghi oarecare se intersecteaza in trei puncte care sint virfurlle unui triunghi
echilateral.
Pentru demonstratie se folose~te urmatoarea lema:
1.48.1. Lema. Fie, u, v, w masurile a trei unghiuri, unde u< 60°, v< 60°,
w< 60°, 1t + v + w = 120°. Fie ABC un triunghi echi1ateral ~i fie A', B',C'
puncte exterioare triunghiului A BC, astfel incit
/'-... /'-... /'-... ./'--.
m(A'BC) =m(A'CB) = u m(B'CA) = m(B'AC) = v
/'-... /'-...
m(C'AB) =rn(C'BA) =W
Se noteaza (fig. 91):
{A"}= B'C n BC', {B"} = C'A n A'C, {C"} = A'B n AB'.
Atunci
/'-...
a) [A'A este bisectoarea unghiului BA'C;
b) A este centrul cercului ins eris in triunghiul A' B "C" Oi analoagele)
/'-...
c) Semidreptele [A"B, [A"C impart unghiul B"A"C" in trei unghiurl
congruente deci sint trisectoare in triunghiul A" B"C";
/'-... /'-... .....,.--....._
d) m(B"A"C") = 180° - 3u, m(C" B"A") = 180° - 3v, m(il"C"B") =
= 180° - 3w.
Demons tr a/ia lemei 1.48 .1.
a) este evident pentru ca triunghiurile ABA' ~i ACA' sint congruente,
/'-... /'-...
ceea ce implica BA'A == CA'A.
Rezolvarea punctului b) atrage dupa sine rezolvarea punctului c).
Punctul d) se demonstreaza in cadrul punctului b).
Pentru rezolvarea punctului b) se folosesc:
/'-... /'-...
m(C" AC') = m(B" AB') = 180° - (w + 60 + v) = it
/'-... /'-... /'-...
m(B"AA') = 30° + v + it, m(C"AA') = 30° + w + u, m(C"AB") = 180°-u
59
.,,,......_ .,,-...._
Din triunghiul C" BA se obtine m(BC" A) = 60° - w. Analog m(AB°C) =
= 60" - ii.
.,,-...._ .,,-...._
Se noteaza m(.AC' B") = x, m(AB C") = y ~i se obtine x + y = u. 11
.,,-...._
al punctdor
.,,-...._
1'.f din interiorul triunghiului pentru care m(M B"C") +
+ m'(MC" B") = u. Se arata. u~or ca locul geometric cautat este un arc capabil
de unghiul avind masura l so•-i,, cu capetele in B" ~i C".
A"
Fig. 91
.,,-...._
Punctul A apartine acestui loc dcoarccc m(C" AB") = 180° - u ~i
.,,-...._
punctul A apartine ~i bisectoarei unghiului C" A' B".
Daca se noteaza cu I punctul de interscqie a bisectoarelor triunghiului
C"AB", rezulta di:
.,,-...._ .,,-...._ .,,-...._
m(C"IB") = 180 0 _ m(A'C" B") + m( A'B"C") = 1800 _ 180°-m(C"A'B") _
2 2
= 1800 _ 180° - (180° - 2u) = 1800 _ it.
2
Deci punctul I coincide cu punctul A.
Demonstra/ia teoremei lui Jforlcy. Pentru a pastra notatiile lemei ante-
rioare se considera triunghiul <lat ca fiind A" B"C". Fie u, v, w determinate de
.,,-...._ .,,-...._ .,,-...._
conditiile m(B" A"C") = 180° - 31t, m(A" B"C") = 180° - 3v, m(A"C" B") =
= 180° - 3w ~i fie un triunghi echilatcral A BC.
Repctind constructia din problcma autcrioar:i, se obtine un triunghi
A 1B 1C1 cu proprietatea ca triscctoarele sale se intersccteaz5. in A,B,C, ~i
.,,-...._ .,,-...._ .,,-...._ .,,.,,,......__ .,,-...._ .,,.,,,......__
B1A 1C 1 == B"A"C", A 1B1C 1 A"B"C", = A1C1 B 1 == A"C"B",
ceca ce <lemonstrcaza teorcma.
GO
i.49. PUNCTUL LUI TORRICB.lal-FERMAT
61
Demonstratia 2. (Folosind proprietate~! optica a elipsei).
Fie M acel punct din plan pentru care suma MA + MB + MC este minima .
..,.........___..,,,,........._,.........__
Se demonstreaza ca unghiurile AME, AMC.. BMCE 120°, de uncle va re-
zulta, folosind observatia teoremei, I di M = T.
Fie elipsa de focare B ~i C care tree~ prin M ~i cercul de centru A ~i de
raza AM.
Cele doua curbe sint tangente in punctul M, deoarece in caz contrar,
considednd un punct de pe arcul de elipsa din interiorul cercului de raza AM,
suma distantelor sale la B ~i C este egala ca valoare tot cu MB MC (din +
definitia elipsei), iar distanta de la punct la A ~ste mai mica dedt MA (punctul
fiind situat in interiorul cercului), contradictie cu faptul ca in M suma
MA +MB +
MC este minima. Fie tangenta in M la cele doua curbe, d.
Rezulta di AM -1... d, deci AM normala la elipsa in M. Conform proprietatii
..,.........___ .,,,,,.,......_ _,.........__
optice a elipsei, AM este bisectoare pentru unghiul BMC, deci AME== AMC .
.,,,,,.,......_ .,,,,,.,......_ .,,,,,.,......_ .,,,,,.,......_
Analog se demonstreaza di AM B
.,,,,,.,......_ .
==
BMC, de uncle rezulta ca AM B, BMC,
Cl\1A == 120°, dec1 M = T.
1.49.2. 0 generalizare a teoremei Jui Torricelli.
Teoremii. Fie ABC ~i A 1 B 1C 1 doua trilltnghiuri nedegenerate de laturf
"
a, b, c, respectiv a 1 , b1 , c1 ~i arii 5, respectiv 5 1 , cu proprietatea ca m(A) +
/\ /\ /\ /\ I'\
+ m(A 1 ) < 180°, m(B) + m(B 1 ) < 1_80°, m(C) + m(C 1 ) < 180°. Construi'm in
exteriorul triunghiului ABC triunghiurile BCA', ACE' ~i ABC', astfel incit
.6.A 1 B 1C 1 " ' .6.A'BC"' .6.AB'C"' .6.ABC'. Atunci:
a) cercurile circumscrise triunghiurilor EGA', ACE' ~i ABC' au un punct
comun T, aflat in interiorul triunghiului ABC;
b) dreptele AA', BB' ~i CC' sint concurente in T;
c) punctul T este punctul pentru care suma a 1 · TA + b1 • TB + c1 • TC
este minima.
d) are toe egalitatea:
a 1 · AA'= b1 · BB'= c1 • CC' =min(a 1 · MA+ b1 • MB+c 1 • MC)=
l\I
= a 1 • TA + b1 • TB + c1 · TC;
e) daca se noteaza cu OA, 0 13 , Oc centrele cercurilor circurnscrise
respectiv triunghiurilor BCA', ACE' ~I ABC' atunci .6.0 A0 13 0c ~ .6.ABC.
Demonstra/ie a) Se noteaza cercul circumscris triunghiului BCA'
cu @(0,1 ) ~i analoagele. Fie atunci {T, A}= @(On) n @(Oc), Evident:
.,,,,,.,......_ _,.........__ -" .,,,,,.,......_ -"
m(ATB) = 180° - m(AC'B) = 180° - m(C 1 ) ~i m(ATC) = 180° - m(B 1 ).
;,, A A I\
Cum din ipoteza m(C) < 180 - m(C 1 ) ~i m(B) < 180 - m(B 1 ), rernlta di
punctul T se afla pe portiunile cercurilor @(On), respectiv @(Oc), aflate m
interiorul triunghiului ABC. Atunci:
.,,,,,.,......_ .,,,,,.,......_ .,,,,,.,......_
m(BTC) = 360° - m(A TB) - m(A TC) deci
./"""-...
m(BTC) = 360° - (180° - m(C 1))
-"
- (180° - m(B 1)),
" ad.ica
.,,,,,.,......_ .,,,,,.,......_
m(BTC) = 180° - m(BA'C)
62
de unde se obtine ca patrulaterul BTCA' este inscriptibil. Am demonstrat ca:
,,e(OA) n @(On) n @(Oc)={T} 9i Tse afla in interiorul triunghiului_,,,,,,,...._
ABC".
b) Se demonstreaza ca punctele A, T 9i A' sint coliniarc. Cum m(A TC) =
,.. ~ ~
= 180° - m(B 1 ) 9i BTCA' este inscriptibil, rezulta ca m(CTA') = m(CBA') =
,.. ~ ~
= m(B 1 ). A9adar: m(ATC) 180°, deci A, T 9i A' sint coliniare.+ m(CTA') =
Se ohtine: AA I n BB' n CC' = {T}
c) Fie M un punct din plan. Conform inegalitatii lui Ptolomeu pent. u
punctele M. C. A B rczulta ca: I'
rezulta: m(P0 0 Q) = m(C1) 9i m(QOAR) =m(A 1). Deci l:,.0,10BOc ~ t:,.A 1B 1C1.
Demonstratia teoremei este incheiata. Punctul lui Torricelli se obtine con-
siderind A~B 1C 1 echilateral. ·
1.49.3. Puncte importante din triunghi regasite din proprietatea de minim.
Fiind dat un punct T din interiorul triunghiului pentru care se cunosc
.,,,,,,.....___ .,,,,,,.....___ .,,,,,,.....___
masurile unghiurilor AT B, ETC 9i A TC, se pot determina unghiurile 9i
~
laturile triunghiului A 1 B 1 C1 . Daca notam cu ex,~. y masurile unghiurilor ETC,
.,,,,,,.....___ .,,,,,,.....___ ,.. ,.. " .,,,,,,.....___ .,,,,,,.....___
ATC, ATB, cu m(A 1 ), m(B 1 ), m(C 1 ) masurile unghiurilor B 1 A 1C 1 , A 1 H1C 1,
A.,,,,,,.....___ " "
1C 1 B 1 , atunci: m(A 1 ) = 180° - oc, m(B 1 ) = 180° -
"
~. m(C 1) = 180° - y
Evident ca ex, ~. y determina in mod unic punctul T. Rezulta:
a 1 /sin A 1 = b1 /sinB 1 = c1 /sinC 1 = 2R
Punind 2R = 1, se obtine: a 1 = sin ex, b1 = sin ~. c1 = sin y.
i) Se considera, de exemplu, T in centrul cercului inscris in 1riunghiul
ABC.
~ " " "
Deci ex= m(BIC) = 180° - 1/2 m(B) - 1/2 m(C) = 90° + 1/2 -m(A).
,'\ A
63
ii) Fie acum T in ortocentrul H al triunghiului ascutitunghic ABC •
.,,,,,......._ A A A
Rezulta: 1X = m(AHB) = 180 - m(A) ~ = 180 - m(B) y = 180 - m(C)
deci sin IX = sin A, sin~ = sin B, sin y = sin C.
A'?adar ortocentrul H este pundul din plan pentru care se atinge minimul
expresiei MA · sin A MB· sin B + +
MC· sin C cind triunghiul A BC este
ascutitunghic ~i M se mi~di. in plan.
inmultind expresia gasita cu oonstanta 2R, se obtine ca:
{H} ={ME (ABC) I a· MA+ b· MB+ c· MC minima}
.adica problema 19495 din G.M. 12/1982.
iii) Cazul T = 0 (centru.l cercului circumscris). Atunci:
A A ,._
IX= 2 m(A), ~ = 2 m(B), y = 2 m(C).
Deci pentru triunghiul ascutitunghic ABC,
{O} ={ME (ABC) I .MA· sin2A + MB· sin2B + MC· sin2C
minima}
iv) Cazul T = w 1 (primul punct al lui Brocard). Atunci:
.,,,,,......._ " .,,,,,......._ A
64
,I\ A /\ ,I\
m(B) + m(B 1 ) < 180°, ni(C) + m(Ci) < 180°. Din toate aceste trei incgali-
tati, doar una poate fi falsa, deoarece daca, de cxemplu,
./'\ .I'\ ,/\ ,I\
ar rezulta 180" - m(C)" + 180° - m(C"1 ) ;;.: 180, ceca ce cste evident fals
deoarece s-a presupus ca triunghiul A 1 B 1C 1 estc nedcgenerat. A~adar:
Teorema t. Fie ABC ~i A 1 B 1C1 doua triunghiurl nedegenerate de laturi
a, b, c, ai, a 2 , ai ~i arii 5 respectiv 5 1 cu proprietatea ca m(A)" + m(A"1 ) > 180
Se construiesc in exteriorul triunghiului ABC tr:unghiurile BCA', ACE',
ABC', astfel incit .6.AiB 1Ci ~ .6.A'BC ~ L,.AB'C ~ L,.ABC'. Atuncl:
a) cercurile circumscrise triunghiurilor BCA', ACE' ~i ABC' au un
punct comun T;
b) dreptele AA', BB', CC' sint concurente in T·
c) are Joe egalitatea:
ai · AA' = bi· BB' = ci · CC' = bi· TB + ci · TC - a 1 • TA;
d) daca notam cu 0_.1 , OB, Or, centrele cercurilor circumscrise respectiv
triunghiurilor BCA', ACE' ~i ABC' atunci L,.0.PrPc~ .6.AiBiCi.
e) expresia a 1 -MA + b1 -MB + c 1 -JfC este minima atunci cind M = A.
Dcinonstrafic. a) Fie {T, A} = @(Oc) n @(OH)- Se demonstrcaza
c;1 T fl: AB, uncle prin ;LB .W aflat de aceea~i parte a
sc intelcgc arcul
lui AB ca ~i punctul C. Sc presupune ca T E .4B. Dar cum T E @(OJJ),
rezulta ca T E AC, unde prin AC se intclege arcul AC aflat de aceea~i
parte a drcptci AC ca ~i punctul B. Sc ~tie ca OrPc sepad punctcle A ~i T
(fiind dreapta cc unqte ccntrele celor doua cercuri).
Fie {P} = OnOc n AT ~i {5} = AT n BC.
C'
(
\
65
5 - Probleme practice de geometrie
ln aceste conclitii P separa A ~i T ;;i cum T E AB, rezulta ca T E (AS,
............... " " /'-....
adica P E (AS. Dar m(OcAB) = 90° - m(C') = 90° - m(C 1), m(OnAC) =
= "
90° - m(B') = 90° - m(B" 1 ), unde s-a folosit faptul ca in orice triunghi
inaltimea ~i raza cercului circumscris ce pornesc din acela~i virf sint cevicnc
izogonale, deci:
m(OcAB)
/'-.... -""
+ m(BAC) -""
+ m(CAOrJ " "
= 180° - (m(B + m(C + 1) 1 ))
A A A
66
In patrulaterul inscriptibil TAB'C:
TA· BC'+ TC'· AB= AC'· TB
sau
TA· BC'/AB +TC'= TB· AC'/AB.
Cum 6ABC' ~ 6AiBiCi, se obtine BC'/AB = a 1 /ci ~i AC'/AB = b1 /ci,
dcci ci ·TC'= bi· TB- a 1 • TA sau c1 • CC'= b1 • TB+ci · TC- a 1 • TA.
d) Fie {Q} =OAOc n TB .,,,,,.......__
~i {R} =OAOB .,,,,,.......__
n TC. Cum OBOC_L TA,
.,,,,,.......__
0_.10c _L TB, 0 AOc _L TC ~i m(OcQT) = m(OcPT) = 90°, rezulta QOcP =
.,,,,,.......__ ~
= QT P, patrulaterul OcQPT fiind inscriptibil.
Dar ~i patrulaterul B' TC A este inscriptibil, de unde rezuWi. ca:
............. ~ .,,,,,.......__ /'---.. /'---.. "
QTP = B'TA = B'CA = A 1C1 B1, deci OAOBOc = Ci.
Analog, din faptul ca patrulaterele TPROB ~i TB'AC sint inscriptibile,
/'---.. ,._
rczulta: 0 AOnOc = B1, deci 60 AOnOc ~ 6A1B1C1.
Astfel se considera triunghiul ABC ~i se construiesc prin B ~i C
<loua drepte perpendiculare pe AB, respectiv AC, care se intersecteaza in D.
Sc aleg D 1 E (DB ~i D 2 E (DC,
(fig. 94), astfel indt DD 1 = b1 ~i E
DD 2 =Ci-Se construie~te prin A
o paralela la D 1D 2 care intersec- F
\--=:::::=::=-:~-------
tcaza DB in E ~i DC in F. Pro- B
lilcma care se pune este de a
dL'monstra ca pentru orice punct
JI din plan, are loc relatia:
iii· .MA + b1 • MB + c 1 • J1.1C ;;;i:
;;;i, b1" AB + C1. AC
rn egalitate dnd M = A. Se D
obscrva ca daca se presupune ca Fig. 9-1
DE = k · b1 ~i DF = k · ci, cu
kc R~, atunci: b1 · AB + c1 • AC = 2cr[DEF]/!?. A~adar problcma se reduce
la a demonstra ca: ka 1 ·MA+ I~· b1 ·MB+ kc· MC ;;;i= 2cr[DE1'l
Tinind cont de faptul ca m(A) + m(A"1) ;;;i: "
180, rezulta m(A 1) ;;;i: 180° -
,._ .............
- in(A) = m(BDC), deci cos 1 A ,;;;; cos D, unde prin D intelegem masura
unghiului BDC. Atunci:
k 2 • ai = /? 2 • Vi + k 2 • Ci - 2llb 1 • kc 1 • cos A 1 ;;;i: k 2 • bi + k2 • Ci -
- 2kb 1 • !?c 1 · cos D = EF 2 , deci /? • a 1 ;;;i: EF.
Teorema cste deci demonstrata daca se dovede~te ca
EF· MA+ DE· MB+ DF· MC:::: 2cr [DEF],
ceca ce este echivalent cu EF · MA/2 +DE· MB/2 + DF · MC/2 > cr[DEF].
Evident .MA ;;;i= d(M, EF), MB ;;;i= d(M, DE), MC ;;;i= d(M, DF), deci se
poate scrie ca EF· MA/2 + DE· MB/2 +DF· MC/2 ;;;i= EF· d(M, EF)/2 +
+DE· d(M, DE)/2 + DF · d(M, DF)/2 = a[MEFJ + a[JlDE] + a[JfDF]
67
.5*
Dar pentru orice M din plan, cr[MEF] + cr[2\IIDEJ + cr[MDFJ > cr[DEF]
Rescriind tot ~irul de inegalitati, rezulta:
lca 1 • 1vfA + kb
·MB+ k· c1 • MC~EF· MA+ DE· MB+ DF· .MC~
1
GP.
Tinind cont ca lla1 > EF, rezulta ca daca se demonstreaza ca EF • 1\,fA +
--i- DE· MB + DF · AJC > 2a[DEF], problcma este terminata. Se observa
insa ca aceasta inegalitate cste chiar inegalitatea dcmor.stra:a in cursul
clcmonstratiei teoremei I. Dcci s-a aratat ca
a1 • MA + b1 • l\JB + c1 · MC > 2a[DEF]/k = b1 • AE + c1 • AC
cu cgalitatc dnd M = A. Dcmonstratia este incheiata.
Prin urmare problcma gasirii pozitiei punctului din plan pentru care
cxprrsia a 1 • MA + b1 • 11,J B + c1 • MC ia valoarea minima a fost elucidat5.
oricarc ar fi constantcle strict pozitive a 1 , b1 , c1 . Daca una dintrc aceste cons-
tan tc c!'.lc nd2., rroblcma rcvinc la una mult mai simplrt.
1.50.1. TeoremJi (Gh. Titcica). Trei ccrcuri @(0 1 , R), @(0 2 , R),
f2(0 3 , R) au un punct comun. Lunindu-Ie doua cite doua, se obfin inca trei
puncte de intersecfie A, B, C. Cercul determinat de punctele A, B, C are raza
cgala cu R.
Di:monstrafi'a 1. Fie I-l punctul comun celor trei cercuri (fig. 96).
Patn1laterul 0 3 A0 2 H este romb, dcoarece A0 3 = 0 2 H = R = A0 2 = 0 3 H.
De asemenea patrulaterul 0 1130 3 H este romb. Rczult5. A0 2 II 0 3 H II B0 1
~i deoarece A0 2 = B0 1 = R, sc obtine ca patrulaterul AB0 10 2 cste
paralelogram. Deci AB = 0~0 2 • Analog se obtine BC = 0 20 3 ~i CA = 0 30 1 •
Prin urmare triunghiurile ABC ~i 0 1 0 20 3 sint congruente. Rezulta ca cercurile
circumscrise triunghiurilor A BC ~i 0 10z0 3 sint congruente. Centrul cercului
circumscris triunghiului 0 1 0 20 3 arc centrul in punctul H ~i raza H0 1 = H0 2 =
= H0 3 = R. Prin unnare ccrrnl dcterminat de pnnctcle A, B, C are raza R.
"--,
\
( _,,/
\
/
I;
i
I
Fig. 96 Fig. 97
69
Demonstrafi'a 3. Se considcra un reper cartczian avind ca origine punc-
tul H, comun celor trei ccrcuri date ~i fie Z 1 , Z 2 , Z 3 afixcle punctelor 0 1 , 0 2 , 0~.
:Mijloacclc- segmentelor [0 1 , 0 21, [0 1 0 3] ~i [0/) 3] au rcspcctiv afixele (Z 1 + Z 2 )/2,
(Z 1 + Z 3 )/2 ~i (Z 2 + Z 3 )/2. Rczulta dt punctelc A. B ~i C au respectiv afixele
Z 2 + Z 3, Z1 + Z3 ~i Z 1 + Z 2• Dcci:
AB= I Z1 + Z3 - Z2 - Z3 [ = I Z1 - Z2 I = 0i02
Analog- se obtine BC = 0 20 3 ~i AC = 0 10 3 • Prin urmare triunghinrilc A BC
~i 0 10P 3 sint congruente. Deci cercul circumscris triunghiului ABC are raza
egala cu R.
Fig. 98 Fig. 99
Demonstrafia 4 (G. Poly a). Fie trei cercuri congruente care tree prin
punctul H ~i care se mai intersectcaza doua cite doua in punctele A, B, C.
Se considera separat hexagonul A0 3 B0 1C0 2 , format din romburile
A0 3 H0 2 , B0 1H0 3 , C0 2H0 1• Aceasta rcprezinta desenul spatial al unui cub
in care nu se vede virful din spate P, ce are proprietatea PA = PB=
= PC= R. Deci prin punctele A. B, C trece un cerc de raza R.
Observatie. Se considera cele trei cercuri congruente care tree prin
punctul H ~i care se mai intersecteaza doua cite doua in punctele A, B, C.
Sc noteaza {A 1 } = HA rt O'o!.O 3 • {B 1 } = HB n 0 10 3 ~i {C 1 } = HC n 0 10 2.
Estc u~or de vazut ca [A 1B 1J este linie
mijlocie atit in triunghiul HAB cit ~i in
triunghiul0i0 20 3 • Rezulta A 1A1 II 010 2 ,
A1B 1 II AB, ceea ce implica AB II 0 10 2•
In plus, din faptul ca HC ..L 0 10 2 , se
obtine HC ..LAB. Analog se arat5. ca
HA ..L BC. Prin urmare H este orto-
ccntrul triunghiului ABC.
Demonstrafia 5 (N. D-inesctt}. Sc
B folosesc notatiile din observatia pre-
cedenta. Este evident ca cercul circum-
scris triunghiului 0 10 20 3 este @(!-!, R).
Mijloacele Ai, B 1 , C 1 ale laturilor
triunghiului 0 10 20 3 determina ccrcul
Euler €2( w, R/2) al triunghiulL1i 0i0 20~.
Dar, A 1 , B 1 , C 1 sint ~i mijloacele lui
(AH), (BH), (CH), H ortocentru. Deci cercul Euler al triunghiului ABC
eslc (2(c0, R/2). Rczulta ca cercul circumscris triunghiului ABC are raza R.
1.50.2. Teorema (Dana Boskoff). Se considera trei cercuri @(Oi, R1),
@(0 2 , R 2 ), @(0 3 , R 3 ) care au un punct comun H. Luindu-Je doua cite
doua, se ob~in inca trei puncte de intersectie A E @(0 2 , R 2 ) n @(0 3 , R1),
B E @(01, R1) n @(0 3 , R 3 ) ~i C E @(0 1 , R 1 ) n @(0 2 , R 2 ). Se presupune ca
1:,ABC ~ 1:,0 10 20 3 . Atunci R 1 = R 2 = R 3 = raza cercuJui circumscris tri-
unghiuJui ABC.
Demonstratie. Se foloscsc notatiile din fig. 100. Patrulatcrelc 0 1 B 1 HC 1 ,
0 2C 1HA 1 , 0 3 A 1 HB 1 sint inscriptibile. Folosind teorema sinusurilor in tri-
unghiurile HA 1 B 1 , HB 1C1, HC 1 A 1 se obtine A 1 B 1 =R 3 sin 0 3 , B 1C1=R1 sin 01,
C 1A 1 = R 2 sin 0 2 , uncle cu 0 1 , 0 2 , 0 3 au fost notate masurile unghiurilor
triunghiului 0 10 20 3 ~i uncles-a tinut seama de faptul ca triunghiurile A 1 B 1C 1
~i ABC sint asemenea, raportul de asemanare fiind 1/2. Din asemanarca
triunghiurilor A 1B 1C 1 ~i 0 10 20 3 rezulta A 1B 1/0 10 2 = B 1C1 /0 20 3 = C 1 A1/0301,
deci R 3 sin 0 3 /0 10 2 = R 1 sin 0 1/0 20 3 = R 2 sin 0 2/0 30 1 • Aplicind tcorema
sinusurilor in triunghiul 0 10 20 3 , rezulta sin 0 3 /0 10 2 = sin Oi/0 20 3 = sin 0 2 /0 301
de uncle R 1 = R 2 = R 3 ~i 1:,ABC = 1:,0 10 20 3 , deci cercul circumscris
triunghiului ABC arc raza cgala cu R 1 = R 2 = R 3 •
71
A', B', C' mijloacele scgmcntelor [A 2 B 2], [A 1 B 1;, fA 2 B1], cu M, N, P, Q
.,/"--.._
miiloacelc segmentelor [OC], [OB], [OA 3J, [OB3 l, cu 2o-: = µ(A 3 0B 2 ),
,,,,,......___ .,/"--.._
8
Fig. 102 Fig. 103
72
1.51.2. Teorema (Lucian Dogaru ~i Florin Torjescu).
73
/"'-,.., _,,,,,,.....__ _,,,,,,.....__
Se observa ca unghiurile BA 2C, CB 2 A, AC 2 B pot fi simultan fie mai mari
,,,...._ ............. ,,,...._
decit unghiurile BIC, CIA, AIB sau congruente cu ele, fie mai mici decit
............. ............. /',..
BIC, CI A, AI B sau congruente cu ele. Din conc.itia b) rezulta.
_,,,,,,.....__ _,,,,,,.....__ _,,,,,,.....__
+ µ(CB A) + µ(AC B) = 21t
µ(BA 2C) 2 2
,,,...._ /',.. /',..
Cum insa µ(BIC) + µ(CI A) + µ(AI B) = 2.t, accste doua. egalitati nu pot
_,,,,,,.....__ ,,,...._ ,,..---.... /',..
fi simultan satisfacute decit daca µ(BA 2C) = µ(BIC); 1.1(CB 2A) = µ(CIA);
/""-.... ,,,...._
µ(AC 2 B) = µ(AIB), adica A 2 , B 2 , C 2 sc confunda. cu I.
Tinind seama de lema, demonstratia teoremei se poate face in trei etape:
1) Simetricele lui CJ.l 1 , Ci.lz, CJ.la in raport cu laturile triunghiului 0 1 Q 2 Q 3
coincid intr-un punct Q_ Cele doua conditii ale lemei sint satisfa.cute astfcl:
a) punctele 0 1 , 0 2 , 0 3 sint situate pe mediatoarele segmentelor
[ CJ.l 2 Ci.l 3], [ CJ.l 3 Ci.l 1], [ CJ.l 1 Ci.l 2] care sint ~i axele radicale ale cercurilor congruente
circumscrise triunghiurilor OB 1C1 , OC 2A 2 ~i OA 3 B 3 •
/"'- /"'- /"'-
b) µ( i11CJ.lai12) + µ( i12CJ.l1i1a) + µ( L!:iCJ.l2fi1) =
_,,,,,,.....__ _,,,,,,.....__ ,.,,,,....._,__
= 1t - µ(A 3 0B 3 ) + 1t - µ(B 10C1) + re - µ(C20A2) =
...............
_,,,,,,.....__ /"'
= 31t - [µ(A 30B 3 ) + µ(B 10C 1 ) +
1.1(C 2 0A 2)] = 31t - 1t = 21t
Deci simetricele cercurilor congruentc circumscrise triunghiurilorOB 1Ci.
OC 2 A 2 , OA 3 B 3 fata. de laturile triunghiului Q 1 Q 2Q 3 sint confundate cu cercul
circumscris triunghiului ABC.
2) Simetricul lui O fata de Q 2 Q 3 se gi"'tse~te simultan pe cercurile cir-
cumscrise triunghiurilor isoscele C10A 3 ~i A 20B 1 , dar ~i pe simetricul cercului
circumscris triunghiului B 3 0C 2 fata de aceea~i dreapta, deci coincide cu A.
Analog pentru B ~i C.
3) Simetricele triunghiurilor B 1 0C 1 , C 2 0A 2 , A 30B 3 fata de dreptele
Q 2Q 3 , 0,3 i1 1, 0 1 Q 2 coincid cu triunghiul ABC (conform etapei 2). Triunghiul
ABC este deci congruent cu oricarc din triunghiurile B 10C 1 , C2 0A 2 , A 30B 3 •
2. OMOTETIE. APLICATII
'
2.1. OMOTETICA UNEI DREPTE. OMOTETICUL UNUI CERC-
74
Observatii:
i) Din (0 1 ) rezulta ca O este punct fix al omotetiilor de ccntru 0.
ii) Din (0 2 ) rczulti:i cii dreptele cc tree prin O sint drepte fixc ale omote-
tiilor de centru 0.
iii) Cind k = 1, M' coincide cu M. Rezulta ca omotetia de raport
!? = 1 incliferent undc cstc centrul ei estc aplicatia identica a planului.
iv) Cind k = -1, 111' estc simetricul lui 1'1 in raport cu centrul de sime-
trie 0. Prin urmare omotetia de centru O ~i raport k = -1 este simetria de
centru 0.
v) In cazul in care /~ #- 1, 0 este singurul punct fix al omotetiei de ccn-
trn O ~i raport k.
vi) 0motetia de centrn O ~i raport k' = I/k este transformarea invcrsa
a omotetici de centru O ~i raport k
Prin urmare 01 ice cmotctie T : rp - rp este o aplicatie bi_iectivft.
N o!iifie. 0motctia T de centru O ~i raport k va fi notata in continuare
prm T(O, k).
Teorema. Consideram omotetia T(O, k).
i) Fie A, B doua puncte distincte in plan ~i A'= T(A), B' = T(B).
Atunci segmentelc [AB] ~l [A' B'l sint paralele ~i: A' B' = I k I• AB.
ii) Omotetica unel drepte d ce nu trece prin centruJ de omotetie, este o
dreaptii_ d' paralela cu d.
iii). Omoteticul unui poligon este un poligon asemenea cu poligonul dat,
raportul de asemanare fiind I It 1.
iv) Omoteticul unui cerc este un cerc.
Demonstra/ie.
i) Deoarece OA'= I k I· OA, OB'= I k I· OB, rezulta OA'/OA=OB'/OB
~i folosind rcciproca teoremei lui Tales, se obtine ca segmentele [A'B'] ~i [AB]
sint paralelc. In plus, folosind teorema fundamentali"t a asemanarii, se obtin:
A'B'/AB = I k I.
ii) Fie M un punct oarccare pc dreapta d = AB ~i fie M' = T(M).
Segmentele [AM] ~i [A' 1vl'] sint paralele. Insa prin punctul A' se po ate duce
o singura paralela la dreapta AB. Rezulta ca M' E A'B' = d', deci d' II d.
Cind M dcscrie dreapta d, punctul M'
descrie dreapta d' (in intregime, cores-
pondenta fiind bijectiva) (fig. 107).
iii) Se tine seama de punctul i).
iv) Sa consideram un cerc ~(A, R)
si fie A'= T(A). M fiind un punct
ba:recare pe cercul, <lat, A'M' II AM,
unde M' = T(.M). In plus,
A 'Jf' = I k I· AM= I?· R.
Rezulta ca punctul M' descrie un cerc Q_ B
cu centrul in punctul A' = T(A) ~i Fig. 107
avind raza R' = I k I · R.
Observatie. Fiind date doua cercuri @(A, R) ~i @(A', R'), exista doua
omotetii (una directa ~i una inversa) care sa duca un cerc in celalalt.
Intr-adevar, fie d ~i d' doua drepte cu proprietatile d II d', A E d,
A' Ed' ~i fie {B, C} = d n @(A, R), {B', C'} = d n @(A', R'). Razcle
cercurilor fiind inegale, se poate presupune ca R < R' (fig. 108).
75
~atrulaterul. BCC'B' estc un trapcz. Diagonalele [BC'] ~i B'CJ ale
a~cstm trapcz se mtersectcaza intr-un punct O situat pc scgmcntul [AA'].
Fie {O'} = B'B n C'C. Este evident ca O' E AA'. Omotetia (inversa)
T(O, -R'/N.) aplica ccrcul @(A, R) in cercul @(A', R'). De ascmenea, omotetia
(dir_c~ta) T'(O', R'/R) aplica cercul @(A, R) in ccrcul @(A', R'). Se poate
venf1ca u~or ca tangentele comune exterioare tree prin O' iar tangentele
comune interioare tree prin punctul 0.
Fig. 108
A'
B L--__Ju,___1J-_ _ ___,C
'
Fig. 109 Fig. 110
76
Demollsfrafie (fig. J 11).
Consiclcdm omotctia T(A', BD/B'C). AYcm D = T(B') ~1 B = T(C).
Rezulta:
{x) A'B/A'C = BD/B'C.
Consickrr1m acum omotetia T'(C', -- AB'/BD). An'm A= T'(B),
B' = T'(D). Rezulta:
{x') C'A/C'B = AB'/BD.
1mm1ltind relatiik (x) ~i (x') se obtine rdatia ccrutii.
Fig. 11 l Fig. I 12
77
Demonstrafie.
i) Fie Mun punct oarecare in plan ~i fie JU'= T 1(M), M" = TiM').
Atunci: OM'/OM = I k1 I, OM"/OM' = I k 2 I. Rezulta:
OM"/OM = I !?1 I· I k2 I
~i este u~or de vazut ca M" este omoteticul punctului Min omotetia T = T 2 o T 1
de centru O ~i raport k = k 1k 2•
Observatie. Daca notam M 1 = T 2(M), M 2 = T 1(M 1) atunci:
01111/0M = I k 2 I, OM2/0M1 = I k 1 I ~i deci ONI2/0M = I !?2 I· I k1 I
~i este u~or de vazut ca punctele M 2 ~i M" coincid.
Rezulta ca T 1 o T 2 = T 2 o T 1 , adica operatia de compunere a omotetiilor
de acela~i centru este comutativa.
ii) S-a vazut la punctul precedent ca daca T 1 , T 2 E 'Ju, atuncr
T 1 o T 2 E 'Ju. Se ~tie ca operatia de compunere a functiilor este asociativa, deci
T 1 o (T 2 o T 3 ) = T 1 o T 2 ) o T 3 , oricare ar fi T 1 , T 2 , T 3 E "Ju.
Cum omotetia de centru O ~i raport k = 1 este aplicatia identica a pla-
nului Id 9 care evident apartine lui "Ju ~i
Idp o T = T o ld9 = T, (V) T E 'Ju
De asemenea, inversa T- 1 a omotetiei T(0, k) este omotetia de centru 0 ~i
raport 1/k, deci T-1 E "Ju ~i T- 1 o T = To T- 1 = Id 9
Prin urmare cuplul ('Ju, 0) este un grup. Grupul ('Ju, 0) este abelian deoarece:
T o T' = T' o T, (V) T, T' E "Ju.
iii) Fie (R*, ·) grupul multiplicativ al numerelor reale nenule. Se consi-
dera aplicatia h : 'Ju--+ R*, definita prin h(T) = k unde T este omotetia
de centru O ~i raport k.
Este u~or de vazut ca aplicatia It este bijectiva. In plus, pentru oricc·
omotetii T(0, k), T'(0, k'), are loc:
h(T o T') = k · k' = h(T) · h(T')
Prin unnarP lz cstc izomorfism de grupuri.
78
i) Se prcsupune k1 k 2 =f 1. Atunci,
,conform unei obscrvatii anterioare, se M'
-obtine ca T 2 o T 1 este o omotetie T(0, k),
unde k = ll 1k 2 , iar 0 verifica conditiilc
,0.--1''/0A = I k 1k 2 J, 0 E AA".
Se aratf1 ca 0 E 010 2 •
Considcram triunghiul A' A" A ~i punc-
tclc 0 1 EAA', 0 2 EA'A", 0EA"A. Atunci:
0 1 A/0 1 A' · 0 2 A'/0 2 A" · 0A"/0A = 01 0 02
Fig. 113
= 1/I l,1 I· 1/I k2 I· I k1k2 I= I
~i folosind rcciproca teoremei lui :Menelau, se obtine ca punctele 0 1 , 0 2 , 0 se
afla pe o accea~i dreapta (numita axa de omotetie).
ii) Daca k1 k 2 = 1, atunci A"M" = AM ~i cum A"l\1" II AM, rezulta
•d'1 patrulaterul AA"Af"Jl!I este un paralelogram. Prin urmare, transformarea
T 2 o T 1 este, in acest caz, o translatie.
2.6.2. Se considera trei cercuri @(A 1 , R 1 ) @(A 2 , R 2 ), @(A 3 , R 2 )
-cu razele neegale R 1 =f R 2 =f R 3 =f R 1 ~i centrele necoliniare A 1 e A 2 A 3 •
Exista o omotetie directa care duce cercul @(A 1 , R 1 ) in cercul @(A 2 , R 2 ),
centrul ei 0 12 fiind intersectia tangentelor exterioare. De asemenea, exista o
omotetie directa care aplica cercul @(A 2 , R 2) in cercul @(A 3 , R 3 ), centrul
ci 0 23 fiind la interseqia tangentelor exterioare. Compunerea acestor doua
omotetii directe este tot o omotetie directa care duce cercul @(Ai, R 1 ) in
ccrcul @(A 3, R 3). Centrul 0 13 al acestei omotetii se afla pc dreapta dcter-
minata de centrele 0 12 ~i 0 23 • S-a obtinut axa de omotetie di, unde 0 12 , 0 13 ,
·0 23 E d 1 • Analog, se obtine ca un centru de omotetie directa, deterrninat de o
percche de cercuri, se afla pe dreapta determinata. de cele doua centre de
omotetie inversa ale celorlalte doua perechi de cercuri. S-a obtinut urma-
toarea teoremf1:
Teorema. (D' Alemert). Cele ~ase centre de omotetie a trei cercuri de
-raze neegale ~i avind centrele necoliniare sint situate trei cite trei pe patru
.axe de omotetie.
79
27.2. Problema. lntr-un triunghi dat ABC sa se inscrie un triunghi DEF,
ale cc7rui laturi sa fie paralele cu trei drepte date d1 , d 2 , d 3 •
Solufie. Se construie~te mai intii un triunghi D'E'F' avind laturile
paralde cu ce1e trei dreptc date ~i avind dou5. virfuri pc doua laturi ale tri-
unghiului A BC. Aceasta se realizeaza dudnd printr-un pun ct arbitrar F' E AB
o paralel5. la d 1 , apoi prin punctul de intersectie al aces1 eia cu (AC) se duce o
paralel5. la d 3 ;;i, in sfir~it, prin F' se duce o paralela la d 2 intersectia acestor
drepte fiind punctul D'. Se unesc punctele A ~i D' ~i fie {D} = BC n AD'.
!n omotetia de centru A ~i raport AD/AD' triunghiul D'E'F' se tran-
sform[t in triunghiul DEF, care este triunghiul ce trebuie construit.
Fig. 115
Fig. I 16 Fig. I 17
so
3. INVERSIUNE. APLICATil I
81
6-
Prin urrnarc dreapta OP cste tangentrt la cercul r.
. iv) Fie i_nversiunea T de pol O ~i puterc ll ~i fie d o dreapta ce trece
pnn 0. Atunc1 T(d) - {O} = d - {O}.
