Mate Sem II Partea I

Algebri
I. Mullimea numerelor intregi

Numir intreg 8
i.2. Compararea 9i ordonarea numeretor intregi 13
I.3" Adunareanumerelorintregi 17
1.4. Scidereanumerelorintregi 24
Teste de evaluare 29
Figi pentru portofoliuI individuai (A1) 31
I.5. lnmutfireanumeretor?ntregi 33
I.{r" tmpirlirea numerelorintregicAnd deimpirlituteste muttiptu at?mpirlitorului 39
. L.7. Puterea cu exponeni natura[ a unui numirintreg nenu[ 43'
n.fi. Ordinea efectulrii operaliilor 9i folosirea parantezetor . . . . 47
Fislpentru portofoiiulindividuat(A2) .... ". 53
I"9. Rezotvarea unor ecualii in Z . 55
i"lil. RezolvareaunorinecualiiinZ 59
i.:":,. Probteme care se rezotvd cu ajutoruI ecualiilor sau a[ inecualiilor 62
Figi pentru portofo[iuI individuat (A3) 67
Test-model pentru Evatuarea Nalionali 69
II. Multimea numerelor rationale

iT.1. Mullimea numerelor ralionale. Forme de scriere a numerelor ralionale 74
{L?.. Reprezentarea numerelor ralionale pe axa numerelor.
Compararea 9i ordonarea numeretor ralionale 80
Teste de evaluare B6
Figd pentru portofotiul individual (A4) B9
IL3. Adunarea 9i sciderea numerelor ralionale 9t
I8"4. inmutlirea giimpdrlirea numeretor ralionale 98
::.5. Puterea cu exponent intreg a unui numdr rafional 105
iL*. Ordinea efectuirii operaliilor cu numere ralionate tlt
Fisd pentru portofolir-rI individual (A5) 119
::.7. Ecualiiin mutlimea numerelor ralionale 121,
r
II.8. Probteme care se rezolvi cu ajutorul ecualiitor ..... . ].26
Testedeevaluare ...130
Figd pentru portofoliutindividuat (46) . . . j_33
Test-modelpentru Evaluarea Nalionatd . . l_35
il.g. Probleme cu caracter practic ... . 137
Ii.L0. Probleme pentru performanti gcolard 9i otimpiade . . . 1.39
Geometrie
III. Linii importante in triunghi
III"3. Bisectoarea ....... L44
IIi.?" Mediatoarea ...... 148
Testedeevaluare ...1,52
Fig5 pentru portofotiul individuat (G1) 155
IiL3" lndtlimea 157
IILA" Mediana 1,60
Teste de evaluare 1,63
Fig5 pentru portofoliuI individuat (G2) 165
Test-modeI pentru Evaluarea Nalionatd 1,67
III.5. Probleme pentru performanli gcolari 9i otimpiade 169
IV. Proprietilile triunghiurilor
iV.1. Proprietilitetriunghiu[ui isoscel 172
FigI pentru portofoliuI individuat (G3) 181
iV.2. Proprietilite triunghiutui echilateral 183
Teste de evaluare 1,87
Figi pentru portofoliuI individuat (G4) 189
iV.3. Proprietdlile triunghiu[ui dreptunghic a91
Figd pentru portofoliuI individuat (G5) 1,99
Test-modeI pentru Evaluarea Na!ionali 241_
IV.4" Retafii?ntre laturi gi unghiuri (extindere) 203
Recapitutarea gi consotidarea cunogtinletor 206
V. Variante de subiecte pentru tez[
Varianta 1 2!2
Varianta 2 213
Varianta 3 21_4
Varianta 4 2]-5
Varianta 5 21,6
726 Varianta 6 2]-7
130 Varianta 7 2a8
133 Varianta 8 219
1-35 Varianta 9 220
437 Varianta l-0 .. 227
L39
Sotu!ii 223
744
148
1-52
155
457
160
163
1,65
767
]-.69
772
779
181
183
187
1,89
197
497
199
20L
203
206
. 212
. 21,3
. 21,4
. 21_5
. 216
I.1_.
Pe axa numerelor din reprezentarea de maijos s-au ales punctul