Notat,i:c. Invcrsiunea T de pol O ~i putcre k va fi notata in continuare
pnn T(O, k).
Lema. Fie inversiunea T(O, ll) ~i fie punctele A, B, A'= T(A), B' = T(B).
Atunci:
i) Patrulaterul ABB'A' este inscriptibil;
ii) Avem egalitatea A'B' = I kl AB
' OA· OB
/
OL...__ _ __.B_ _ _ __,._B_'-
Dcmonslraffr. i}
Din cgalitf1tilc OA · OA' = I Ill, OB· OB'= I hi (fig. 120).
Rezulta OA/OB' = OB/OA'
Prin urmare triunghiurile AOB ~i B'OA' sint asemenea. Rezulta. ca unghiu-
./"'-.
rile OAB ~i OB'A' sint congruente. Prin urmare, patrulatcrul ABB'A' este
inscriptibil.
ii} Dcoarcce triunghiurile AO B ~i B'O A' sint asemenea, rezulta.
A'B'/AB = OB'/OA
De aici sc obtinc A' B'/AB =(OB'· OB)/(OA ·OB)= I kl/(OA · OB)
Teorema. Consideram inversiunea T(O, ll).
i) 0 dreapta d care nu trece prin polul de inversiune O se transforma
intr-un cerc care trece prin pol ~i din care se scoate punctul 0.
ii) Fie un cerc @(A, R) care trece prin polul de inversiune.
Atunci Q(A, R} - {O} se transforma intr-o dreapta perpendiculara pe
diametrul care trece orin pol.
iii) lnversul unui cerc care nu trece prin polul de inversiune este un cerc.
Demonstraft"e. i) (fig. 121).
Fie A = pr do ~i A' = T(A). Daca. M este un punct variabil pe dreapta d
~1 M' = T(i11), atunci folosind lema anterioara. rezulta. ca patrulate-
/"-.
ml A' All{M' este inscriptibil, deci m(MM' A') = 90°. Prin urmare locul geo-
metric a:l pun~h.1.lui M', cind M descrie dreapta i, este cercul de d.iametru [OA ']
<lin care se scoatli punctul 0.
82
M'
ii) Fie e(A, R) un cerc care trece prin polul de inversiunc O (fig. 122).
Fie B punctul diametral opus lui O ~i B' = T(B). M fiind un punct oarecare
pe cercul dat, M =f. 0 ~i M' = T(M), trebuie ca patrulaterul B' BMJI' sft
./'"'--... /'-
fie inscriptibil. Deoarece m(OMB) = 90°, trebuie ca ~i m(BB'M') = 90°.
Prin urmare M' se afla pe perpendiculara in B' pe dreapta OB.
iii) Fie p puterea polului O fata de cercul dat
Cind k = p, inversul M' al punctului M se afla tot pe cerc deoarece
OM· OM'= k = p = OP 2 = OP' 2 (fig. 123).
Prin urmare, in cazul k = p, cercul dat se transforma in el insu~i (punctele
de tangenta P ~i P' sint puncte fixe ale inversiunii T'(O, p)). Se presupune
acum k =f. p.
M'
83
6*
Consecinta 1. Fie doua curbe inverse una alteia, A ~i B punctc pe prima
nll"liii, A' ~i B' omoloagele lor pc cea de-a doua curba. Dac;'t A tincle la B.
rczult:i cft A' tinclc la B' deci AB. rcspectiv A'B', devin t;rngcntcle la cde
dou;i curbe in B ~i B'.
Consecinta 2. Tangentcle la doua curbe inverse in doua puncte inwrse
sint antiparalele fata de razele vectoare. Rezulta:
Teorema. Unghiul sub care se taie doua curbe intr-un pm.ct este con-
gr!ient cu unghiul sub care se ta'e curbele inverse in inversul ~unctului. (lnver-
siunea este transformare conforrna).
* * *
Observatie. Inversiunea poate fi introdusa ~i in spatiu. Se demonstrcaza
u~or proprietatilc:
l) Un plan sau o drca ptii cc tree prin polul de inversiune sfnt 1·nvariante
prin inversiunea considerata.
2) Sfera fundanz.entala de inversiune este invarianta prin invcrs1:u11c.
3) Invcrsul unui plan care nu trece prin pol este o sfcrc1 ce cont inc polul,
planul tangent la sfera 1n acest punct fiind paralel cu planul dat -~i rcciproc,
i11vcrsa unei sfere care trece prin pol este u,n plan ce rm trece prin pol, paralel
cu pla11ul tangent la sfera in pol.
4) Inversa 1mei sjere care nit trece prin pol este o alta sjerii care 1w trccc
prin pol.
5) Jnversul unui cerc din spafiu este un cerc sau o drcaptc1 dupa cum
ccrcul nu trece sait trece prin polul de inversiune $i 1'cciproc.
6) In.versa unei drepte care nn trece prin pol este un cerc care
conJine polul.
3.2. INEGALITATEA LUI PTOLEMEU. PRIMA TEOREMA A LUI
PTOLEMEU. Consideram un ccrc @(0, R). Fie ABCD un patrulater
convex inscris in ccrcul @(0, R). Prin
inversiunea T(A, k), (k, arbitrar), cercul
@(0, R) (din care scoatem punctul A) se
transforma intr-o drcapta d perpendi-
culara pc dreapta AO. Fie B' = T( B),
C' = T(C), D' = T(D). Este evident ca
B', C', D' -E d. Folosind lema de la
punctul 3.1, rezulta egalitatile:
B'D' = I KI· BD/(AB · AD)
B'C' = I KI· BC/(AB · AC)
C'D' = I KI· CD/(AC · AD)
Fig. 125
Deoarece B'D' = B'C' + C'D' rezulta.
I.KI AB·
BD
AD
84
Observatie. Se presupune ca patru-
laterul ABCD nu este inscriptibil. Atunci
cercul determinat de punctele A, B, D
nu trece prin C ~i deci punctul C' nu se
afla pe dreapta d.
Din triunghiul B' D'C' rezulta
B'D' < B'C' + C'D'
~i fadnd inlocuirile, ca mai sus se obtinc
(*) ED· AC< BC· AD+ CD· AB d
Fig. 126
Rezulta urmatoarea teorema:
3.2.1. Teorema (PtoJemeu). intr-un patrulater convex A BCD are Joe
reJatia AC· BD ~ AB· CD+ AD· BC
(inegalitatea Jui PtoJemeu).
Observatie. Am demonstrat anterior ca dacft A BCD cstc un patrulatcr
convex inscriptibil, atunci:
(**) AC· ED= AB· CD+ AD· BC
Se demonstreaza acum ca daca intr-un patrulater convex ABCD are
loc egalitatea (**), atunci patrulaterul este inscriptibiL
lntr-adevar, daca patrulaterul ABCD nu ar fi inscriptibil, ar avea loc
inegalitatea (*), ceea ce ar contrazice ipoteza (* *).
S-a obtinut urmatoarea teorema.
3.2.2. Teorema. (Prima teorerna a Jui PtoJerneu). Un patrulater convex
este inscriptibil daca ~i numai daca produsul Jungimilor diagonaJelor este egal
cu suma produseJor Jungimilor Jaturilor opuse.
3.3. TEOREMA. (A DOUA TEOREMA A LUI PTOLEMEU). Fie
ABCD un patru1ater convex inscriptibil. Atunci:
AC AB· AD+ CB· CD
BD BA · BC + DA · DC
Demonstraffr. Se considera inversiunea T(A, K), (K, arhitrar). Fie
cercul @(0, R), ccrcul circumscris patrulaterului ABCD. Atunci T(rQ(O, R) -
- {A}) = d, uncle d este o dreapta perpendiculara pe dreapta OA.
Fie B' = T(B), C' = T(C), D' = T(D). Este evident ca B', C', D' Ed.
Se scrie relatia lui Stewart pentru tri-
A
J.mghiul AB'D' ~i punctul C', C' E (B'D'):
AC' 2 • B'D' = AB' 2 • C'D' +
+AD' 2
• C'B' - B'D'· B'C'· C'D'
Tinind seama de cgalitatile
AC'= 1 K :/AC, AB'= I
85
rezulta:
ED/AC= CD/AB + BC/AD - (BC· CD· BD)/(AC ·AB· AD),
adica tocmai relatia cautata
BD (AB-AD+CB-CD)=DC-DA+BC-BA
AC
3.4. TEOREMA (EULER). lntr-un triunghi ABC, fie @(0, R), cercuJ
circumscris triunghiului ~i f2(l, r) cercul inscris in triunghi. Atunci exista
relatia Euler: 01 2 = R 2 - 2rR.
Dcmonstra/ie.
Fie D, E, F punctele de contact ale laturilor triunghiului cu cercul
f2.(l, r) (DE(BC), EE(AC), FE(AB)). Bisectoarea [Al intcrsectcaza seg-
mcntul (FE) in punctul A'. Este u~or de vazut ca triunghiurile AFI ~i
FA'I sint ascmenea. Atuaci: FI/A'I = Al/FI Rezulta
I A· IA' = r 2 (*) Sc considera inversiunea T(I, 1'2).
Cercul Q(I, r) se transforma in el insu~i. Relatia (*)
arata ca A' = T(A). Analog se obtine B' = T(B),
C' = T(C). Prin urmare virfurile triunghiului ABC se
transforma in mjiloacele laturilor triunghiului DEF.
Rezulta ca cercul @(0, R) se transforma in cercul Eules
al triunghiului DEF, avind raza r' = !_. Se foloseste
Fig. 128 2 '
formula care da raza cercului invers r'/R = 1 K 1/P,
undc I{ = r este puterea de inversiune, iar p = R 2 - 01 2 este puterca punc-
2
86
1n triunghiul HOH' segmentul [A'cu] este linie mijlocie, deci A'w II AH'.
Tireapta d fiind perpendiculara pe A' w, este perpendiculara pe AH', adica d
este paralela cu tangenta in punctul H' la cercul circumscris triunghiului
ABC. Fie E punctul in care tangenta in H' intersecteaza pe AB.
,/"-,... ,/"-,... ,/"-,... ,/"-,...
Atunci: m(AEH') = 90° - m(EAH') = m(BH'A) = m(ACB).
Prin urmare BC ~i EH' sint antiparalele. Cum d este parakla cu EH',
se obtine c{t d este antiparalela cu BC.
3.5.2. Lema. Fie @(I, r) cercul inscris in triunghiul ABC ~i fie @(I', r')
cercul exinscris corespunzator virfului A. Fie A' mijlocul laturfi [BC] ~i fie
,/"-,...
A 1 punctut in care bisectoarea unghiului BAC intersecreaza pe BC. Daca
11
.A = PrncA, F = Prncl, F' = Prncl' atunci:
i) BF= CF';
ii) A'F2 = A'A 11 • A'A1.
Demonstrafia lemei 3.5.2. Pentru claritate se considera triunghiul A BC
,/"-,...
-obtuzunghic cu m(ABC) > 90°.
i) Daca se noteaza F 1 = pr Anl, x = AF 1, y = BF, z = CF, a= BC,
;l !; ;
b = CA, c = AB, atunci:
A
z+x=b
Rezulta x + y + :: = p, ceea
cc implica y = BF = p - b,
uncle p cste. semipcrimetrul tri-
unghiului ABC. A"
Folosind notatiile u = AF",
·v = BF', W =-CF': rezulta
v+w=a
tt - w = b
l 1t - V = C
11
A"A 2 =AB 2 -A"B 2 A A 2 =AC 2 -A C 2
11
,., A IIB - b2 - c2 - a?
R ezUIt cl - -----
2a
b' •
Deoarece A'A" = A'B + A 11 B, rezulta A'A" = · - c- (**)
2a
87
A'F = b- C
2
Tinind scama de cgalitf:tilc (*), C*) ~i (xxx) rczulta
A'A1. A'A" = '!__(u - c) 1;2 - c2 = (b - c)2 = A'F2
· 2(b + c) 2a 4
3.5.3. Demonstrafia fcoremei 3.5. Se mentin figura ~i notatiile folosite
la lema 3.5.2. Sc transforma prin inversiune figura, luind ca pol punctul A'
~i ca putere de im·ersiune k = p (puterea punctului A' tap de cercul inxris.
in triunghi), deci k = A'F 2 •
Prin aceasta invcrsiunc ccrcul @(J, r) se transform5. in el insu~i. Dcoa-
rccc A'F = A'F', rczulta ca. ~i ccrcul c~dnscris @(I', r') sc transforma in el
insusi. ·
'Egalitatca A'A 1 • A'A" = A'F2 (stabilita la lcma 3.5.2) arata ca punc-
tul A" (care se aflrt pc cercul lui Euler) se transforma in punctul A 1 . Folosind
lema 3.5.1. rczuWi d cercul Euler (din care se scoate punctul A') se trans-
forma in dreapta d antiparalela cu BC ~i care trece prin A 1. Dreapta d trcdncl
prin A 1 ~i fiind antiparalela cu BC este tocmai a doua tangcnta comuna inte-
rioara a cercurilor @(I, r) ~i @(I', r'). Dreapta d inversa ccrcului Euler (din
care scoatem punctul A'), fiincl tangenta cercurilor @(I, r) ~i @(I, r') rczultrt
cf1 ~i cercul Euler va fi tangent cercurilor @(I, r) ~i @(I', r') (invariante in
invcrsiunea consiclcrata).
Fie E (respectiv E') punctul in care dreapta d este tangenta cercului
f2,(I, r) (respectiv @(I', r'). Atunci cercul lui Euler este tangent cercului
Q(l, r) in transformatul punctului E, iar cercului @(I', r') in transformatul
punctului E' prin inversiunea considerata. Analog se arata ca cercul lui Euler
este tangent cercurilor exinscrise corespunzind virfurilor B ~i C.
Cu aceasta s-a incheiat demonstratia teoremei lui Feuerbach; in dc-
monstratie s-a folosit observatia urmat~are.
Observafie. Se considera doua cercuri exterioare @(I, r), @(I', r'), r < r'.
Fie A punctul de intersectie al tangentelor comune extcrioare. Tangentcle
comune interioare se intersccteaza in punctul A 1 . Este evident ca punctclc
I\
I, I' ~i A 1 se afla pe biscctoarea unghiului A (fig. 13 I).
Folosind congruenta unghiurilor marcate pe figura, rezulta ca unghiu-
/"'-.... /"'-....
rile ABC ~i ADD 1 sint congruente. Rezulta ca DD 1 este antiparalela cu BC
fat[L de virful A.
Fig. 131
88
5.6. TEOREMA (SALMON). Daca punctele 0, A, B, C sint pe un ac<!la~i
eerc, atunci cercurile de diametre [OA], [OBJ ~i [OCJ se intilnesc dotta cite
doua in trei puncte coliniare.
Demonstra/ie. Se considera invcrsinnca T(O, k) (h arbitrar). Cercul
circum~cris patrulatcrului OA BC se va transforma fotr-o dreapta d pcrpcn-
diculara pc diamctrul ce trece prin pol. Daca se noteaza A' = T(A),
H'=T(B), C'=T(C) atunci A',B', C'Ed, Prin invcrsiunea considcrata ccrcul
cle diamctru [OAJ se tr2.ns£orma intr-o dreapta a (evident a ...LOA). Cc-red
de cliametru [OB] se transforma intr-o dreapta b ...LOB, iar ccrcul de diarnctn:
[OC_] se transforma intr-o dreapta c ...L OC. Fie ct., ~ rcspectiv '( punctclc: ck
\7
! \
//, \
Fig. 132
intcrsectie ale ccrcurilor de diametre [OC] ~i [OBJ, [OA.J 9i [OCJ, rcsp('ctiv ,QA]
9i [OBJ. Sc notcaza ct.'= T(oc), W = T(~) 9i y' = T(y). Este evident ca:
{o:'] = b n c, { w} = C n a, { y'} = a n b.
D~oarece punctclc A'= prr,--y'A, B' = prayB, C' = pra•r,C sint coliniarl",
rezuWi, conform rcciprocei teoremei lui Simson, ca punctul O se afla pe cercul
circumscris triunghiului ct.' W y'. Deoarece cercul circumscris triunghiului
rx' W y' trece prin polul 0, rezulta cf1 cl (mai putin punctulO) se va transforma
prin invcrsiunea considerata intr-o dreapU d 1 . Este evident ca punctd0
ct.= T(rx')., ~ = T(W) 9i y = T(-y') apartin dreptci d 1 •
89
/'-,.._ /'-,.._ /'-,.._ _,.......__
Dcoarecc BAA 1 = CAA nAA 2 = CAA 1 , rezulta:.
2 ~1
90
Demoi:strat1·a lemei 3.9.1.
Fie
A 1 = pr ucA, A:! = AA1 n Q(O, R), Bi= pr.tcB.
Se stie 6 A 9 este simetricul lui H fatJ. de
<lreapta BC. At-unci:
(*) p = - HA· HA~= -2HA · HA 1
Din ascmfoarea triunghiurilor CB 1 B ~i HB 1 A,
rezulta:
Fig. 135
sin C= BB 1 /BC = AB 1 /AH = (AB cos A)/AH
sau AH = AB ms A si folosind teorema sinusurilor se obtine:
sin c~ , ,
(**) AH= 2R cos A
91
Analog sc arat5. c:i cdclalte ~ase puncte se afla pe cercul Q ( w, ~).
Ccrcul <-2 ( c,), ~?) se numc~tc a~a cum am vazut, cercul Jui Euler (sau
cercul ce!or noua puncte) a! trlungh:ului ABC.
S'
s
Fig. 136 Fig. 1:37
Fig. 139
De aici sc obtine SN· SP= SQ· SM= p, unde p este puterca punc-
tului S faFt de ccrcul @(0, r). Atunci: p 2 = SQ· SM· SN· SP = p 1 • h
Fie Bal doilca punct de intersectie al dreptei SA cu cercul @(0, r). Atunci:
SA. SB= SQ· SM= P= V Pi• P2 = ST1. ST2
Se construie~tc punctul B. Este clar ca problema se reduce la unnfttoarca:
sa se construiasca un cerc care sft fie tangent unui cerc dat @(0 1 , r 1 )
sau @(0 2 , r 2 )) ~i care sft treaca prin doua puncte date A ~i B (a se vedea
problema 3.9.1.).
Solutia 2. Se presupune problema rezolvata. Se aplica figurii o inver-
siune T(A, It) (fl arbitrar). Cercurile @(0v r 1 ) ~i @(0 2, r 2 ) se vor transforma
in alte douft cercuri !2(0~, r~) ~i @(0~, r~), iar cercul @(0, r) se va transforma
intr-o dreaptrt d ce va trebui sa fie tangenta cercurilor @(0~, r~) ~i @(0~, r~).
Problema s-a redus la constructia tangentelor comune la doua cercuri. Yn ge-
neral problema admite patru solutii. fn cazurile particulare de pozitie ale
-ccrcurilor numftrul solutiilor se reduce corespunzator.
3.10.3. Problerni. (A treia problemi a lui Apoloniu). Sa se constmiasca
un ccrc tangent la trei cercuri date @(0i, ri) (i = 1,2,3). ·
Solu(ie. Sc prcsupune problema rezolvata. Fie @(0, r) unul dintrc ccrcu-
rilc cerutc. Sc presupune r 1 < r 2 ~i r 1 < r 3 . Se observa ca cercul @(0, r r 1 ) +
trece prin 0 1 ~i este tangent cercurilor @(0 2 , r 2 - r 1 ) ~i @(0 3 , r 3 - r 1 ).
De asemenca cercul @(0, r - r 1 ) trece prin punctul 0 1 ~i este tangent
ccrcurilor @(0 2 , r 2 + r 1 ) ~i @(0 3 , r 3 + r 1 ). Aceste observatii due la urma-
toarca constructie: in prima etapa se construiesc cercurile @(0 2 , r 2 - r 1 )
~i @(0 3 , r 3 - r 1 ); se traseaza cercurile care tree prin punctul 0 1 ~i sint tangente
ccrcurilor @(0 2 , r 2 - r 1 ) ~i @(0 3 , r 3 - r 1). (Conform problemei 3.9.2. exista
in general patru astfel de cercuri). Daca @(0, F) este un astfel de cerc,
atunci ccrcul @(0, r), unde r = F - r 1 , raspunde problemei.
fn general se obtin patru solutii.
Fig. 140
94
Fig. 141
Si in acest caz numarul maxim de solutii este patru. Rezulta ca, in-
problema a treia lui Apoloniu are opt solutii.
1n cazurile particulare de pozitie ale cercurilor, nurnarul solutiilor sc·
reduce corespunza tor.
3.11. DE LA TE0REMA LUI TITEICA LA 0 TE0RE:MA A LUI
P0NCELET , ,
Se considcra trei ccrcuri de raza R care tree prin acela~i punct Ii
si care se rnai intersccteaza doua cite doua respcctiv in punctele A,B,C. Con-
form teorernei lui Titcica, cercul circurnscris triunghiului ABC arc raza cgal:i
cu R. Fie @(0, R) cercul circurnscris triunghiului ABC. Ccrcul @(H, 2R)
este tangent celor trei cercuri date (fig. 142).
Se transform;1 figura prin inversiune, alegind ca pol de intersiunc punc-
tul H ~i ca put ere de inversiune k puterea lui H fata de cercul Q(0, R), adidi:
k =HA· HA'= HB · HB' = HC · HC'
unde A', B', C' sint punctele in care dreptele AH, BH, CH intcrscctcadt a
doua oara cercul @(0, R). Este evident ca prin aceasta inversiune punctclc
A, B, C se transforma respectiv in punctele A', B', C', iar cercul @(0, R) sc
transforma in el insu~i. Cercurile circurnscrise triunghiurilor AHB, BHC,
CHA se transforrna respectiv in dreptele A' B', B'C', C'A'. Cercul Q(H, 2N.)
se transforrnr1 intr-un cerc @(H, r). Deoarece curbele tangentc se transform:\
tot in cur be tangente, cercul @(H, r) este tangent drcptclor A' B', B'C', C'.-1 ',
adica cste ccrcul inscris in triunghiul A'B'C'. Prin urmare figura inwrs:i
consta dintr-un triunghi A'B'C' inscris in ccrcul (2(0, R) ~i circumscris ccr-
cului @(Ii, r).
Sc considcrft acurn un alt punct A~ E @(0, R). Sc due din A~ tangcn-
tele la cercul @(H, r); aceste tangentc intcrsecteaza a doua oarii cercul
@(0, R) in punctcle B~. C~. (Punctele A~. B~. C~ nu sint trccu1.c pc figura;
figura care s-ar obtine ar fi analoaga cu cea considerata anterior.
Aplidnd aceca~i inversiune, dreptele A; B~. A~ C~ tangente cercului
@(H, r) se transforma in cercurile circumscrise triunghiurilor A 1 HB 1 , A 1 HCi,.
care sint tangente cercului @(H, 2R) ~i deci au razelc egale cu R.
95
Fig. 142
In dcfinitiv, sint trei cercuri de raze egale cu R ~i care tree prin punctul
A 1 . Este yorba de cercurile circumscrise triunghiurilor A 1 HB 1 , A 1 HC 1 ~i <le
ccrcul @(0, R). Aceste trei cercuri se mai intersecteaza doua cite doua res-
pcctiv in punctcle Bi, H, C 1 . Conform teoremei lui Titeica, cercul circumscris
triunghiului B 1 HC 1 ar~ raza egala cu R, deci este tangent cercului @(H, 2R)
~i prin ui·mare, invei.-sul acestui cerc, adica dreapta B~ C~ cste tangcnEi ccrcului
(2(!-l, r). Deci triunghiul A~ B~ C~ este ~i cl inscris in cercul @{0, R) ~i cir-
cumscris tcrcului@(H, r). Punctul A putind fi lnat oriunde pe cercul (2(0, R),
s-a dcmonstrat urmiifoarea teoremrt:
Teorema. Daca exista un triunghi inscris intr-un cerc ~i circumscrls unui
alt cerc, atunci exista o infinitate de astfel de triunghiuri.
Observatie. Aceasta teorema este un caz particular al celebrei teoreme
de ,,inchidere" a lui Poncelet: ,,Daca exista un poligon, convex sau stelat, in-
scris intr-o ·conica r ~i circumscris unei alte conice ( y), atunci exista o infini-
fate de astfel de poligoane.
'DG
II. GEOMETRIE iN SPATIU
97
7 - Probleme practice de geometrie
teorema lui Menelau in triunghiul AG 1D, pentrn traversale Q, G, P,
sc obtine: AQ/QD · PD/PG 1 • GGifG,1 = 1.
Dar AQ = QD ~i PD= 3PG 1 , de uncle rezulta ca GG 1 /GA = 1/3, sau
GG 1/AG 1 = 1/4.
Se nume~te mediana a unui tetraedru o dreapta care une~te virful unui
tetraedru cu centrul de greutate al fetei opuse. Teoremele anterioare pot fi
reformulate astfel:
Bimedianele ~i mediane1e unui tetraedru sint concurente. Se nume~te
anticentru pentru un tetraedru, simetricu1 centru1ui sferei circumscrise fata
de centru1 de greutate al tetraedrului. O proprietate interesanta a anticentrului
este urmatoarea:
1.3. TEOREMA. Fie I{ anticentrul tetraedrului [ABCD], N mijlocul
Jui [CD]. Atunci KN ...L AB.
DemonstraJie (fig. 144).
Fie M mijlocul segrnentului [AB]. Deoarece OG = J{G ~i GJ,f = GN,
p~rulaterul M KNO este paralelogram, deci KN 11 MO. Dar O este centrul
sferei circumscrise, deci OM ...LAB. RezuWi KN ...l.. AB.
Dreapta determinata. de punctele G ~i O se nume~te dreapta Jui Euler
a unui tetraedru oarecare.
A
98
Exista. relatia: (LA/LB) (MB/MC) (N'C/N'D) (PD/PA)= 1. Folosind relatia (I)
obtine ca CN'/DN' = CN/DN deci N = N', deoarece punctele N ~i N' sint
simultan in interiorul sau in cxteriorul segmentului [DC].
1.5. TEO REMA (SFERA LUI EULER). intr-un tetraedru fABC DJ,
centrele de greutate ale fetelor, punctele care impart segmentele ce unesc
anticentrul cu virfurile in raportul I /2 ~i proiectiile acestor puncte de fata
opusii sint douiisprezece puncte cosferice.
Demonstrafie. Fie O centrul sfcrei cir- A
<:umscrise, G centrul de greutate, K anticen-
trul tetraedrului [A BCD]. Fie K 1 E (KA),
astfel indt J<.I{i/K 1A = 1/2, P 1 proiectia
lui K 1 pe fata [BCD], G1 centrul de greutate
al acestei fete. Fie Z E (KG), astfel indt
l(Z=2ZG. Se arata ca.ZK1=ZG 1 =ZP1 =R/3,
ceca ce constituie rezolvarea problemei. Din
triunghiul AKG, folosind rcciproca teoremei Ei 0
lui Menelau, se obtine ca punctele K 1 , Z, G1
sint coliniare. Intr-adevar:
(K 1 K/K 1A) (G 1 A/G 1G) (ZG/ZK)
= ( 1/2) (4 / 1) ( l /2) = 1
In triuhghiul G1AK 1 , pentru transversala Fig. 146
G, Z, K, se obtine:
(ZK 1 /ZG 1 ) (GGi/GA) (KA/KKi) = 1,
<leci (ZJ{ifZG 1 ) (1/3) 3 -= 1, sau ZK 1 = ZG 1 .
Cum triunghiul K 1 P 1G 1 este dreptunghic in Pi, rezulta: K 1Z=ZP 1 =ZGt.
Din KG= GO ~i KZ = 2ZG, se obtine KZ/KO = 1/3 = K.I<. 1/KA.
Rczulta ca triunghiul J{K 1Z este asemenea cu triunghiul ]{AO cu raportul
de asemanare 1/3, deci K 1Z = R/3. Deci prin centrele de greutate ale fetelor,
Gi, prin punctele K; ~i prin proiectiile lor pe fetele opuse, trece o sfera. de
raza R/3.
1.6. TEOREMA DE OMOLOGIE 1N SPATIU. Se consideri doui
tetraedre cu proprietatea ca virfurile sint situate pe 'drepte concurente. Atuncf
dreptele de intersectfe a fetelor opuse sint coplanare.
Demonstra/ie. Fie [ABCD] ~i [A'B'C'D'] cele doua. tatraedre astfel incit:
..4A' n BB' n CC' n DD'= {T}.
Se noteaza:
AD n A'D' = {P}, AB n A'B' = {L}, BC n B'C' = {M}
BD n B'D' = {P1}. AC n A'C' = {P2}, CD n C'D' = {Nl
Se dernonstreaza ca:
(1) (AL/BL) (BM/CM) (CN/DN) (DP/AP)= 1,
deci conform teoremei lui Menelau, punctele L, M, N, P vor fi coplanare.
1n triunghiul ABT pentru transversala A', B', L rezulta:
(LA/LB) (B'B/B'T) (A'T/A'A) = 1.
1n triunghiul BCT pentru transversala B', C', M are loc:
(MB/MC) (C'C'/C'T) (B'T/B'B) = 1.
99
· 1~ triunghiul CDT, pentru transversala C', D', N, rezulta:
(NC/ND) (D'D/D'T) (C'T/C'C) = l.
ln triunghiul DAT, pentru transversala D', A', P, se obtine:
(DP/AP) (A'A/A'T) (D'T/D'D) = l.
lnmultind cele patru relatii se obtine (1), deci L, M, N, P sint coplanare.
Analog se arata ca L, 111, N, P 1 ~i L, M, N, P 2 sint coplanare. Planul res-
pectiv se nume~te plan de omologie al celor doua tetraedre.
1.7. TEQREMA.. (PUKCTUL LUI BROCARD). Se considera un tetra-
edru [A 1 A 2A 3 A 4]. Se iau pe muchiile Jui punctele B 12 E[A 1A 2], ••• , B 34 E[A 3 A41.
Atunci sferele circumscrise tetraedrelor [A 1B 12 B 13 BH], [A 2B1 2B 23 B 24],
[A 3 B 13 B 23 B 34], [A 4 B 14 B 24 B 3_1~ au un punct comun. ·
Demonstra/fr.
Fig. 147
2. TETRAEDRE CRELLE
100
Demonstratie. Implicatia: .,exista sfera, atunci are loc relatia" este
evidenta datorita proprietatii de congruenta a tangentelor dintr-un punct
exterior. Se presupune ca cste indeplinita conditia:
AB + CD = AC + BD = AD + BC
Rezulta:
AC+ AB- BC AD+ AB- BD . AB+ BC -AC BD + BC - CD
------- = ------- ~l -------= -------
2 2 2 2
Prima rclatie arata ca cercul inscris in triunghiul ABC are punctul de contact
cu AB coincident cu punctul de contact cu AB al cercului inscris in triunghiul
A BD. Deci exista o sfera cc con tine cele cloua cercuri (inscris in ABC ~i inscris
in ABD). Exista deci punctele A', B', A", B", C' in sfcra care este tangenta
segmentelor [BC], [.ACJ, [ADl, [BD], [AB]. Se consiclera planul (BDC) ~i
cercul de intersectie detenniaat de plan ~i sfera considcrata. Relatia a doua
dovede~te ca punctul de contact cu BC al cercului inscris in triunghiul BDC
~i punctul de contact cu BC al ccrcului inscris in triunghiul ABC ocincid.
Cum, ccrcul de iHtcrseqie dintre planul BDC ~i sfera este tangent
muchiilor tetraedrului in B" ~i A', iar pe de alta parte prin B" ~iA' trece
cercul inscris in triunghiul BDC, rczulta ca cercul de intersectie dintre planul
(BDC) ~i sfera ~i ccr-.·nl inscris in triunghiul BDC coincid. Deci sfera este
tangenta ~i muchici [CD; ceca cc dcmonstreaza teorcma.
Tetraedrele cu proprietatea ca exista o sfera
hexatangenta muchlilor se numesc tetraedre Crelle.
2.2. TEOREMA BRIANCHON. fotr-un te-
traedru Crelle cele trei segmcnte ce unesc punctele
de contact de pe muchiile opuse ate sferei hexa-
tangente sint concurente.
~
·-
Demonstra/1:e (fig. 148).
Se folose~te teorema lui Mcnclau in spatiu pentru ('
3. TETRAEDRE ECH!FAOALE
101
A ~i sc considerii 1t ca planul determinat
de BC ;;i de acea paralela). Fie AA 1 _Lr:,
A 1 E 1t ~i DD 1 _L 1t, D 1 E 1t. Cum
ADll1t, rczulUt ca AA 1 =DD 1 • Fie
ir AA 2 _L BC, A 2 E BC ~i fie DD 2 _LBC,
i:::~-.::::~07 □1 D 2 E BC. Cum cr1ABCJ = cr[DBCJ,
rczultii ca AA 2 = DD 3 • Din teorerna
celor trei perpendiculare rezulta ca
A 1 A 2 ...L BC ~i D 1D 2 ...L BC. Dar tri-
Fig. 149 unghiurile AA 1 A 2 ~i DD 1D 2 sint con-
gruente pe baza cazului ipotenuza-ca-
teta., de uncle se obtine: A 1 A 2 = D 1D 2 . Din congruenta triunghiurilor A 1 A 20
~i D 1D 20 (cazul cateta-unghi ascutit) rezulta A 10 = OD 1 • Deci O se pro-
iecteaza pe [ADJ in mijloc, patrulaterul AA 1 D 1D fiind un dreptunghi
al carui plan este perpendicular pc planul 1t. Se arata ca O este ~i rnijlocul
lui [BC]. Pentru aceasta se consickrft 1t 1 II 1t; 1t 1 con tine AD; sc proiccteaza
pe C ~i pe B in 1t1 ~i folosind cgalitatea ariilor triunghiurilor ABD ~i ACD
se obtine in final ca B 10 1 = 0 1C 1 (uncle 0 1 este proiectia lui O pe planul re 1,
dcci chiar mijlocul segmentului [ADJ). Reproiectind in planul 1t se obtine:
BO = OC ~i cum A 10 = OD 1 rezulta ca patrulaterul A 1CD 1 B este parale-
.,....,......._ .,....,......._
logram. Din (A 1 B) (CD 1 ), (AA 1) == ==
(DD 1 ) ~i AA 1 B ==
DD 1C rezulta
/'"",.... /'"",....
(AB)= (CD). Din (A 1C) = (D 1 B), (AA 1 ) = (DD 1 ), AA 1C = DD 1 B rezulta.
(AC) = (DB). (AD)== (BC) rczulta din aceca;;i construqic ajutatoare facutrt
relativ la latura [AC].
3.1.1. Observa+ie.
t Daca un tetracdru are toate fetele' de acecasi arie J ,
102
Dcmonstrafia 2 (fig. 151).
Fie AA' _l_ BD, CC'_l_ ED, M mijlocul lui [AC], M' mijlocul lui [A'C'J.
Cum a[ABD] = u[CBD], rczulta ca (AA')== (CC'). Deoarcce triunghiurilc
AA'}\,1' 9i CMC' sint congruente, rezulta (AM')= (M'C), deci M'M_l_AC.
Dar, conform observatiei anterioare, A proiectlndu-se in A', C in C', rezulta
MM' _J_ A'C'. Deci MM' este perpendiculara comuna a dreptelor AC 9i
BD. Daca s-ar fi proiectat B 9i D pe AC in B' 9i D', s-ar fi obtinut ca dreapta
care une 9te mijlocul lui [ED] cu mijlocul lui [B' D'] este perpendiculara
comuna a segmentelor [ACJ 9i [BD]. Din rni ·itatea perpendicularei comune
rezulta M' mijlocul segmentului [BD], cleci (A'B) = (C'D). Rezulta ca
hunghiurile AA' B 9i CC' D sint congruente, de unde se obtine ca
(AB) == (CD) etc.
B D
103
0 Pitagora: 00 1 = V
R 2 - Rf, analog 00 2 ,00 3 , 00 4
(R este raza sferei circumscrise tetraedrului).
3.3. TEOREMA. Daca intr-un tetracdru cen-
trele sferelor inscrise respectiv circumscrisa coincid,
atunci tetraedrnl este echifacial.
c Dcmonstratie. Fie O centrul sferci circum-
scrise. 0 se proiectcaza pe fiecare fat;'i in centrul
cercului circumscris acelei fete. Deci toate fetele
admit cprcuri circum~;crise' de aceea!jii r~za,
,,,,-...,_ ,,,,-...,_
B
VR 2
r 2 • Rczulta, de cxcmplu, ADB == ACB
-
(dcoarccc in C('rcmi cgalc, la coarde egale, cores-
Fig. 153 ./",../"',,.....----..._/"',,..
pun<l arcc cgalc) analog BDC=BAC,ADC=ABC.
Deci sumc1 nnghiurilor virfului D ;;i analog la fiecarc vfrf, este de 180°.
Clonform o bscrvatiei 3.1.2. tetraedrul este cchifacial (fig. 153 ).
4. TETRAEDRE ORTOCENTRICE
104
Demonstra{1'.e. Se considcra inaltimilc A.A 1 ~i BB 1 concnrente intr-un
punt H. Atunci CD ..l.. A.1 1 (clcoarecc AA 1 ..l.. (BC!J)) $i analog CD ..l.. BB 1 •
Cum dreptelc AA 1 ~i BB 1 sint concnrcnte, rczulU ca CD ..l..(AA 1 B), cleci
CD _LAB. Analog se demonstreaz;i pcrpcndicubritatca celorlaltc percchi de
laturi opuse. Punc1:nl H ck concurenp :1 inftltimilor unui tetraedru ortocentric,
se nume 9te ortocentritl tctmrdndui.
4.4. TEORE:'IL\.. intr-un tetraedru ortocentric [.ABCD],
AC 2 + BD~ = CD 2 + AB 2 = BC 2 + AD 2
o'L-----~'!-------~B'
C C
Fig. 155 Fig. 156
105
4 Demonstrat ie.
Fie tetraedrul [ABCD], H', G', O', orto-
centrul, centrul de greutate ~i centrul cercului
circurnscris respectiv, in triunghiul BCD (H'G' =
= 2/3 I-l'O'), rnediana AG' a tetracdrului cores-
punzatoare virfului A, GE [AG'l centrul de
greutate al tetraedrului (AG' =4 GG') ~i fie G"
proiectia lui G se planul (BCD). Evident
G" E [H'O']. Sc va clemonstra ca G" este mij-
locul segmentului [H'O'J, deci este centrul
ccrcului lui Euler al fetei [BCD]. Din triun-
C ghiurile asC:'mcncaAH'G' ~i GG'G' rezulta:
Fig. 157
G'G"/G'H' = G'H/G'A = 1/4 de uncle
G'H' - H'G" . 2/3 H'O' - H'G" I
Se obtme - - - - - - - - - si efectuind calculele:
G'H' 4 ' 2/3 H'O' 4 '
H'G" = l/2 · H'O'.
4.6. TEORE:\IA (SFERA LUI VOGT). Cercurile Jui Euler ale fetelor
unui tetraedru ortocentric sint situate pe o aceea~i sfera.
Dcrnrmstratie. Conform teoremei anterioare, punctul G este egal departat
de punctclc rcrcului lni Euler al unei fete ~i cum ccrcurile lui Euler ale fetelor
au doufl cite doua punctc comune, rezulta ca G este centrul unei sfere pe care
se amt ccrcurilc lui Euler ale fetflor.
4. 7. TEO R El\IA. intr-un tetraedru ortocentri c, ortocentrul, centrul de
greutate ~i centrul sferei circumscrise tetraedrului sint coliniare.
D<"mnnstrafic. H, G, 0 se afla in planul perpendicular pe fata (BCD)
dupa dreapta lui Euler a triunghiului BCD ~i analog se aflrt in planul perpen-
dicular pe fata (A BC) dupa dreapta lui Euler a triunghiului A BC.
lkci H, G, 0 sint coliniare fiind la intersectia celor dona plane.
Observatii. i) Punctul G estc mijlocul segmentului [HO] deoarece G
se proiecteaza in mijlocul scgmentului [H'O']. Rezulta ca ortocentrul tetra-
edrului este tocrnai·anticentrul sau, deci, intr-un tetraedru ortocentric dreapta
lui Euler este generalizarea in spatiu a dreptei Euler din plan.
ii) Se poate dernonstra u~or ca surna masurilor unghiurilor died.re ~i a
masmilor unghiurilor pe care le fac muchiile cu frtele este egala cu suma ma-
surilor a douasprezece unghiuri drepte.
Tetraedrcle ortocentrice privite ,,plan" (dcci de exemplu virful A il
proiectam pc fata (BCD)), formeaza o configuratie nurnita patrupunct orto-
ccntroidal ce pastreaza la nivelul plan multe din proprietatile tetraedrelor
ortocc•ntricc.