O ca origine 9i segmentul MN ca unitate de misurd.
MN
-4 -3 -2 -L O +1, +2 +3 +4
lncepdnd de la punctut o, spre dreapta, misurim una, doud,
trei, patru unitifi. in dreptut punc-
telor oblinute scriem +!, +2, +3, +4. Numerele +1,, +2, +3,+4
si toate celetalte pe care [e putem
obline in acelagi mod se numesc numeretntregi pozitive.
incepdnd de la punctulo, spre stanga, mSsurdm una, dou5,
trei, patru unitdli. in dreptul punctetor
scriem -!, -2, -3, -4. Numerele -1, -2,
-3, -4 9i toate celetalte oblinute misurAnd unitdli spre
stAnga se numesc numere tntregi negative.
Numerele intregi pozitive, numerele intregi negative
'intregi, care se 9i numirut 0 formeazd mullimea numerelor
noteazd cu simbolul Z. Avim:
Z = {..., -4, -3, -2, -1., O, +L, +2, +3, +4, ...} sau Z: {0, +!, +2, +3, +4, ...].
Alte notafii: Z*= {+!, +2, ..., +n, ...} - mullimea numerelor intregi pozitive;
Z_ ={-I, -2, ...,_n, ...} _ mut}imea numerelor?ntregi negative;
Z. =Z\{0} - mutlimea numerelorintregi nenule.
Numerele intregi pozitive se identificd cu numerele naturale:

! = *1,2 = *2,3 : +3, 4 = +4 elc.;
altfel spus, avem egalitatea Z. = N-.
. Numirul 0 nu este nici pozitiv gi nici negativ.
Hxempte; Numerele intregi negative sunt folosite pentru a descrie

temperaturi exprimate ?n
grade celsius sub [imita de ?nghe!, adancimi sub
nivetul mrrii, datorii etc.
t lntr-o zi de iarni, temperatura poate fi egatd cu .C.
-10
2 Altitudinea Everestului este de B 848 m, iar adAncimea maximi a oceanului
Atlantic este de
B 385 m' Raportate la nivetut mdrii, care este considerat a fi 0 m,
aceste valori pot fi exprimate
astfet: altitudinea este de +g g4g m, iar adancimea de
3g5 m. -g
3 soldut unei societi{icomerciale se obline insumdnd ?ncasirile (creditut), reprezentate prin
numere pozitive, 9i ptilite (debitut) reprezentate prin numere
negative. De exemplu, daciintr-o
zi?ncasirile au fost de 3 000 de [ei, dar s-a ptdtit o facturi
de 4000 de lei, atunci'in ziua respec-
tivi sotdut este negativ (-1000), deoarece societatea are o datorie de
1000 de tei.
pe axi existi puncte egat

depirtate de origine. De exemplu,
in reprezentarea de maijos: A si A,,B si B, etc.
D'C,B'A'OABCD
-n -4-3-2-L 0+1+2+3+4
numere opuse
Doud numere intregi nenute se numesc opusedaci te
corespund pe axi doui puncte ce sunt egal
depirtate de O.
ffs*:ust*:
I- Numerete 2 gi -2 sunt opuse. e Numerul*4 este opusul numirutui +4.
in generat, daci n este un numir natural nenul, atunci:

runctuI . opusuI numiruluiintreg pozltiv +n este numirulintreg negativ -n;
. opusul numdrului intreg negativ -n este numirulintreg pozitiv +n.
Opusul numirului 0 este tot numdrul 0, deoarece +0 = -0 = 0.
OpusuI unui numir intreg x (fie pozitiv, f ie negativ) se noteazi cu -x.
punc-
putem {a*rr.lpl*r
:n Opusul numirutui -7 se noteazd. cu - (-T) gi este egal cu +7, deci - (-7) = +T .
rctelor :a Opusul numirului +5 se noteazi cu - (+5) 9i este ega[ cu -5, deci - (+5) = -5.
ti spre
sau modulul unui numir ?ntreg o este distanla de ta origine ta punctut ce ?i
rcrelor corespunde numirutui o pe axa numerelor. Se noteazi cu lol.
il:x*r*p{,*:
:" ln reprezentarea anterioari, numirului +3 ii corespunde punctuI C.
l+31 = 3, deoarece d(O, C) = OC = 3u, unde u = MN.
* tn reprezentarea anterioari, numirului -4 ?i corespunde punctu[ D,.
l-41= 4, deoarece d(O, D') = OD' : 4u.
4 etc.;
Fie n un numdr natural nenul. Atunci:

Modulul numirutui intreg pozitiv n este egal cu numirul insugi: Inl = a.
Modulul numdrutui?ntreg negativ -n este egal cu opusul siu: l-nl = -(-p) = 1n.
ate in Modutul numiruluiintreg 0 este tot 0: l0l = 0.
lal > 0, pentru orice o e Z, cu egalitate pentru a = 0.
;te de
imate Exemple: a l+31=f; b l-al = a; c l0l=9.
A
e prin
intr-o Exersare
spec-
Asociali fiecirui numir din propozifiile urmitoare unuI dintre simboturite + sau -:
a Elena are o datorie de 25 000 de tei.
npLu, b initfimea ugii este de 210 cm.
c Astizi sunt 5 oC sub zero.
d Un scufunditor a ajuns [a o adAncime de 105 m sub nivetut m6rii.
Fie mutfimeaA=l-2,5, +4,3, -1,, O, -4, +9!.

a Enumerali elementete mutlimiiA ce sunt numere naturale.
t egat b Reprezenta[i, fotosind o diagrami Venn-Euter, acea submutlime a mutlimiiA ce conline doar
numere intregi negative
I
3 Subtiniali numereteintregi negative din girul: -4,+3,2,7,L2,O,-5,-24,+35.
4 Precizali care dintre propoziliite urmitoare sunt adevirate 9i care sunt false:
a ,,8 este un numirintreg"; b ,-2 este un numdr natural"; t4
c ,,0 este un numirintreg pozitiv"; d ,,+9 e Z";
5 Enumerali elementete mutlimii M, care sunt numere naturate din diagrami:
15
15
5 Care este coordonata punctutui de origine a axei numerelor?

L'7
7 Reprezentali pe axa numerelor urmitoarete numere intregi:
a -3,2,-f,,-5,4; -2,+2,-3,-4,+l; c +6,-L,-3,+2,-4.
I Ce numere sunt reprezentate pe o axd [a distanfa de opt unitili fali de origine? 18

,
I in reprezentarea urmitoare punctuI O este originea axei. 19
a Completali reprezentarea urmltoare cu coordonatete punctetor A , B, C, D 9i E.
b Reprezentali punctele ce au coordonatele -6, -8, 5, +9.

D CO A
LT
10 a Reprezentali, axi ce are ca unitate de misurd 1- cm, punctete ce corespund numerelor

pe o
-!2,5,-3, -7,+4,2,+AO,-5, 3. Stabitili dacdintre acestea existi gi puncte ce sunt egal depdr-
tate de origine.
b Completalitabetut:
f; I ;T,, i *,- --l;"T -;l 1;-El;l

F---l- l--- l- - -+- ---1- - t-- -f--"1
Lr'r -L--L-l--L--r-l i- l---l--l 1
1t Comptetali pentru a obline propozilii adevdrate:

a Opusu[ numirului+5 este ...... . b Opusul numdrutui0 este numirul ...... .
c Opusul numirutui-8 este....... d Opusul numdrului ...... este egal cu 9.
e Opusul numirutui ...... este egal cu -52. f -(-56) =...... .
-(......) = 23. i -(......) =-19-
AA
L2 Reprezentali pe axa numerelor toate punctele ce au distanla fali de origine ega[5 cu 2, 4,5 Ei 8.
2t
T,
Enumerali coordonatete punctelor gi precizali, pentru fiecare dintre acestea, valoarea absoluti.
Comptetali pentru a obline propozilii adevdrate.

a Modutul numirutui -11este egal cu ...... .
b Valoarea absoluti a numirului+7 este egatl cu ...... .
c l+111
14 Calcutali:
a l+Bl+ l-51- I-el; b l-1sl+ l-31 . l+61; c l-251 . l-31 - l-ool;
d l-71.1-21+l-2al:l-61; e l-281 :l+21- l1o1:1-a1. t l+641: l4l+0:l-81.
15 Stabitili valoarea de adevir a propozifiilor:
a {-2,-1-,0,1-,2lcZ; h {-1, 0, 1, 2} c N;
c {0, 1, 2, ..., 2020} c N; d {-2020, -2OA9 , ..., 2O!g , 2O2OI c. Z.
1e Fie mutf imea n ={*;}; -4; +4;0,75; -4I; -(-!O); O} . rnumerafi etementete mutlimitor M nN
gi M aZ.
17 scriefi cate trei etemente aparlin0nd fiecdreia dintre mutlimite de maijos:
-3. -2, -4. aZ; bN; cZ*i d z_; e Z-N; f ZnN.
18 CAte elemente are mullimea N - Z? Dar N - Z.?
19 Aritali, dand cate un contraexemplu, cd propozi{iile urmitoare sunt false:

a N=Z; b ZcN; c Z_wZ*=N; d Z.:ry.
20 Reprezentafi pe o axi ce are ca unitate de mdsuri un centimetru, punctele A, B, C giD de coordo-
nate -6, +6, -8,9i, respectiv, +9. Determina{i distanfele dintre:
--.>
a AgiB; b Bgi C; c D 9iA.
,urrereIor 21 Stabitifi daci enunfurite urmitoare sunt adevdrate pentru orice numere intregi, pentru citeva
lat depar- numereintregisau nu sunt adevirate pentru niciun numdrintreg:
a Vatoarea absoluti a unui numirintreg este negative.
h Numerele opuse au aceeasivaloare absolutl.
22 Reprezentali pe axi numerele intregi care au vatoarea absotuti egati cu:
a2; b7; cB.
23 Reprezentali pe axd toate numerele intregi ce au modutut cet mutt egat cu 6.
?4 Pe o axd ce are ca unitate de misuri 1 cm, reprezentali punctele A gi B, astfel alese incit unul si
aibl coordonata numdrintreg pozitiv, celilatt si aibi coordonata numir negativ gi distanla dintre
9 cele doui puncte si fie egati cu 5 cm. Determinali toate sotuliite. Dacd punctelor te coiespund
numerele o sib, calculali lal+ lbl.
25 Determinali toate numerele intregi x care verifici relatia:

a lxl:2' b lxl = 19' c lxl = -6' d lxl e {3,4,51.
26 Ce numere intregi verifici egalitatea lxl = 1? Dar egatitatea lxl = q2
.-1.5si8. 27 Gisifitoate poziliite posibite pentru punctele M gi N din reprezentarea aliturati, daci punctut M
i: s of uta. este translatat cu cinci unitSli, iar punctul N cu doui unit6!i. Pentru fiecare situatie ?n parte deter-
minali distanfa dintre M gi N.
11
lll
,lrlrl
28 Pe o axi de coordonate cu originea ?n O se considerd punctete M, N avAnd abscisele -8, respec-
tiv 16, gi Q ates astfetincAt OQ = 6. Determinali tungimile segmentelor OM, ON, QM, QN.
29 Pe o axi de coordonate cu unitatea de misuri egati cu 1 cm se consideri punctele A 9i B astfet

incAt AB =12 cm 9i coordonata punctului A si fie egali cu -5.
a Determinafi coordonata punctutui B.
L
b Determinali coordonatele punctelor M 9i N, gtiind cd, AM = 4 cm 9i AN = 6 cm.
CAte situa[ii apar? Calcutali de fiecare dati [ungimea segmentului MN.
Determinali coordonatele punctelor M 9i N ce aparlin axei numeretor, gtiind cd abscisete acestora

sunt numere opuse 9i MN + 4MO =18.
31 a Reprezentalipeaxanumerelorpunctete AgiB,astfetincAt d(A;O)=7ugi d(B;O) =8u,undeO

indicd originea pe ax6.
b DaciA(a) giB(b), determina!i, pentru fiecare caz, a, b, lol, lbl.
32 Pe axa numeretor, abscisele punctetor M, N 9i P sunt numerele intregi x, y gi, respectiv, z, cate
verifici retaliile lxl = 6 9i ltzl :4. $tiind ci NP = 3, calcula]i [ungimile segmentelor OM, ON, OP, MN,
MP, NP.
33 Calcuta!i:
a l-11+ l-21 + l-31 +... +l-64l,; b l-21 + l+41+ l-61+... + l-1021;
c I-51 + l-101 + l-151 +... + l-2501; d l-11 + l-41 + l-71+... + l-2351.
34 Determinali toate numerele intregi x care verificd relalia:

a lx-31=0; b lx-61=0; c lx+51=-6; d lxl e {0,10,100}.
35 Determinali toate numerele intregi x care verifici relalia:
a l2x- 6l=0; b l3x- 121=g' c l4x+201=-6' d l3x- 271=9.
36 Determina!i toate numerele intregi x care verifici relalia:

a l2x- 9l= 0; b l3x- 171=g' c l4x + 231= g' d l3x-201=9. t
Rezolvali?n mullimea numeretorintregi ecualia: lxl + lyl = 0.