106
5.1. TEOREMA. Planul ortic al unui tetraedru ortocentric intersec-
teaza planele fefelor tetraedrului dupa axele ortice ale acestor fefe.
Demonstra/ie. Fie A 1 , B 1 , Ci, D 1 ortocentrcle fetelor BCD, ACD, ABD,
ABC respectiv ale tetraedrului ortocentric ABCD, H ortocentrul tetraedrului,
D 2 ~i C 2 picioarele inaltimilor din D ~i C pe AC rcspectiv AD (fig. 158).
Teorema este echivalenta cu a arata, de exemplu, ca latura DC
se intersecteaza in acela~i punct a tit cu D 1C 1 cit ~i cu D 2C 2 (~i analoagcle).
Fie M punctul de intersectie dintre D 1C 1 ~i DC ~i fie M' punctul de inter-
sectie dintre D 2C 2 ~i DC. Atunci: M' E (BD 2C 2 ) n (ACD). Dar planul
(BD 2C 2 ) coincide cu planul (BD 1C1 ), deci M E (BD 2C 2 ) n (ACD). Cum M
~i M' apartin dreptei CD ~i planului (BD 2C 2 ), rczulta .M = M'.
Observafie. Sfera lui Euler a u111ti tetraedru ortocentric este ~/era circum-
scrisa tetraedruhti sau ortic.
□
B D
/
/
,,,,,,./
M M
Fig. 159
107
Dar [AB] este coarda 1n sfera circumscrisa, deci 111 B · MA reprezinta puterea
punctului 1'v1 fata de aceasta sfera ~i [A 1 B 1J e::;te coarda in sfera lui Euler,
deci MA 1 • MB 1 reprezinta putcrea punctului M fata de sfera lui Euler.
Rezulta ca M apartine plannlui radical al cclor dona sfere.
5.3. TEOREMA. Planul ortic al unui tetraedru ortocentric este planul
radical al sferei circumscrise tetraedrului ~i al sferei Iui Vogt.
Demonstratie, Planul unei fete intersccteaza sfera circumscrisa dupa
cercul drc1.1mscris fetei ~i sfera lui Vogt dup:t cercul lui Euler al acelei fete.
Deoarece axa ortica a unui triunghi este axa radicala a cercurilor circumscris
~i Euler ale triunghiului ~i, conform teoremei 5.1., axa ortica a fetei face parte
din planul ortic, rezulta in mod banal afirmatia tcoremei.
Consecinta. Sferele circumscrisa, Euler ~i Vogt ale unui tetraedru orto-
centric aparfin unui fascicol avind acela~i plan radical (p!anul ortic al tetra-
edrului ortocentric).
Ill. INTRODUCERE iN .,
GEOMETRIA PROIECTIVA
109
Consecin1i: 0 dreapta paralda la una din dreptele unm fascicol armonic
intcrsecteaza pe celelalte dupa segmente congruente (Deoarecc conju-
gatul mijlocului segmcntului este punctul de la infinit).
Fie doua plane 1t ~i 1t' ~i un punct O exterior planelor 1t ~i 1t' (fig. 161).
Se considera/:1t'-1t o transformarc care asociaza fiecarui punct M' din
planul 1t', punctul M din planul 1t, situat la intersectia dreptei OM' cu planul 1t.
0 ascmenea transformare se nume~te proiec/ie. Se pot obtine elemente impro-
prii prin aceasta transformare, daca exista puncte M' in planul 1t', astfel incit
dreapta OM' sa fie paralela cu planul 1t. Obtinerea acestor punctese face in
modul urmator: seduce prin Oun plan cx paralel cu 1t, se considera dreaptade
intersectie a planelor ex ~i 1t' cazul 1t' I\ 1t fiind o banala asemanare) ~i se observa
ca toatc punctele acestei drepte se transforma in puncte la infinit in planul vt.
Cum in general / transforma dreptele m drepte, vom conveni a spune ca
dreapta or.n 1? 1 se transforma in dreapta de la infinit a planului 1t.
Accasta transformare devine importanta observind ca doua drepte din
planul 1t', concurente intr-un punct pe drcapta u.n1t', devin paralele i:n
planul 1t ~i invers, orice doua drepte paralelc in planul 7t' se transforma in
doua drepte din planul 1t', concurente intr-un punct al dreptei u.n 1t'.
Se consideri'i planul 1t' ~i o drcapta d c 1t'; se va arata ca este posihil
sa se aleaga un plan 1t ~i un punct O exterior planelor 1t ~i 1t', astfel incit
dreaptaid-sa fie transformata def in dreapta de la infinit a planului 1t. Pentru
aceasta sc alege mai intii punctul O ~i se considera planul ~ detcrminat de
punctul O ~i dreapta d. Planul 1t va fi un plan oarecar.e paralel cu ~-
Deci pentru a demonstra o anumita relatie a unei figuri intr-un plan re',
se alegc o dreapta d din figura, un punct O exterior planului ~i un plan 1t in
care transformata dreptei d sa fie dreapta improprie. Se va demonstra relatia
pe figura simplificata, iar daca rclatia nu este afectata de proiectie, problema
este considerata rezolvata.
·J.10
2.2. PROBLEMA (V. MASEK). Se considerii un triunghi ABC $i o
secanta arbitrara C 1 , B 1 , A 1 . Fie Af $i N puncte oarecare pe aceasta secant«
C 2 , B 2 , A 2 confugatele armonice ale punctelor C 1 , B 1 , A 1 in raport cu 1\1 ~i N.
Sa se arate ca dreptele AA 2 , BB 2 $i CC 2 sint concurentc.
Solutie. Se analizeaza de exemplu configuratia alaturata.
A
.e-----------:!t...C_ _ _~---=::::::::,.At
Fig. 163
~l
rezulta:
y' +l 2 - a+ l1 a - x' -- l1
y' +l 2 - a + l + 2a
1
deci
az
x' = - - - - l 1
l1 +l 2
111
Solutie (fig. 165).
Fie {L} = PN n BC. Se va demonstra ca L este punctul fix cautat. Se
considera dreapta AL ~i O un punct exterior p1anului triunghiului ABC.
Fie ~ planul d~term~nat de punc_tul (! ~i dreapta AL ~i fie 1t tm plan para]d
cu~- Se notcaza cu punctcle dm fi,'."!;ura transfonnata in planul -,.. AB, AC
~i d se transfonna in trei drepte paralclc. Analog drcptele PN ~i BC se trans-
forma in dreptc paralele (fig. 166).
A
8'
112
2.5. TEOREMA (PAPPUS). Se considera trci puncte A, B, C arbitrare
pe o dreapta d ~i alte trei puncte A 1 , B 1 , C 1 arbitrare pe o dreapta d 1 • Intersec-
tiile: {W} = BC1n B 1C, {V} = AC 1 n Al;, {U} = AB 1 n A 1 B sint coliniare.
DcmonstraJie (fig. 168).
Se considera dreapta determinaia de punctcle U ~i V. Se va ara1.a
ca WE UV. Pentru aceasta se considera un punct O in afara planului
detrerninat cle dreptele d ~i d 1 • Fie ~ planul deterrninat de punctul O ~i
dreapta UV ~i fie rc un plan paralel cu ~- Prin transfom1area / dreapta [:V
devine dreapta improprie a planului -;,:, dreptelc d ~i d 1 se transforma in drep-
tele d' ~id~, A, B, C, Ai, Bi, C 1 in A', B', C', A~, B~, c;, astfcl incit drep-
tclc A'B~ ~i A~B' sint paralele ~i la fel A'C', A~C' sint paralele. Vom demonstra
ca drcptcle B~ C' ~i B'C~ sint paralele, deci U, V, W sint coliniare.
113
8 - Probleme practice ct<.: geGni"trlr
deci c2 = ab, adica NM 2 = NM 1 • NM 2 • Dar NM 1 • NM 2 este puterea
punctului N fata de cercul @(0, r) iar NM 2 este puterea punctului N fata
de cercul de raza nula cu centrul in M. Deci N parcurge axa radicala a celor
doua ccrcuri, de uncle rezulta ca P descrie o drcapta paralcla cu axa radicala,
adica o dreapta perpendiculara pe diametrul ce trece prin punctul M.
Observatii. i) 1n cazul dnd M E Int @(0, r) dreapta loc geometric
este exterioara cercului; aceasta dreapta se nume~te polara punctului M in
raport cu cercul, iar M polul dreptei respective.
ii) Din dernonstratia anterioara, considerind Me Int @(0, r) ~i M 1 =M 2 ,
rezulta ca polara punctului M fata de cercul @(0, r) trece prin punctele
de contact ale tangentelor din M cu cercul. Reciproc, daca o drcapta taie
cercul in doua puncte U ~i V, atunci polul ei este intersectia tangentelor
in punctele U ~i V. Daca punctul M este pe cerc, polara lui in raport cu cercul
este tangcnta in M la cerc.
4.1. TEOREMA. Fie un cerc @(0, r), Mun punct in planul cercului
~i doua secante arbitrare ce intersecteaza cercul in P ~I Q, respectiv in P', Q'.
Atunci polara punctului M fata de cerc este polara unghiulara a punctului M
fata de unghiul dreptelor PQ' ~i P'Q (sau fata de unghiul dreptelor PP' ~i QQ').
Dcmonstraffr (fig. 171).
Este suficient sa se demonstreze ca, 1n general, daca SC considera doua
secante cluse printr-un punct 111, care intcrsectcaza laturile unui unghi in
. punctele A, B respectiv A', B', punctele C, C' conjugatele armonice ale
punctului M fata de A, B respcctiv A', B' se afla pc polara unghiulara a
punctului M.
L
Fig. 171 Fig. 172
114
sint coli niare, deci di polara unghiulara a punctului lvl este ~i locul geometric
al con ju gatelor armonice ale punctului lvl fata de punctele de intersectie a
unei sccan te mobile arbitrare cu laturile unghiului.
G'
H5
8*
,,-...._ .,,,,,....___ /"-....
este polara punctului C fata de unghiul DAB. Cum unghiurile DAG si DAB
sint congruente, folosind observatia, problema este rezolvata. '
4. Problcrna. Sa se arate ca fotr-un trapez pimctitl de 1:ntersec/ie al latH-
rilcr neparalele, mijloacele laturilor paralele fii punctul de intersecfie al diagona-
lelor sfnt coliniare.
Solufie. Conjugatele mijloacelor laturilor paralele fata. de virfurile tra-
pemlui coincid cu punctul de la infinit al dreptelor ce reprezinta laturile
p;nalele. Deci dreapta care une~te punctul de intersectie al laturilor neparalele
cu punctul de intersectie al diagonalelor este polara punctului de la infinit
111 raport cu unghiul determinat de laturile neparalele ~i ca urmare trece prin
rn ijloacele laturilor paralele.
5. Problema. Fie D, E, F punctele de contact ale cerwlui fnscris fn tri-
1m.-Jiiul A BC cu laturile [BC], [AB], [AC] respectiv. Se noteaza cit {S}=BC n EF
,,i ,n I ccntrul cercitlui fnscris. Sa se arate ca SI J_ AD.
Soluf-ic. Polara punctului A in raport cu cercul inscris este EF. Deci S
~i A sint conjugate in raport cu cercul inscris, de unde rez-uWi ca
polar a d, . a punctului S in
A
raport cu cercul inscris, trece
prin A. Dar polara d trece ~i
prin D deoarece SD tangenta
cercului inscris. Rezulta ca
dreapta AD cste polara punc-
tului S in raport cu cercul
inscris, deci SI J_ AD.
6. Problerna. Se considera
Fig. 176 pa:rulateritl complet ABCDEF.
Punctele de intersecfie a dia-
A gonalelor [AC] $i [BD] cu
dreapta EF, T 1 $i T 2 sfnt
conjugate armonic fn raport cu
punctele E $i F.
Solufie. Dreapta AC este
polara unghiulara a . punc-
_.
-------- __.,-
~-:::__ _ _ __K__ _ -!:--------==-F.
tului 1\ in raport cu
_,.....,
un-
f. Tz ghiul EAF, deci diviziunea T 1 ,
Fig. 177 E, T 2 , F este armonica.
Fie Mun punct ~id polara lui fata de un cerc dat <?:l(O, r). Fie Tun punct
,oar,_·care pc d. Se considera secanta 111T cc intersecteaza cercul in B ~i C.
Cunfcrm observatiilor anterioare, lvl, B, T, C formeaza o diviziune armonica,
dcci polara punct'ului Tin raport cu ccrcul !?2(0, r) va fi o dreapta care trece
pin J,f ~i este perpendiculara pe TO. Cind T variaza pe dreapta d polara lui
fap de cerc se rote~te in jurul lui M. Reciproc, fiind data o dreapta d in
116
planul unui cerc oarecare, se gase~te un unic
punct ]}! prin care vor trece polarcle punc-
tului T variabil pe d. Punctul M se numc~te
polul dreptei d. Aceste rezultate se pot exprima
astfel:
1) La puncte coliniare corespitiul drepte
concurente.
2) La drepte concmente corespund punctc
coliniare.
Aceasta corcspondenta se nume~te duali- d
tatc sau transformare prin polarc reciproce. Fig. 178
Se observa ca transformarea prin dualitate
pcnnuta rolul drcptelor ~i al punctclor. Corespondenta prin dualitate
functioncaza in tot planul daca admitem ca centrul cercului in raport cu
care' se face dualitate este polul dreptei de la infinit ~i rcciproc, dreapta de
la infinit este polara centrului ccrcului. Aceasta transformare se datoreaza
lui Poncelet ~i poate fi extinsa u~or in spatiu.
Observatii. i) Fie un triunghi A BC ~i un cerc arbitrar. Fie C' polul
drcptei AB ~i B' polul drcptei AC. Atunci punctul A este polul dreptei B'C'.
fotr-adevar, toate punctele dreptei AB sint conjugate cu cercul in
raport cu C' ~i toate punctele dreptei AC sint conjugate cu cercul in raport
cu B', deci punctul A este conjugat cu cercul ~i fata de C' ~i fata de B, deci
punctul A este polul dreptei B'C'.
ii) Fie M un punct din planul unui cerc d, polara punctului 11,J in
raport cu cercul ~i A E d. Atunci polara punctului A trece prin M.
Cum M ~i A sint conjugate in raport cu cercul @, rezulta ca A ~i M
sint conjugate in raport cu cercul (2, ceea ce implica apartenenta punctului M
la polara punctului A.
iii) Fie doua drepte perpendiculare d1 ~ d 2 ~i un cerc @(0, r). Atunci
polii acestor drepte in raport cu cercul sint situati pe raze perpendiculare.
Din definitia polarei fata de un cerc, dreapta d 2 este perpendiculara
pe .:.l;f 20 (unde M 2 este polul dreptei d 2 ). Analog dreapta d 1 esteperpendicu-
lara pe M 10, deci M 20 ~i M 10 sint raze perpendiculare.
iv) (transformarea prin dualitate a observatiei 6.1.). Fie drcapta c
polara punctului C, dreapta b polara punctului B. Atunci dreapta BC cste
polara punctului b n c.
117
laturi opuse ii corespunde dreapta care une~te cele doua virfuri corespun-
zatoare ale hex~gonu~1;1i circumscris (de exemplu punctul M de iI?,terscctic al
dreptelor BC ~1 FE n corespunde dreapta T 3 T 6 ). Cum cele tre1 pnnctc de
intilnire a laturilor opuse ale hexagonului inscris sint coliniare, rcznH:1 crt
cele trei drepte care unesc virfurile opuse ale hexagonului circumsc is sint
concurente.
T1
T2
Ts
Tit
Fig. 179 Fig. 180
118
A Aplidnd teorema sinu-
sului in triunghiul AA 'C:
119
8. PATRULATERE ARMONICE
120
9. R-CORELATJVIT ATE
10. CORELATIA.
, APLICATH
,
121
dreptele duse prin O este bijectiva, deci am stabilit o transformare bijectiva
(omografie) ce pune in corespondenp punctele dreptei o cu punctele drcptl"i d'.
Punctului A E o ii va corespunde prin omografia precedenta, interscqia
dintre dreapta a ~i dreapta d', deci punctul A', analog punctelor B, C, D,
punctele B', C', D'. Se demonstreaza ca, in general, printr-o omografie,
raportul (CA/CB): (DA/DB)= r este invarant, deci ca fascicolul obtinut este
r-corelativ.
1ntr-adcvar, considerind trei puncte A, B, C pe o dreapta d ~i A', B', C'
puncte situate pe d', se va arata ca exista o unica omografie care asociaza
punctelor A, B, C punctele A', B', C' respectiv. Cum ecuatia unci omografii
(stabilind doua origini A ~i A' pe dreptele date ~i notind cu x respccti v x'
distantele la puncte curente T E d ~i T' E d' ce corespund omografic) estc
de forma: xx' + +
b1 x +
c1 x' d 1 = 0, deci nu depinde dccit de trei para-
rnetri, rezulta afi'fm.atia. Fie M pe dreapta d ~i M' pe dreapta d', astfel
incit (CA/CB): (MA/MB)= r ~i (C'A'/C'B'): (M'A'/M'B') = r. Rcluind
calculele anterioare, rezulta ca M ~i 1VI' corespund prin omografia respectiYa
ceea ce rezolva in intregirne problema.
1n cele ce urmeaza se va numi raport r 0-corelativ a patru puncte coliniare
A, B, C, D (sau raport anarmonic): r 0 =(CA/CB): (DA/DB) (sau (ACED)= r,).
d'
M1 = M'
122
10.3. TEOREMA. Dacii doua fascicole r0-corelative de virfuri diferite
au o razi omoloagi com uni, atunci punctele de intersectie a razelor omoloage
sint collniare.
Reamintim teorema lui Pappus: Se considera trei puncte A, B, C
arliitrare pe dreapta d ~i altc trei puncte Ai, B 1 , C 1 arbitrare pe o dreapta d 1 .
At nnci in tersectiilc:
{W] = BC 1 n B1C. {V} = AC 1 n A 1C, {U} =AB 1 n A 1B sint coliniare.
Corclativa acestci tcorcme estc:
Fig. 187
01
C
Fig. W8
<Consecinfi:
10.5. TEORE'.\IA LUI ROSAN ES. Dotti triunghiuri biomologice sint
triomologice.
Demonstl'a/£e. Se prcsupune ca dreptele AA', BB', CC' sint concurente
in A" ~i dreptele AB', BC', CA' sint concurente in B" (fig. 189).
Se considera fascicolele formate de dreptele: B"B, B"A, B"C ~i A "B,
.A "A, A "C. Conkirm corelativei tcoremei lui Pappus, dreptele AC', BA', CB'
.sint concurente.
123
'''
I
I
\ij
)(
A'
Fig. 189 Fig. 190
10.6. ·:EOREl\IA LUI PASCAL. Fie A, B, C, A', B', C' ~ase puncte
oarecare situate pe un cerc. Atunci puncte!e: {U} = BC' n B'C, {V} =
= CA n A'C, {W} = AB' n A'B sint coliniare.
n,·monstr;1fie. Se considera fascicolele formate din dreptele BA, BA',
BB', EC' si CA, CA', CB', CC', ele au o aceeasi constanta de corelativitate r0•
Se taie primal fasdcoi cu AB' iar al doilca c{i AC'. Se ,noteaza:
{X}=AB'nBC' ~i {Y}=AC'nB'C. Rczulta ca (AWB'X)=(AVYC')=r 0•
Df'ci s-.1:1 obtinut doua rapoarte r 0-corelative ce au pe A punct
comun. Atunci dreptele WV, B'Y ~i XC' sint concurente, dcci dreapta TVV
trece priu [,·_
Conscc:r;ta (a teoremei lui Pascal).
Se considera triimgMul ABC, ccrcul sau ci, ttmscris, A', B', C' mijloa-
ccle arcclor Fe, Ac, AB respectiv ~i c, ',; .1ase puncte determinate de intersccfiile
laturi!or triu;:ghiulzti A BC cu triimglu !!! .A' B'C'. Sc'i se arate cii diagona!cle
hexagoniiluZ: cClisidcrat sfnt concurente.
Solz:fic 1 (J1. Weiss) (fig. 190).
Folosi;,rl tcorema lui Pascal, L 1 , L 4 ~i punctul I de intcrscctie a biscc-
toarelcr [AA' ~i LBB' sint coliniare. Deci I se afla pe diagonala [L 1L 4 J ~i analog
pe cclelaltc 1kc15. diag::male. Deci dreptele L 1 L.1 , L 2 L,,, L 3L 6 sint concurente in I.
Sol!t(i2 2 ( Dana Bosko//). Fie I centrul cercului inscris in trinn-
/'"",,...
ghiul A EC. Sl'. mH:~tc I Cit L 3 si I cu L 6 • Se va dernonstra ca m(L 3 IL 6 ) = 180°.
' ' /"-...
Pa:r::ldcn1l B' L 3 JC fiind inscriptibil, rezulta ca: m(L 3 IC) = 180~ -
,...., 1 1\
- m(A) - -'- m(C). Analog, din patrulateml inscriptibil CIL 6 A', rezulta
2 '
_.,,,,,....___ " 1 " /'-.__ /"-...
m(LJC) = 180° - m(B) - - m(C). Se obtine m(L 3 IL 6 ) = m(L 3 IC) +
2
_/'-.._
TI IC) = ]Q')O
··,(]-·;,,1
,,. (.JU.
124
Dem01istratie. Fie AA', BB', CC' concurente
in O ~i fie A'B' n AB = {U}, B'C' n BC= {F:.
A'C' n AC = {W}. Se noteaza {D} = BC n Oal,
{D'} = B'C' n OA. Fie fascicolul cu virful in O 1 :.i,:t
de sec::mtele E'C' ~i BC.
Rczulta: (D'B'C'V) = (DBCV).
Se consideri fascicolcle de virfnri A si A' ce
tree prin punctcle considerate. Elc au o razi comu-
na [AD]. Conform corelativei teoremei 10.3., punc-
tele de intersectie a razelor (A'B') cu AB, (A'C')
cu AC, (A'V) cu AV sint coliniare, deci puncteh: U,
W, V sfnt coliniare.
Observatle. Corclativa teorcmci l11i Dc~ari· 1c:
estc ch>i.r r~ciproca tcoremei. Fig. l:il
11.1. GE?\ERAUTATI.
125
Revcnind la studiul analitic anterior, datorita simetriei punctelor M
;,i JI', deci ~i a variabilelor x ~i x', ecuatia unei involutii estc
lxx' + m(x + x') + p = 0
Sc regasesc astfel rezultatele:
11. 1.7. Propozitie. 0 involutle este determinata de doua perechl de puncte
omoloage.
11.1.8. Propozifie. lntr-o involufie, punctele limita coincid (in punctul
central). Acest punct este mijlocul segmentului punctelor duble.
11.1.9. Propozitle (A, A'), (B, B'), (C, C') sint trei perechi de puncte
omoloage intr-o involufie daci ~I numai daci existi relafia [AA' BC'] =
= [AA'B'C], unde prin [MN PQ] se infelege PM/PN: QM/QN.
126
punctul de la infinit al dreptei d', dreapta MM' devine par~lela din P la _d.
Deci cele trei drepte considerente tree prin U, ceea ce inche1e dcmonstrat1a.
11.2.4. Problema. Latun:le a doua unghiuri drepte de acela~i virf O taie o
dreapta din punctele M, N respectiv P, Q. Exista relafia
MI/NI = (MP/NP) (MQ/NQ)
unde I= prdO.
Solutie (fig. 193).
Lat~rilc unni u~ghi drcpt care se rotc~te in jurul virfulu~ tleterrnina
o omografie simetrica pe o drcapta arbitrara deci o involut1e .. Rezulta
ca perechile: (M, N), (I, oo), (Q, P) sint in in_volutie pe d. ~-olo~md 11.3
rezulta [MNIP] = [MN oo QJ ceca ce este ech1valent cu relatia elm enunt.
Fig. 193
127
11.3.1. Consecinta teoremei Jui Desargues. 0 dreapta d taie laturlle [BC],
[CA], [AB] ale unui triunghi oarecare ABC in A 1 , B 1 , C 1 • Fie A 2 , B 2 , C 2 alte
trei pm1cte situate pe dreapta d. Conditta necesara ~i suficienta ca dreptele AA 2 ,
BB 2 , CC 2 sa fie concurente este ca perechile de puncte (A 1 , A 2), (Bi, B 2 ),
(C\, C 2 ) sa fie in involutie.
Denionstrajie (fig. 194).
Se presupun AA 2 , BB 2 , CC 2 concurente in Q. In patrulaterul ABCO taiat
de d din teorema Desargues, perechile de puncte (Ai, A 2 ), (Bi, B 2), (Ci, C 2 )
s1nt in im·olutie; se presupune ca perechile de puncte (A 1 , A 2 ), (Ev B 2 ), (C 1 , C 2 )
,:e corespend intr-o involutie. Fie {O} = AA 2 n BB 2 ~i fie {C'} = OC n d.
Rezulta, folosincl din nou teorema lui Desargues, ca punctele (,1,, A 2 ),
(B 1 , B 2 ), (C 1 , C') se corespund intr-o involutie. Rezulta C' = C 2 , involutia
fo,td detcrmi,1atii de doua perechi de puncte. Consecinta teoremei lui Desar-
[~;•cs poat,, fi cnunt1.ta ~i in forma: Fie O $i Fe 1m patrulater complet. Atunci
b,';·cclzilc d,: dre•,')tt determinate de O si de vfr'urile
-l • , J' opitse sint fntr-o involutie.
,
0 0
_.,.e:::.:::.....-----!-B~------C
A1
Fig. 194 Fig. 195
12D
11.5.1. A doua teore..tnli Papelier. Un diametru d al cercului (2(O,R)
circumscris trlunghiului A BC tale laturile triunghiului fn punctele A 1, Bi, C1•
Consfderlim si'metricele acestor puncte in raport cu cercul O, A', B', C'. Atunci
dreptele AA', BB', CC' sint conc•.irente intr-un punct situafpe cerc.
Demonstrafie.
---------,.-A'
----·----
Fig. 196
>~--L.-----....::::..-11.....::::.._ _ _ _-:.c
A1
Fig. 197
-
ordonata (A, B) se nume~te segment orientat sau vector legat in punctui A ~i
-
se noteaza cu AB. Ordinea A, B indica sensul de parcurs al segmrn1ului.
-
Punctul A sc nume~tc originea lui AB, iar punctul B se numc~tc extremitaft'a
segmentului orientat AB.
Doua segmente orientate nenule coliniare au acela~i sens, daca scnsurile
de parcurs determinate pe dreapta suport coincid.
Doua segmente orientate (ncnulc) paralele au acela~i sens dacft extremi-
130
tricul punc-tului G fata de .·1; mijlocul lui [BCJ, implica DG = GA ~i CD = GB.
Rezulti:i CD + DG + tiC = 0. echivalcnt cu GB GA + +
GC = 0. Fil.'
acum G', astfcl indt G'A + G'B + G'C = 0. Sc va arftta ca G' coincide cu G.
Intr-adev:ir G'A = G'u -'- GA: G'B = G'G + GB; G'C = G'G + ti( clcci
G'A +
G'B + G'C = 3u'ti GA+ GB+ +
GC, de uncle G'G- = 0, adic{L
G' = G. Se obscn·tt ca clcmonstratia po;tte fi gcneralizati"t fa poligoane. Punc-
tul G cstc ccntrnl <le greutatc al unui poligon A 1.4 2 ••• An claca ~i numai daca
GA 1 + GA 2 + ... + GA 11 = 0. In cursul dcrnonstratiei s-a aratat d pcntru till
punct Ji din pbnnl triunghiului A BC, cxistft rclatia MA+ MB+ MC= 31\1.G.
Ca aplicatic imcdiaU\ a accstci prolikmc sc considcra teorerna lui Pappns.
1.2.2. Teorema. Fie un trlunghi ABC ~i punctcle A', B', C' situate pe
BC, AC respectiv AB astfel incit:
B.l'/.4'C ~-cc CB'/B'A = AC'/C'B ~= !?.
Atunci tr1unghiurile A BC ~i A' B'C' au acela~i centru de greutate.
D,:monstrnt,ie. Din scria de rapoartc cg ale se dccluccm:
A =
C Ji p1mctcle PE (AB), Q E (BC), R E (CD), S E (DA) astfcl fncft
[A PJ =
[CQ] -~i [AS]== [CR]. Sa se arate
ca nujloacele scgmc11trlor [AC], [PQ1, [RS] B
sfnt cohniare.
Sol11/ie. Cu notatiile din figura
rezultrt:
MN = MP+ PA+ AN ~i
MN = MQ + QC + CN.
C
Dcci MN=_!_ (PA+ QC). D
2 Fig. 199
131
Dar rezultanta vcctorilor PA ~i QC are aceea~i direc.;tie cu uisectoarea unghiulni
...--....
ABC, deci .MN este paralel cu bisectoarea unghiului B. Analog NT paralel
"
" de unde rezulta ca M, N, T sint coliniare avincL
cu bisectoarea unghiului D,
'in vedere faptul ca intr-un patrulater convex cu doua unghiuri opuse con-
gruente, bisectoarele celorlalte doua unghiuri sint paralele.
1.2.4. Problema (13* manual clasa a X-a, pag. 68). Fie ABCD $i A 1 B 1
C 1D 1 doua paralelograme oarecare in spafin. Se considtwa punctele A 2 , B 2 , C 2 , D?.
care fmpart segmentele (AA 1 ), (BB 1 ), (CC 1), (DD 1) in acela$i raport. Sii se arc1tc:'
ca A 2 B 2C 2 D 2 cste tot im paralelogram.
S ol1tfie. AA? = k
· S e presupune ca --~
y
~1. anaIoageIe. A tunc1:
.
AA 1
C2B2 = k CB+ (1 - k)C 1 B1 ; D 2A2 = k DA+ (1 - k)A 1A1
deci C2B2 = D 2A 2 , de unde rezulta ca patrulaterul A 2B 2C 2D 2 este tot ur.,
paralelogram.
1n cursul demonstratiei s-a folosit urmatoarea afirrnatie: Pentru u,r.
patndatcr ABCD cu NIE(AB) $iNE(CD) astfelinc£t AM/AB' CN/CD = k,
are lac relafia MN= k BC+ (1 - k)AD. Intr-adevar ►
o ;)cntru L E (AC) astfel incit AL/AC = k, rezulta ::
MN= ML+ LN = k BC+ (1 - k)AD, ceea ce de-
monstreaza afirmatia (fig. 200).
1.2.5. Problema (manual clasa a X-a). Se,
considera paralelipipedul ABCDA'B'C'D'.
B Sa se arate ca;
1) Diagonala [AC'] trece prin G centrul de greu--
(
tate al triunghiitlui A' BD.
Fig. 200 2) AG=_!_AC'.
3
---- -
Solufie. !ntr-adevfir: AC'=AA'+AD+AB ~i AG= -i1 ----
(AA'+AD+AB)-
l3.2
1.3.2. Teorema. lntr-un triunghi inaltimile sint concurente.
DemonstraJie. Fie inaltimile AA' ~i CC' ~i H punctul lor de intersectie.
Se une~te B cu H ~i se prelunge~te segmentul [BH] pina in B' E AC.
Atunci: BC = HC - HB, AB = IIB - HA. Relatiile A A' _l_ BC, CC' _l_ AB
sint echivalente cu HA· (HC - HB) = 0, HC(HB - HA) = 0. Aceste doui"t
egalitati implica HB-(HA - HC) = 0, adica HB-CA = 0 sau HE' _l_ CA.
1.3.3. Observatie. ABCH este un patrupunct ortocentroidal. Conform
demonstratiei anterioare, intr-un patrnpunct ortocentroidal, fiecare punct
este ortocentrul triunghiului determinat de celelalte trei puncte.
Doua triunghiuri se numesc ortologice daca laturile lor sint respecti"
perpendiculare. Pentru triunghiuri omolog"ice s-a demonstrat ca biomologia
atrage du pa sine triomologia. Analog:
1.3.4. Teorema (Pantazi), Doua triunghluri biortologice sint trlortologice.
DemonstraJie. A se vedea [31], p. 208.
1.3.5. Problema (Concursul Onicescu-Mihoc, Constanta 1984). Sa se
calcitleze volumul unui tetraedru cind se cunosc lungimile muchiilor.
Solutie. Considerind originea spatiului
in 0, punctele B, C, D de coordonate
(b 1 , b2 , b3 ), (c 1 , c2 , c3 ), (d 1 , d2 , d 3 ), volumul
tetraedrului [OBCD] se poate exprima
(manual clasa a XI-a, Algebra):
b1 b2 ba
V = -1 (OB
- - -
x OC) . OD= -
I
C1 C2 C3 • Olo,o,o)
6 6
d1 d2 da
Deci
b1 b2 ba b1 C1 d1
v2 =__!_ C1 C2 C3 b2 C2 d2 , sau C(c 1,c2,c 3 )
36 Fig. 201
d1 d2 da ba C3 da
0B 2 OB-OC OB-OD
v2 = __!_ OB-OC oc 2
OA-OC -
36
OB-OD OA-OC 00 2
Bfi _ 08 2_ oc2 B[)2 - 082 - 002
OB~
2 2
1 B(2 - (IB2 - ij'f:! A(2 _ QA2 _ 0(2
=- oc 2
36 2 2
ffi)2 - ()B2 - 002 A(2 _ fil2_ 0(2
0D 2
2 2
In final se obtinc:
1
20B 2 BC 2 - OB 2 - OC 2 BD 2 - OB 2 - OD 2
V 2
= - - BC - OB 2 - OC 2
2
2 OC 2 AC 2 - OA 2 - oc
288 BD2 - OB2 - OD2 AC 2
- OA 2 - OC 2 2OD 2
133
1.4. UN PRINCIPIU SIMPLU $1 APLICATII
134
Solu/ie. A
a) Pentru a demonstra ca klN PQ este para.· o
lelogram este suficient sa se demonstreze ca
MN= QP. Cum M ~i N sint mijloacele segmenk.
lor (AC), respectiv (DC), rezulta ca: MN=___!_ AD.
2
Totodata cum P ~i Q sint mijloacele segmentelor
(BC), respectiv (EF), implica: -QP = --
I -
(EB+ -.FC). E
2
Fig. 202
Rczulta ca:
- - 1- I - - - - - - - - -
MN=QP <=> - AD = - (EB+ FC) <=>AD= EB-+ FC <=>AD+ BE+ CF= 0.
2 2
Dar aceasta din urma relatie este adevarata conform consccintei 1.4 .1., deoarcce
........... ,,,,.....__ .............
cum LADE ~ 6.BEC ~ LCFA, rezulta m(DAB) = m(EBC) = m(FCA) ~i
AD/AB= BE/BC= CF/CA.
Punctul b) este o consecinta imcdiata a punctului a).
1.4.5. ProbJema (generalizarea teore-mei lui Pappus). Fie A 1A 2 ... A,,_ 11n
poligon convex. Se repeta construc/ia de la consccinja 1.4.1. $i sc gascsc punctclc
B 1 B 2 , ..• ,Bn. Atunci poligoanele A 1 A 2 ••• An Ji B 1 B 2 ••• B,. au acela!ji cr:ntru de
greutatc.
Solu{ie. 1n cursul rezolvarii se va folosi: cond1Fa necesara 0i s11fi"cirntif.
pc11tm ca /mnctul G sa fie centr·ul de greutatc al poligonului convex A 1.-1 2 ... A n
este ca GA 1 + + ... +
GA 2 GA = 0
Fie deci G centrul de greutatc al poligonului convex A 1 A 2 ••• An. Atunci:
GB 1 +GB 2 + ... +GBn = (GA 1 +
A1B1) · 1- (GA 2 A 2B2 ) + (GA 11 + + ... +
+
+ A,,Bnl = (GA 1 GA 2 + ... +
GA"+ (A 1B 1 + A2B 3 A,.B11)- + ... +
Dar GA 1 + GA 2 + ... +
GAn = 0 ~i conform consccintei 1.4.1., A 1B 1 +
+ A2B 2 + ... + AnBn = 0~ deci G estc ~i ccntrul de grcutatc al poligonului
com·cx B 1B2 .•. Bn.
1.4.6. Problema (Toma Albu, Baraj;il 2 din 19S4). Fie A 1 A 2... An 1m
poligon convex cu n laturi, circumscris mi1ti ccrc (@) !ji pcntru fiecare i, I :( 1: <
,;;: n, fie C; pu,nctul de tangenfif cu cercul (@) al laturii (A;A;-,- 1). (Sc notcazit
An+I = A 1 ). Sa se detcrmi11e locul geometrfr, preci:::fudu-se elcmentdc sale, al
11
135
Se considera punctcle B; E (OCi, astfel incit OBi = AiAi+l · OCi,
deci OB; = AiAi+I · oci, (V) 1 ~ i ~ n.
Cum OC 1 = OC 2 = ... = OCn = R, rczulta ca vectorii OB; sint pro-
portionali cu laturile AiAi+ 1 ~i perpendiculari pe acestca, ~i conform consecin-
tei 1.4.2., E" -OB;= -0, adica En AiAi+I · OC;
-
= -0
i=I i=l
Tl 11- n
Sc obtine in final E MC 2
; • A;A;+i = lvf0 2 • B A;Ai+ 1 +R E
2
A;Ai+ 1
i=I i=J ,=!
n
Deci: a) pentru k < R 2 • B A;A i+I, locul geometric este multimea vida;
i=I
n
b) pentru k=R 2 E A;A;+1, locul geometric se compune din punctul O;
i=I
n
c) pentru k > R2 E AiAi+ 1 , locul geometric este un cerc avind cen-
i=I
E PO X F; = PO X E F; = PO X R
i=I i=I
136
Fie [AB] $i [CD] doita segmente fixe $!'. d1'.stincte di'n plan. Sii se determine
locul geometric al punctelor M din plan care satisfac condijia
cr[MAB] + cr[1\-1CD] = k
unde k este o constanta pozitivii nenula data.
Solufie (C. Jacob). Fie .6. 1 ~i A 2 suporturile vectorikr AB ~i CD ~i 0
punctul de intersectie al acestor drepte. Dreptele A1 ~i .6. 2 impart planul
in regiunile I, II, III, IV. Se prcsupunc ca M se afla in regiunea I. Momentul
vectorului AB fata de punctul M.
este perpendicular pc planul drep- B
telor (Av A 2 ) ~i are rnarim<~a
2cr[MAB]. Mornentul vectorului CD
fata de M este perpendicular pe ace- IV
la~i plan ~i are rnarimea 2cr[.MCD].
Daca M apartine regiunii I mo-
mentele au acel~i sens ~i suma
acestor ma.rimi este 2k. Dar momen-
tele nu se schimba. cind vectorii
aluneca pe suporturile lor astfel Fig. 203
indt A ~i C ajung in 0.
Fie Fi, F2 vectorii obtinuti din AB, CD prin alunecare pe Ai, respectiv
A2 , cu originile in 0. Fie R = F1 +F2 = OS.
Conform teoremei lui Varignon se obtine ca: cr[MOS] = k. (Acelea~i
consideratii se fac ~i pentru regiunea II, numai ca in accst caz sensurile
momentelor corcspunzatoare sint opuse cazului cind M E I). Deci, locul
geometric al punctelor M care verifica conditia data este format in reg(-
unile I ~i II de scgmentele [P 1 P 2] respectiv [P 3 P 4 ], paralde cu 05 ~i duse
la clistanta d = l!5_ fata. de OS.
10s1
S~t observam c:1 OS+ OT = if\, ceea ce este cchivalcnt cu cr[P0 1S] =
= cr[P 10TJ (deoarece d(T, 0 P 1 ) = d(S, 0 P 1 )).
Daca M E regiunilor III sau IV, consiclcrind in locul vectorului CD,
vectorul DC, se gase~te, procedind ca mai inainte, doua segmente paralele
cu OT la distanta d' = __?k_ fata de OT. Conform observatiei antcrioare,
' jOTi ' '
ace5te segmente sint chiar [I\P~) ~i [P 2 P 3]. Locul geometric ca.utat este
format din laturilc paralelngramului l\P 2 P 3 P 4 • E\·ident problema admite
generalizari fire~ti ce poc fi gasite in articolul susmentionat.
137
Dcn10nstra1i~-. Sc alege un sistcm de coordonate in care G (centrul de
grcutatc) cste ongmca spatiului. Sc consider5. punctele Ai ale sistcnrnlui,
de coordonate (x;, )';, ::-;), i = 1, n. Coordonatele centrului de grcutatc vor fi:
G
(
~ xi
11
• ~ Yi
n
,. &i zi
n )
deci
n n n
n 11 n
E
i~i
X; = E Yi
ii
= E
i=l
Z; = 0.
GA 2 + GB 2 + GC 2
= _2_ (a 2 + b2
3
+c 2
)
9 2 2 2 2
~1 3R:! - _2_ (a 2 + b + c = 30G
2 2) 2, deci OG 2 = R - (a +b +c )
3 9
2.3.2. Folosincl rclatiile dintrc punctclc importantc ale dreptei lui Euler
~c obtine OG = -~ HG, <leci 11G 2 = i_ [9R 2 - (a 2
' 2 9
b2 + c2)] +
Ca aplicatie se poatc calcula snma HA 2 + H B 2 + HC 2 •
Intr-a<lcvftr: HA 2 + 1JB 2 + HC 2 = GA 2 + GB 2 -!- GC 2 + 3GI-l 2
, dcci
HA 2 + HB + JJC 2 2
= 12R 2
- (a 2
+b +c 2 2
)
IA = ~ ~i analoagele.
5111-
2
1[ r2 ( - -1- + - -1- +
JG2=- 1 ) --(a2+b2+c2)
1 ] .
:3 sin2 A/2 sin 2 B/2 sin 2 C/2 3
138
2.3.4. Intr-un tetraedru [ABCD] sc calculcaza u~or
I(G) = GA. 2 + GB + GC + GD
2 2 2
139
!U. TEOREMA. (DREAPTA LUI EULER). lntr-un triunghi ABC,
ortocentrul, centrul de greutate ~i centrul cercului circumscris sint trei puncte
cohoiare.
Demonstrafie. Din asemanarea triunghiurilor AH B ~i A 'OB', rezulta
AH/OA' = 2. Se considera trei mase egale in virfurile A, B, Cale triunghiu-
A(1)
lui dat. Acest sistem este echivalent cu
sistemul format din punctele A ~i A'
in care in A' actioneaza dublul greu-
tatii din A. Se deplaseaza masa din A
1n H ~i masa din A' in O cu vitezele
respective v1 ~i v2 (v 1 = 2v 2 ) incepind
din acela~i moment de timp. Cum
suportnrilc clirectiilor de deplasare sint
~} A'(21 C\11 paralele in tot timpul acestei trans-
Fig. 204 formari, G r5.mine neschimbat. Deci
dreapta A A' trece in dreapta H 0.
3.4. TEOREMA (CERCUL LUI EULER). lntr-un trlunghi ABC,
mijloacele laturilor, picioarele inaltimilor ~I mijloacele segmentelor determi-
nate de ortocentru ~I virfurl, sint conclclice.
Demonstra/ie. Se considera patru greutati egale a~ezate in virfu-
rile A, B, C ~i ortocentrul Hal triunghiului ABC. Fie A 2 mijlocul segmen-
tului [AH] ~i A 1 mijlocul lui [BC]. Segmentul (A 1 A 2 ) arc ca mijloc centrul de
greutate al sistemului. Analcg segmentele (B 1 B 2 ), (C 1C 2 ) au ca mijloace
ccntrul de greutate al sistemului. Dar, de cxemplu, patrulaterul A 2 B2A 1 B 1
este dreptunghi deoarece:
140
patru puncte rnateriale se mai afl5. ~i pe celelalte doua drepte, deci dreptele
considerate sint concurente intr-un punct T. Daca se va demonstra ca, de.
exf'mplu, dreapta care trece prin mijlocul lui [AP] ~i prin mijlocul lui [BC] ·
trece ~i prin mijlocul segmentului [B'C'], prima parte a problemei este ter~'
minata. Se observa ca pentru patrulaterul complet AB' PC' BC punctele.
considerate sint mijloacele diagonalelor, respectiv mijlocul segmentului
<leterminat de punctele de intersectie ale laturilor opuse, deci punctele
considerate se afla pe dreapta Newton-Gauss a patrulaterului. Pentru punc-
tul b) se observa ca centrul de greutate T al sistemului se va afla pe dreapta
-ce trece prin centrul de greutate al triunghiului ABC ~i P, care este propriul,
sau centru de greutate.
3.6. TEOREMA LUI MENELAU. Fie ABC un triunghi ~i 11'1 E AB,
N E AC, PE BC. Se presupune ca doua dintre punctete M,N,P sint situate•
pe laturile triunghiului iar al treilea este pe prelungirea celei de a trci alaturi
sau nici unul dintre punctele M, N, P nu este situat pe laturile [AB], [AC],
[BC] ale triunghiului ABC. Atunci: M, N, P sint coliniare daca ~i nunai
daca (MAJ1vfB)(PB/PC)(NC/NA) = 1.
Demonstrafie. Se va prezenta demonstratia in cazul in care M E (AB);:
N E (AC), C E (BP). (Ideea demonstratiei este acee~i ~i pentru cazu:l'
in care M, N, P apartin exteriorului triunghiului ABC).
Se presupune M, N, P coliniare ~i se consider5. masele a, b, p pus~·
fa A, B, P, astfel indt N sa fie centru de masa al sistemului A, B, P. Re-'
zulta ca M este centru de masa al sistemului format din punctele A ~i B, C.
estc centru de mas5. al sistemului format din punctele B ~i P. Sc ob\inc:·;
141
Fie acum A', B', C' pe laturile triunghiului astfel incit este indeplinita
relatia (1) (AC'/C'B)(BA'/A'C)(CB'/B'A) = 1. Se va demonstra ca AA', BB',
CC' sint concurente. Se notcaza cu P punctul de intcrsectie al segmen-
1clor [A.A'] ~i [BB']; se demonstrcazft cft clrcapta CP trece prin C'. Fie masclc
a, b, c puse in virfurile triunghiului A, B, C, astfcl incit P sCt fie centrul de
mas:t al sistemului format din cele trei punctc. Sc obtinc: BA' /A'C = c!b
~,i CB' /B'A = a/c · Din rclatia (1) rezulta AC' /C' B = b/a, dcci C' cstc ccntrn
de mas:t 2.l sistemului format din pnnctele A ~i B, cleci C, P, C' srnt coliniarc.
Ideca clcmonstratiei sc pastrcaza daca, de cxcmpln, A' ~i B' sint pe
prclungirile laturilor triunghiului, C' in interiorul scgmcntulni ~AB], nnmai
ca mascle din B ~i C vor fi antimase.
3.8. TEORE1IA TOR.RICELLI-FER~L\T. Se considera triunghiul A BC
cu toate unghiurile strict mai mici decit 120°. Atunci punctul lui Torricelli, T,
are proprietatea ca realizeazii minimul sumei
MA+ MB+ MC cuM E (A.BC).
Dcmonstra(ie. (Topliz). Sc consiclerft punctcle A, B, C ca fiind gauri
intr-o masa, ~i un sistem de trei fire innodate intr-un punct P, (situat deasupra
masei), trecute prin gaurile A, B, C.
Se pun trei mase egale la capetcle firclor ~i se lasa sistcmnl sr1 ajunga in
cchilibru stabil. Se va dcmonstra ca punctul P in echilibru are proprietatca
PA + PB + PC minim ~i estc tocmai punctul T al lni Torricelli. Pent.ru
,,,,,,.....__,,,,,,.....__,,,,,,.....__
accasta este suficient sa sc dcmonstreze ca APB, APC, BPC sint egalc.
Energia potentialrt a sistcmului de fire ~i grcutati (considcrind prngul de
potential deasupra mesei) cste
- mg(AA 1 + + BB 1 CC 1 ) ~i deoarece sistemul estc in cchilibru, encr-
gia este minima, cleci suma AA1 + + BB1 eel este maxima.
Cum lungimea totala. a -firelor cste constanG, rczultft ca: AP + BP + CP
cste minima. Pe de altft partc, rezultanta cdor trci vcctori egali cc actioncazii
in clircctiile firclor fiind nulrt (sistcmul estc in echilibru). rezulta ca unghiu-
,,,,,,.....__ /""-. ,,,,,,.....__
rile APB, APC, BPC sint cgale.
Generalizare: Se consider.a un tetraedru [ABCDl ~i P acel punct din
interiorul tetraedrului pentru care sum a PA + PB
,,,,,,.....__ ,,,,,,.....__
+ ~
PC+ PD este
/'-....
minima. Atunci A 1>B = CPD ~i bisectoarele unghiurllor APB ~i CPD sint
in prelungire.
Demonstratic. Rcfacind rationamcntul anterior, pentru un sistem de
J)atru fire la capctc, cu grcutati' egale, (unul din fire fiind trccut pcste un
scripete) pozitia de echilibru a sistemului sc rcalizcazl pcntru accl punc:t P,
pcntru care suma PA +PB+ PC+ PD este minima. Considerind patrn
vectori egali pe dircctiile firelor ~i grupindu-i doi cite cloi, reznltantele lor
sint cgale ~i de sens contrar, cleci bisectoarcle unghiurilor sint in prelungire~
,,,,,,.....__ /'-....
ar din faptul cl sint egale, unghiurile APB ~i CPD stnt cgak.
142
V. PROBLEME DE GEOMETRIE
V
ELEMENTARA
-
ii corespundc un punct 111 in planul axelor rectangulare ~i rcspectiv un
-vector de pozitie OM, rezulta ca orice problema. care se poate rczolva prin
notatii vectoriale punctuale, admite ~i o solntie in numere complexe. 1n
,continuare vor fi prezente generalitati legate de folosirea numerelor complcxe
~i dteva aplicatii interesante.
- - --
· Fie 1Vl1, M 2 , ••• , M,, puncte din plan ~i vcctorii de pozitic resT)ectivi
OM 1 , 0M 2 , ... , OM".
.~ -- Z1 + Z2
2
1)aca M(z) cstc centrul de greutate al triunghinllli J1 1 (:: 1 \, iVl 2 (z 2 ), Ma(z 3 )
• Z1 + Z2 +
.atunc1: z = - - - - - -
Z3
3
-•- ·--.
Pcntru punctul M(z) care impartc scgmentul orientat M,M!, nrnul,
m Z1 +
• raportu 1 k, se o bt"me: z = - - (d·m -
- kz2 M 1M
- = k)
' 1 +k M111 2
Aceasta relatie scrisa sub alta forma, poate dcveni o conditic pcntru ca punc-
:tele M 1(z 1), Mz(z 2 ), M(z) srt fie coliniare.
143
lntr-adevar, observind ca relatia se mai poate scrie z = k 1z1 k.,;t 2, +
1
cu k1 = - - ~i k2 = _k_ conditia de coliniarit::i' · . pentru punctele
1--j-k l+k
M 1 (z), M 2 (z 2 ) ~i kl(z) este sa existe doua constante k 1 , k 2 astfel indt
k1 + k 2 = 1, care sa faca posibila egalitatea z = k1z1 k 2z 2 +
Considerind paralelogramul de virfuri M 1 (z1 ), M 2 (z 2 ), M:,(z 3 ), Miz 4 ), pro-
prietatea ca mijloacele diagonalelor coincid devine: z1 + z 3 = z 2 + z4
Reciproc, punctele M 1 , M 2 , M 3 , M 4 de afixe z 1 , z 2 , z3 , z4 sint virfurile unui
paralelogram daca este indeplinita relatia anterioara. Fie punctele M 1 (z1 )
~i M 2 (z 2 ). Atunci
.,,,,,,,......_ .,,,,,,,......_ .,,,,,,,......_
m(M 2 OAf 1 ) = (m(M 20x) - m(M 10x) = arg z2 - arg z1 = arg z 2 /z 1
Translatind originea in punctul Mv pentru trei puncte M 1 (z 1 ), M 2 (z 2 ), M 3 (z 3 )
/"--._ Z 3 -Z1
se obtine m(M 3 Nl 1M 2 ) = arg - --
Zz - Z1
Z4 - Z1 Z4 - Z3
Demonstratia se face folosind scrierca in comrk-x a unghiului dint re cloua•
/"'--... /'----._
drepte ~i rclatia m(I';[ 2M 1,W 4 ) = 180° - m( Jf 2 JJ 3!1l 4)
Fie donrt triunghiuri asc~nenea M 1 M 2 M 3 ~i M~M;M;.
/', /'-.
Z2 - Z1 z; - .,.1
~1
sau altfel sen!" - 0
= z; - 'J Zz
,
Z3
Z3 - Z1 Z1 .,.
-1 Z2 ~3
: 144
Solu/ie. Fie ~- 1 , z 2 • ~-~. z 4 afixclc vfrfu:rilor A, fl, C, Dale patrulatc:duui.
Afixcle mijloacelor laturilor opuse [AB] ~i [CD] sint: _.
Z1 -f- Z2
z, = - - - respcc t·1v z = Z3 -f- Z4
---" 11
2 2
Afixele mijl0acelor laturiior opuse [BC] ~i [AD] stnt:
, z + Z~ • , Z1 -f- z
z1 = 2 · respcchv z2 = --"""4
2 2
Se obscrva imecliat ca: z' + z" = z~ + z; ceca ce implica faptul ca patrula-
tcrul format din mijl.oacelc laturilor unui patrulatcr oarecare este paralelogram.
Problema 2. Considcdim doua paralelograme ABCD, A'B'C'D'; punctele
A 1 , B 1 , C1 , D1 care impart segmentele [AA'], [BB'], [CC'], [DD'] £n acc!a~i
raport s-fizt ,1f1jurile unui paralelogram.
Solu/ic. Fie A(a), B(b), C(bc). D(d), A'(a'), B'(b'), C'(c'), D'(d'). Concli-
1:iilc c;i. p::i.trulatcrcle sft fie paralclograme sint:
a + c = b + d respectiv a' + c' = b' + d'
Consicicrind A 1(a 1 ), B 1 (b 1 ), C1 (c 1 ), D 1(d 1) date prin conditiile:
a
1
= a + ka' , bi = b + kb' , Ci = c + kc' , di = d + kd'
1-f-k 1-f-k l-f-k 1-f-k
se obtine: a
1
+c 1
+ k(b' + d') b1 + d1 = (b + d) + k(b' + d')
= (a+ c)
' 1-f-k I+k
ceca ce implica a1 + c1 = b1 + d 1 , deci A 1 B 1C1D 1 paralelogram.
Problema 3. Dacii. ABC, A'B'C' sfnt doua triunghiuri cu centre de greu-
tatc G, rsspec:tiv G', pu.nctele Ai, B 1 , BC 1 care impart segmentele [AA'], [BB'],
[CC'] in raportul k Jnrmeaza un triunghi al carui centru de greutate este G 1 ,
situat pe segmentul [GG'] pe care-l fmjJarte £n raport k.
So!ufie. Fie A(a), B(b), C(c), A'(a'), B'(b'), C'(c'), A 1 (a 1), B 1 (b 1), C 1 (c 1)
_ a + ka' b b + kb' c + kc'
un d c a 1 = - - - , 1 = - - - , c1 = - - -
1 -f- k 1-f-k I+k
a+b+c
Ccntrul de greutatc al triunghiului ABC este G(g) cu g = - - - - iar
3
a'+ b' +c'
centrul de grcutate pentru triunghiul A'B'C' este G'(g') cu g' = ----•
3
Fie G1 (g 1 ) centrul de grcutate al triunghiului A 1 B 1C 1 • Atunci:
(11 + b + c) + lt(a' + b' + c') 1 a + b+ c
gi= 3(1-f-k) - l-f-k 3 +
+---
k a' + b' + c' 1 k ,
I+h :3 l+k g+ I+kg,
ceea r- 0 nsigura faptul d. G, G', G1 sint colini, •. e ~i di punctul,G 1 imparte seg-
ment11l 1";G'] in rapc:·~uI k.
TEOREMA I /PAPPUS). Fie un triunghi ABC ~i puncte!e A'B'C
situate pe BC, AC reapectiv AB astfel iuc1t:
BA'/A'C = CB'/B'A = AC'/C'B = k.
145
.Atunci triunghiurile ABC ~i A'B'C' au acela~i centru de greutate . .·. , ......,..
Demonstrafie. Fie a, b, c afixele punctelor A, B, C. Atunci G, centrul
ck greutate al triunghi~lui ABC, va avea afixul a+ b +c•
3
Fie X, y, z afixcle punctelor A', B', C'. Din ipotezrt rezulta:
a + kb b + kc c + !~cl
X= l+k•Y= l+k'.z= l+k
146 -
reea ce, impreun;t cu analoagelc, conduc la concluzia ca distantcle AA', BB',
CC' pot fi lungimilc laturilor unui triunghi.
TEOREMA 2 (Pompeiu). Se considera un triunghi echilateral .!EC
~i JI un punct din plan. Atunci cu segmentele [MAJ, ].MB] ~i [JJCJ se poate
forma un nou triunghi (eventual degenerat).
Dm1011strat1·i'. Fie radacinile de ordinul trei ale unitatii l, e: e: 2 • Se po,1.te
prcsupunc far;t · a afecta gcncralitatea problcmci cii tri~nghiul A B C ,tte·
afixdc rcspcctiv J, e:, e: 2 • Fie z afixul punctului Jl1. Exista identitatc·a:
(z - l)(e: 2 - e:) + (z - e:)(l - e: 2 ) + (z - e: 2)(e: - 1) = 0
Sc Ya tlcmon~tra de cxcmpln ca MA ,;;; NIB-\- A1C
analog ckmonstrindu-sc cclelalte dona incgalita ti.
Dcci: (z - 1)(3 - e:~) = (z - e:)(l - e: 2) (z - e: 2)(e: - 1) +
Trccind la module ~i folosind inegalitatea triunghiului:
Iz - l l I e: - e: 2 I .;;; I z - z I I 1 - e: 2 I + I z - e: 2 I · : e: - II
Dar I e: - e: 2 ! = j l - e: 2 I = I e: - 1 I triunghiul fiind echilatcral, deci
jz - I I ,;;; lz - e: ! + [z
- e: 2 1, adie-a 1vIA ,;;; AIB +
MC, cgalitatca avind loc
pcnt;-u 111 apartinincl ccrcului circumscris triunghiului.
TEOREMA 3 (DREAPTA EULER). lntr-un triunghi ABC, ortocentrnl
H, centrul de greutate G ~i centrul dcercului circumscris 0, sint coliniare.
Dm1nn.• !rafic. Fie A(a), B(b), C(c), O(o). Rezulta
147
10*
Solu?ie. frie A(a), B(b), C(c), D(d) ~i fie E(e) virful patratului de centru·;
01 opus lui A. Br- <::st<:: obtinut din BA printr-o rota tie dt: unghi rr deci
2
c - b = (cos .2: + i sin_'::) (a - b) = i(a - b)
2 2
Fig. 206
RezulHi 0 1 = _l_ (a
2
+ c) = -~ (a +
2
b + i(a - b)) Analog pentru celelalte
L--t
N
Fig. 207
Zc = zB(l
1,
+ i) -
Scgmentul (BK) se obtine din seg::
mentul (BN) printr-o rotc1,tie qe 90°.,
izA (1)
148
Rezulta:
(2)
Atunci:
(3)
1
Din ( !), (2), (3) !;i (4) rez11lta ca zE - zF = +r • i. Deci F;F ...LAC.
Zc - ZA 2-Y
150
Solitfie. Se prcsup1mc proulcma rczol\'airl ~i fie ABC un triunghi cau-
_,,,,......__
fat in care sint date a, ma ~i BAG (fig. 210).
Este u~or de vazut ca punctul A se afl5. pc cercul Q(A ', m 0 ), uncle
A' cste mijlocul laturii [BC].
Pe de alta pa.rte din punctul A se vcdc scgmcntul [BC] sub un unghi
_,,,,......__
dat BAC. Rezult5. ca punctul A se aflrt la intersectia ccrcului @(A',
_,,,,......__
ma)
cu arcele de cerc din care segmentul [BC] se vcdc sub unghiul dat BAG.
Construqia triunghiului ABC este urmatoarea: se traseazrt segmcntul
[BC], se construie~te cercul @(A', ma), apoi arcele din care [BC] se wdc
,,.,,,,......__
sub unghiul dat BAG; acestc arcc intcrsccteazfl cercul t?(A ', ma) in punc-
tde A ~i A (simetrice fa Ft de <lr,::lpta BC). Trinnghi urill' A nc ~i ARC rfts-
pund problcmci.
A
A
151
Problerna 6. Se considerii drep-
tele paralele d', d" ~i fie A un punct
sduat fntre eie. Sa se construiasca un
cerc, care sii treaca prin A 1~i sa fie
tangent la dreptcle d' ~i d".
Solufie. Fie 2r distanta intre
d"
d' ~i d". Atunci r este raza unui
cerc cautat. Fie d paralela cu d' ~i
d situata Ia distanta r de d' si d"
11
d'
ct"
Fig. 214
.,,,,., /
;,..--:::,'Gioa:=;..._-~,J_::-...,_;.=....._ _____;:_~_ _ _ _-=_--~·••L-/-·- -
d"
Fig. 215
152
Soluf1·e. Se prcsupune R 1 > R (cazurile R 1 = R ~i R ~i R 1 < R tratin-
du-se analog). Se prcsupune problema rezolvata. Fie @(0, R.) un cerc cau-
tat. Dcoarece @(0, R) este tangent cercului @(0i, R 1 ) rezultrt ca punctul
0 se aflft pe un ccrc de ccntru 0 ~i de raza R 1 + R.
Cazul I. A E Int @(Oi, R 1 ). Exist5. trei posibilitati:
i) daca cercurile @(A, R) ~i @(0 1 , R 1 - R) nu au punctc comune,
deci daca @(A, R) n @(Oi, R 1 - R) = 0, atunci problema nu admite
solutie;
ii) daca cercurile @(A, R) ~i @(Oi, R 1 - R) sint tangente. deci
exista un punct O' astfel incit @(A, R) n @(Oi, R. 1 - R.) = {O'},
atunci problema admitc o solutie ~i anume cercul Q(0', R);
iii) daca exista in plan punctele 0', 0", astfd incit
{0', 0"} = @(A, R) n @(0v R 1 - R),
atunci problema admite dou5. solutii ~i anume cercurile <2(0', R) ~i eZ(0", R).
Cazul II. A E (0v R 1 ). Problema admite doua solutii @(0', R)
~1 @(0", R) unde
153
trece prin 0 1 ~i este tangent dreptei d'(d' = paralela la d la distanta R 1).
Fie {A'}= d' n OA
Problcma s-a redus la urmatoarca: ,,Sii sc construiasca un ccrc care scI
trcacc7 printr-un punrt dat 0 1 si care s,7 fie tangent la o drcapta datc'i d' intr-un
punct dat A' (a se vcd.ea pr~blcma 10).
Problema 12. Sa sc conslruiasci'i 11n cerc tangent la trci d?epte date d 1, d 2 , d 3 •
Soltttz"e.
Cazitl I. d 1 11 d 2 II d 3 • Estc evident ca problema nn admit-e solutie.
CazU;l II. d 1 II d 2 -ft-d 3 . Fie 2 r distanta clintrc dreptelc paralcle d 1 ::;i
d2. Atunc1 r este raza ccrcului c[rntat.
Estc cviclcnt c;t ccntrul ccrcului dtntat sc aflft pc clrcapla d (unde d ii d 1 !!ds-
cste situatrt la clistanta r de d 1 ~i d 2 ). Sc notcaza {A} =d 1 n d 3 , { B} =d 2 nd 3 ~i
/'"'-... /'"'-...
fie Ci, C 2 Ed 1 astfcl incit AE(C 1 C 2 ). Bisectoarclc unghiurilor C 1 AB ~i C 2.4B
intersectc2.za drcapta d in punctck 0 1 ~i rcspcctiv 0 2 . Ccrcu .. ilc @(0i, r)
~i (2(0 2 , r) rftspund problcmci.
C,r::.ulIII. ddj-d 2 1i-d3 -tJ-d 1 • Sc notcaz;t {A}= d 2 n d 3 , {B} = d 1 n d3,
~1 {C} = d1 n d2 (fig. 2ts).
Solutiilc pro blemci sint date de ccrcurilc 1nscris ~i r:x111scrisc triunghi11lui A FJC.
-=-d.._,~_
/e
I
/ _______\.__
Fig. 218
c \dz
1-ig. 219
Problema 13. 5(7 sc inscric intr-1111 ccrc dat (J(O, R) trci ccrcuri de ra:::e·
,ialc, tangmte dow7 cite do/Iii ;~i tangcnti; ccrcul-n-i dat @(0, R) .
.,,,,,,......._ .,,,,........__ /'"'-...
Solu(ie. Fie A, B, CEJ2(0, R), astfrl incit m(A0B)=m( A0C)=m(B0C)=
= 120.° Fie C' punctul diaml'tral opus Jui C. Tangrnta in C' la cercul (2(0, R}
154
•intersecteaza drcptele VA ~i UB in A 1 ~i B 1 . Fie e!(/ 3: r) cercul inscris _in
triunghiul A 10B 1 • Analog se o.btin ccrcurilc Q(/ 2 , r) ~i @(/1 , r). Cercunlc
@(I;, r) iE {1, 2, 3} raspund problemei (fig. 219).
Problema 14. Sa SC construiasca un cerc care sii treaca prin doua p1mcte
-date 0 1 , 0 2 fji care este tangent miei drepte date d.
Solutie.
Cazi~l I. d I] 0 1 0 2 . Fie 0 3 punctul in care mcdiatoarca segmentului
[P 1 0 2 ) intersectcaza drcapta d. Ccrcnl circmn5'cris triunghiulni o, 0 2 0 1
-cste solutia :problemei.
r!
A
Fig. 220 Fig. 221
\ 01
rn11struiasdi 1m ccrc ta11c:,inf
la do11ii ccrrnri date f::(0 1 , I~ 1),
,(,(0 2 , R 1 ) Ji la o drca pt,i
.JatcF d.
Solufic. Se prcsupunc
problema rezolvata ~i fi,~
.(/( 0, R) un ccrc cautat.
Cl'rcul @(0, R + R 1 ) trecc
prin punctele 0 1 , 0 2 ~i estc
tangent dreptei d' (d' cstc
paralcla la d dtisa la distan-
\a R + R 1 de 0, deci la dis-
t an ta R 1 de d). S-a rcdns
a:-:t fel problema la problc-
ma antcrioara (fig. 222). r,;,:. 22'.!
155
Prob1crna 16. Sa se construiascti ;m rcrr care sa treac,i, printr-,un punct
dat A, sa fie tangent ta un cerc dat @(0 1 , R 1 ) ~i la o dreaptii drrti"i d.
Sol1J#ie. Se presupune problema rczolvata ~i fie Q(O, R) unul din
cercurile cautate. Fie {B} = d n @(0, R) ~i C Ed astfcl indt 0/_,' II OB.
D_reapta 0 1C intersecteaza cercul @(Oi, R 1 ) in punctele D ~i E (DE (0 1C)).
Fie F punctul de tangcnt5. al cercurilor (2(0, R) ~i r?(0 1 , H 1 ) (fig. 223).
Din asemanarea triunghiurilor 0 1EF ~i OBF rezuWi cft punctele E, F, B
sint coliniare. Din asemanarea triunghiurilor dreptunghice EFD si EC B se
obtine EF · EB = EC · ED const. O - '
Fie A' al doilca punct de interscctic al clrepki EA cu ccrrnl (:).(0, R).
Atunci: EF ·EB= EA· EA'= EC· ED
Din ultima egalitate rezulta: EA/ED = EC /EA'
.,,,-..._ .,,,-..._
Deoarece A'ED = AEC, rezulta ca triunghiurile EA'D ~i ECA sint aseme-
nea. Prin urmare punctul A' poate fi construit. S-a redus problema data la
una din urmatoarele problcme:
i) Sa se construiasca un cerc care sa tread\. prin doua punctc A, A'
~i care sa fie tangent la un cerc dat @(0 1 R. 1). (A se vedea prima problema a
lui Apoloniu).
ii) Sa se construiasc5 un cerc care sa treaca prin doua pun-::tc date A,
A' ~i care sa fie tangent la o dreapUi data d.
ProbJema 17. Sa se constriiiasca un cerc tangent la doua cercuri date
@(01, R 1). t,,(O~. R 2 ) ~i la o dreapta data d.
C
//,,,;- A' B
A(~ _- D
_lJ; ~ (
d
A
l'ig. 22:l Fii; 224
156
Construc/ia. Din virful A sc due tangentcle AE, AE', Ia cercul dat ~i
se unesc punctele E, E' cu I. Dreptele EI, E'I determina celelalte doua
puncte de contact ale laturilor patrulaterului cu cercul i:nscris. Tangentele in
aceste puncte i:mprcuna cu tangcntclc AE, AE' dctermina patrulaterul cerut.
2. LOCURI GEOMETRICE
Problema l. Fie A !ji B, doua puncte fixe pe un cerc @(0, r). M fiind
un punct variabil pe cercul @(0, r), sa se aflc lowl geometric al centritlui de
greutate G al triunghiuliti MAB.
SolitJie. Senoteazacu A 1 mijlocul segmentului [AB] ~i fie 0 1 E (OA 1 ).
astfel i:ncit A 1 0 1 = _2._ A 10. Atunci (fig. 225).
3
1
Rezulta 0 1G = - r = const. Deoarece punctul 0 1 este fix, rezulta ca locul
3
157
./'-... ./'-...
Rczdta .t,.0 1G1 A 1 ~ .t,.02\.1 1 A 1 • Accasta implicft M 1.':li() = G1 .·l 10 1 , deci
G 1 ":::A 1 J1 1 ~i A 1Gi/A 1M 1 = 1/3. Prin unnare G1 estc centrul cle grcutate al
triunghiului M 1AB. S-a objinut
158
Fie J,J'E_ H'H~ n Q(0, r), 1.11' =I H~. Dcoarece M'H' estc ina.ltime in tri-
unghiul M' AB, iar simetricul lui H' se aflrt pc cercul circumscris triunghidui,
rezuW:i ca H' cstc ortocentrul triunghiului Nl'AB, dcci s-a obtinut
(2) @(0', r)"'-- {O(, ~} c L
Din (1) ~i (2) rczulta L = @(0', r)"'--{CI., ~}
Prob]erna 3. lntr-un tr-iunghi ABC sc inscric un drcptungh-i vari,1f1il,,
avind o baza pc [BC] Ji cclelalte doua vf1juri pe celclalte douif laturi ale tri,! ;1-
ghiul11i. Sc'i se afle locul geometric al ccntrulrti acestui drc plit11f!,hi.
Solutic. Fie M1V II BC, M E. ([AB], N E. [AC] ~i fie P = p;'11 ,;-Y,
Q = PrncAI (fig. 230).
Fie 5 centrul dreptunghiului variabil MN PQ. Fie A' mijlocul segmentubi
(BC) ~i A 1 = PrncA. Sc noteaza cu A" mijlocul scgmcntului (AA 1 ) ~i fit:·
A
A
A'
i\T
s
A1u.....___ _~T._'---'A'
{T} = JJN n AA'. T' =PrncT. Estc evident ca T este mijlocul scgrn.·n-
tului (MX). Centrul 5 al dreptunghiului sc afla la mijlocul scgmcntului [TT'~.
Este u~or de vazut ca atunci cind T descric (A'A), punctul S va
descrie (A 'A"). Rezulta ca locul geometric cautat Leste inclus in (A' A "j, cL:ci
(1) L c (A'A")
Se stabile~te incluziunea inversa. Fie 5 1 un punct oarecare al seg;,1'.'n-
tului (A'A "). Sc arata ca exista un dreptunghi M 1N 1 P 1 Q1 cu J11N 1 i'. BC,
P 1 = prBcNv Qi= prBcJ1 1 ~i astfel
jncit 5 1 este centrul dreptunghiului A
.11i11\\P1Q1 • Paralela dusa prin 5 1 la
inaltimea AA 1 intersecteaza mediana
AA; in punctul rr 1 • Paralela la BC dusa
prin punctul fJ\ intersecteaza pe AB
~i .AC respectiv in punctelc J.11 1 ~i N 1•
Fie P 1 = prBcN 1 ~i Q1 = prBn1U1.
Drcptunghiul liI 1N 1 P 1Q1 are centrul
in punctul 5 1 . S-a stabilit incluziunea
(2) (A'A") c L
Din (1) ~1 (2) se obtinc L = (A'A"). Fig. 232
159'
Probte~a 4. Se dau doua segmente congruente [AB] ~i [CD]. Sa se afl,e
locul geometric al punctului M din plan pent1'u care triunghiitrile MAB :;i MCD
au aceea~i arie.
Solu/ie. Cazul 1. AB II CD
Egalitatea a[MAB] = cr[.lkfCDl implica d(M, AB)= d(M, CD) ~i este
lJ_'.;Or de vazut ca locul geometric -ca.utat este dreapta paralela cu dreptele AB
~1 CD, egal departata de cele doua dreptc (fig. 233).
F
a
160
,:]i~tantrL de [ ED; c-a ~i punctul E. Dcci locul grcmdric ya fi intcrscctia lui
~ABCD] cu paralda la BD care trece prin mijlocul lui [AC].
Problema 6. Si'i, se gaseasca lowl geometric al punctelor din plan ale ca-
ror dZ:stanfe la vi1j11rile unui triunghi echilateral dat, reprez1:nta:
a) lzmgimile latitrilor unui triunghi ascufitungh£c;
b) lw1gi1nile laturilor unui triunghi dreptunghiq
c) lungimile laturilor unui triunghi obtuzungh£c.
Solufie (fig. 236).
Se va analiza locul geometric pornind de la presupuncrea ca J;J aparFne ·
semiplanului drcpt. Din teorema lui Pitagora generalizata se afla usor
conwtia ca un triunghi sa fie ascutitunghic lvl B 2 < MA 2 + JfC 2 • Ef~c-
tuind calculcle se obtine: (x 1) 2 + 2 +
y < (x - 1)2 + + +
y2 x2 (y -V3)z
dcci (x - 2) 2 + (y- V3) 2 > 2 2 adica exteriorul cercului de centru (2, v-3)
~i raz:L 2. Analog in partea stinga se va obtine exteriorul cercului de centru
(-2, l/3) ~i raza 2. Dcci se vor obtine trei cercuri tangente bisectoarclor
triunghiului in virfuri ~i de raze egale cu latura triunghiului, astfel incit
in exteriorul reuniunii lor orice punct are proprietatea ca distantele sale pina
la Yirfuri reprezinta lungimile laturilor unui triunghi ascutitunghic, orice
punct de pe conturul lor in afara de A, B, C reprezintfL un punct cu
y A(0,13!
B i-1.0l (11,0) .x
sau
9MG 2 = 3(1\1A 2 + MB + MC 2 2
) - (AB 2 + AC 2 + BC 2)
, Deoarece ·
MA 2 +llfB 2 + JIC 2
= const, ~i AB 2 + AC 2 +. BC 2 =
0
const.
reznlta 9 l.1G 2 = const. Deci MG = const. = h. Locul geometric cste o
sfedi J(G, k).
Probtema 8. Sc considera in spafiu jmnctele A, B,.C,D. Sa se afle locul
. geometric al punctelor M pentru cure MA 2+:,M-B:L-:.MC2 MD2. +
Solupie.
Fie M un punct al locului ,-geometric -~i P,() mijloacc1c scgmentelor [AB] si
[CD]. Din figm-[ se vedk'· clt·{fig.. 238): '
M sau
4M P 2 = 2(MA 2 + J.11IB 2 ) - (MA-MB) 2 ;
4MQ 2 =2(MC 2 +MD 2)-(MC--MD) 2
De aici rezulta
4MP 2 = 2(MA 2 + 1v1B 2) - B.'1~;
4MQ 2 = 2(MC 2 + MD 2) - DC 2
sau
4MP 2 = 2(MA 2 + MB 2 )
D
- AB 2 ;
Fig. 238
4MQ 2 = 2(MC 2 + MD 2) - CD 2
Din relatia data ~i din ultimele doua relatii se obtine
CD 2 -AB 2
4MP 2 - 4A1Q 2 = CD 2 - AB 2 sau MP 2 - MQ 2 = - - - - = f l = const.
4
Deci locul geometric este uu plan perpendicular pe dreapta care une~te
rnijloacele segmentelor [AB] ~i [CD]. (Se ~tie ca locul geometric al punctelor
din plan pentru care diferenta patratelor distantelor la doua puncte fixc cste
constanta, este r, dreapta perpendiculara pe drcapta detcrminata ck ,C'k doua
puncte fixe).
Problema 9. Sc c011sidcrcI pwictelc fixc A ~i B ~i numq1~~le rcalc o:,
k (k. > 0). Sa se determine locnl geometric al punctclor M astjePca
rd1A 2 + ~MB 2 = ll 2(ct. +~=I 0, G( =f 0)
162
Solu/ie (fig. 239).
Fie segmentul [AB] ~i un punct C care il impartc Ill raportul
AC ~
- - = -- = m
CB ct.
1 +m (l +m)2
D ar. 1n = A/ o:,
t-'
d ec1. ,,,"fC'- = ct.1[A2
- - - -- - '~.MB2
'-- _ c,_r:I
-----'---t-'-
ct. -f- ~ (ct.-f-~)2
2
:;;i cu relatia din ipotcz5. rezulta: MC 2 = _k_ _ o:~AB = const.
ct.+~ (~ + ~)2
M
M
AL.-_ _ _ _---1.0_ _ _ _ _ ~
A C 8
Fig. 239 Fig. 240
163
11"
- - - - AB 2
Rezulta MA· MB = .l1J0 2 - OA 2 deci MA · MB = JJ0 2 - --
4.
2
- -
Dar din ipotezr1 MA · MB =k Deci M0 2 = k + -AB4- = const.
3. PROBLEME DE COLINIARITATE
B C
Fig. 2-11 Fig. 2-!2
.....-...... .....-......
So!ufie. Sc unc~tc A cu B. Dcoarece m(A BC) = m(A BC') = 90°, re-
....-...... .....-......
zultrt m(ABC) + m(ABC') = 180, adica punctcle C, B ~i C' sint coliniarc.
Problema 3. Se considera zm trapez isoscel ABCD (AB II CD) ,~i /fr O c,·11-
tntl cerwlui cir cums eris trapezuliti. Se noteazit {E} = AD n BC, { F ; =
= AC n BD. Sa se demonstreze ca pimctele E, F !ji 0 sfnt coliniare.
Solutie. Fie d mediatoarca segmentului [.clBJ. Este u~or de d.zut c{t
0Ed, EE,d ~i FE_d.
164
Problema 4. Fie A BCDEF un hexagon rcgulat i'i 1-' punctul de intersec-
pie al taugcntclor duse la ccrcul circumscris hcxagonului fn A ~i C. Fie Q mijlo-
cul scgmcntului [AB]. Sa se demonstreze ca punctelc P, Q }i F sint coliniare.
Solupie. Deoarecc OA ..L F B ~i OA ..LAP, rezulta APII F B (fig. 243) •
./""'--.... ./""'--....
Estc u~or de vazut dl unghiurile AFB ~i APB sint congruentc. Rezulirt
BJ> II FA, deci patrula1.erul PAFB este paraldogram. H.czulta ca mijlocul Q al
diagonalci [AB] se afla pe drcapta PF.
Problema 5. Fie A BCD un trape;: isoscel ( BC II AD) cirrnmscris unui
cerc @(I, r) ~i fie E, F, G, H punctele de contact ale laturilor [ABJ, [BC], [CD],.
[DA] cu cercul. Daca se noteaza {O} = AC n 131), atunci:
i) punctele E, 0, G sint coliniare;
ii) punctele H, 0, F sint cohniare.
165
/.......... /' ..........
Sc unesc E cu O ~i F cu 0. Deoarece EAO EA/FC, se = FCO ~i OA/OC =
............... ...............
ob(inc ca triunghiurile EAO ~i FCO sint a~cmenca. Rcz11Wl .,-J()F = COF,
adic::t OE EF.
Problema 7. Fie JI un punct arbitrar pe latura [BC] a unui trizmghi ABC.
Sc noteaza cu M' $i M" simetricele punctului M jafcl de AB $i AC. [/rnurtoarele
a 1 ."n11atii sint cchivalente:
J ' ...............
(i) m (BAC}=90°;
(ii) M', A $i M" sf11t coliniare.
Solutic. Triunghiurilc JfAilI' ~i JJ.AJJ" sint isoscck. Rezulta (:'ig. 246).
............... ............... _,.........__ ...............
M'LiB = 11iAB ~i .MAC= CAJJ"
...............
(i)=>(ii) Daca m(B_lC} = 90°, rczulta
............... ............... ,.,,,,,......__ ~ /",
m(M'AB) +nz(BAM) + m(.l\1.AC) +
m(CLlf") = 2 m(BAC) = 1:·n°,
dcci punctele M', A ~i M" sint coliniare
.,,,,,-- --
(ii)=> (i) Daca. punctele 111', A ~i M" sint coliniarc, avcm m(lJA.C ! =
~ .,,,,,........_ 1 .,............, 1 .,............, 1
= 11 (RANI)
1 + 111 (JU C) = - m(M'_-IJJ) + -- · n;(.l!.-IJ!") = - . 180° =-00°
2 2 2
i~~
I
1-.----
□'"'-·
----- •-
- -----'<c
.,
166
Problema 9. Fie paralclogm111ul ABCD (AB< AD) $i punctele EE (BA,
FE(DA) astjel inc-it BE= AD, DF = AB. Sa se demonstrc::e ca p1111ctele
C, E, F sint coliniare.
Solufie (fig. 248).
/"-... __............_
Din triunghiurile isosccle AEF ~i DCF se obtine AF E = CFD
~i este u 9or de vazut ca punctele C, F 9i E sint coliniare.
Problema 10. Doita cercuri @(0, R) $i @(0', R') s£nt tangente exterior
fn punctul A. 0 dreapta oarecare ce trece prin A intersecteaza din noit cercurils
@(0, R) $i @(0', R') £n M $i M'. Fie NE (0, R) $i N' E (0', R'), astjel incft
MN nM'N'. Sa se demonstrc:::e ca p11wte!,· A, N $i 1>1' sfnt situate pe o acee«$i
dreapta.
ry.~--...,....,...-'------J,
I ,
~/
E
Fig. 248 Fig. 249
167
telc ME ~i MX ,ninrid, clC'ci EE_ .1/:V. Analog se aratrt ca FE. MN. In
plus, c!rcapla J/~V tn'CC prin C. I kL·i punctclc E, F :;;i G sint coliniar<'.
Problema 12. Ffr !-l or!occ11h11l tri1111glziu!11i ABC, A 1 = prr:cA Ji _fi,·
.1 2 sf;;,,·fricul lui H fa{/i de .A 1 • Sc 11otca:a A;= pr,113 .4 2 $i A; ---=JrAc-1 2. Sci
se dcmonsll,i::c ca punctele A~, A 1 $i A; sfnt coliniare (fig. 251).
S0!11/ic. Sc ~tic c;1 A 2 se afl{1 pe cercul circumscris triunghiului AR(~.,
::onfonn tcorcmci lui Simson rezulta d pnnctele A 1 = prBcA, Ai= pr_-u.;.l~,
1; = p;-_1cA 2 sint coliniare.
Problema 13. Pe 11n ccrc se ia;.i patru puncte A, B, C $i 111. Sa se demo;•-
streze ca cercurile descrise pe [AM], [BM], [CM] ca diametre se fntil11csc dowi
cite doui'i in trei p1111ctc coliniare.
Sol11/ie. A sc vcclca tcorema lui Salmon.
Problema 14. Fie ABC un triunghi fnscr·is fo cercul @(0, R). Perpcndi-
wlara din B pc diametrul [AD] intersecteaza dreapta AD fn E, iar cercitl Q(O, R)
in F. Parnlelele duse prin F la CD, respectiv CA, intersecteaza CA, rcspcctiv
CD in C respectiv H. Sit se de111011streze ca punctele E, G $i H s-int coliniare.
.,
"l
!'-2
fig. 251 Fig. 252
(2) GHIIBC
Deoarcce prin G se poatc duce o unid paralelft la BC din (I) ~i (2) se obtine
c:[1 punctdc J:, G, fl ~1nt coliniare.
168
Problema 15 (G. G. Niculescu). Fie un triunglz£ ABC in care A = ,c/3.
Se iazt punctele mobile N ~i P, asUcl ca A E (BP), A E (C.N). Se construicsc
tri-u11gM1trile ech-1:laterale MNP, BNQ, CPR a5a incit: (AP)n(.11N) # 0,
(AQ n (EN) =ft 0, (AR) n (C P) =ft 0. Sa se amte ca p1111ctele M, Q, R se gasesc
pe o dreapta Jixa care trece prin A.
Solufie. Se construie~te triunghinl cchilateral BC T (A ..,,,,.,,....._ ~i T apartin
celuia~i semiplan delimitat de dreapta BC).
..,,,,.,,....._ ..,,,,.,,....._
Atunci: BAC = BTC => ATBC
patrulater inscriptibil => m(B.1 T) = m(BCT) = 60° (1)
_,,,,.....__............... __,,........___ ...............
N.1 l'=N.11 P= AM PN patrulatcr insnipt ibil=111(N.l !') =m(M1\" P)=60° (2)
,,,.--..._ ...............
Relatiile (1) ~i (2) conduc la BAT =--= .1IA JJ. Dcci: JJ EAT
............... _,,,,.....__
Se observa ca: m(BAN) + m(BQN) = 120° -1- 60° = 180°=>ABQR palm-
__,,.......___ ..,,.--....__
later inscriptibil ⇒ m(R1Q) = 111(B1V(j) = 60° (3)
_,,,,,.......__ ...............
Rclatiile ( 1) ~i (3) dau: BAT == B,1Q, Dcci: Q EAT
............... ./'--....
Analog: 111(CAP) + m(CRP) = N
= 120° + 60° = 180° => ACRP
patrulater inscriptibil
_,,,,,.....__ ./'--....
=
= m(PA R) = m(PC R) = 60° (4) 0
169
.,,,,,.....__ .,,,,,.....__ 1 ,..
Rezulta AP 1 = Q1C, deoarece m(A P P 1 ) = 111(Q 1QC) = -- m(B).
2
·])eci N este ~i mijlocul segmcntului [P 1Q1], deci [JI.VJ cste paralcl cu bisec-
"
toarea unghiului B.
4. PROBLEME DE CONCURENTA
B
"•"
Fig. 254 Fig. 255
170
Reciproc daca A", B", C" si11t trei p,mctr pe laturile unui triun~hi
A BC, rare satisfac relatia (!), atu11ci perpcndicularcle 111 A", B", C" pe I:-ttmi
aint concurente.
Fif', 111 acest caz, A", B", C" proiectiile punctelor A', B', C' pc bturi.
Picioarele pcrpcnclicu!arC'lor sint proiectiilc Jui JI. Exista relatiile:
A" B 2 - A "C 2 = A' B 1 - A 'C 2 = A' B' 2 - A 'C 2 + BB' 2 - CC' 2
B''C 2 - B"A 2 = B'C 2 - B'A 2 = B'C' 2 - B'A' 2 + CC' 2 - AA' 2
C"A 2 - C"IP. = C'A 2 - C'B 2 = C'A' 2 - C'B' 2 + .4A' 2 - BB' 2
Adnn1nd ccle trci rcbtii mcmbru cu membru rczulta cfL rclatia (I) cste ve-
rificat:i ~i deci conform teorcmei lui Carnot, B' B", C'C", A'A" sint concu-
rentc.
Problema 3. Fie ABC un triunghi isosccl (AB= AC) $i A'B'C' triun-
ghiul sazt nicdian. Se considera B" !ji C" simetricele lui B' $i C' fa/a de BC
prccum $i punctele {M} = AB"nA'B' $i {N} = AC"nA'C'. Sa se demon-
streze cli Civl $i BN se intersecteazii fn punctul G situat pe AA', astjel focft
AG= 2 GA'.
Solutie (fig. 256).
Patrulaterul AA'B"B' cste un paralclogram deoarece laturile opuse [AA']
~i [B'B"] sint paralcle $i AA' = B' B". Rczulta ca [1\II B'] == [MA']. [CM] cste
mediana in triunghiul GA'B' ~i trecc prin C', fiind mediana ~i in triun-
ghiul ABC.
Analog se arata ca ~i [EN] cstc mcdiana in triunghiul ABC. Rczulta
ca CJ.l!I ~i BN sc intilnesc pe mcdiana AA' din virful A intr-un punct G
care este centrul de grcutate al triunghiului ABC. El este situat astfel incit
AG =2 GA'.
Problema 4. ln planul itnui triunghi oarecare ABC avfnd lungimile latu-
rilor a, b,c se constmiesc fn afara triunghiului, triunghiurile BCD, ACE, ABF,
astfel ca AE = FA = a, BD = FB = b $i DC= CE= c. Sa se demonstreze
ca perpendicularele duse din D, E, F respectiv pe BC, AC $i AB sfnt concurente
ljntr-un punrt II (fig. 257).
A Solutie. Patrulaterele FBCA si ABCE
fiind para'.lelograme, se obtin puncteie F, A, E
coliniare. Analog punctele F, B, D ~i D, C, E.
Deci FD E este un triunghi in care FE este para-
lel cu BC, FD paralel cu AC, DE paralel cu AB.
Perpendicularele din D, E, F respectiv pe BC,
AC ~i AB vor fi perpendiculare ~i pe FE, FD,
DE, deci vor fi chiar inaltimile triunghiului
FDE dcsprc care se ~tie ca sint concurente in H.
s~,----4--+---,~-+-1"---C
\
V
i!
''
("
~
Fig. 256
B''
Fig. 257
171
...............
Problema 5. Pe laturile unui ungM XOY se iau punctele A ft B pe OX
~i C !ji D pc OY astfel incft OA = OC fji OB = OD. Sa se demonstrezc ca dre,p-
............._
telc AD, BC 1~i bisectoarea unghiului XOY sfnt concurente.
Snlu/ir (fig. 258) .
...............
Fie .YO Y, punctele A, B, C, D ~i M punctul de intersectie a drep-
............... ............... ,
telor AD ~i HC. Se demonstrcaza c{t unghiurile AOM ~i MOC sint congruente.
Arcstc unghiuri fac parte din triunghiurile OAM ~i OMC. Elc sint con-
grucntc dac;i aceste triunghiuri sint congruentc.
1) Triunghiul O BC cste congruent cu triunghiul OAD pentru cl:
............... ...............
OB= OD, OC = OA din ipoteza ~i unghiurile AOC ~i BOC sint congruente ca
............... ...............
unghiuri comune. Rezulta ca unghiurile OBC ~i ADO sint congruente, unghiu-
_,..,.....___............... ............... ...............
rile OCB ~i OAD stnt congruente, dcci unghiuri!e BCD ~i BAD s1nt congruente.
2) Triunghiurile AMB ~i CJ.l,fD sint congruente pentru ca AB= CD,
............... ............... ............... ...............
unghiurilc AOC ~i BOC sint congruente ~i unghiurile OBC ~i ADO congruente.
Rezult:i JfA = MC.
3) Triunghiurile OA.M ~i OMC sint congruente pentru ca OM = OM,
............... ...............
OA = OC, MA = MC. Rczulta ca unghiurile AOM ~i MOC sint congruente,
_,,,,,.....___
deci punctul M este pe biscctoarca unghiului XOY. Rczulta di ccle trei drepte
sint concurente.
latura [BC] Sii se a;ate eel cereul tui Enler al triunglziului AA' L trece prin
•
!72
<leci este perpendicular pe AL, ceea ce inseamna ca A~ estc ortocentrul triun-
ghiului AA'L. Cum (A'w) == (wA 2 ), se obtine ca cercul lui Euler al triunghiu-
lui AA'L trece prin w.
Problema 7. 1ntr-un triunghi, punctul lui Gergonne al triunghiulu,J ortic
se afla in punctul de intersecfie al dreptelor care unesc picioarele fnalfimilor
tri11nghiului dat cu proiccfiile ortocentrului pe laturile triimghiului ortic.
Solufie (fig. 260).
Fie Av B 1 , C 1 picioarele inaltimilor triunghiului ABC. Cum A 1 A, B 1 B,
C 1C (inaltimilc triunghiului dat) sint bisectoarele unghiurilor triunghiului
ortic, rezulta ca ortoccntrul triunghiului dat este centrul ccrcului inscris in
triunghiul ortic. Deci proiectiile ortocentrului triunghiului clat pc laturile
triunghiului or tic constituie punctele de contact la la turi ale cercului inscris
in triunghiul ortic, ceca ce incheic demonstratia.
Problema 8. In triunghiul ABC fnscris fn cercul fd,, daca Av B, C1 sint
picioarele fniil/imilor pe laturile [BC], [CA], [AB], $i A 3 , Ba, Ca p1tnc!ele unde
razele fOA], [OBJ, [OC], taie latun'.le [B'C'], [C'A'], [A'B'] ale triunghiului me-
dian A'B'C', dreptele A 1Aa, B 1 Ba, C1Ca sfnt concttrcnte in ccntrul cc.rcului lul
Euler al triu11ghiului A BC.
.
Cu notatiile obisnuite
'
rezult5.:
MC/MB = C 1 A/C 1 B · B 1C/B 1A = k 2, MB 1 /MC 1 = BA/CA· CB 1 /BC 1 =
= c/b · B 1C/C 1B
Se 9tie ca razele unui fascicol determin5. acela~i raport anannonic pe orice
secanta, astfel ca:
[BCA 3 M] = [C 1B1A 2M] <=> A 3 B/A 3C : MB/MC = A 2CifA 2 B 1 : MCiJMB 1 <=:>
<=> A 3 B/A 3 C = A 2C1/A 2 B 1 · MB 1 /MC 1 ·MB/MC= K. · c/b · B 1C/C 1 B ·1 /K~ =
= 1/K· c/b· B 1C/C 1B
ln mod similar se ajunge la:
B 3C/B 3 A = 1/k · a/c · C 1A/A 1C, C 3 A/C 3 B = l/k · b/a · A. 1 BJB 1A
Se obtine ca :
A 3 B/A 3C · B 3C/B 3 A · C 3 A/C 3 B = 1/k · c/b · B 1CJC 1 B · 7/k · a/c · C 1 AJA 1C · 1/k·
• b/a · A 1 B/B 1 A = 1/k 3 • A 1 B/A 1C · B 1C/B 1A · C 1 AJC 1B = 1/k3 • k · k · k = 1
Conform reciprocei teoremei lui Ceva, dreptele AA 2 , BB 2 , CC 2 sint concurnnte.
Problema 10 (G. G. Niculescu). Se da un triunghi oarecare ABC ~i fie
un punct D E (BC). SB noteaza cu 11 , 12 centrele cercurilor inscrise in tri11n-
ghiurile ADE, respectiv, ADC. Se considera propozi/iile: .,,.,......_
p: ,,semidreapta [AD este bisectoarea ungltiului BAC"
q: ,,semidreptele (AD, (B1 1 , (CJ 2 sint concitrente"
r: ,,semidreptele (AD, (B1 2 , (CI 1 sint concurente"
Sa se arate ca p <=> q <=> r.
174
Solu/ie. Se va demon~tra ca p => q => r => p.
p => q. Aceasta implicatie este evidenta, intrucit semidreptele [AD,
.[BI1 , [Cl 2 fiind bisectoarele interioare ale unghiurilor triunghiului ABC,
-concura in centrul I al cercului inscris in acest triunghi (fig. 264}.
q ⇒ r. Se considera cele trei bisectoare [AD, [BI1 , [CI 2 concurente in I.
Trebuie aratat ca in triunghiul BIG semidreptele (ID, (BI 2 , (CI 1 sint con-
curente. Conform teoremei bisectoarei, rezulta (fg. 265).
-teorema bisectoarei :
(BA 2 /BD)(MD/MA)(AD/AD)(CD/CA 1 ) •
· (A 1D/AD)(MA)/(MD)= 1-BA 2 -CD·A 1 D=
= BD·A 2 D·CA 1 -(BD+A 2D)·CD·A 1D= 8 C
A1 -Az
= BD· A 2D· (CD+ A 1D) Fig. 266
.lu 1.iaza relatiilor (1) ~i (2) rezulta:
BD(AC +AD)+ CD· AlJ = CD(AB +AD)+ BD · AlJ
BD ·AC= CIJ · AB-» BD = AB
CD AC
,,,,,......__
Deci [AD este bisectoarca unghiului BAG. Iu acest fel este dovedita ~i implic-
catia r => p.
D'
Fig. 267 Fig. 268
52 = (P - a) (P - b) (P - c) (P - d) - a b c d cos2 B +D1
2
unde 2 p =a+ b + c + d, S = a [ABCD]
Rezulta ca aria patrukterului ABCD este maxima daca. ~i numai dac;;.,
cos 2 B + D = 0, d~ci daca ~i numai daca patrulaterul ABCD este inscriptibil.
2
Observatle. Fie ABCD un patrulater neconvex avind lungimile latu-
rilor a, b, c, d. Se presupune ca punctul D este in interiorul triughiului ABC ..
Fie D' simet:·icul punctului D fata de dreapta BC (fig. 268).
176
Deoarece aria patrulaterului ABCD' este mai mare decit aria patrulaterului
ABCD, se obtine rezultatul: Dintre toate patrulaterele avind lungimile latu-
rilor a, b, c, d, eel de arie maxima este inscriptibil.
Problerna 3. Sa se demonstreze ca daca printre poligoanele cu n laturi
ii de perimetrn dat exista uni,l de arie maxima, atimci acel poligon este regulat.
Solutie. Fie A 1 A 2 ••• An poligonul cu n laturi, de perimetru dat ~i avind
aria maxima.
Primul pas. Poligonul A 1 A 2 ••• An are laturile congruente.
Intr-adevar, presupw1ind ca exista doua laturi consecutive necon-
gruente, de exemplu [A1t-1 Ak] ~i [AkAk- 1 ] (k E {1, .. , n}, A 0 = An, An+I =
= A 1), atunci triunghiul Ak-I Ak A1t+1 poate fi inlocuit cu un alt triunghi
Ak---1 BAk+I• astfel incit:
~i
€eea ce nu se poate, deoarece s-a presu- e
pus ca poligonul A 1A 2 ••• Au are ~ria
maxima. Deci laturile poligonului sint
congruente.
Pentru n = 3 problema este rezolvata
deoarece se obtine un triunghi echilateral.
Al doilea pas. Se presupune n > 3 ~i Ak-l tk+t
se considera poligonul A 1A 2 ••• An de peri-
metru cl.at, avind aria maxh,1a ~i laturile Fig. 269
congruente.
Sc afoma ca poligonul are ~i unghiurfle congruente. Intr-adevar, fie
Ai-1' A;, Ai+ 1, Ai+z, patru virfuri consecutive ale poligonului (i E {1, ... , n},
A 0 = An, An+i = A 1 , An+z = A 2 ). Patrulaterul Ai-IAi Ai+l Ai+z este inscrip-
tibil deoarece, in caz contrar, el poate fi inlocuit cu un alt patrulater Ai-l
A; A;+ 1 Ai+ 2 indeplinind conditiile
Ai-1 A;= Ai-1 Ai= A; Ai+l = Ai Ai+l = A;+l Ai+z = Ai+l Ai+z
ceea ce nu este posibil, caci s-a presupus ca poligonul A 1 A 2 ••• An are aria
maxima. Patrulaterul inscriptibil Ai-I Ai A;+i Ai+z av1nd trei laturi con-
grucnte, este un trapez isoscel, deci
~
Ai-IAiA i+l =~A;Ai+1Ai+2
177
Solttfie. (fig. 270).
Fie A(-1, 0). B(l, 0), C(O, V3) virfurile triunghiului ABC,M(x,y)dininte-
riorul sau ~i M' obtinut prin rotatia lui [BM] sprc drcapta cu 60°. Se gasesc
mai intii coord,Jnatele punrtului M'; pentru accasta se considcra j f 1i (x - I, y)
~i se rote~te 01!1 1 in sens invers trigoncmctric cu 60° dupa care !e va face
translatia cu 1 sprc dreapta. Se obtinc:
M~ de afix ((x- l)+iy) (cos 60°-i :::in 60°), clcci
M'
1
(x - 1 + _v V3, (I - x) V3 + y )'
2 2
Se obtine S = : [- V3 x2 - V1 Y + 2y +
2
V3] = P(x) + Q(y) unde
I'(.r) = - r3
x 2 , Q(y) = - ~
3
.1
y2 + ~ y + v:
3
' care admit maxim
178
Fie M 1M 2 continind B, M 1M 3 continind A, M 1 , M 2 , Ma apartinind cercurilor
considerate. Se arata ca punctele M 2 , C, Ma sint coliniare. Pentru accasta
_,,,,,......___ _,,,,,......___
se arata ca unghiul M 2CM 3 E 180°. Notind maimra unghiului M 1 BA cu cc,
se o btine succesiv:
_,,,,,......___ _,,,,,......___ _,,......__
M 1 AB E 120° - ct, CAMa E 60° - A+ cc, ACM 3 E 60° + A - Cl. (!)
_,,,,,......___ _,,,,,......___
M 2 BC 180° - B - ct, BCM 2 EB+ C1. - 60° (2)
_,,,,,......___
Din (1) ~i (2) rezulta m(M 2CMa) = 60° +
+ A - cc + C B + ct - 60° = 180°+
Acum, din infinitatea de triunghiu-
ri M 1M 2Ma echilaterale, carecontiuA, B, C
pe laturi, va fi selectat eel de arie maxima,
deci eel de latura maxima.
Dar M 1M 2 este maxim daca ~i numai
ciaca dreapta M 1M 2 este paralela cu linia
centrelor cercurilor circumscrise triunghiuri- Fig. 272
lor M 1 AB, M 2 BC.
Intr-adevar, construind 01L1 _.l_ M 1M 2 , 0 2L 2 _.l_ M 1M 2 ~i 0 1L 2 II L 1 L 2
2
rezulta: M ~M = L 1L 2 = 0 1L 2 ::;; 0 1 0 2 cu egalitate daca ~i numai daca L 2 =O 2 •
In acest moment problema este complet rezolvata. Se observa r;i trinn-
ghiul echilateral de arie maxima are laturile perpendiculare pe TA, rr H, TC,
undc [' este punctul lui Torricelli al 1rinnghiului A BC dat.
6. TRANSFORMAR! GEOMETRICE
171!
Solutie. (fig. 274).
Fie 0 1 simetricul lui O fata de A. Ccrcul <:2(0 1 , R) intersectcaza cercul
f:;(O', R') in punctele A ~i B'. Fie B simetricul punctului B' faFt de A. Este
eYidcnt ca B se afla pe cercul @(0, R). Drcapta determinata de punct.cle B
~i B' raspunde problernei.
Problem a 3. Pe laturile [AB] ~£ [ BC] ale trim1gh1"11lu£ A BC se constmiesc
piitrate avind centrele D ~i E, astjel incft punctr:le C ~i D sfrzt si'tuate de aceea~i
p,crtc a drepte£ AB iar punctele A ~1: E sfn! separate de dreapta BC. Ariitaji
d dreptele AC ~i DE se intcrsecteac:a sub un unghi de miisnrii 4.5°.
~80
1inie mijlocie in triunghiul C AG, iar [OGJ cstc linie mijlocie in triungh1ul
.E'EF, rezulta OG/AG = _!_ EF'/2 EE'= 1/4 (fig. l..76).
2
~i OG/OA = 1 /3
Se considcr~1 omote1.ia T de centru O ~i raport - 1/3. Ul1.ima egalitatc arata
ca punctul G este omokticul punctului A in omotetia considerata, deci G =
= T(A). Prin omotc1.ia T ccrcul circumscris patrulatcrului inscriptibil ABCD
SC transfonna intr-1111 cerc r. Deoarccc G = T(A), rezuWi. ca G E r. Analog
sc arata c:i centrdc de grcutatc ale h-iunghiurilor HD.'1, CAB ~i DEC apartin
ccrcului r.
y
D
Fig. 276 Fig. 277 Fig. 278
Problema 5. Doua perechi de cercuri care tree prin acela~, punct 0, c1'
centrele pe axele perpendiculare Ox i~i Oy, se taie in patru puncte conciclice.
Solutia 1. Se folosesc notatiile din figura. Se observa ca Ir, D ~i & sint
,./",,... ,./",,...
coliniare (deoarece TDU E 90°, ODU E 90°). Sc demonstreaza di:
.,,,,.,......._ ,./",,... ,./",,...
ABC+ ADC E 180°. Pentru aceasta se une~te B cu O ~i se arata ca: ABO --
..,--......_ ,./",,...
-
,./",,...
= ADT = CDU. lntr-adevar, patrulaterul r:I'ODA fiind inscriptibil,
~i CBO
,./",,... ,./",,... ,./",,... ,./",,... ,./",,...
rezulta ca rTOA = TDA iar iTOA = OA/2 =ABO.Analog se arata ca OBC =ill
,,,....-...._ ,./",,...
= CDU, amindoua fiind congruente cu GOU (fig. 278).
Solufia 2. Se va efectua o inversiune de pol O ~i putere arbitrara. Prin
accasta inversiune, cercurile @1 ~i @2 ce tree prin polul de inversiune se vor
transforma in drepte paralele cu axa Oy (care este tangenta in O la cercurile
@1 ~i @2 ). Analog cercurile @3 ~i @4 se vor transfonna in drepte paralele cu
axa Ox. Deci punctele A, B, C, D se vor transforma in punctele A', B', C', D'
de intcrsectie a celor patru drepte. Dar A' B'C'D' dreptunghi, deci cercul
care trece prin A' B'C' D' netrecind prin polul de inversiune, provine din
cercul pe care se aflau A, B, C ~i D.
:t81
Problerna 6. Se consfrlera douii ccrrnri care se i11terscctcaza in A $i B .
ffangentele la cele do1di ccrc1/}'i in A sc int.:rscctcazii in Jl $i N cu ccrc11,rile. Se
considera B 1, simetricul lui A Jafa dt B. Sa se arate ca patmlaternl AJ1B1N
este inscriptibil.
Solutie. Se considera o inversiune de pol A ~i putere k > 0. Dreapta
AM intni'cit trece prin polul de inversiune este invarianta, analog AN ~i
AB. Cercurile date se transforma prin inversiune (intrucit tree prin p::ilnl
de inversiune) in dona drepte paralele cu tangentele 1n A la cercuri. Deci
noua configuratie este un paralelogram cu virfurile A, J11 (transformatnl
lui M), B' (transformatul lui B), _T\l' (transformatul lui _V). Se va arata c;1
transformatul lui B 1 este chiar punctul <le intersectie a <liagonalclor [A B'J
B1 B'
Fig. 279 Fig. 280
182
Fie r 1• r 2 ~i I' 3 cercurile circumscrise triunghiurilor A 10A, B 10B ~i,
respectiv, C10C. Se noteaza cu Oi centrul cercului ri (iE {1, 2, B}). Fie A',
B' ~i C' mijloacele scgmentelor [AO], [BO] ~i [CO]. Este evident ca 0 1 se afla
la inkrsect1a mediatoarelor segmentelor [AO] ~i [A0 1], deci la interseqia
dintre mediatoarea scgmentului [AO] ~i dreapta B'C'. Dar mediatoarea seg-
mcntului [AO] este tangenta in A' la cercul circumscris triunghiului A' B'C',
-<2(0, R/2). Prin urmare punctele 0 1 , 0 2 , 0 3 se afla pe dreapta lui Lemoine
a triunghiului A' B'C'.
Problema 8. Se considera semicercul de diametru [AB], 0 mijlocul lid
[AB], C punct pe semicerc astjel fncU CO __LAB ~i cercul de diametru [CO].
Sa se co11struiasca im cerc tangent semicercului, cercului de diametrit [CO] ~i
diametrului [A BJ.
SolHfie. Se efectueaza o inversiune de pol C ~i putere arbitrara k. Semi-
cercul de diametru [AB] ~i cercul de d.iametru [CO] trecind prin pol, se trans-
form a in dona drepte d ~id', paralele cu tangenta in C la pol, iar dreapta AB
netrecind prin pol, se transforma intr-un cerc ce trece prin pol ~i este tangent
dreptci d' in O', inversul punctului n. Problema s-a redus la a construi un
d'
Fig. WI Fig. 282
cerc tangent la dona drepte paralele date ~i la un cerc dat, problema u~or
de rezolvat. Inversele punctelor de tangenp ale cercului construit sint punctele
<le tangenta ale ccrcului cautat (fig. 28 J).
Problema 9. Miiloacele diago11alelor unui patrulater complet sfnt coli-
niare (dreapta Jui Gauss).
Solufie. Pentru a demonstra ca punctele M, N ~i P sint coliniare se
procedeaza in fclul urma1.or: se construiesc paralele prin E,F,B,C,D la latu-
rile opuse respectiv ~i se considera notatiile din figura. Considerind omotetia
<le ccntru A ~i raport 2, a spune ca
M,N,P sint coliniare, re,·ine la a arata =~--------::::,.,L3
ca C, D 2 ~i A 1 sint coliniare. Acum se va
folosi urmatoarea observatie:
Jntr-un paralelograrn, un punct
apartine diagonalei daca ~i numai daca.
ariile paralelograrnelor determinate de
punct ~i virfurile ce nu apartin diagonalei L1
respective sint egale." Fig. 283
183
ln acest caz se arata ca cr[C 2D 1D 2B 2] = cr[C 4D 2D 3C5] sau, echivalent,
a[C 2C C 4 B~] = cr[CD1D 3C 5].
Din C E EB, rezulta cr[C 2CC 4 B 2J = cr[C 3CC 1A], iar din C EDF, rezulta
cr[CD 1 D 3 C5] = cr[C 3 CC 1A], ceea ce inchcie demonstratia.
8. POLIEDRE REGULATE
)-----
I
____ 1'J _...,/.
Fig. 284 Fig. '.286
d
Fig. 287 Fig. 288 Fig. 289
185
astfel indt AA' _L p, BB' _Lp, CC' _L p, 1)0' _L p ~i AA'= BB'= CC'=
=DD'= AB. Punctcle A, B, C, D, A', B', C', D' sint drfurile unui cub.
3) Existenta octaedrelor regulate. Sc considera un pfttrat ABCD situat
1n1r-lm plan p :;,i fie d rerpcndi,ulara ridicata pe p in centrul O al p;'ttra-
i ului ABCD. Fie pc d uu punct E, astfcl incit E/l = "J B. Punctul E cu
acca,:ta propriefate cxista, dcoarcce 0A < AB. Fie F simetricul lui E fata
de planul p. Punctele E, A, B, C, D, F sint virfurile unui octaedru rcgulat.
4) Existenta icosaedrelor regulate. Se considera un pentagon regulat
,4 BCDE situat intr-un plan p. Fie O' ccntrul ccrcului circumscris penta-
gonnlui ~i fie d dreapta clusa prin O' perpcndiculara pe planul p. Fie F E d
astfcl incit FA = AB. Triunghiurile FA B, FBC, TCD, FDE, FEA sint cchi-
laterale. Perpenclicularele ridicate in ccntrcle cercurilor circumscrise triun-
ghiurilor echilaterale FA B, F BC pe plancle acestor triunghiuri se intilncsc
intr-un punct 0. Fie A', B', C', D', E' ~i F' sime1ricele punctelor A, B, C,
D, E ~i respectiv F fata de 0. Punctele A, B, C, D, E, F, A', B', C', D',
E', F' sint virfurile unui icosaedru regulat.
5) Existenta dodecaedrelor regulate. Centrele fetclor unui icosoedru
regulat sint virfurile unui dodecaedru regulat.
Observatie. Fie Pun poliedru convex avind F fcte, JJ muchii ~i V vir-
furi. Se presupnne ca fiecare fata este un poligon regulat cu n laturi ~i ca
din fiecare virf pleaca ni muchii. Deoarcce fiecare muchie este latur;:i la
exact doua fete ~i fiecare muchie are exact doua capete, rezulta egalitatile·
(2) 2M=mV=nF
n
m laturi ~i convex este mai mica dedt 27'. Rezulta
m(n - 2) < 2
(3)
n
Singurele perechi de numere naturale mai rnari ca 2 care verifica (3) sint:
186
ln definitiv s-au obtinut urmatoarele cazuri?
10 rn = 3, n = 3, M= 6 de undP F= 4, V= 4
20 1n = 3, n = 4, M= 12 de urnie F- 8, V= 6
50 1n = 3, n = 5, M = 30 de unJ.e F = 20, V= 12
40 11'1,=4, n = B, M= 12 de und.: F= 6, V - 8
50 rn = S, n = 13, .M =-~ 30 de unJ.e F= 12, V = 20
Cazul 1° corespundc frtracdrului regulat.
Caznl 2° corespunde oct:ieu.rnlui rq~ulat.
Cazul 3° corespumle icosacdru!ui regulat.
Cazul 4° corcspunde cubului.
Cazul 5° corespunde dodecaedrului regulat.
Prin urmare singurele tipuri de poliedre regulate sint cele cinci descrise
anterior.
Fig. '.2!:JO
= Fig. 291
187
Tiiictura sc face astfcl indt sa nu trcaca prin nici un virf al hartii si s{t nu
interscdcze nici o fronticrCt de douCt ori. Prin desp:irtirea celor <l.o~a parti
se obtine o snprafata de gen p.
Fie v, m, f elemcntcle corespunzatoarc hartii de pe suprafata de gen p + !
inainte de efectuarea tftieturii ~i v', m', f' elementele corespunzatoare hartii
<le pc suprafata de gen p, obtinuta dnpa efectuarea taieturii. Conform ipotezei
de inductie, rezulta:
v' - m' + J' = 2 - 2p (*)
Sc presupune di t:iietura intcrsecteaza k fronticrc, dcci detcrminCt k
pnnctc de intcrsectic. DupCt tlespartirea cclor dona suprafetc obtinute penlru
ficcare din cele k virfuri, mai apare inca un virf, ckci in total sint 2/l virfuri
in plus, adica: v' = v + 2/l
Sc an;i.lizeazCt acum evolutia numarului de fronticre. Este evident ca cdc
k puncte de intersectic tlctermina pe vechile frontiere alte k fronticre. Dar
pc conturul taieturii cclc ll puncte de interscctie mai determina dupa dcs-
p:'trtire inca H frontiere. Rczulta: ·m' = m + 3k
Sc analizeazft evolutia numarului de tari. Vor fi formate de taietura k
t{tri pe vechea suprafati} ~-i inca douCt pri iezultate dupa scparare, chiar la
suprafata taieturii, <lcci f' = f + k + 2. Inlocuind in (x) sc obtine
V - 1n + j = 2 -2(p + 1)
ceca ce incheie demonstratia.
9. APLICATII
• GEOMETRICE ALE FORMULEI LUI
LAGRANGE
9.1. GRUPUL DE SIMETRIE AL UNEI FIGURI FINITE. 0 mnl-
time F de puncte din spntiul tridimensional care poate fi inclusa. intr-o sfera
5C nume~te figura finitii. Poliedrele regulate sint exemple de figuri finite. Sime-
tria figurilor finite sc studiazrt cu ajutorul transfonnarilor de simetrie admise.
0 transfonnare de simetrie po ate fi:
i) rota/ie proprie (rotatie de unghi a. in jurul unei drepte d).
ii) rotajie inproprie (rotatie de unghi at in jurul unei drepte d, urmata
de simetria fata de un plan perpendicular pe dreapta d).
Se spune ca o transfonnare de simetrie rr este admisa de figura F daca
rJ'(F) = F. Se noteaza cu O(F) multimea transformarilor de simetrie admise
de figura F. Se demonstreaza ca [22] O(F) formeaza grup in raport cu ope-
r::tia de compunere a transformftrilor, numit grupul de simetrie al figurii F.
Rotatiile proprii din O(F) fonneaza un subgrup, numit grupul rota/ii/or proprii
ale figurii F.
Consideratii analoage pot fi fa.cute in cazul in care F este o figura
plana. 1n acest caz transformarile de simetrie sint rotatia in jurul unui punct
(rotajia proprie) ~i simetria fata de o dreapta a planului (rotafia hnproprie).
9.2. ACTIUNEA L'NUI GRUP PE O MULTlME. Fie Gun grupmulti-
plicativ ~i i11 o multime. 0 aplicatie
(a, x) E G X ~I -+ a· x E M
se numc~te actiune a grupului G pe multimea M daca.:
i) (a· b) · x = a· (b · x) (V)a, b E G, (V)x E M,
ii) e· x = x, (V)x E Al,
uncle e cstc elcmentul neutru al grupului G.
188
Exemple (1) Fie· Pun polie<lru regulat ~i 1\11 = {I, 2, .. _., V} m~ltimca
vidurilor sale, unde V E {4, 6, 8, 12, 20}. Daca i este un virf al pohedr:.1lm
regulat P, iar TE O(P)(= grupul de simetrie al luiP), atunci T(i) este de·
asemcnea un virf al lui P. Aplicatia
(T, i) E O(P) x M - ➔ fP · i = T(i) EM
estc o actiune.
intr~adcvar, pcntru T, T' E O(P) ~i i EM, rezulta:
(T' · T) · i = (1" · T)(i) = T'(TU)) = 1" · (T · i). e • i = c(i) = i,
uncle e estc elcmentul neutru al grupului O(P).
2) Ca in excmplul anterior se verifica 1;~or ca aplica:ia
(T, i) E SO(P) x M -, T · -i = T(i) E M
cste o aqiunc a grupului SO(P) al rotatiilor proprii ale policdrului regulat F
pc multimea 111 a v\'rfurilor sale.
9.2. l. Se consided o aqiune a grupului G pe multimea M ~i fie x E JI.
l\iiultimile
St ab x = {a E G I a · x = x} ~i
Orb x = {y EM I (3)a E G cu y =a· x}
sint numite grupul de stabilitate al punctului x, ~i respectiv orbita punctuiui x.
1n continuare prin I Y I se va nota numarul de elemcnte al mu]timii
finite Y.
Se ~tie ca daca G >< 1'-1 -➔ M este o actiunc a grupului G( I G I < oo)
pe multimea Al(I 11-J I < oo), atunci arc loc formula lui Lagrange [22]
I G I = I Stab x I· I Orb x I, (V);t E M
9.3. APLICA"fII
------2
.1 /
I I
I // I I --
_J---i-
I
I /
/o -
I
I
I
I/ ~:::~---
/
7JL---- 6 /
- -
_ .:::=t<".::- -
I ......_
/
8 5
Fig. 293 Fig. 294 Fig. 295
2 3
do
Fig. 296
R 0 = E. Deoarece I D 3 I = 6, rezulta
D3 = {E = R 0
, R, R 2 , s, RoS, R 2o5}
9.4.2. Grupul diedral D4 • Fie P 4 un patrat ~i fie D4 = O(P4 ) grupul
de simetrie al lui P 4 • Fie M = {I, 2, 3, 4} multimea virfurilor patratului.
Elementele grupului D 4 sint rotatii in jurul punctului O ( = centrul cercului
circumscris patratului), simetrii fata de drepte determinate de mijloace de
laturi opuse sau simetrii fata de diagonale (fig. 297).
191
Daca II'E D 4 ~i 1E M, rr(i)E M. Aplicatia
(T, i) E Di,1 - fI' · i = rf(i) = rf(i) EM
este o actiune. Se determina. grupul de stabilitate al virfului 1. Fie 5 simetria
fat;1 de dreapta d0 determinata de virfurile 1 ~i 8. Este ~or de vazut ca
Stab 1 = {E, 5}, unde E este transformarea identica.
Fie Rrotatia de unghi 2r./4 = r./2 in jurul punctului O (sens invers
acelor ceasornicului). Evident R E D 4 • Pentru orice k E {0, 1, 2, 3}, are loc
Rh· I = R"'(l) = k +1
Rcrnlta ca Orb 1 = Mi deci IO(P,.) I= ID, I= I Stab 11 • I Orb 11 ==-
= 2· 4 = 8
Observatie. Rk este rotatia de unghi k · 2rr/4 in jurul lui 0, iar R 11 o S
este simetria fa ta de dreapta care trece prin O ~i face unghiul k • n/4 cu d0 ,
adir} simetria fata de dreapta d , unde k E {0, 1, 2, B}. Cum I D4 I = 8,
se deduce ca
D 4 = {E = R 0 , R, R 2, Ra, S, Ro S, R 2 o S, R 3 o S}
192
10. PROBLEME DIVERSE
1
sau: xyz = - (-a+ b + c)(a - b + c)(a +b- c)
8
y2z2 1
16 (- a + b + c)2( a - b + c)( a +b- c)
1
=- (a - b + c) (a + b - c)
4
e = _!__ V(-a
2
+ b + c)(a - b + c)
= V(a+~ + c _ b)(a+~ + c _ c) =
1
= - V (a - b + c)(a + b - c) = x
2
_!_ BC · AA 1
s 2 AA 1 AD
- - = l +AM= l + AA 2 =
51 I MM 1 MD MD DD 1
BC· MM 1
2
1
2 AA 2 • EF [AEF]
-1+----=1+0" .
l DD EF So.
1•
2
Dcci: 5/5 1 = 1 + o-[AEF]/5 0 <=> 1/5 1 = 1/5 + o-[AEF]/55 0•
51 52 53 5 550 S 55 0
2 1
= - + -, ceca ce trebuia dcmonstrat.
S 50
A
5&:::--------"c........l.'----"----"(
C Mj A1
Fig :rn1 Fig. :l02
195
Atunci: H'A' ~ H'M, H'B' ~ H'N, H'C' ~ H'P. Se obtinc:
o-[A'B'C'] = _!_ (H'A' · H'B'
2
sin C + H'B' · H'C' sin A + H'C' · H'A'
1
= cr[MN Pl- =
4 cr1ABCJ
--
L
Se considera triunghiul ABC i'n care C < B < n/2, analog analizindu-se
I\ .,,,,-....._ .,,,...._ A
I\ .,,,,-....._
AD 25
Analog 111 triunghiul AA 1D (DE 90°): tg 5A 1 A -
DA 1 a(p-b-BD)
a 2 c2 - b2 • +
.,,,,-....._
Dar BD = c · cos B = c · - - - - - · Se obtme tg 5A 1A = - - - - -
25
2ac ' (b-c)(P- a)
.,,,...._ .,,,,-....._ .,,,...._ .,,,,-....._
Se constata u~or ca tg SIA 1 = tg 5A 1 A, cleci 5IA 1 = 5A 1A.
Problema 6. Daca lungimile catetclor unui triunghi dreptungltic sfnf
nitmere naturale, iar lungimea ipotenuzei este 1-tn 1iitmiir natural prim, atunci
imghiurilc ascufite nu pot fi multipli ra(-ionali de 1t.
5olutie (Marius Cavachi). Se va rezolva o problema a carei particulari-
zare este tocmai problema precedenta.
. arc cos a Q" •
,,Daca a E Q n [-1, 1], a =I- 0, ± I, ± 1I2, atunci - - - ~
7t
19fi
arccos a m w w
Se presupune prm absurd ca - - - = - Rezulta a = cos mn/k ~i
1t k
VI - a 2 = sin m1r/k. Se noteaz;I z = cos nm/fl+ i sin nm/ll ~i z 2k = I.
Notind 2k = n + 2, se obtine ca zn+t - 1 = 0, de uncle rczulta ca polinomul
xn+ 2 - 1 SC divi(lc cu X -- z pentru ca z este O radf1cina a sa; dar estc de z
asemenea radacina de unde rczulta Xn+ 2 - 1 : (X - z)(X - -z). Dar
(X - z)(X - z) = X 2 - (z + z)X + z· = X 2 - 2aX + I. S-a obtinut ca: z
xn+ 2 - 1 : (X 2 - 2aX + 1). Se notcaza oc = 2a. Cum a E Q, I a I ,:;; I,
a i' 0, ± I, ± 1/2, rezulta 2a e Z ~i deci oc e Z. Sc presupune dcci cft:
(*) xn+ 2 - 1 = (X 2 - CJ.X + l)(ao-Xn + a1Xn-l + ... + ah-2 xn-/1-1-2 +
+ a1i-1Xn-1i+1 + ah.Xn-k + ... + a,,)
Se identifica cocficientii termenilor din membrul sting cu cci din mcmbrul
drept. Evident a 0 = 1 · 0 · xn-1· 1 = a 1X 11- 1 • X 2 - r,X · awY. 11 Dar a0 = I
implica a 1 = CJ.. Se demonstreaza prin inductie ca a; = P; (oc) unde Pi estc
un polinom unitar de grad i. Verificarea a fost facuta. Se presupune adevarat
pentru k - 2 ~i k - I ~i se demonstreaza pentru h(/.: ~ 3) deci a,,__ 2 =
= P1i_2 (oc) ~i ak-i = P,,___1 (oc). Se identifica coeficientii lui X 11-1t+ 2 din membrul
sting ~i mernbrul drept in (*):
0. xn-11+2 = 1. ah-2xn-1i+2 - <1.X. a,t-lxn-/lH + x2. a1ixn-h
RezuWi: 0 = a 11_ 2 - ocak--i +
ak deci a,,= <1.P1t_ 1 (oc) - Pk_ 2(u.), deci an este
polinorn uni tar de grad k. In particular, an = P 11 ( CJ.). Dar direct an = - I,
deci Pn(oc) + 1 = 0; oc este deci radf1cina a unui polinom unitar de grad
n E Z [X] ~i in plus oc EQ- Rezulta CJ. E Z, contracliqic.
Problema 7. fn triunghiul isoscel ABC (AB= AC) se cunoa~te
............. /',..
m(BAC) = 20°. Fie D E (AC) ~i E E (AB) astfel incit m(ABD) = 20° ~i
............. .............
m(ACE) = 30°. Sa se aFle 1n(ADE).
.............
Solu!ie. Fie F E (AC) astfel indt m(FBC) = 20° (fig. 304).
............. ............. .............
Deoarece m(CEB) = m(BCE) = 50°, rezulta BC= BE. Din m(BFC) =
............. ,,,...._
= m(BCF) = 80°, rezulta BC = BF. Dcci BF= BE ~i deoarece m(EBF) =
= 60°, se obtine ca triunghiul EBF cste echilateral. A
S-au obtinut egalitatile
(1) EB= BF= EF = BC
............. ...........
Din egalitatea m(DBF) = m(BDF), n·zulta
(2) BF= DF
Din (1) ~i (2) rczulta DF = EF, deci triunghiul EFD
,....,....._
este isoscel. Deoarecc m(EFD) = 40°, se obtinc
.............
m(ADE) = 110.
Problema 8 (G.G. Nirnlcscu). F£c un triunghi
ascufitunghic ABC ~i 1ie A' =P1'llcA, B' =PrAcB,
C'=PrABC, {A1}=B'C'n AA', {Bi}=C'A'nBB',
{C 1 } = A'V' n CC'. Pitnctele·A 1 , Bv C 1 fmpartseg-
mcntele (AA'), (BB'), (CC') in rapoartele oc, ~. y. S:I
se arate cif I + oc + ~ + y = ':!Ct~y. Fig, 304
197
_,..........__ _,..........__
Sol11fie. Deoarece
_,..........__
BB'C = BC'C, patrulaterul
_,..........__ _,..........__
BCB'C' este inscriptibil
_,..........__
~i
/,
atunci: A. LJ'C' = ABC. Triunghiurile AB'C' si
,
ABC au si
,
unghiul comun
BAC. UrmeadL r:i 6.AB'C' ~ 6.ABC, raportul de asemanare fiind:
AC'/AC = cos A
Are loc ~1:
(1) a' = B'C' = BC cos A = a cos A
Fie {D} = Prn•c•A ~i {E} = Prwc•A'. Cu notatiile din figura rezul ta:
198
P1Q1 P 1Q1 cu interioarele laturilor triunghiului BCD. Se arata ca unghiul
/""'-.
P 2 AQ 2 arc masura mai mica decit 60°. Pentru accasta cste suficicnt sa se
arate ca [P 2 Q2] cste cea mai mica latura a triunghiului AP2 Q2 (cea mai mica
latura nepnt!ndu-se opune unui unghi mai mare de 60°). Triunghiuri!e ABP 2
:,i DBP 2 sint cungruente, dcci (AP 2 ) = (P 2D). Analog triunghiurile ADQ 2
~i BDQ sint congruente, deci (AQ 2 ) = (Q 2 B). Dar in triunghiul DP 2 Q2 unghiul
/""'-. /""'-.
P 2DQ 2 are mftsura mai mica dedg 60°, iar unghiul P 2Q2 D are masura maimare
dedt 60°,_ deci P 2Q2 ,;;; P 2D; analog se obtine P 2Q2 ~ Q2 B. Egalitatea are
loc numa1 in cazul cine! P ~i Q se afla in doua virfuri ale tetraeclrului dat.
. :;,...:. .
~
C C
Fig. 306 Fig. 307
199
rilor celor trei unghiuri diedre cste strirt mai mare decit 180°. Se tine cont
cft_ sint patru virfuri ~i dt in suma totala ficcarc unghi diedru apare de doua
on.
Problema 12. Ffr tetraedrul [ABCD~. Ser sc arate, ca exista un vfrf astjel
focit cu muckiilc care plcacii din cl sii sc poata construi un triunghi.
Soluft'e. Fie [ A BJ latura cea mai mare a tetraedrului. Se va arata ca
daca rdatia AB <AC+ AD nu cstc indcplinita, atunci este indeplinita
rclatia AB < BC + J-::JD ~i tinind cont cle faptul dt [AB] este latura cea mai
mare a tetracdrului, en muchiile care plcadt din B, se poate construi un
triunghi.
Dcci se presupune cft AC+ AD <AB (1). Cum
AB <AC+ BC ~i AB <AD+ BD rezulta
2AB <AC+ BC+ AD+ BD ~i folosind (1), AB <BC+ BD.
Problema 13 (20125 GM 6/1984). Dacc'i toate eel~ i>ase imghiuri diedre
ale umti tetraedru sint ascuf itc, atimd:
COS X1 + COS X2 + COS X3 + COS X1 + COS X5 + COS X5 ~ 2,
x; fiind masmilc cclor i>ase itnghiuri diedre.
So!11tie. Se noteazrt cu SA aria fetci [BCD], Sn aria fetei [AC D], Scaria,
fetci [A BDl, SD aria fctei [ABC]. Cum toate unghiurile diedre sint ascutite.
' virfurilc se proiecteaza in interiorul fetelor opuse
A
Sc obtine:
SD cos x 4 + Sn cos x 5 + Sc cos x 6 = SA
Sn cos X2 + Sc cos X3 + s,l cos X5 = SB
B SD cos x 1 + Su cos x 3 + SA cos x6 = Sa
Sn cos x 2 + Sc cos x 1 + SA cos x4 = Sn
4 = COS X1 SD
( -Sc + Sc)
~ + COS ·(SD
!\2 - + -Su) + COS X3 (Sn
- + -Sb +
SD Sn Sn Sc Sc
Dar 5,D +
Sc;
Sc > 2 ~i analoagele, de unde rezultr1 d1
SJJ -·- -
E
i=I
cos x; ~ 2, cu egali-
tate in cazul tetraedrului echifacial. ·
Problema 14. Fie [ABCD] un tetraedru echifacial, iar 1vl mijlocul muchiei
[BC]. Sa se arate cc'i sferele circumscrise tefracdrelor [ADCM] i>i [ABD1v!J sint
congruente.
SolitJie. Fie T centrul cercului circumscris triunghiului AM D ~i fie o
dreapta d perpendiculara in T pe planul (AMD). Este suficient s5 se dcmons-
treze ca centrele ~ferelor tetraedrelor [ABMD] !_>i [AMCD] sint situate simctric
fata de T pe d. lntr-aclevar, planele perpendiculare pc BM in mijlocul seg-
mentului [BM] ~i pe CM in mijlocul segmentului [CM: intersecteaza d in
200
puncte simetrice fata de T, dcoarcce 1vIT cste perpcndiculara comuna a
dreptclor BC ~i d. (Triunghiul AJ/ D fiind 1sosccl, ccntrul ccrcului circumscris
se aflft pe bimediana tetracdrului, care, a~a cum s-a vazut anterior, c,.;te per-
pendiculara comuna a drcptelor BC ~i AD, dcci cstc pcrpcndicularft pe
BC ~i d).
Problema 15. Sa se demonstreze ca ttn tetraedrn [AHCD] este echzjacial
daca $i nitmai daca este sahsjacutii egalitatea:
v4 [ABCDJ = 256 v[IABC] · ,,[JBCDJ · vllBDA] · v[ICDA]
imde I este centr11l sferei fllscrisc in tdYardm-.
Solutie. Exerct"fiu.
Problema 16. 0 miirgea se obfinc dint-r-un corp sfcric prfri pcrforare cu un
b11rgM1t al carui ax trece prin ccntrul sferei. Sa sc a/le volumul 11u'irgdci, ~tiind
ca gaura obfinittii are lungimra h.
Solufie (fig. 309).
Se considcra margeaua ~i o sfera de raza h/2 dispusc pc un pbn Cl.. Un plan
paralel cu oc la distanp. x faFt de ccntrul sferei taie celc doua corpnri dupft arii
egale. fotr-adevar, aria coroanei circulare obtinute prin interscctia margelci
cu planul este
51 = 1r(R 2 - x 2) - r.:(R 2 - '1 2 /4), deci 5 1 = 1r(h2 /4 - x 2).
·-
c
Fig. 309
. Fig. :HO
Aria discului obtinut prin intcrscctia planului cu sfera cste 1r(li 2 /4 - x 2).
Deci cele doua corpuri sint intersectate de orice plan paralel cu oc dupft arii
egale. Conform principiului lui Cavalieri, corpurilc cu volume egale. Deci
volumul margelei-este 4/3n(h/2)3.
~ Problema 17. Pe laturile (AB) $i (BC) ale triung!iiului ABC se construiesc
patrate avind centrele D $i E, astfel fncft punctele C $i D sfnt s#uate de aceea$i
parte a dreptei AB, iar punctele A $i E sfnt separate de drepta BC. Arafat£
ca dreptele AC $i DE se intersecteazc1 dupt'i, un 1mghi de mifsurii 45°.
SoluJie (fig. 310).
Fi~ zA, zR,_ zc, Zn, zE afi_xele punctelor A, B, C, D, E. Dcoarece (BD) sc obtine
pnn rotat1a segmentulm (AD) cu un unghi de mftsurii 90°, rezulta:
201
_.,..,--·
Analog segm1'n1111 (lJE) ::.L! , 1 1Jtluc _l-lrh; retufia ,'.ll L111ghi ue n1'1<11ur!I. !JU" ,. .;r-:g~
meutul111 (CF) lfrwlta.
§ 11. TESTE
11. a. ENUNJURI
TEST 1
202
TES'r 2
TJ~ST 3
20~
.,.....__
7. Fie triunghiul isosccl ABC(AB=AC} cu m(BAC)=20°. Fie ME (AC)
.,.....__ .,.....__ .,.....__
astfel incit m(ABM) = 20°, NE(AB) ~i m(ACN) = 30c. Sa se afle m(AMN).
8. Trci ccrcuri congruentc au un punct comun., Luindu-le doua dte
doua, se obtin inert 3 puncte <le intcrscctie. Ccrcul care trece prin aceste trei
puncte cste congruent en ccrcurilc date.
9. Pe laturilc triunghiulni ABC se iau punctele A', B', C', astfel
indt BA'=_!_ BC, CB'=_!__ C/1, AC'=-~ AB. Dreptcle AA', BB', CC'
3 3 3
determina un trinnghi a dtrui arie cstc 1/7 din aria triunghiului dat.
10. Sc consiclcra trei cercuri. Tangcntelc comunc extcrioare la doua
din ele se intlncsc intr-un punct. Analog se obtin inca doua puncte. Sa se
arate ca cclc trci punctc obtinutc sint coliniarc.
TEST 4
TEST 5
204
,,..
2. Sa se construiasca un triunghi A BC cunosdnd mu, h", A.
3. Sa se construiasci"t un paralelogram cunoscind lungimile celor doua
<liagonale ~i m5.sura unui unghi.
4. Sa se construiascft un triunghi cunoscind ma, mb, me.
5. Sft se construiasca un triunghi cunoscind cele trei puncte in care
inftltimea, bisectoarea si mediana care pleaca din acelasi vtrf taie cercul cir-
cum'scris triunghiului. ' '
6. Sa se stabileasc5. egalitatea: cos ~=_!__(1 + Vs)
5 4
7. Daca A', B', C' sint simetricele unui punct M fat ade mijloacele
laturilor [BCJ, [CA], [AB] ale unui triunghi, atunci dreptele AA', BB', CC'
s1nt concurente.
8. Sa se arate ca intr-un patrulater inscriptibil doua laturi consecutive
sint congruente dad ~i numai daca. unul din unghiurile patrulaterului este
congruent cu unghiul dintre diagonale.
9. Razelc bazelor unui trunchi de con sint de 3 m ~i 4 m, iar inaltimea
<le 7 m. Sa se afle raza sfcrci circumscrise.
10. a) 0 dreapta d din spatiu intersccteaza planul P in punctul O ~i
face cu acest plan un unghi de mf1sura ot. Alta dreapta din planul P care trece
prin O face cu dreapta d un unghi de masura <fl, iar cu proiectia dreptei d pe
plan un unghi de masura ~(O < ~ < ;c/2). Sa se arate ca cos <fl = cos ot cos ~-
b) Sa se exprimc volumul paralelipipedului avind toate fctele romburi
congruente in funqie de lungimea ,,a" a muchiei ~i de unghiul ,,u" <lintre doua
laturi consecutive ale rombului.
TEST &
205
TEST 7
TEST 8
. 206
7. Sa se demonstreze ca daca M este un punct oarecare din plan si G
este centrul de greutate al triunghiului ABC, existft relatia: '
2 2 2
MA + MB + MC = 3MG + GA + GB2 + cc2
2 2
latura pe [BC], iar celelalte doua \··1: turi pe celelalte doua. laturi ale tri-
unghiului).
TEST 9
207
TEST 10
TEST 11
203
7. 0 piramida patrulatera regulata are lungimea ficri"'trei mur hii eg-ali"i
cu a. Sa se seqioncze piramida cu planul determinat de mijloacek a douft
laturi adiacente ale bazei ~i de mijlocul in[tltimii ~i sa se afle aria sectiunii.
8. Sa se dud\, intr-o piramida patrulatera regulata, prin latura bazci,
un plan perpendicular pe fata latcrala opusa. Lungimea laturii bazei fiincl 30,
iar a foaltimii pirami<l.ci fiind 20, sa sc afle aria scqiunii obtinute.
9. i\'Iuchia unui cub are lungimea a.
a) Sa se afle distanta de la virful cubului la diagonala sa.
b) Sa se afle distanta de la diagonala la muchia care nu o intersecteaza.
10. Lungimea laturii bazei unei piramide patrulatere regulate este
egala cu a. Muchia h.tcrala formcaza cu inaltimea un unghi ck masura 30°.
Sa sc detem1inc aria sertiunii dusa printr-un virf al bazei, perpendicularrt
pc muchia opusa.
TEST 12
209
H
TEST 13
TEST 14
!10
Sa se dcmonstreze ca in oricarc dintre triunghiurile
A 0 A 1 B 2 , A. 0 B 2 B 3 , ••• , A 0 Bn-2An-i,
exista o latur;L a cru-ci lungimc este egalft cu produsul lungimilor celorlaltc
doua laturi.
3. Sc considcr;1 un poligon regulat convex cu n laturi ~i un punct P
Ill interiorul Jui. S:1 sc d-~mon.3trezc c;1 I/d 1 + l/d 2 + ... +
1/d;i > b:i',
undc d 1 , d 2 , ••• , dn s1nt distantelc lui P la laturile poligonului iar l este lungim.:a
laturii poligonului.
4. O pir;imiJi"'1 are toate muchiile congruente. Sa se arate ca baza ci nu
poate fi un polig::1n cu ~apte laturl.
5. Fie a, b, c trei tangente distincte la o parabola, care se intcrscct(•a,,;"t
doua cite dou:i in trci puncte distincte: an b = {.4. 3 }. bn c = {A 1 :, c n n = (_.·J ~:.
Sa se dcmonstrez•~ ca focarul parabolei _sc afla pe cercul circumscris
triunghiului A 1.4~.-1 3 •
6. Fie [l/. I HCDj o piramidi:'t dreapta cu virful V ~i baza un drep-
tunghi ABCIJ :;i fie A' E (VA), B' E (VB), C' E (VC), D' E (VD). Sc mJ1c:u::1
cu Ji mijlocul scgmcntului [A'C'J ~i cu N mij!Gcul segmcntului [B'D'~- S't :-:c
demonstrczc ca unnatoarele afinnatii sint cchivalente:
(i) MN l! (ABC)
(ii) punctcle V, A', B', C', D' se gascsc pe o aceea~i sfera.
7. Fie L un patrulatcr convex ~i (C 1), (C 2 ), (C 3 ), (C 4 ) cercnrilc
4
ce au drept diametre laturile lui L. Sa se demonstreze ca [LJ c U [C;J,
r=l
uncle [LJ = LU Int L, [C,j = (CJ U Int (CJ, i E {1, 2, 3, 4}.
8. Sa sc <lemonstrczc ci"'1 nu exista poligoane convexe care sa aibi"'1 md
mult de trci unghiuri ascutite.
9. Intr-o pirami<lf1 triunghiulara [VABC] se ~tie ca: VA= VB= VC
Sa se arate ca piciorul perpendicularei din V pe (ABC) coincide cu ccnlrnl
cercului circumscris triunghiului ABC.
IO. Fie .S aria unui patrulater ABCD circumscris unui cerc ~i S' aria
patrulaterului cc are ca virfuri punctele de contact ale laturilor patrulatc-
rului A BCD cu ccrcul. Sa se dcmonstreze ca
TEST 15
211
u•
5. In ccrcul @(0, R) se inscrie trinnghiul A BC avind virful A fix iar
virfurik B ~i C Yariabilc pe cerc, astfcl indt AB 2 + AC 2 =!?,uncle fl cstc un
numftr real pozitiv dat. Sa se afle locul geometric al mijlocului iv[ al sl'gmcn-
tului [BCJ.
6. Sa se arate ca claca in triunghiul ABC are loc egalitatea BC= ACVI,
atunci mediana AA' formeaza cu latura [BC] un unghi congruent cu unghinl A.
7. Se considcra o piramida triunghinlara regulata [ABCD) cu baza
1ri\lnghiul echilatcral BCD. Pe muchia [AB] se considera punctuf M, astfcl
i11;1t AB= 4 Aivl ~i se notcaza cu N mijlocul mnchiei [CDJ a piramidei. Sa se
ar;ite ca MN trece prin mijlocul inaltimii [AOJ a piramidei.
8. Sa se demonstreze egalitatea: cos 2r.:/7 + cos 4r.:/7 + cos 6-ir:/7 +
-+- 1/2 = 0.
9. Fie @(0, R) ~i dreapta d exterioara cercului. Dintr-un punct variabil 111
al dreptei d se due tangentelc J:fA_ ~i AI B la cerc (A, B '= @(0, R)). Sa se
aflc locnl geometric al centrului cercului inscris in triunghiul MAB.
10. Fie o dreapta d ~i A, B e d, astfel incit AB II d. Sa se determine
un punct M pe dreapta d, astfel ca raza ccrcului inscrisin triunghiul MAB
sa fie maxima.
TEST 16
212
TEST 17
213
4. Fie doua puncte fixe A ~i B situate pe diametrul unui semicerc t,J
egal departatc de centru, iar 111 ~i N doua puncte variabile pe semicerc a~a
incit AJI este paralela cu BN. Sa se demonstreze ca produsul AM· BN
este constant.
5. Se considera punctul M apartinind interiorului unui triedru tridrept
unghic de virf 0. Sa se duca prin M un plan care sa intersecteze muchiile
triedului in punctele A, B, C astfel incit M sa fie ortocentrul triunghiului ABC.
6. Sa se <lemonstreze ca suma distantelor unui punct variabil din inte-
riorul unui tetraedru regulat la fetele tetraedului este constant[i.
7. Sc considera tetraedul SABC cu SA .J..._ SB .J..._ SC J..._ SA. Sa se arate
ca triunghiul ABC are unghiurile ascutite.
8 . S a~ se arate ca~ tnung
. , . -b2- + -c2- = 4 5
h.1u1 ,m care are 1oc retaha
' tg B tgC
este clreptunghic.
9. Sa se arate ca triunghiul A BC in care are loc relatia sin B • tg B = !!_
ac
e-ste dreptunghic.
10. Sa se arate ca in oricc triunghi are loc:
r(l6R - Sr) ~ P2 ~ 4R 3 + 4Rr + 3r 2
TEST 19
214
8. Se considera in planul complex triunghiurile echilaterale OAB
.~i OAC avind latura comuna [OA]. $tiind ca punctul O are afixul zero ~i ca A
are afixul cos t+ i sin t, t E (0, 21t} sa se determine afixele punctelor B ~i C
_precum ~i afixul mijlocului segmentului [BC].
B - C 2r
9. Sa se arate ca in orice triunghi ABC are loc cos 2 - - - ~ -
2 R
. tnung
. h.I ma+ mb 9
10. 1n once + me ~ - R.
2
TEST 28
l. Latura L.HCJ a triunghiului ABC este fixa iar virful A mobil, astfel
fndt suma tg B + tg C este acee~i pentru orice pozitie a punctului A. Sa se
afle locul geometric al ortocentrului triunghiului ABC.
2. Se da triunghiul oarecare ABC ~i se considera punctul D E (BC),
astfel indt BC = 3 DC. Se noteaza cu F mijlocul medianei [CC']. Sa se arate
ca punctele A, D, F sint coliniare.
3. Se considera un cerc <lat ~i toate poligoanele regulate, stelate sau
.convexe, cu n virfuri pe cerc. Se spune ca doua poligoane fac parte din aceea~i
,clasa, daca printr-o rotatie de centru centrul cercului ~i unghi arbitrar sint
puse in coincidenta. Cite astfel de clase de poligoane cu n virfuri existii?
4. Se considera triunghiul ABC ~i A'B'C' triunghiul sau ortic.
Daca M, N, P ~int mijloacele laturilor [Bq, [CA], [AB] respectiv,
iar M', N', P' sint mijloacele laturilor [B'C'], [C'A'], [A'B'] sa se arate ca
dreptele MM', NN', PP' sint concurente.
5. Sa se arate ca pentru orice con circular drept, raportul dintre aria sa
-totala ~i aria sferei inscrise este mai mare san egal cu 2.
6. Fie o piramidrt regulata de virf V ~i baza ABCD. Se considera
-punctclc A' E (VA), B' E (VB), C' E (VC), D' E (VD) $i se noteaza
cu ;u ~i N mijloacele scgmentelor (A'C') respectiv (B'D'). Sa se arate ca
punctele V, A'. B', C', D' se afla pe o sfera daca ~i numai daca dreapta MN
.este paralcla cu planul bazei.
7. Se considera o piramida triunghiulara regulata [ABCD] cu baza tri-
-unghiul cchilateraul BCD. Pe muchia [AB] se considera punctul M astfel
indt AB= 4 AM ~i se noteaza cu N mijlocul muchiei [CD] a piramidei. Sa se
.arate ca MN trece prin mijlocul inaltimii [AO] a piramidei.
8. Se con:::idera 'in plan doua drepte perpendiculare. Sa se determine
multimea punctelor M din plan cu proprietatea ca suma distantelor lui M ]a
dreptele date este egala cu suma inverselor distantelor lui M la cele doua
,drepte date.
9. In orice triunghi ABC are loc
ctg 2 A/2 + ctg 2
B/2 + ctg 2
C/2 ~ 9.
215
TEST 21
TEST 2'!
216
!3. Fie A ~i B doua pnnctc distinctc din plan ~i O E (.4 B). Sc consiclera
0 semidrcaptrt variabila cu origine~ 0, a~a incit pe case iau punctelc M ~i N
cu proprietatea dt (OM) =
(OA) ~1 (ON) =
(OB). Sa sc dctennine locul geo-
metric al intcrsectiei clreptelor AM ~i BN.
4. Sa se demonstreze ca daca intre laturile triunghiului A BC cxista
relatia AB + AC = 3BC, dreapta care une~tc mijloacclc laturilor [A BJ
si [AC] este tangenta ccrcului inscris in triunghiul ABC.
' 5. Se considera piramida regulata [SABCD] cu virful 5 ~i cu baza
patratul A B~D. Fie O picio_rul inaltimii pira~nidci ¥i 11~ mijl?cul segn~cn-
tului [50]. D1stanta punctulm M la planul (ASB) cstc p iar J1stanta lm J1
la ·_;1 cstc q.
a) Sft se aratc dt p < q < p Vz.
b) Srt se determine volumul piramidei in funqie de p ~i q.
6. Se dft un tetraeclru regulat [ABCD]. Sa se due ftprin punctul A un
plan paralel cu dreapta DB a~a incit cele doua corpuri in care accst plan imparte
tetraedrul sa aiba volume egalc.
7. Un con circular drept arc trei genera to are pcrpcndicularc dou[t cite
dona. Sa se aflc volumul conului ~tiind ca raza bazei este r.
8. Se considera in plan triunghiul ABC cu virfurile B ~i C fixc ~i cu
,,,,-...._
unghiul RAC de masurrt data.
a) Ctre dintre aceste triunghiuri are raza cercului inscris mai mare?
,,,,-...._
b) Sa se determine aceasta raza in funqie de BC ~i in (BAC).
9. Sft se arate ca in oricc triunghi ascutitunghic arc loc:
-
r
R "'
:<
V+ (a 2
2a2b2c2
b2 ) (b 2+ c2 ) (c 2 +a 2
)
TEST 23
1. A, B, C, sint puncte fixate intr-un plan iar A', B', C' :-int puncte
variabile in alt plan 1t. Mijloacele segmentelor (AA'), (BB'), (CC') sin1l,, M, N.
Care este locul geometric al centrului de grcutatc al triunghiului LHN?
2. Sa se arate ca un triunghi estc drcptunghic dac;"'t ~i numai dacft arc
loc cgalitatea: sin 2A +
sin 2B +
sin 2C = 2
3. Sc considera patratul ABCD cu AB=4 ~i pundelc EE(AD), FE_(,-J B)
a~a incit AE = 1, AF= 4/3.
a) Sa se afle distanta de la B la clrcapta CE.
b) Sa se arate ca dreapta EF estc tangcntft cercului inscris in patrnt.
,,,,-...._
4. 1n triunghiul ABC cu AB = AC ~i m(BAC) = 80°, fie M un punct
,,,,-...._ ,,,,-...._
interior triunghiului ABC, a~a incit m(JJBC)=30° ~i m(MCB) = 10" .
...............
Fie N punctul de interseqia a dreptei MB cu biscctoarca unghiului BAC.
,,,,-...._ ,,,,-...._
Sa se determine m(BNC) ~i m(AMC).
5. Fie ABCD un paralelogram cu diagonalele [AC] ~i [B~
217
i) sa se arate ca: AC 2 + BD 2 = 2(AB 2 + AD 2 )
ii) Presupunind AC 2 • BD 2 = (AB 2 + AD 2 ) 2 sa se calculeze masura
unghiului obtuz al paralelogramului.
6. Fie triunghiul echilateral ABC cu AB = 2a. Se considera un triunghi
echilateral MNP, a.!,,a incit ME (BC), N E (CA), PE (AB). Sa se calculeze
aria triunghiului MN P in functie de a 9i x = MB.
7. Fie cubul [ABCDA'B'C'D'] de latura a, avindmuchiile laterale [AA'l,
[BB'], [CC'], [DD']. Sa se calculeze lungimea proiectiei segmentului [B'CJ
pe BD.
8. Se sectioneaza cubul [ABCDA' B'C'D'J cu un plan care trece prin A,
mijlocul muchiei [BC] 9i centrul fetei [DCC'D']. Sa se afle raportul volumclor
corpurilor formate prin sectionarea cubului.
9. Sa se demonstreze ca triunghiul in care are loc relatia
1 + ctg (::...4 - B) = 2
1 - ctg C
este dreptunghic.
10. 1n orice triunghi ABC are loc relatia sin A sin B sin C ~ 3 1/3/8
cu egalitate daca 9i numai daca triunghiul este echilaternl.
TEST 24
218
8. Se considera familia de drepte din plan dm: x = 2/m - Y/w
unde m E R*. Cite drepte din familie tree printr-un punct dat al planului?
Daca patru clrepte din familie determina pe Ox o diviziune armonica ce se
poate spune despre punctele de intersectie ale acelora~i drcpte cu Oy?
9. In orice triunghi ABC, cos A· cos B · cos C ,;;;; 1/8 (cu egalitate
daca ~i numai daca triunghiul este echilateral).
JO. Sa sc determine masurile unghiurilor unui triunghi dreptunghic
ale carui laturi sint in progresie aritmetica.
TEST 25
219
TEST t
TEST 2
TEST 3
..,,,,,.....__
7. Fie D E (CA), astfel incit m(CBJJ) = 20°. Triunghiurilc CED ~i
C BN sint isoscele. Rezulta ca triunghiul BDN cstc cchilatcral. Triunghiul
isoscel. Rezulta ca triunghiul M DN cstc isosccl ( :11 D = ND) .
BDM cste..,,,,,.....__ ..,,,,,.....__
Cum m(MDN) = -40° se obtine m(AMN) = 110°.
8. A sc vedca teorema lui Titeica.
9. Se noteazft {A 1 } = A'A rt'B'B, {B 1 } = B'B n C'C, {C 1 } = C'Cn
n A'A. Fie DECC', astfel incit B'D \\ AC'. Cum B'D =_LAC' =_LC' B,
3 6
din ascmanarca triunghiurilor B'DB 1 ~i BC' B 1 , se obtinc B' B 1 = -- BB 1 = 1
6
= _!_ B'B. RezulU:
7
cr[BB 1C]/G[BB'CJ=BB 1 /BB' = 6/7
1n plus: cr[BB'C]/cr[BACJ = B'C/AC = 1/3,
6
Rezulta cr[BB 1C] = cr[ABC]. Analog se obtine:
21
cr[CC 1 A] = r,[AA 1 B] =
.
i21 cr[A BC].
220
Folosind ultimclc trd egalitati ~i faptul ca
cr[BB 1C] + cr[CC A] + cr[AA
1 1 BJ + cr[A 1 H1C 1] = rr[ABC]
se obtine rczultatul dorit.
'l'J<~S1' 4
TEST 5
TEST 6
221
TEST 7
TEST 8
---
unde 0 1 = pro•,1•0.
7. Avcm MA= MG+ GA. Ridicind scalar la patrat se obtine
MA 2 = MG 2 + GA + 2MG · GA
2
--
Analog se obtin alte doua relatii similare. Rczulta
MA 2 + MB + MC
2 2
-
In continuare se tine seama de egalitatea GA + -
GB +
-- - -
= 3MG 2 + GA 2 + GB 2 + GC 2 + 2MG(GA +GB+ GC)
---+
GC = ➔
0
TEST 9
TEST 10
223
Din HD _LAC 'Ii HD _L BC rczulta HD _L (ABC), adica I-IE DD'.
Analog se arata c;1 H E CC'.
. 10. Se arata ca distanta de la centrul cubnlui la planul (MA'N) cstc
Jumatate din lungimea muchiei cubului.
TEST 13
E ! ' - - - - - - - - - - - - J F' C
Fig. 312 Fig. 313
224
4. Folosind formula 2cos 2x = 1 + cos 2x, ecuatia data se scrie
1 + cos 2x + cos ':Ix+ cos 6x = 0
225
15 - Probleme prnctice de gcometcte
V ~i punctul 0~(0 10 2 ) ~i sc obtinc 0M=k(=const).
Locul geometnc cste un ccrc cu centrul in O si
'
raza fl .
10. Notatiile fiind cclc obisnuitc au loc
formulelc · ' '
l
a = rcR(G + R), b = - rcR 2 h, c =-= 4rcr2
3
Din asemfoarea triunghiurilor B0V ~i 0 1CV se
A B
obtine -~- = h - r. De aici rezultft h = r(G + R).
' R G R
Cu accasta:
Fig. 316
TEST 14
227
V 6.Fie A 1 = pr(AJJC>A',
C 1 = pr(ABc>C', M 1 = pr(ABC)M.
Este evident ca [M.l\1 1] este linie
mijlocie in trapezul A'A 1C1C'. Rezulta:
(1) 2MM 1 = A 1A' + C1C'
Analog, din trapezul B' B 1D 1D' se obtine
(2) 2NN1 = B 1 B' + D 1D'
A
Este evident ca i11N II (ABC)
daca ~i numai daca
Fig. 319
(3)
Din (1), (2) ~i (3) se obfine di. NMII (ABC) daca ~i numai daca
4) A 1 A' + C C' =
1 B 1 B' + DP'
...............
Din triunghiul A'AA 1 rezulta A 1 A' = AA' sin oc, unde oc = m(A'AA 1 ). Dcci
(4) se scrie AA' sin ct+ CC' sin ct = BB' sin ct+ DD' sin oc
sau
{5) AA'+ CC'= BB'+ DD'(<=;>JVJN II (ABC))
Sc trece acum la rezolvarea problemei.
(ii) =
(i) Se presupune ca V, A', B', C', D' E J.(0, R). Se scrie puterea
punctului A fata de J.(0, R):
AA'· AV= AO 2 - R 2 • Analog:
BB'· BV = BO 2 - R 2 , CC'· CV = CO 2 - R 2 , DD'· DV = DO 2 - R<t
Din aceste patru relatii rezulta:
AA'· AV+ CC'· CV= AO 2 + CO 2 - 2R 2
BB'· BV + DD'· DV = BO 2 + DO 2 - 2R 2
Dcoarece AO 2 +CO 2 = BO 2 + DO 2 , rezulta AA'· AV+ CC'· CV= BB'·
· BV + DD'· DV. Deoarece AV = CV = BV = DV, se obtinc AA' +- CC'=
= BB'+ DD', adica tocmai (5) ($;> 1vlN 11 (ABC)).
·. (i) =
(ii) Din MN 11 (ABC), rezulta AA'+ CC'= BB'+ DD'. In-
multind cu AV = BV =CV= DV, rezultrt
(6), AA'· AV+ CC'· CV =BB'· BV +DD'· DV
Se demonstreaza ca punctele A', C', B', D', V sint pe o accea~i sfcrri. Se
~tic ca patru puncte necoplanare dcterminft o sfcrft, deci se poatc presupune
d punctele A', B', C', V sint situate pc o sfer[t ,.S-(O, R). Atunci:
AA'• AV= OA 2 - R 2 , BB'' BV = OB 2 - R 2 , CC'• CV= OC 2 - R 2
~i inlocuind in (6): OA 2 - R 2 + OC 2 - R 2 = OB 2 - R 2 +DD'· DV
sau OA 2 + OC 2 = OB 2 + R 2 +DD'· DV
Dar OA 2 + OC 2 = OB 2 + OD 2 , deci OB 2 + OD 2 = OB 2 + R 2 + DD' -DV
RezulU DD'• DV =OD 2 -R 2 =putcrca punctului D fata de sfera J(O, R).
Cum punctul V este pc sfera ~i D' E (VD) rezultft dt ~i punctul D' este pe
sfera.
228
.j
C
Fig. 321
10. Fie A', B', C', D' punctele de contact ale laturilor patrulaterului
ABCD cu cercul @(0, r) inscris in patrulaterul ABCD. Atunci (fig. :321).
S = cr[AD'OA'] +
a[A'OB'B] + cr[CB'OC'] + cr[DD'OC']
S' = a[A'OB'] +
a[C'OB'] + cr[D'OC'] + cr[A'OD']
Deoarece OA ..LAB, OB' ..L BC, OC' ..LCD, OD' ..L DA, OA' = OB' = OC' =
= OD' = r, AA'= AD', BA'= BB', CC'= CB', DC'= DD', rezulta:
cr[AA'OD'l =AD'· OD'= r ·AD'= r 2 ctg (A/2)
crrD'OA'] = OA' · OD' sin A/2 = r 2 sin A/2
Tinind seama d(-'. areste rclatii ~i de relatiile analoage referitoare la celelalte
virfuri ale patrulatP.rului A RC D, se ohtine:
S = r 2(rtg (A/2) + r.tg ( R/2) + rtg (C/2) ..J- dg (D/2))
2
S' = !'.__ (sin A + sin B + sin C -1- sin D),
2
229
san, transform ind sumde in produse, a Yem:
-·
;, cccc r .,Sin
. - +-
A- B Sill
. - B- +- C Sill
. - +-
C - A ') ( sm
. -A sm
. -B sm
. -C Sill
. --- JJ)-1-
2 2 2, 2 2 2 2
' • A B . B C . C+ A
S = 2r 2 sin - - - sm - - - sm - - -
+ +
2 2 2
lJin ultimde douft egalitati se oLtine relatia ceruta.
TEST 15
TEST 16
230
...............
iar unghiul MNQ nu poate fi clrept, (contrazicc [ON] diametru), rezulta
ca R'N >MQ.
3. Fie I punctul de intersectie a bisectoarclor triunghiului 1l!JON. Se
uncsc A cu I ~i se observa crt triunghiurile MIO ~i AIO sint congruente [LUL ].
............ ............
Rezulta ca IAO =
IMO E 45°. Deci I descrie patratul APBP' fftra virfuri.
Reciproc luind un punct I, de exemplu de pe latura (AP) a acestui patrat,
vorn arata ca este centrul cercului inscris intr-un triunghi de tip 1110N. 1ntr-
............
adcvar dublind unghiul AOI se detennina M pe cerc, ducind tangenta in M
la cerc, prin intersectic cu AB se detennina N, iar I se afla pe bisectoarea
...............
unghiului NMO deoarcce triunghiurile MIO 9i AIO sint congruente, iar
............ ............ .,,,,.......__
IAO E 4.5°. Rezulta IMO E 4.5° iar cum NMO E 90° problema este complet
rezolvata; locul geometric este p5.tratul APBB' fara virfuri.
4.. Fie A' proiectia lui A pe planul « ~i dreptele AA 1 ~i AA 2 astfel indt
/"-.... .,,,,.......__ .,,,,.......__
AA 1A' E 4.5°, AA 2 A' E 30°, A 1AA 2 E 90°. Se calculeaza, notind cu AA'= Ii,
AA1 = It Vz, AAz = Zit, A1A' = h, A2A'= h A1A2 = h 91 Va, V6
- .
inaltunca corespunza- t oare a virful m. A , h1 A
= 2 V3 ,z. l
3
Aplidnd teorema celor trei perpendiculare ~i functia sinus in triunghiul
APA', P = prA,A,A rezulta sin APA'=
. . . . . . . . v-
3/2 deci APA' E 60°.
., ,. . .__
5. Fie T 1 T 2 dreapta de intersectic a celor doua plane perpendiculare,
L mijlocul segmentului (1\T 2 ); pcntrn 0 1 , 0 2 respcctiv ccntrele ccrcului d1·
raza b, a au loc: Ozl J_ Oif., 0 2L II 00 1 , 00 2 II 0 1L adica patrulaterul 0 1L0 2 U
estc dreptunghi cu diagonala OL = c Fie x = T 1 L; rezulta 0 2 L = V a 2 - x 2 ;
0 1L = Vb 2
- x 2 Cum 0 2L 2 +
0 1 L 2 = c2 se obtine: a 2 b2 - 2x 2 = c2, sau +
1
· l en t x-• = T (a-• --I b2 - c-'') . D ec1· 0 2r·•- =-~ 0012 =-- - V1"
ec 1uya - V c1 2 -J c2 - b2,
2
az
de un~ R2 = - - - - - - ·
b2 + c2 +
2
6. Cazul dnd dreptele d 9i d' sint paralele sau concurentc cste banal.
Se prcsupune ca d ~i d' sint nccoplanarc ~i fie M un punct pe d. Se constru-
iesc d" II d', d 0 3 Al. Planul ix = (d, d") cu proprietatea ca poatc fi inter-
sect at cu drepte pcrpcndiculare de orice punct al spatiului, deci drepte pcr-
pendiculare pe d ~i d'.
7. Conform datelor problemei ~i teoremci celor trei perpendiculare
fetde SBC, SDC sint triunghiuri dreptunghice. De asemenca
SD = a vs, ED = a Vs, SB = 2a Vi,
Pentru ca triunghiul APC sa fie dreptunghic in P trebuie ca
OP= OA = OC = a VS/2, uncle prin O s-a notat punctul de intcrsectie a
diagonalelor [ED] ~i [ACJ. Luind separat triunghinl SDR, construind un
semicerc pe [DB], intcrsectia lui cu SB sc noteaza cu P care este punctul
cautat. Se observa. di P putea fi definit si ~a intersec.tia sferei de cpntru O
~i raza a Vs/2 cu (SB). ' '
A
8. Punctul A dcscrie arcul capahil de nnghi rn (/1) = «. - Se considera
toate dipesele de focarc B 9i C care intcrsccteaza arc:ul de cerc daL
231
Fie ~ 1 ~i ? 2 dou5. ascmcnca dipsc, M' ~i M", puncte ale lor, respectiv pe inter-
~cctia cu diametrul perpendicular pc BC. Cum BM'+ };J'C >BAJ"+ ]J"C,
p:rimctrul maxim se va obtinc pentru clipsa de fiecare B ~i C care este
tangcnti't arcului de ccrc, pentru chiar triunghiul format de B, C ~i punctul
de tangentii.
9. (L. Panaitopol). Sc considcr5. triunghiul ABC ~i triunghiul sau
median A' B'C'.
Fie N = S,IH:1' ~i M = S.wA', {N'l = A'N n AB, {M'} = A'AinAC
Rezult:i: MN ~ NC'+ C'B' +
B'Ai = C'A' C'B' +
A'B' = p +
M.V = 2M'N' ~i JI?,"'~-= 111" sin A din tcorema sinusurilor aplicatft in
A 'N'M' ~i folosind .rlN' A 'J,J' patrulater inscriptibil.
Dcci 2111" sin A ,::;; p ~i inmultind ambii membri cu S/p sin A sc obtine
2m0 -S/p,::;;S/sinA Folosind S/P=r~i 5= ~ bcsinA, R=abc/4S, ha=2S/a;
sc obtine succcsiv
2111"-r ~
be sin A/2 sin A= bc/2 = abc/4 S-2S(a = R•ha, deci R/2r ~ 111 1,lha.
JO. (A. Santa!!o) Fie M mijlocul lui [BC] ~i fac A' punctul simetric al
Jui A in raport cu M. Rczulta:
AA' = 2m" <AB+ BA' = b + c. Analog 2mb < c + a, 2,nc < a + b
Prin adunarea relatiilor se obtine 11ta mb me + + < 2p Fie C" intersectia
Jui BC cu paralcle prin A la mediana BN. Laturile triunghiului AA'C" sint
' 2 2 2
TEST 17
A1 Bi + B 1q + C1Ai ~ _!__ (A 1 B 1
3
+ B 1C1 + C1A1) 2 ,
232
deci este suficient sa se arate ca
3
( l)
2
Dar dintre toatc triunghiurile inscrise intr-un triunghi clat, triunghiul ortic
are perimetrul minim (Frnerbaclt) iar in problema_ noastra triunghiul ortic
coincide cu eel :median. Rczulta in mod banal relat1a (1)
4. Din cor1dipile problemei rezulta a = b iar din teorema medianei: Vz
AA ' 2
2(b 2 +
c ) - 2b
= -------'---- ;
2 2
se obtine AA ' 2 = c2 /2
4
cos A
b2 + c2 -
= _ ___:___ _ _ _ Sl
2b 2 •
cos A
,
=
/2 +
--v-
b2 c2 /2
- c2 --
4 ' b
2- 2/2 - c V 2/2
Efectuind calculele rezulta
c2 - b2
cos A = - - - = --cos A' ceea ce incheie demonstrat,ia.
2bc '
5. Din triunghi11rile dreptunghice corespunzfdoare se deduce (notind
AB= a, BC= b, AA'= c)
a b c
cos oc = - - - - - - cos 1B = - - - - - - - , cos u_ = - - - - - - -
(a2 +1;2 +c2)1f ! ' (a2 + b2 + c2)1!! ' (a2 + b2 + c2)1/t
deci inegalitatca de d•emonstrat cste
a2 + ()IJ. + c2 a2 + b2 + c2 a2 + b2 + c2
a2
+ --- b2
- - + - - -c2 - - ~ 9
k -- h1
tru G si raza - - -
' 3
Reciproca rezultri im ediat din (x),
dcci cone hid cm ca loc :ul geometric este sf era de cen tru G ~i razft h - k'
3
7. Pentru _prima egalitate se rationeazf1 in felul urmator: De o parte
~i de alta a une1 much ii se gasesc doua fete; se presupune una de tip J; si
alt a, de tip /P·Fata. de tip /k (analog pentru cea de tip /p) va fi numarata la
fiecare muclue a pohgormlui cu k laturi care o inconjoara. Deci la numararea
n:uc?iilor nm;;iiirul !etelo: cu k lat1;1_ri treb;1ie i~mu~it cu k, deci ll/1t rcpre-
zmta ,.dnl1lul numarull11 de muchn care mconJoara toate fctele de tip fk•
233
16 - Probleme or2ctice de geometrie
JJcutrn cea tlc-a duu.i e~aliHate se punie~te Je la uLst:nat1a simpla: fiecaff
much1e are caµdele dou:.i v1rfuri ..de µoliedrulu1 J.at. Numariud din nou mu-
chiile pohedrului se tiut: writ c.\ fieca.n: Jiu v1rfurile de tip v,. se numara la k
11rnch1i, dec1 /wk reprez.iut a , dublul" numt1rului muchiilor care participa la
forrnar ea viriurilor de ti)J vk.
8. Fie b = AR. Da.c5. a<b locul geumet.ric este multimea vida,
daca a= b locul geometi.ic este segme11tul AB (triunghiul este dcgene-
rat), daca a > b locul g1_-oml'lric este multimea punctelor Jf pentru care
MA+ MB= a- b, deci o eliJ;Jsa de focare A ~i B.
9. Din 2 sin A si11 H -= cos ( A - H) + cos C iar egalita tea devine
4 cos 2C - 4 cos(A-B) •cos C + I = 0 cu 1:::,. = 4 (cos 2 (A - BJ - I) ,,;; 0.
Cum A,B,C sint unghiur:iJe unui triunghi, rezultii
cos 2 (A-B) = I sau rn:ai precis A = B.
Deci 8 sin A cos (1t - 2A) +
l = o; se obtine, folosincl
• 2 A. = I
sin cos2A
--- - - , c a- 1(2 cos 2A - 1)~• = 0. R czu Ita- B = /1 =,. /6 , C = 2.. p.
"
2
10. Folosind inegali tatea mecliilor rezulta:
sin A/2 sin B/2 sin C /2
sin B/2 cos C/2 + sin C/2 cos A/2 + sin A/2 co!:' B/2 ~
; ,; 3v
cosA/2 cos B/2 cosC/2
1
3 ---,-=---=-.,....---=-- cos A/2 + cos R/2 + C/2
Dar !Ycos A /2 cos R/2 cos C /2 ,,;; ' :;;;
3
~;; cos
A/2 + B/2 + C/2
= -2-
V3
3
ultima inegalitate avind loc din inegalitatea lui Jensen pentru fonqia con-
cava pe (0, 1t/2), g(x') = cosx.
Deci revenind la inegalitatea initiala, se obtinc
sin A/2 3 9
E-----"---~ " ~ ---------- ~
sin B/2 cos C/2 lo/" cos A/2 cos B/2 cos C/2 cos A/2 + cos B/2 cos C /2
~ V93/2 = 6
v-
3
TEST 18
2be A .
1. Folosind 10 "-' --cos - , din 10 = a se deduce a(b + c)/2 be=
b+ e 2
+
= cos A/2 de unde cos 2 A/2 = a 2(b c)2/4 b2e2 .
Cum cosA = (b 2 + c2 - a2 )/2be rezultii folosind cos A= 2 cos 2 sl/2 - 1
ca (b + e) 2 (a 2 - be) + a2 be = 0 Dar lb= b, (a+ cF (b 2 - ae) al,tc = O +
Scazind cele doua relatii se obtine:
abe (a - b) + +(b c) 2 (a 2 - be) - (a+ e)2 (b 2 - ac) = 0 sau cchivalent
(a - b) (3abe+ + e3
+
3ac 2 3be 2+ a2e + b2c) = 0, de uncle a = b
234
.,,,,,,,....... .,,,,,,,....... .,,,,,,,.......
Notind m(ACB) = x, m ( (CBA) = m (CAB) = y
rezu!Ui x + 2y = 1t ~i 2x = 3y (din triunghiul BPC, [BP bisectoarea un-
" deci y = 21t / 7x = 31t/7
ghiului B)
2. Din faptul ca tangentele din B ~i C Ja cercul circumscris triun-
ghiului A MN sint congruente, rezult5. ca B:l.1 · RA == CN · CA(x) 1\Jijlocul 5 al
segmentului [BN] se afla pe linia mijlocic parah•l;1 cu AB a triunghiului ABC,
iar mijlornl R al lui [CMl, pe linia mijlocie para!da cu AC, deci mijlocul lu;
[BC] se afla pe prdungirilc laturilor opuse [C' R] ~i B'5! ale patrulaterului
C' RSB' (C' este mijlocul Jui [AB], iar B' rnijlocul lui [AC]).
Notind cu A' mijlocul Jui [BC], rezultr1 A' R = ~ CN, A'S=__!__ BM, A'C' =
2 2
=_!_AC, A'B' =_!__AB <lin rdatia(x) rezulta A'R· A'C' = A'S· A'B' de
2 2 '
uI'.de rezulta imediat ca patrulaterul C' RSB' este incriptibil.
3. Fie {E'} = AE n BC. Din teorema sinusurilor aplicata in triun-
ghiul BFC rezulta BF/siny = CE/sin<:f.. (1)
Apoi BF'/E'C = cr (ABE)/cr (ACE) = BE'· (h 1 h 2 )/E'C(h1 h2 ) = + +
=AB· BE sin (B + o:. )/AC· CE sin (C y) +
Folosind notatiile uzuale ~i (1) se obtine
BF'/E'C = c/b · sin (B + ix) sin y/sin (C + y) sin ix
Analog celel::tlte rapoarte de accst tip ;i aplicind reciproca Jui Ceva, rezulta
concurenta dreptelor AE, BF ~i CG.
4. Fie N 1 al doilea punct de intersectie al dreptei BN cu cercul <lat.
Cum AM = BN 1 , deci produsul AM· EN este chiar puterea punctului
fix B tap de cercul <lat.
5. Se ~tie ca pentru un tried.ru tridrt:ptunghic OA 'B'C' (OA' _l_OB' _l_OC')
perpendiculara din Ope planul A' B'C' cade in ortocentruJ triunghiului A' B'C'.
Deci pentru prohlema noastra estC' suficient sa se uneasca O cu 1Vl ~i sa se
considere planul perpendicular in M pe OM. Acesta este planul cautat.
6. Fie M punctul ~i notarn cu x, y, z, t distantele la fetele tetraedulni,
s aria unei frte.
Cum V ABCD = VJUABC +
V,u.\CD +
v.1/DCD VM.\BD rezulta +
x + y + z -1- t = 3 V /5
care nu este altcevn dedt inaltimea tctracclu!ui. Acecasi rclatie sc prctcazi
~i pcntru tetraedre erhifacialc. ' ·
7. Folosind teorema unghiului de proicqie, rezulta c:t
_,........__ .,,,,....__
m(BAC) > m(B!)C) = 90°
~i analoagele, deri problema estc solutionat:1.
0 alta solutie ar fi urma toareJ.: ~c fclose~tc laptul di un triunghi este
ascutitunghic daca ~i numai dacii orotocentrul este in interiorul triunghiului.
Se considera SD _J_ BC, DE (RC) (droarece inaltimea nnui triunghi drept-
unghic cade in interiorul ipoknuzci). Rezultt1 , a iartltimca AD a tri-
.,,,,,,......._
unghiului ABC cste continuta in interiorul unghiului JJAC ~i analoagele, deci
punctul !or de intersectie nu poate fi decit in intcriorul triunghiului A BC.
235
. 8. Se trnf' co11t ._,a. 16 s~ - ((b I· t-) 2 - a 2) • (a 2 - (b - cFJ ~; de scrierea
b/sm B · b · cos .H + c/sm C · c cos· c = 4 S
Se obtine ca H.b (a 2 f- c2 - b2 )/ac. f- lie (a 2 -~ b2 - c2 )/ab = 4 S sau
~chivalent b2 (a 2 --j c2 - b2 ) 7 c2(a'! + b2 c2) = J b y
n.~zulta. a2 (b 2 + c2 ) - (b 2 - c2)2 ~ ((b I· cf - a 2 ) (a2 (b , )2)
~i efectuind calculcle. a = b + </, d.cu triuughiul estc dreptu11ghic H! A.
2 2
9. Rezult5. succesrv
1 - cos 2 B/cos B = 2b 2 /2 ac,· !/cos· B - (2/J 2 I 2nc c·os B)(?
. •. ac
adica
1/cos B = (b 2 + a + c )/2 ac
2 2
+
1
~_;p = { 10 2 + lll 2 + -} OH 2 ) ~i tinind cont de faptnl ca (B af =
= 2 Ba 2 + +r(4.R + r) :rezulta 36 GJ 2 = (:L: a)2 + 20r 2
- 64rR adica tocmai
{.~ af ); 4.r(l6 R - Sr).
TEST 19
236
2. Se poate presupune ca de exemplu PA 4 > (PA 3 , PA 1) > PA 2
Inegalitatea lui Ptolomeu fiind adevaratft ~i pentru patrulatcrc concave, se
poate scrie PA 1 • A 3 A 4 + PA 3 • A 1 A 4 > PA 4 • A 1A 3 cu egalitate daca ~i
numai daca patrulaterul PA 1 A 4 A 3 este inscriptibil.
Cum A 3 A 4 = A 1A 4 = Ji A1A 3 se obtine ca PA1 + P.1 >VI·
3 PA 4
deci PA 1 + PA 2 + PA 3 + PA 4 > PA 4 (1 +
VI) + PA 2 ceea ce solutio-
neaza in intregimc problema.
3. Fie 5 1 , 5 2 , 5 3 ariile triunghiurilor PBC, PCA, PAE. Cum triun-
51 + Sz + 53 d. -
g h mn e ABC ~1. PBC au '1n comun latura [BC] , -
. ·1 AD
- = -- - - - a 1ca
PD S1
BP S S CP 5
Analog se obtine - - - -3 - -1 . - - = 1
+
5.,
" deci
+
PE S2 PF S3
AP/PD+ BP/PE+ CP/PF =
= 5 2/51 + 53/51 + 53/5 2 + 51/S 2 + 51/S 3 + 5 2 /5 3 > 6.
(tinind cont de x/y + y/x > 2, pentru x,y > 0, cu egalitatc clad ~i numai
daca x = y) ~i
AP/J!l> ·BP/PE· CP/PF =
= (5 2 + 5 3 )(51 +51)(51 + 5 2)/5 15 25 3 > 85 1S2S3 /S/-i~S3 = 8
cu egalitate de ascmenea dnd 5 1 = 5 2 = S 1 ceca ce este cchivalent cu P
este centrul de grcutate al triunghiului ABC.
4. Se va demonstra mai mult. Fie [A 'A] cea mai lunga ceviana.
Atunci OA' +OB'+ OC' <AA'. Pentru arcasta sc notcaza: OA'/AA' = x,
OB'/BB' = y, OC'/CC' = z ~i fie AD ~i OT: perpendicularele pe BC,
(D, EE BC). Avcm 0£/AD=OA'/AA'=x De ascmcnca cr[OBCJ/cr[ABC]=x.
Analog cr[OACJ/A BCI = y, cr[OAB]/crA[BC~ = z.
Dar cum cr[OBC)+cr(O.AC)-t-cr(OAB)=d r1 BC) se obti1:c ca x+y+z=l
Deci: OA'+OB'+OC'=xAA'+y · BB'+-z ·CC'< xAA'+ yAA'+zAA'=AA'
Cum lungimea unci ccviPne cstc mai micft c!ecit lungimea cclei mai mari din
laturile alaturate iar [BC] este rea mai bnga laturrt a triunghiului, rezulta
.AA'< BC
5. Cum 2m = 3h + 4}~ + 5(5 + ..... .
uncle j~ = numiirul fetelor triunghiului
j~ = numiirul fetelor patrulatere, etc.
Cum f = / 3 + ./~ + / 5 + ..... rezulta
2m = ~I~ + 4f1 + SJ~ + ... > 3/1 + 3f4 + 3/5 + ... = V-
Analog pcntru 3v < 2m se va arata acum ca m + 6 < 3/ Dar conform rclatici
lui Euler
c' + f = m + 2 <leci se va arata <'rt m + 6 < 3(m + 2 - v)
Efectuind calculde 2m > 3.:1• Analog ni + 6 < 3 (m + 2 - f) echivaknt
cu V < 2m Problema estc complct rezolvata.
6. Conform teoremei Steiner rezulta:
o.t1 2 + 0B 2 + oc 2 = c.-1 2 + GB 2 + cc 2 + 3 oc 2 ;
OG 2 = R 2 - ~-- • (GA 2 + GB 2 + GC 2)(x)
3
2:17
2(1·2 7 2) 2
Dar GA 2 = · c - a !-i an:i.loagele. Se obtme GA 2 --l GB~+ GC 2 =
9 ' '
=
a2 · I /J2 + c2 . ,
. I11locumd m (x) se obtme OG 2 = H 2 a 2•
.
-
1
E
3 9
7. he M E:. AC \"ariabil ~i Ji N \\ CD, MQ I\ AB. Planul (11LY()) inter-
s<'cteaza muchia lBD] in pmctul P. Sc obtine astfel patrulaten:l JIN PQ
drcptunghi caci cste paraldogram din constructie (a vind dotia Le I uri para-
,,,,,,.....__
lclc cu AB ~i douft cu CD ~i unghiul QJ1,1NE_90°; pcnrru ca rcflccta perpen-
ciirnlaritatea drcptelor AB ~i CD). Not111d lungime:t segmentului [JL'\"'.
cu x implica cr(MN PQ) = x(a - x) cu maxim cind :r =, a/2 (deci cinc.l M
cste mijlocul segmentului (AC). S-a folosit succcsiv AM/AC = x/a;
,1.11/MC = x/(a- x); AC/CM= a/(a - x)
8. Fie .:-. 1 = cos t +
i sin t. Afixul punctului B, :::n este dat de relatia
ZH =(cost+ i sin t)(cos 1e/3 + i sin r:/3) ccci estc Zn= cos (t...;... 7':/3) +
+ i sin(t + r:/3) Analog zc = cos(l - ;r;/3) + i sin(/ - ,:/3). Afixul mijlocului
scgmentului (TJC), P se poate obtine din formula Zp = 1/2(:::p zc) dar ~i +
din observatia OBAC romb, deci :::p = 1/2 (cost+ i sin t).
9. Folosim r = 4 R sin A/2 sin B/2 sin C/2 ~i 2 sin B/2 sin C/2 =
= cos ( B - CJ/2 - cos (B C)/2 +
Dl'ci se rn arata c{1: cos 2 (B-C)/2 ~ '1 sin A/2 cos (B-C/2) - 4 sin 2 A/2
Trecind totul intr-un membrn, se ob; ine:
(cos (B - C)/2 - 2 sin A/2) 2 ~ O
ceca ce solutioneaz{t complct incgalitatea. Pe parcurs s-a mai folo5'-it
rn~ ("r:/2 -x) = sin x
·10. Fie O centrul cercului circumscris triunghiului A BC ~i fie Pa, P11 , f,
<listantde de la O la laturile (BC), (CA), (AB) respcctiv. Atunci
111a ~R + Pc, '111b "" R + h, 'Vl-c ~ R + Pc
Adunind aceste inegalitati se obtine:
111 0 + 111 0 + me ~ 3 R + P11 + Pb + Pc
Scriind ,1.ria triunghiului BOC in douii feluri sc obtine apa = N 2 sin 2A.
Analog bPti=N.i sin 2B, cPc=R~sin 2C. Decide cxcmpli1: aPa=2R 2 sin A cos A
adica p,. = R ros A. Rezulta Pa + p0 + Pr = R (c0s :J + cos B + cos C)
Dar: ens A + ms B + cos C = I + 4 sin A /2 sin B/2 sin C /2 de unde folosind
r = 4 R sin A /2 sin B/2 sin C/2 rcznltft Pa + flt, + Pc < I< + r ceea ce
solutioneaza inl'galitai.ea.
TEST 20
.,,,,,,.....__ ,...
1. Yn triunghiul HA 1C dreptunghic in /I 1 ~i avind A 1 EiC = B, se aplica
functia tangt~nt:'t. Rczulta: tgB = A 1C/HA 1 . Analog in triunghiul BHA 1 ,
tg C = A 1 B/!l:·l I Cum tg B + tg C =constant= k implica HA 1 = constant
dcci locul gern1wtric este reuniunea a douadrcpte paralele cu BC de-o parte
si de alta a l11 i UC, la distanta a/k.
' Observa{-i~. 13ipunctul (H 1H3 ) este intcrpretarea in real a punctclor ima-
ginare a proiectivitatii C~ - B~ unde C~ = prBcC 1 , B~ = prncB 1 BC.
Conform teoriei generale interpretarea tn real estc o simetrie fata de dreaptri a
punctelor imaginare, ceea ce rezoh-a in intrcgimc prcblcma.
238
2. Se va folosi reciproca teoremei lui M enel au.
Pentru aceasta sc considera triunghiul BCC' ~i punctele D, F, A. Din rapoartele
date rezulta DB/DC· EC/EC'· AB/AC'= 1, deci punctele A, E, D sint
-coliniare.
3. Daca poligoanele sint convexe, printr-o rotatie se suprapun imediat.
Deci poligoanele convexe cu n virfuri fac parte din acee~i clasa.
Interseaza numarul claselor poligoanelor stelate cu n virfuri. Un poligon
.stelat se obtine dintr-un poligon regulat daca. pornind dintr-un virf arbitrar
~i unind virfurile din I? ink constructia se inchide in virful din cares-a plccat.
Or accasta este cchivalcnt cu conditia (k, n) = 1.
Explicatie: ecuatiile z" = 1 ~i zk = 1 nu au radacina comuna in afara de
radacina 1 daca (k, n) = 1, deci pornind dintr-un virf ~i rnergind din k in k
virfuri constructia nu se poate inchide in alt virf decit in eel din care am plecat.
A vind in vedere ca mergind din k in k virfuri este acela~i lucru cu a merge din)
n - k in n - fl virfuri rezulta ca numarul cautat este _!_ qi(n), uncle q,{n)
2
-este indicatorul lui Euler, adica. numarul numerelor k mai mici decit n ~i
prime cu n.
4. In patrulaterul AC'HB' cornpletat cu virfurile B ~i C se aplica teo-
rema Newton Gauss. Rezulta ca mijlocul segmentului AH, M' ~i M sint trei
puncte coliniare.
Dar dreapta care une~te mijlocul lui [AH] cu mijlocul lui [BC] este
<liametru al cercului lui Euler, deci toate dreptele indicate de problema tree
prin centrul cercului lui Euler.
5. Notam cu R marimea razei sferei si It inaltimea conului. Avera dintr-o
.asemanare de triunghiuri drcptunghice cii '
Rh
r1=------
(7z2 - 2Rk)li2
(unde / 1 este raza bazei conului, iar It > 2R din desen). Rezulta ca
R 2 h2 1tRh 2 • V h~ - 2Rli + R. 2
1t h 2 - 2Rh + h2 - 2Rh
239
ca BO/ON = 2, rezultrt (MA/MB) (N B/~\"O) (TO/LJ) = I adicfqrnnctele M, F
si N sint coliniare
' 8. Con<litia problcmci se scrie M.11 1 + Jl.ll 2 = 1/1/!l-/ 1 + 1/MM 2•
Se aduce la acela~i numi tor ~i se obtine M Ji 1 • JJJI 2 = l ( *).
Se ronsi<ilera un sistem de coordonate xOy cu originea in puuct11l de mter-
sectie a dreptdor ~i avind d.reptele, chiar axcle Ox ~i Oy. Nothcl cu (x, Y)
coord,matele punctului .11, conditia ( *) sc scrie xy = 1 deci y = 1fx, de unde
rezulta ca locul geometric drntat estc hiperbola echilaterft de ecuatia Y= 1/x.
9. Se folose~tc inegalitatea Cauchy-Bimiakovski-Sc!twartz cazul n = 3
(x1Y1 -i- X2Y2 -r- X3_'\'3) 2 ,:;; (xr + x1 + x~) (Yi+ y~ + x~)- ln aceasta inegalitate
se considera Y1 = 1/x 1 , )' 2 = I /x 2 , y 3 = 1/x3 se obtinc
(xf + x~ + x~) · ( I /xr + I /x~ + I /x~) > 9.
Notind Xi = a, x~ = b, xli = c arc loc incgalitatea:
(a+ b + c)(l/a + I/b +
1/c) > 9 claca a, b, c > 0.
ln aceasta inegalita,te se considera:
a= tg B/2-tg C/2, b = tg C/2 tg A/2, c = tg B/2 tg A/2
~1 se obtine:
(1g B/2 tg C/2 + + tg A/2 tg B/2)x
tg C/2 tg A/2
x(ctg B/2 ctg C/2+ ctg A/2 ctg C/2+ ctg A/2 ctg B/2) > 9.
Tinind cent de tg B/2 tg C/2 + tg C/2 tg A/2 + tg A/2 tg B/2 = 1
se obti1w: cfg B/2 ctg C/2 + ctg C/2 ctg A/2 + ctg A/2 ctg B/2 > 9 (*).
Dar ctgi .-If:.-.!- ctg 2 B/2) > 2 ctg A/2-ctg B/2 ~i analoagcle. Adunind ~i
folosincl (':') ~:c ohtinc incgalitatea ccrnta. Amdizati caz,d de cgalitate.
IO. Vin C/2 = rt/2 - (A + B)/2 se obtiilc:
C A + B I - t g :-II 2 f g B /2
tg-2- = ctg 2. tg A/2 + tg B/2
adica efectuirnl calccde (aducl"rea b <tnJa~i numitor):
tg R;2 tg C/2 + tg C/2 tg A/2 -1- tg A/2 tg B/2. = 1.
Se notcazft tg A/2 = x, tg B/2 = y, tg C/2 = z. Ultima egalitate se scrie
yx + zx + xy = 1. Tinind cont ca x 2 + y 2 + z 2 > xy + xz + yz (se 1nmul-
te~h~ cu cloi in fiecare membru, se trecc totul intr-o parte ~i se grupcaza in
sum:1 de · pr1tratc) se obtinc x 2 + y 2 + z 2 > 1 adica tocmai inegalitatea
ecru t :1. Cum egalitatea in ultima inegalitate se obtine dnd x = y = z,.
problema este complet solutionata.
TEST 21
240
2. a) Rezulta DA = DB ~i triunghiul EAB dreptunghic in A. fate
suficient sa se arate ca triunghiul EAD este isoscel. Dar m(EAD) = _1__ m(Ac:)
2
241
niL:i necoplanara cu AB, caci cste la 1nt~rse,·tia planelor (A B1H) ~i (CDM).
Dcci dreapta de interseqie taie atit dreapta AH cit ~i drcapta CV. Mai rnult,
punctul M fiind in interiorul tetracdrului, planul (CDJi) intersecteaza dreapta
AB intr-un punct situat pe segmentul (AB). Rezolvarea este incheiatfL.
8. Fie G1 rnijlocul scgmentului [MNJ. Evident G1 este centrul de greutatc
pcntru patrulaterul A HC D ~i se afla pc dn:apta GD pe care o imparte in rapor-
t ul 1/3, unde prin Gs-a notat centrul de greutate fix al triunghiului ABC.
Dcci G1 dcscrie omotctica drcptci d in omotetia de ccntru G ~i raport 1/3.
1<.cciproca cste imediata.
9. lntotdeauna cos A + cos B + cos C = 1 + 4 sin A/2 sin B/2 sin C/2
dcci cos A + cos B + cos C > I .
De asemenea sin A + sin B + sin C = 4 cos A /2 cos B /2 cos C /2 de
-uncle sin A + sin B + sin C > 0.
Dacft triunghiul este obtuzunghic inegalitatca este evidenta. Raminc
-de studiat cazul in care triunghiul este ascutitunghic. fn acest caz sc scrie
inegalitatea in forma
sin A + sin B + sin C ,.; _!_ tg A tg B tg C · (cos A + cos B + cos C).
3
Dar tg A tg B tg C = tg A + tg B + tg C daca. inegalitatea se poate scric
in forma:
sin A+ sin B + sin C,.; _!_ (tg A+ tg B + tg C) (cos A + cos B + cos C).
3
Pentru ordonarea A ,.; B ,.; C aceasta nu este altceva decit inegalitatea ltii
-Cebt~ev aplicata ~irurilor de monotonii contrare
tg A ,.; tg B ~ tg C; cos A ~ cos B ~ cos C
-ceca ce rezolva in intrcgime problcma.
10. Fie o ordonare, de exemplu: 11 ,.; B ,.; C a masmilor unghiurik r
triunghiului. Se obtine usor ca A • B ,.; A• C ,.; B • C. F closincl monoton· a
functiei /(x) = ln x:
rezulta ca ln C ~ ln B ~ ln A. Cele doui't ~iruri de
incgalitati urmind a fi inmultite pe monotoniile contrare, implica folosirca
incgalitatii a II-a a lui Cebt~ev. Deci se obtine:
A· B •ln C + A · C - In B + B · C •ln A <
1
~ - (A· B + A · C + B · C) (ln C + ln B + ln A).
3
Folosind inegalitatea Iui Jensen pentru functia concava ln x, se obtinc:
1 A+B+C
- (In C + In B + In A) ,.; ln - - - - = ln -n ,
3 3 3
Dar A· B + A• C + B •C ,.; (A + B + C) /3 ca.ci aceasta ultimrt inega-
2
TEST 22
242
2. Folosincl notatiile uzuale BG = ~ mb• aplicind teorerna lui Menclau
3
in trinnghiul BAN t{tiat de transversala C P se deduce:
(BQ/QN)(CN/CA)(PA/PB) = 1
<leci folosind rclatiile date, BQ = QN, adica BQ = ~ mb. Conditia din enunt
Se obtine p V1 = SA · q > q.
' S.'il
b) Notind cu Ii inaltimca piramidei din relatia antcrioara, se cledu,e
2 2
2 2
P- q = a , iar din trinnghiul dreptunghic MM 2 M 1 , q2 -P 2 =M 1M~
f 4h2 + a2
unde M 1M 2 = a/2-SM 2 /SS 1 • Efcctuind calculele se obtinc:
2 2p2 2
q2 _ ;h2 = Qa .,(h2 _ 4p2) deci q2 _ p2= ~ q (h2 _ 4p2).
4h- + a- q~
Deci h =
243
6. Se noteaza £u x lungimea segmentnlui lBLJ'J, a hmgimci muchiei
tetracdrului. Aflarca lui x solutioneaza problema (B'D' II BD', B' E BC,
D' c DC). Se va <letermina x astfcl indt V AB'CD' = { V.rncD. Pentru
, . D'D" a- x .
D'D", DD' inaltirni m tetraedrele cons1<lerate, are loc - - = - - iar
DD, a
DD 1 = a- x . I:>'-CZll lt~a D'D"
-a- . = V6 (a -
-3 X
) ~l. (j
[AB'C] = (a - xFaV3
4 •
. . (a-x) 2 aV2 S 1 . . . ( ) , , .
cl cc; 1·· .1n'cn· . e outmc ecuat1a: a - x 2 = a2 /2 m so1Ut1a
12
X = a l/2.
ii -
7. Cum SA _L SB _L SC ~i conul estc circular drept, rezulta ca triun-
ghiurilc SAB, SAC, SBC sint congrucnte, clcci triunghiul ABC este echilateral.
Sc obtinc: .·l B
'
= rV3 si SA
'
= vi 2
1'. Aplicind teorema lui Pitai:rora
• ~
Dar (1) V -2 sm
. -A ,,:;; V sin A , t d ~
. 1n r-a evar:
2 sin 2 H + sin 2C
V2 cos A/2 d 2 A 1 + cos A
2 =
A
,,:;; . ~i pumn cos
1 2
V1 (2 - cos 2B - cos 2C) 1i2
244
TEST 23
245
fJ. Se obscrva ca unghiul C f:- r./4. Prin transformari succesive se obtine:
J + tg B 2 tg C .
I+------''--=-----"--- apo1 tg B-tgC=I. RezulU: tg B=tg (r./2-C)
l - tg B tg C - I
dcci B + C = ;c/2. Pnn urmare triunghiul este dreptunghic in A.
10. A, B, C E (0, n-) deci sin A, sin B, sin C > 0 iar sinusnl este functif·
concava pe (0, n-). Se aplica pc rind inegalitatea mecliilor ~i Jensen. Rezulta:
sin A sin B sin C ~ (sin .4 + sin B + sin C) /3 3 :;;; (sin A + B + Cfl,)3 = 3 L/3/8
cu cgalitate, daca ~i numai daca este egalitate a tit in inegalitatea mediilor,
dt ~i in inegalitatea Jensen, dcci dacf1 ~i numai daca A = F:J -·= C.
TEST 24
A" A"' n C"Cm, se obtine un triunghi DEF pcntru care pe de o parte AD,
BE, CF sint concurente intr-un punct P 1 , iar pe de alta parte A'D, B'E, C'F
sint concurente intr-un punct P 2• Problema cste rezolvata.
6. Se noteaza cu x raza sferei inscrise, R, h, G fiind respcctiv raza
conului, inaltimea ~i generatoarea. Atunci a = 1rR(R + G); b = I /3 n-R 2h;
c = 41tx 2• Dar x apare din asemanarile de triunghiuri dreptunghice,
246
d eci. x /R = (h
-- -~x) = h , d e un d e x = -Rh
- - lnlocnind, rezulta
G (R + G) (R + G)
egalitatea a2c = 3(;n:b 2 •
7. Notind AD 1 cu x, rczulta AB 1 = x cos y, B 1D 1 = x sin -,,
tgoc= BiCi, deci B 1C 1 =xcosytgoc, AC 1 =(x 2cos 2ytg 2oc+x 2cos 2 y) 1i2 •
X COS V
TEST 25
247
2. Daca sc presupune c ,;; b, rezumt AE ;;;. AB ~i AD ,;; AC. Fie F
punctul in care bisectoarea interioara intersectcaz.a pc CE. Atunci:
BE= AE - AB = C(b - c), CD= AC =AD= b(b --- c) si din teorema
b+c b+c ·
lJi:,cctoarei aplica Ei in triunghiul A CE pentru bisectoarea [AF sc deduce:
EF/FC = 2c/(b +
c). Deci FE/FC-DC/DA -BA/BE= 1 de unde rezultr1
concurenta drcptclcr din cmmt.
/""'-,...
3. Cum MCB unghi exterior triunghiului MCA, rezultrt ca AN[C ==
='= .iJAC =-} m(I\JCB). Dcci CM = CA, de unde sc obtinc d M apartinc
unni ccrc de centru C ~i raza CA din care lipse~te unul din punctele de inter-
sectic ale dreptci AB cu cercul. Pentru reciprocft se verifica imediat ca oricc
punct de pC' cercul indicat are proprietatea ccruta.
4. Folosind cele doua inegalitati cunoscute ale unghiurilor triedrC',
rczulta pc de-o parte ca suma masurilor unghiurilor unui unghi tricdru este
strict mai mica decit 21t, <leci x + x + 1t/2 < 2n de unde x < 31t/4, iar pc de
aWi parte suma masurilor a doua din unghiurile unui unghi tricdru este mai
mare decit masura celui de al treilca unghi, deci 2x > 1t/2 de unde x > ;c/4.
Accstca solutioneaza complet problema.
5. Fie A punctul de tangcnta dintre planul P ~i sfera, A' centrnl bazei
conului. Se noteaza cu O centrul sferci ~i cu O' mijlocul inaltimii conului iar
cu P ~i P' intersectiile planului cautat cu OA, respcctiv O'A'. Rezulfa
OP= P'O' = R - x. Pcntru sfcra cr = 1t(R 2 - (R - x) 2). Pentru con
2 2
!~- = ZR - x ckci cr' = (ZR - x) r • Problema revine la a rezolva ccuatia
r 2R (2R)2 '
4R 2 (2R.x - x 2 ) = r 2 (4R 2 - 4rx + x 2 ) in intervalul (0, 2R).
6. Se considera planul triunghiului ABC ~i planul IX. Interscctia se pro-
duce dupft o drcapta pe care sa o notr1m cu d, cleterminatrt de punctele A",
B", C" definite ca rcspectiv interseqiile BCnlX, ACnlX, ABn1X. Prin
A", B", C" se construiesc in planul IX paralele la FD, DE, EF ~i se noteaza
in terseqiile cu A', B', C'. Conform reciprocei teoremei de omologie a lui
Desargues in spatiu dreptele AA', BB', CC' sint concurente in punctul P
ccrut de problema.
7. Mai intii se observa ca tangenta este continuta in partea din plan
cxterioar5. elipsei. Apoi, daca doua elipse de acelea~i focare F ~i F' sint astfel
indt int t c int,!!;', atunci TF+TF' este rnai mare pentru elipsa din exterior
(luind de exemplu triunghinrile BEF', B'FF' cu B, B' interseqiile semiaxei
perpcdiculare pe axa focarelor cu elipsele). Deci MF+ MF' ;;,:: AF+ A'F
cu egalitatc daca ~i numai daca M coincide cu A.
8.
r
\,llln
(rr
b
~ =
2
,;(p p-(P -(p - c)
b)
a) ,
t !!._ =
g 2
""\ / (P - c) (p - a)
V P(P - b) I
tg £ = "\ f (P - a) (p - b) se obtine:
2 V p (P - c) ,
2 2p
-
1 + tg !!_ tg .£ zp - a
2 2
a+b+c a b c a b c.
~i a,;;b,;;c, ----=--+--+--~--+--+--•
b+c b+c b+c b+c b+c c+a a+b
248
De asemenea
2 2p a+b+c
1 + tg A tg .!!... 2p - C a+b
2 2
a b c a b c
= - - + - - + - - ;;.,--+--+--•
~- a+b a+b a+b b+c c+a a+b
Cazul de egalitate rezulta din solutie.
Se observa ca o forma posibila a inegalitatii ar fi fost:
2 cos 2 C/2 ~ a/(b + c) + b (c +a)+ c(a + b) ~ 2 cos 2 A/2.
Solutia ar fi fost acee~i aratind in prealabil ca
2
~ ~
2
!2 cos 2 C/2 ~i 2 cos 2 A/2.
1 + tg B/2 tg C/2 1 + tg A/2 tg B/2
9. Se va arata mai intii ca 1/ha. + 1/hb + 1/hc =
1/r. lntr-adevar:
r/ha = a-[BIC]/a-[ABC], r/hb = a-[AIC]/a-[ABC], rfhc = a[AIBJ/a[ABC].
Adunind, se obtine inegalitatea ceruta. Tinin.cl seama de inegalitatea
Cauchy-Buniakovski-Schwartz, rezulta: ha+ hb + he) (1/ha + 1/hb + 1/hc) ~9
d eci. tocma1. mega
. 1 a t ea ceru t~a. S e ob serva~ ca~ scnerea
1·t . ha + hb + he ~
-----"'-~
B
~ B care reflecta inegalitatea mediilor aritmcticc si armo-
1/ ha + 1/ lib + 1/ lte '
nica pentru n = 3 permite sa se deduca faptul ca egalitatea are loc dac:\ ~i
numai daca triunghiul este echilateral (deoarece ha= ltb = he)- fotr-adcv;\r,
dacf1 triunghiul n-ar fi echilateral, ar avea loc: a < b, deci ha > hb, in conh a-
diqie cu presupunerea.
10. Se presupune A < B < C. Evident a < b < c, deci folosind incga-
litatea lui Cebi~ev pcntru cele doua ~iruri cu aceea~i monotonie, se obtinc:
aA + bB + cC ~ _!__ (a + b + c) (A + B + C) = '" (a + b + c) cu cgali-
3 3
tatea daca si numai daca a = b = c. Cum b + c > a, a + b + c > 2a
~i analoagcie, deci a+ b + c > 2a; a+ b + c > 2b; a+ b + c > 2c.
Inmultind pe ficcarc cu A, B, C respcctiv, se obtine:
aA + bB-+- cC 1t
(a + b+ c)(A +B+ C) > 2(aA + bB + cC) deci - - - - - < - •
2
a+b+c
249
17 - Probleme-practice de ge0metrle
u
ANEXA
ELEMENTE DE GEOMETRIE~ PROIECTIVA
250
w = r implica introducerea unui nou punct pe dreapta,. care se va numi punc-
tul de la infinit al dreptei considerate.
Definitie Dreapta organizata proiectiv completata cu punctul el de la
infinit se nume~te dreapta proiectMi reala.
A 1A2 = A 1A0 + A0 A 2 = -x + y.
Calculind, se obtine: x(-y + +
z) y(-z + ;) + z(-x -t- y) == 0.
2511
Se noteaza cu Vi un element al grupului dietric cubic ~i se arata ca
visj = vhsh daca ~i numai daca i = h ~i j = k Intr-adevar:
V,; 1· vi• sj · s;1 = V;;- 1 • vh •sh· S-j1
echivalent cu V;;- 1 • vi= sh· S-j'"1.
Dar in ultima relatie produsul din stinga apartine grupului diedric
cubic iar eel din dreapta grupului triunghiular. Cum singurul element co-
mun celor doua grupuri este permutarea identica, iar in grup fiecare elementi
are un umc invers, afirmatia este demonstrata.
252
Deci valorile rezultate pnn aplicarea acclora~i substitutii raportului anar-
monic initial
(A 0 A 1 A 2A 3 ) = -P 2 /P 3 = w sint:
E l (123) I (123) 2 I (23) I (31) (12)
~i folosind identitatea lui Euler SC obtin valorilc pcntru U'1 respect iv:
w- w
SI, -, -w.
w 1 -w ' w w-
Avind in vedere tcorema de structura a grupului pennut;irilor, rczulta
ca exista numai ~ase rapoarte anam10nice relativ la o divizimw.
4.2. TEOREMA Dintre cele ~ase vatori realc de care este susccptibil
raportul anarrnonic al unci diviziuni generale de patru puncte, douii sint
intotdeauna negative, douii cuprinse in (0, l) ~i douii in (1, +=)
Demonstraiie Analizind cazurile
I. w E (0, 1)
II w E (1, oo)
III w E (-oo, 0)
concluzia teoremei rezult5. u~or.
253
Diviziunea corcspunzatoare acestor valori se nume~te echiarmonica.
La fcl sc arata ca valorile -1, 2, 1/2 corespund unei acelea~i diviziuni.
Diviziunea corespunzatoare acestor valori se va numi armonica.
Analog valorile 1, 0, oo corespund unei diviziuni care se va numi sin-
gulara, caci are dona din cele patru punctc confundate.
5.1. TEOREMA DIVIZIUNII ARMONICE DiViziunea armonica are
proprieta. file:
1) Nu este singuiara
2) Ramine invariantii fafa de o transpozitie ~i reciproc
B) Daca unul din punctele ei se afla la jumatatea distanfei dintre doua
puncte; al patrulea pun ct al diViziunii este pun ctul de la inf in it.
4) Grupul de automorfism al unei diviziuni armonice este format din
opt elemente (il vom nota G8).
Demonstrafie 1) ~i 3) evidentc. Se dcmonstrcaza 2) Fie A 0 ,A 1 ,A 2 ,A 3
diviziune annonica. Rezulta:
A 2A0 /A 2A 1 : A3 A0 /A 3 A 1 = -1 deci A0 A2 /A 0 A3 : A 1A2/A 1A 3 = -1
ad.id\. diviziunea este invarianta fata de transpozitia (23).
Cum raportul anannonic este invariant fata de 5 1 = (01)(23) rezulta
ca ramine invariant fata de S 1 • (23) = (01) deci, mai molt, daca o diviziune
este anarmonica atunci ea este invarianta am de o transpozitie cit ~i de trans-
pozitia complementara (formata din indicii lipsa) Pentru 4) se observa ca
multimea {E, Si, S 2 , S 3 , (23), S 1 (23), S 2(23), S 3 (23)} invariaza raportul
anarmonic ~i este grup in raport cu operatia de compunere a permutfirilor.
5.2. TEOREMA DIVIZIUNILOR ECHIARMONICE
1) DiViziunile echiarmonice sint acele diviziuni pentru care raportul
anarmonic se pastreaza pentru o permutare circulara de trei indicl.
2) 0 diviziune echiarmonica nu are toate punctele reale.
3) Daca patru puncte formeaza o diViziune echiarmonica, atunci existii
urn:atoarele egalita fi:
(A 0 A 1 A 2 A 3 ) = (A 0 A 2A 3A. 1 ) = (A 0 A 3 A 1A 2 )
~i reciproc.
4) Grupul de automorfism al unei divizluni echiarmonice are 12 ele-
mente (se va nota G 12 )
Dem,onstrafie l) Din tabelul determinatiilor raportului anannonic
2) Evident. 3) Din 1). 4) Grupul de automorfism al unei diviziuni echiar-
monice are 12 elemente deoarece are structura:
E S1 S2 Sa
(123) (123)51 (123)52 ( 123)53
(123) 2 (123) 251 (123) 2S 2 (123) 253
1n concluzie, diviziunilc armonice ~i echiannonice au mai multc posibilitati
de a fi aduse in coincidcnFt cu ele insele pe dreapta proiectiva.
2[14
6. EXTINDEREA NOTIUNH
, DE RAPORT ANARMONIC
255
Sc va nota cu I( multimea punctclor clintr-o diviziunc cons1derata pe o
drcapta d.
Se consiLlcrft cloua drcptc d 1 ~i d 2 •
Definitie Se nume~te proiectivitate intre doua divlziuni K. 1 pe d 1 ~i K. 2
pe d 2 o aplicatle care asociaza biunivoc punctelor din diviziunea Ki, puncte
din diviziunea K 2, pastrind egalitatile de rapoarte anarmonice.
Sc noteaz:'t faptul d douft diviziuni 1{ 1 ~i 1{ 2 sint proicctive prin K. 1 ~ 1{ 2 •
7.1. TEOREi\'1A Douii diviziuni proiective sint determinate prin cunoa~-
terea a trei perechi distlncte de puncte omoloage.
Dcmnnslraf.ie Sc clemonstrcazft ca pcntru A 0 , A 1 , A 2 fixate din prima
di\·iziunc, B 0 , B 1 , Bz omoloagcle lor din a doua diviziunc, pcntru A; din
prima diviziunc corcspundc unic Bi din a doua diviziune, astfcl indt
(A 0 A 1 A 2 .4;) = (B 0 B 1 B 2 Ei) (folosind rcpcre ~i transcricrca analitid in coor-
donatc a raportului anarmonic).
Se arat:t crt (AiAiA 11 Ac) = (BiBjBhBe) (*) oricare ar fi punctele
A,, .4;, A,,, Ac din prima dfriziune ~i omoloagcle lor din a doua diviziune.
Pcntru a ajunge la(*) proccdam in felul urmator.
(A 1A 2 A 0 Ai) · (A 1 A 2 A;A 0 ) = (A 1 A 2 A,Ai)
(B 1 B 2 B0 B,) · (B 1B 2 BiB 0 ) = (B 1 B 2 B;Bi)
dar (A. 1 .'1~A 0 /IJ = (B 1 B 2 B 0 Bi) (A 1 A 2 A;A 0 ) = (B 1 B 2 B,B 0 ) deci:
(A 1 A 2 A/1i) = (B 1 B 2 B,Bj)
~i din aproapc in aproapc sc ajunge la rezultatul dorit.
Corolar O proiectivitate intre douii diviziuni pe aceea:;i dreapta cu trei
perccki de jn111cte omoloage 1·de11tice ( im£te) coincide cu identitatea.
Denwustrafie Fie Q proicctivitatea determinatft de A 0 - A 0 , A 1 - A 1 ,
A 2 --+ A 2 . Fie E proicctivitatca uzuala identica (proiectivitatea care lasa
pc loc punctdc dreptci d). Conform teoremci antcrioare o proiectivitatea
fiind clctcnninatrt unic de trci pcrcchi de punctc omoloage, rezulta ca cele
douft proicctivitati coincid.
Corolar Doita perechi de diviziitni proiective pe aceea~i dreapta diferite
de identitate au eel mult doua puncte unite.
Demonstrafie Rezulta din corolarul anterior.
7.2. TEOREMA DE LEGATURA INTRE PROIECTIVITATI $1
01\lOGRAFII
Fie doua drepte d 1 ~i d2 , J{ 1 ~• K 2 diViziuni corespunzatoare. Atun cl
urmiitoare!e afirma{ii sint echivalente.
i) K 1 ,..__, K 2
ii) Notind cu x ~i y abscisele punctelor mobile in cele douii diviziuni,
rezulta
x = Ay + B cu AD - BC # 0.
Cy+D
Demonstratie i) =
ii). Fie 1( 1 ~i K 2 diviziuni proiective. Sc aleg in
prima diviziunc punctelc de abcise 0, 1, oo c{trora le var corespunde in
a doua diviziuuc punctelc de abcise y 0 , y 1 , y 2 (diferite). Fie A ~i B
punctele curente ale celor doua diviziuni.
256
Rezulta (:o 1 0 oo) = (yy1y0y 2) adica
(x1 - Ya) • (y - Yo) Ay + B
d ec1. x = --=---
11 = "'"""'~~~~---, unde lA = Y1 - Y2l
(Yi - Yo)· (y - Yz) Cy + D
lB = -(J1 - ~2) · Yo: lC = Y1 - Yo: lD = -(Y1 - .Yo)Y2, l =I- 0.
8. FASCICOLE PERSPECTIVE
257
Observatia 2 Doua fascicole intersectate de doua drepte dupa diviziuni
proiectivc sint fascicole proiective.
Dcfini{le Doua fascicole de centre diferite P 1 ~i P 2 se nurnesc perspec-
tive daca sint proiect1ve ~i au o raza autoomoloaga.
Observafia 3 Raza autoomoloaga este chiar P 1 P 2 •
Observatia 4 Intersecti:nd douf1 fascicole proicctive cu o dreapta ~i
definind ca puncte omoloage pe d.reapta, interseq:iile dreptei cu razele omo-
loage se constata ca teorema de caracterizare a proiectivitatii capat5. urm5.to-
rul enun{.
8.2. TEOREMA O proiectivltate intre doua fascicole de drepte este
perfect determinata prin cunoa~terea a trei pcrechi tie raze omoloage.
p 8.3. TEOREMA AXEI PERS-
PECTIVITA TII Razele omoloage a
doua fascicole perspective se taie dupa
o dreapta fixa.
Demonstratie Au loc: p --+ p,
a 0 --+ b0 , a 1 --+b 1 (perspectivitatea
data).
Fie dreapta 1 0 [ 1 , {P} = 101 n p,
I El01 1 , ~ ~i ~ ca in figur5.. Se obscrva
ca fascicolcle I\(a0 a 1~P) ~i P 2 (b 0 b1 ~p)
Fig. 324 sint proiective cu raza P 1 P 2 = p auto-
omoloaga.
Rezulta ca cele doua fascicole sint perspective, in plus cu
ao--+ bo, a1--+ b1, p --+ p.
Cele doua perspectivitati coincid, deci punctul de intersectie al razelor
omoloagc descrie dreapta 101 1 •
258
10. PRINCIPIUL DUALITATII ~I APLICATII
-----.•w
..• I
.J
Dz
Fig. :,26
259
17*
p Denwnstrafie Sc considera proiectivi-
K 2 cu puncte omoloage A c~A 2 •
tatca I{ 1 ,..___,
Un punct oarecare P din plan apartine
locului geometric daca ~i numai daca exista
razelc omoloage, PAi-+PA 2 ~i PA 2-+PA 1 •
Accasta inseamna (cu notatiile din figura)
ca obligatoriu punctului A~ trebuie sa-i co-
rcspunda A;. Deci cind P parcurge locul
_ _ _ _..,__ _ __.__ _c__ 2_ geometric, fascicolele A i(K 2 ) ~i A 2 (K 1 ) sint
A2 Ai proicctivc, d1ci intcrsecteaza dona drepte
Fig. 327 dnp{t diviziuni proicctive, mai mult, sint
perspective avind raza A iA 2 autoomoloag[1.
Rczult[t: razelc omoloagc sc intcrscctcaza dupa o drcapta, deci P par-
curgc o clrcapta.
Aceast:1 dreapta sc numc~tc axa proiectivitafii celor doua drepte.
Observatle Fie dcci o proicctivitate intre doua drepte d 1 ~i d 2 ~i fie Av A 2
pc d 1 , 13 1 , B 2 ornoloagclc lor pc d 2 •
Punctul {P} = A 1 B 2 n A 2B 1 apartine axei de proiectivitate a celor
doua drcptc.
11.2. CO~SECI>JTA: TEOREMA LUI PAPPUS Fie doua drepte
distincte d 1 ~l d 2 ~i trei perechi de punctc distincte pe aceste drepte.
A 0 , Ai, A 2 Edi, B 0 , Bi, B 2 E d 2 • Notatii:
{C 0 } = AiB 2 n A 2 B 1 , {Ci}= A 2B 0 n A 0B 2, {C 2 } = A 0 B 1 n AiBo
Atunci C 0 , C 1 , C 2 sint coliniare.
Den1onstratie Trei percchi de puncte distincte detcrmina o proiectivitate
in1rc dou:'t tlrc:pte. Se va consi<lcra proiectivitatea determinata de A 0 -+ B 0 ,
/! 1 -+ R 1 , A 2 -+ B 2 . Axa accstci proiectivitati contine punctele C 0 , C 1 , C 1
conform observatiei antcrioare.
11.3. CORELATIVA TEOREMEI AXEI DE PROIECTIVITATE
TEOREl\1A CENTRULUI PROIECTIV
Fiind data o proiectiVitate intre doua fascicole de centre diferite, locul
geometric al punctelor pentru care perechea de raze omoloage curenta
determina pe o dreapta arbitrara doua diViziunf in invotutle, este un punct.,
11.4. CORELATIVA TEOREM:EI PAPPUS
Se considera doua fascicole de cite trei drepte concurente cu virfurl
diferite O(a 1a 2a 3 ) ~i Oi(b/Ji 2b3 ). Dreptele a 2 ~i b1 ~i a 1 ~I b1 se tale in An
respcctiv A 12 •
Dreptele a 1 ~i b3 ~i a 3 ~i b1 se taie in A 13 respectfv A 31•
Dreptele a 2 ~i b3 ~i a 3 b2 se taie in A 23 respectiv A 32 • Atuncl dreptele
A 12 Arn A 1~A 311 A 23 A 32 sint concurente.
Folosind aceasta tcorcrna se poate demonstra teorema lul Rosanes:
Dou.a tritmghiuri biomologice sint triomologice.
260
12. CONFIGURATIA LUI PAPPUS. PUNCTELE STEINER-
, PAPPUS
Lema Daca doua terne de puncte pe o dreapta sint in involut:e in doua
ordine ciclice, atunci cele doua terne sint in involufie in cea de-a treia ordine
ciclica.
Demonstrafie Fie P 0 proiectivitatea determinata de
Ao- Bo
Ai- B1
A2-B2
Fiind involutie avem P5 = E. Analog fie
Ao-B1
P 1 :A 1 -B 2 cu Pi= E ~i fie
A2- Bo
P2: Ao - Ba
A1- Bo
A2-B1
Se considera produsul P·= P 0 • P 11 • P 0 . Accastft proicct.ivitatc aqioneaza.
dup5. regula
Ao-B2
A 1 - B 0 deci P = P 2
A2- B1
atunci P~ = P 0 • P 11 • P 0 • P 0 • P 1 1 • P 0 = E, ccea ce implicft I' 2 involutie.
Lerna duala Daca doita terne de drepte sint in involufie in doua ordine
cidice, atunci cele doHii terne s'int in involufie in cea de-a treia ordine cirlica.
Se considcra A 0 , A 1 , A 2 pe o dreapta d 1 , B 0 , B 1 , B 2 pe o dreapta dQ
~i se considera proiectivitatile P 0 , P 1 , P 2 ciclicc de mai inainte. •
Ele vor avca ca axe dreptele, Po, p 1 , p 2 (dreptele lui Pappus ciclice)
Fie ~i proiectivitatile:
P~:A 0 -B 0 P~:A 0 -B 2 P~:A 0 -B 1
A1-B2 A1-B1 Ai-Bo
A2-B1 A2-Bo A2-B2
Ele au ca axa dreptclc p~, p~, p; (drcptclc l11i Pappus aciclicc).
12.1. TEORE:\IA STEII\ER DrcpteJe Jui Pappus ciclice ~i c!reptele Jui
Pappus aciclicc tree rcspectiv prin puncteJe S ~i S'.
Dcnwnstra(ie (Pcntru gruparca ciclica). Fie {5} = Po n p 1 . Se va
demonstra ca 5 E P2
Intr-adevar, S(d 1 ) ~i 5(d 2 ) sint doua fascicole in involntie conform teo-
rcmei axei proiccfo·itfttii. Dcci:
5.-1 0 - 5B 0 5A 0 -> SB 1
SA 1 -5B 1 ~i SA 1 -SB 1
SA 2 - SB 2 SA 2 - SB 0
sint involutii ale acelora~i fascicolc (5(d 1 ) ~i 5(d 2 )) in doua ordine ciclice.
Conform lemei duale sint ~i in c:ca de-a treia ordine ciclica, cleci 5 E p 2•
Demonstratia se face analog pentru gruparea aciclica.
261
13. PRINCIPIUL CONTINUITATII AL LUI PONCELET ASUPRA
UTILIZARH ELEMENTELOR IMAGINARE IN 6EOMETRIE
262
5) Dreptele care unesc (diagonal) perechi de puncte imaginar - con-
jugate, sint imaginar conjugate.
6) Punctele care provin din intersectia (diagonala) a doua perechi de
drepte imaginar conjugate sint imaginar conjugate.
263
Teorema de completare. In conditiile ~I cu notatiile anterioare rezulti
CP0P1Pzli) = -e: ~i (PoP1P2h') = -::: 2
Dononstra-fie Fie Y 0 , Y 1 , Y 2 interseqiile cu d 2 ale dreptelor lui
Pappus ciclicc Po, P1, P2
Se considera proiectivitatea
H:B 0 - B 1
B1-B2
B2-Bo
Se observa u~or ca
P1 = H · P 0 , P 2 = H 2 • P 0 ~i H 3 =E.
Punctului O E d 1 ii corcspunde prin
P 0 , Y0 • Deci
Fig. 32S
0 P, ~T O l', T. 0 P.
- - .L o, --+ y 1, ➔ y 2
265
16. DIVIZIUNI PROJECTIVE PE ·CERC
Definitie. Se numesc '1iViziuni proiective pe cerc doua serii de puncte
-puse in co,c,r,;i;1llenfa bijectiva, asHel incit ra!)ortul a;1armonic a patru punctc
oarecare din prim a ll.iViziune este egal cu raportul anarmonic al omoloagelor lor.
Observat;e, Fiincl date dona diviziuni proiective pe cerc, lor le corespnnd
donf1 cliviziuni proiective pe clreapta ~i reciproc (folosind ideea proiecfiei
stercografice). Rczultf1 folosind rezultatele anterioare ~i observatia.
16.1. TEOR.EWA I. 0 proiectiVitate pe cerc este determinatii de trel
perechi de puncte omoloage.
2) 0 proiectiVitate pe c~rc are douii puncte duble (reale distincte, rea!e
<:onfunrlate, imaginar-conjugate).
3) Pe cerc exista involutii.
Se va <la o teorcmf1 <le descriere a involutiilor.
16.2. TEORE:VIA. Se considerii doua perechi curente A -1- B ~• A' -1- r
ate involt.ttlei. Atunci:
I) {AI} = AB' n A' B des er le o dreapta fixa (axa involu tiei).
2) Tangentele in punctele curente ale lnvotutiei date se intersecteazi
pe axa invoiufiei.
3) Dreapta care une~te perechile de puncte curente ale involutie trece
printr-un punct fix.
Dcnzonstratie. Se considera A -1- B ~i A' -1-- B' perechi de puncte Gmo-
loage in involutia data.
Se presupune perechea (A 1B) fixa ~i (A', B') mobila pe cerc. Se n0teaza
AB' en ix ~i A'B cu ~-
Atunci A(B') ~ B(A') (fascicolele cu centrul in A ~i terminat la divi-
ziun(';1 IJ' ~i cu centrul in B !;ii terminat la diviziunea A' sint proiective fiindca
se termina la dona diviziuni in involutie).
niai mult, sfot perspective, deoarece au
raza AB autoomoloagft. Rezulta c5. 11! descrie
o dreapta, razele omoloage ale fascicolelor taindu-se
in puncte coliniare.
2) Se observa ca A' ~i B' pot lua urmatoa-
rele pozitii.
A' B' B
l
! ! !
_d B' A' A
Conform notatici de pe figura, razdc oc ~i ~
Fig. 332
le corespund pozitiile:
_!:_I BA' I BB' I tangcntain B la cerc
~ AB' AA' tangenta in A la cerc
Conform caracterizarii axei involutiei punctul de intersectie a tangentdor
in A !;ii B la cerc (fiind la intersectia'ra;elor omoloage) aparti~e axei involuti,.:!i.
5) Fie {I}= AB n A'B'. Se va demonstra ca punctul I este fix. Pen-
tru accasta se noteaza cu [J intersectia dintre axa involutiei ~i dreapta BA.
1n patrulaterul complet AMBB'NA' (unde {N} = AA' n BB') rezulta
{ABU!)= -1, deci I fix.
266
Observafie. Din punctul 3) al teoremei se deduce d axa inYolutiei poate
fi definita ca locul geometric al punctelor U pentru care divi;1,iu11ea I, U, A, B
este armonica, unde I estc punc:t fix <lat iar JAB o raza mobila.
fn wntextul teoriei pol~pc>lara studiata in paragraful introductiv de
geometrie proiectiva exista o parte ,,imaginara" a axei involutiei (partea
din afara cercului). In C:outex.tul. teoriei prezentate anteri01 axa involutiei
nu este imaginara. Se pot face u~or identificarile.
I = centrul involutiei = pol.
LN 1 = axa involutiei = polara.
Se vor demonstra acum doua teoreme din care va rezul~a d involutiile
pe cerc sint perfect determinate fie de centrul involutiei, fie cle axa involutiei.
16.3. TEOREMA. Fie un cerc @, M punct fix in plan, ~11 e: 12 ~i i'ie
Ai ~i Bi intersecfiile secantelor prin .M cu cercul @. Atunci diviziunile (A;)
ti (Bi) sint in involufie.
DemonstraJie. Fie involutia I determinata de A 0 - B 0 ~i A 1 - B 1•
Conform punctului 3) al teoremei precedente, M este centrul involutiei I.
Deci involutia functioneaza confoirm descrierii din punctul 3) (dupa lcgea
MAB) Deci (Ai) ~i (B;) smt diviz:iuni in involutie.
16.4. TEOREMA. Tangentetti la cerc duse prln punctcle unei drepte
determina in contactele lor cu cer,i:ul doua dMzauni in involutie.
ti B
Fig. 333
267
-------- -· -·------------
-
.
------·-
Y,
Fig. 335
268
Dcmonstrat£e. Se consider a proiccti vita tea:
A--+ B, B--> C, C--> A.
Rczul1:t cft punctcle determinate de AC ~i BB (tangc:1ta in R la ccrc),
AB ~i er, AC ~i AA apartin axei pi·oiectivitatii ,c1-culc1i, care estc o dr"art:t.
17.4. TEORE\T:\ LUI HESSE. Dreapta lui Lenw;ne a trl•mghitllui
A BC taie cercul circumscris in punctele lui Hesse ~i U ~i U' ale ternei il, B, C
de pe cerc.
Dcmonstra/ic. Sc consider{t proicctivitatca anfrrioarft: A --> B, B--+ C,
C --+ A. Axa proiectivitatii c:otc c'.rc:1;_1ta lui Lemoine a trhmghiulni A BC
~i estc C'xterioara cercnlui. Punctde unite ale accski proicctivitati sfnt
imaginare iar intnsectia t:reptei cu CC'rcnl se face tot in puncte imaginare
(conjngatc). RezuWi ca punctcle unite ale accstci proicctivitati (pnnctck
lui HcssC' in dcscompunerca pe axa) coincid cu punctcle <le intcrsectic ale
dreptci cu ccrcul.
Fig. 336
261
18.2. TEOREMA UNGHIULUI A Lill LAGUERRE
Fie m, n doua direcfH ale unor drepte din pJan ~i 0 unghiul Ior, k rnodulul
proiectivitafii determinate de p:mctele absolute ~i urmele celor doua directii
pe drear,ta de Ia infinit. Atunci 0 = _!_ Ink.
2i
Demonstra/ie. Fie coordonarea pe d.irectii a dreptei de la infinit ~i fie
m ~i n dona directii date, astfel incit m = tg v ~i n = tg µ. Se noteaza.
0 = v - µ. Rezultft
tg a= tg (v - µ) = tg V - tg (L - m- n decl
+ tg v tg µ 1 + mn
1
(1 + mn) tg e - m + n = O.
A.ceasta reprezinta ecuatia unei proiectivitati ce descrie o corespondenta
intre doua directii de unghi 0, pentru care punctele unite (de fapt directiile
unite) sint reprezentate de radacinile ecuatiei .x 2 +
1 = 0 (m = n = x)
deci i ~i -i. Rezulta in mod banal
. . i - m -i - m (i •- m)(n + i)
k = (m, n, i, -i) = - ~ : - - - = --'-------'-'----'-- c::11
n - i n+i (n-i)(-i-m)
m-n
1 +i
m:::----- _
I + mn 1+ i tah 0 = _eiO = e2i0
1-i m - ni 1 - i tg 6 e-ia
1 + mn
1
de unde In k = 2i0, sau 6 = - Ink.
2i
270
/"-. dcci O = ~;
Din a) se dcdnce ca 0 = m(FF', <J)<l>') este dat de ln e;1t
2£ 2
deci <l><l>' J_ FF'.
Din b); FO = OF', iar c) <I>o=ocJ>'. Sc pot enunta rczultatelc antcrioare
in forma: virfurile reale ale unui patnibtcr izotrop - conjngat sint simetrice
fata de <I><I>'.
18.3. TEORE\L-\. lzotropele u f ~· aie umil [)!Ind P' mob1l pc un cerc
genereaza doua fascicole izotrope pro;cctive.
Demonstratie Fie P fix pc ccrcul @, P' q,'
mobil JW acda~1 ccrc. ,t
. I
271
19. INTERPRETAREA iN REAL A ELEMENTELOR
IMAGINARE
Definltie. Fie <I> punct imaginar din plan ~i <I>', conjugatul sau. Se·
nume~te imagine in real a punctului imaginar <I>, bipunctul (F, F') determinat
de singurele puncte reale ale izotropelor Q<I>, respectiv Qcl>'.
F Evident punctului <I>, ii va corcspunde
bipunctul (F', F). Se stabile~te astfel o trans-
formare F-F' bijectiva ~i considert1 ct1 o curb[1
complexa sau continuarea in complex a unei
curbe reaJe are ca interpretare in real o trans-
formare punctuala a planului.
1ntr-adevar, fi <~\ o curba in complex,
<I> un punct complex al ei, <I>', conjugatul lui <I>.
Punctului {F}=Q<I>n Q'<I>' ii corespunde
Fig. 339
unic F' ca fiind {F'} = Q<I>'n Q'<I>. Reciproc,
punctului F' ii corespundc unic F.
19.1. TEOREMA. Transformarea punctuala care interpreteaza in real
continuarea in complex a unei drepte reale, este simetria fata de acea dreapta.
Demonstra#e. Folosind prop:rietr1tile patrulaterului izotrop conj ugat
determinat de .Q.Q'cJ><I>', rezulta ca FF' __L <I><I>' ~i F ~i F' sfnt simetrice fata
de ¢<I>'.
272
Dar intersectia fascicolelor izo-
-trope imaginar-co'njugate proiective
dar neperspective este un cerc,
dcci F' descrie un cerc. Acest cerc
este dreapta daca ~i numai daca are
puncte reale la infinit. Dar aceasta
este echivalent cu @ trece prin 0.
II. Fie B, A punctele reale in
-care un cerc care trece prin F ~i F'
(puncte simetrice fata de cercul r),
intersecteaza r. Se va demonstra ca Fig.
un asemenea cerc este format numa i
din puncte simetrice fata de cercul r ~i este ortogonal. cercului r. Pcntru
aceasta se transforma cercul care trecc prin F, F', A, B. Conform proprietrttilor
de involutivitate ~i de transformarc a punctelor reale ale lui r, la care se adauga
-observatia anterioara din cursul demonstratiei, se obtinc ca cercul F, F', A, B
se transforma in cercul F', F, A, B. Cum FF' trcce prin 0, pentru cazul in
care F = A, (F' = A) rezulta ca OA este tangenta la cerc, deci @ ~i r sint
ortogonale. ln final OF· OF'= OA 2 , ceca ce incheie demonstratie.
Consecinfa. Simetria fafa de un cerc pastreaza unghiul de -intersl'Cf ie a
.doua curbe ( este transformare conforma).
Interpretarea in real a unei drepte complexe
19.3. TEOREMA. Transformarea care interpreteaza in real o dreapta
cornplexa este liniara ~i bijectiva.
Demonstratie (liniaritatea). Fie d drcapta complcxa, <I> E d ~i fie cl'
dreapta complexa conjugata, <I>' E d' (<I>' conjugatul lui ¢). Se reface
constructia patrulaterului izotrop conjugat.
Se presupune ca F descrie o drcapta, /. RczuWi ca fascicokle cu
centrele in Q ~i Q' sint perspective, avind dreapta de intersectie a razclor
omoloage pe J. Deci fascicolele u ~i v' sint perspective pcntru ca au interscctia
pc dreapta d. Analog fascicolele u' ~i v. Deci printr-un rationament de tran-
zitivitate, u' ~i v' vor fi fascicole proiective. lVIai mult, este Yorba de o
perspectivitate, QQ' fiind raza autoomoloaga. Dcci, F' descrie dreapta f'.
273
cad 9i d' sint dreptc cc se corcspund in transformarea studiat;t (sau mai mult
izotropele de o specie se transform;t in izotrope de spccia cealalta).
Revenincl la descnul anterior, 1vf ~i );I' se corespund ((fn d)-> (f'n d')).
Aceasta inseamn;t ca D'Jf n d' = {1vl'}, deci 11-1 :;;i M' sint omoloage intr-o
proiectivitate (perspectivitatc) de ccntru Q'.
Deci fascicolele cu v1rfurilc in F, F' terminate la Jl✓.l, lvl' sint proiective.
Rezulta:
(f, g, w, w')=(f', g', w', w) de undc ~i ln (f, g, w, w')= L ln (!', /, Ti/, ·w,)=
1
= -ln
2i O , '' , w' , w)
(r<'
A /"o,..
sau folosind tcorema und1iului a Jui Laguerre /, g = g', f' (s-a notat cu
w, w', w, w', respectiv FD, FD', F'D, F'Q').
Consecinta. I) Transformarea care intcrprctcaz-a in real o dreapta com-
plexa ~i transforniar,?,a prin asemanare i1H•crsa s-int idrntice.
Consecinfa. 2) 0 asem.ifnare invcrsii are in general un singur punct t!nit.
Daca are doiu1, se reduce la o simetrie.
Consecinfa. 5) 0 asemiinare inversa este perfect deter1n1:11cda de o jxrcc!ic
de puncte omo 1oage.
(deoarece cunosdnd (F, F~) ~i (F 2 , F;) se determin5. unic ct, 1 9i <f) 2 deci clreapt;,
cornplexa <1> 1<1> 2 ).
,Z"14
Observafie. 1) Triungliiul ecliilateral se caracterizeaza prin Japtul, cl
dreapta Lemoine a lui este dreapta de la infinit.
Observafie. 2) Se poate demonstra ca pu;1ctele dinamice ale unui triunglil
covariaza prin inversiune.
A
.n.
Fig. 343 Fig. 344
275
Dar intcrsectindu-sc 111 0' trclrnic s:1 aib;i toatc P ---+ 0
Dcci 1:.AJJJJ,..__, L:'..ACQ 1:.Bcp,...__, L:'..BAQ L.CAP,...__, L:'..CBQ
de uncle rezult5. ca P ~i Q sint punctele lui Brocard ale triunghiului ABC
Din faptul ca punctele A 1, B 1, C 1 sint centre de proiectivitate, ele sint
centre de cercuri obtinure din intcrsectiile dreptelor determinate de punctele
omoloagc.
Deci ccrcul r a trccc prin A, di., di.' etc., de unde rezulta ca bipunctul
(B, C) c:ctc simctric faFt de I'a, aclicft I'a este cercul lui Apolonin relativ la
later:a. BC.
Rczultf1: A 1 , B 1 , C 1 s1nt punctele gencratoare ale clreptei lui Lemoine.
~~e ol,tiEl':
20.2. TEORE\TA 1. Punctcle lui Brocard P ~i Q sint simetrice fata de-
rl Til d,-.~:!?ti a lui Steiner (pcrpcncliculara din O pc t'n'apta lui Lemoine).
pi
20.3. TEORE\1:A 2. Triunghiul format de centrul cercului circumscris 0
~1 pm;ctele lui Brocard P ~i Q ale triunghiului ABC are acclea~i puncte
Jinamice W, W cu trimighiul A BC. Idcilc ultimei demonstratii sint:
l) Drcapta Jui Lemoine intcrscctcaza cercul circumscris triunghiului
ABC in punctele lui Hesse ak tcrnci A, B, C de pc cerc.
2) Bipunctul W, W care intcrpreteazi't ia real punctcle lui Hesse relativ
la tcrna A BC cstc format din punctclc dinamice ale triunghiului ABC.
3) Dreptclc hcssiene 'It ~i u', v ~i v' ale tcrnelor a, b, c; a 1 , b2 , c1 se taie
111 ff, W pe dreapta s, care sint puncte hcssicne pentru tcrna determinata
de 00'0" (ccntrcle proicctivit;1 1ilor).
276
Fie {S} = lllV' n W'V, {S'} - trV n W'V', S ~i S' stnt reale pentru
di se afla la intersectia de drepte imaginar conjugate. Rezulta, folosincl
definitiile de mai sus ale proiectivitatilor, ca: {5} = P 8 n P 1 n P 2 ~i
{5'} = P~ n Pi n P;
20.5. TEOREMA. (ProprietatHe punctelor Steiner - Pascal) P1.mctele
Jul Steiner - Pascal au proprieta1iJe:
1) Sint conjugate fata de cercul fundamental r.
2) InversiuniJe de pol 5 ~i putere, puterea lei S fafa de r transforma
punctele dinamice W, W' ale .6.A 0 A 1A 2 in W, W' puncte dinamice ale
~BoB1Bz.
Demonstraiie. Punctul 1) este banal din proprietatile patrulaterului
complet ~i principiului de continuitate al lui Poncelet.
2) Se transforma terna A 0 , A 1 , A 2 s'
in raport cu involutia de centru S.
Se obtine terna dl. 0 , d 1 , d, 2 care are ca
puncte ale lui Hesse pe V ~i V' deoarece
prin construcFa involutiei 5, U ~i U'
se transforma in V ~i V'. Deci
(dod1d2V') = -e:
(dod 1d2V) = -e: 2
Conform interpretarii in real a
punctelor luj Hesse, rezulta ca triun-
ghiurile d 0 d 1d 2 ~i B 0 B 1B 2 an acelca~i
puncte dinamice W ~i W'. Dar invo-
lutia de centru S ~i inversiunea de 5
~i putere, puterea punctului 5 fata
de cercul r opereaza in acela~i mod V '(_"-----------'/1-.-----------_____::':..,_5..
asupra conturului lui r, deci transforma
punctele A 0 , A 1 , A 2 in d. 0 , d 1 ,d 2 .
Dcci punctele dinamice ale acestor tri- Fig-. 345
unghiuri covariaza prin inversiunc.
Problema 1 (O.I.M 416, GM 1/1987).
Se considaa semicercul @ de diametru AB !}i arc11l ccpabil de; 111:;!1i ii.;.
{P} = MA n (2, {Q} = MB n &, {R} = AB n PQ, OEAB astfel incH
(O.A) = OB).
Si"i. sc giiseasca locul geometric al ortoceutrului triunghiului M RO.
Solujic. Se cunoa~tc ca. locul geometric al ortoccntrului triungliiului
MAB cste arrnl simctric al arcului AM B fata_ de AB (cercul Carnot cor :~1,un- 1
zator).
Sc aratr1 ca ortocentrcle triunghiurilor MAB ~i M IW coincid, ccea ce
rczolv(1 problema.
Din BP _L MA ~i AQ __L ]dB rezulta: {H} =J!BnAQ cstc ortnn:-ntrn
pcntru triunghiul MAB, deci .MJ-1 __LAB. Se obtinc ca J1H este in:drimc
~i pcntru triunghiul 1vl RO. Se demonstreaza ca RH __L MO.
1ntr-adevar, triunghiul M HR este triunghi diagonal pentru patrulatcrul
complet APklQBR.
Rczultr1 ca M, H, R dcfinesc un sistem cle involutii asociate rclativ la
cercul APQB. Dcci HR este axa involutiei lui M, de uncle HR __L MO.
277
Problema 2. (Concurs admitere 1984)
Se cousid.rii ccrnl @ cu centrul in 0, A $i B fixe pe @, astfel focft
............. ..,,,,,,,....._
m(AOB) = = 90°. Sa se
90°, M ~i N mobile pe cerc, astjel incit m(MON)
gcrscasdi locul geo;r.etric al punctului P, { P} = AN n B111.
Solnfie Sa considerarrn involutia cercului @, M __.,N (presupunind o ordine
initial[L de parcurgerc). Cum toate cercurile din plan intresecteaza dreapta de
la infinit in doua puncte imaginar-conjugate (punctele absolute ale planului)
~i accstea trebuie sa se corespunda in involutie considerata, conform princi-
piului de continuitate al lui Poncelet se poate presupune ca se lucreaza cu
figura imaginar'.i in care Q = A, Q' = B. (Q ~i Q' fiind punctele absolute
ale planului).
Rezultft ca drcapta AB este chiar d.reapta de la infinit a planului, iar
ccrcul @ este acela~i cu cei din figura reala. Deci d.reptele QN ~i D.'M sint
izotrope de spccia I, respectiv a II-a, care se corespund in involutia dintre
fascicolele cu ccntrcle in Q si Q'. Conform teoremei de caracterizare a cercului
prin fascicole izotrope, int~rseqia izotropelor ce se corespund intr-o proiecti-
,·itatc nepcrspectiva este un cerc care trece prin Q ~i Q' (caci toatc cercurilc
din plan tree) ceca ce rezolva in intregime problema.
278
BIBLI OGRAF IE
279-
,18. '\''.:-nlescn, G.G Artico]e J.rnblicte in di 1crse nnmcre ale G.M.
0