Rezolvare: Deoarece lxl> 0 9i lyl> 0, rezulti ci lxl+ lyl> 0, pentru orice x, y eZ, egalitatea
avAnd [oc daci gi numaidacd lxl =lyl= 0, adicix=y:0.
38 Rezolvali in mu[!imea numeretorintregi ecualiile:

a lxl + lyl + lzl :0; b lx- tl + ly - 2l + lz- 3l = 0;
c lx- 2l+ly- 3l:1; d lxl+ lyl+lzl=2.
39 Rezotvali in mutlimea numerelor intregi ecualiite:
a l2x-81+l5y-401=g; b l7x-2tl +l2y-81=0; 4
c' l4x - a2l + l2y - 111 = g' d lax-a2l +lsy - 101 + l3z- 3l = 0.
40 Determinali cardinatul mutlimii A={x e Zlx: ab; a, b e Z,lal < 10, lbl < 3i.
rt1 RezolvaliTnZ ecualia I lgx- 1-81 - O | = O.
a2
B, respec-
si I astfel
Dintre doui numere intregi diferite este mai mare cel care este reprezentat mai [a dreapta, pe o
axd
a numerelor, cu sensul pozitiv spre dreapta. in reprezentarea de maijos, punctelorA si g [e cores-
pund numerele ?ntregi a 9i respectiv b. Deoarece A este situat [a stAnga [ui B, rezuttd cd o <
b.
ab
i 5-U5LUI d
tn funclie de semnuI numerelor o 9i b, pot apdrea urmitoarele situatii:
a a, b e Z; Q 9i b sunt numere naturale; compararea se face dupi regutite cunoscute.
l*, unde O it a e Z-si b e Z*:in aceasti situafie, punctu[4 se afli pe axi la stAnga lui O, iar punctutB se afti
la dreapta tui O. Evident, este mai mare numdrul nenegativ: b > a.
: ,. z. care o0b
'r, CP, MN, a, b e Z-: studiind reprezentarea pe axd de mai jos, observim cI punctu[ A este mai depdrtat
de origine, deci OA > OB. Cum OA = lal9i OB = lbl, rezutti ci lol > lbl.
Dintre doui numere intregi pozitive, mai mare este celcare are modulul mai mare.
orice numirintreg negativ este mai mic decdt orice numdr natura[.
Dintre doud numere ?ntregi negative, mai mare este cel care are modutuI mai mic.
Exersare
I stabitifi daci urmdtoarele inegatitdti sunt adevirate sau false:

a -5<5;A b -2>-7; N c -1a < -14;h d -1,<-2;Q
e 6>+9;F f -9 <+L8; |r d
b -3 > -13; [, h -15 < -16.NP
2 completali retafiite urmitoare cu numere din reprezentarea de maijos:
egaritatea a -1> 0; h .'.br:; c -4<* dQ. > -1.
-4 -L0 +3
3 Indicali ce[ mai mare numir din fiecare pereche:

-L9i2; [r 15 9i+14; n 0 si -7; d 0 9i+8; -.
@si-z; @:i-s; -ee@ h-25e@)
4 Completali cu unuldintre simboturite < sau >:
a 2...-9; c 0 ... -1; d +5 ... -5;
a -o}--z; * -122.-2t; h +:.fur2.
5 Enumerali numerele ?ntregi negative ce sunt mai mari decAt -8.
r3
6 Scrieti gase numere intregi mai mici decat -10.
7 Enumerali numerete intregi care sunt cuprinse intre -12 9i -7.
8 Indicali cel mai mic etement alfiecirei mutlimi:
A={-2,+s,$, oh g={-12,+0,
@
zsh c c={-26,€il 3,251.
9 Ordonati crescator numerele:

AA
a -5,+4,-2,0; b 7,-4,-5,!; c '43, +34, -34,43.
10 Ordonali descrescitor numerete 9, -4, -a0, +5, 0, -1.
11 Ordonali numerele 1-2,-16, -1, +5, a5,-6 de [a cel mai mic [a cel mai mare. Ordonali apoi nume-
rele de ta cel mai apropiat de zero pAnI ta cel mai depirtat.
Numerele intregi negative m 9i n verifici retalia lml < lnl. Dintre m gi n, care este cel mai mic
numir?
rB Comptetali pentru a ob[ine propozi[ii adevirate:

a Cet mai mare numir negativ atcituit din doui cifre diferite este*lQ .
b Cet mai mic numdr?ntreg de trei cifre este egat., .5S$

c Ce[ mai mic numlrintreg mai mare decAt -5 este
d Cetmai mare numdr?ntreg mai mic decAt -L0 este......... .
14 Fie mu[imea A = {-2, +4, -6, -(-2), -1.0, a2, -(+7)}.
a Ordonali crescdtor etementete mutfimiiA.
b Enumerali elementete mutlimiiA care sunt ce[ pulin egale cu 1.
c Determinali mutfimiteA n N, A \N, A \ Z.
15 Determinafi toate valorite posibi[e ate numere[or x 9i y gtiind ci:

a lxl=4,lyl=59ix<y; b lxl= 4,lyl=S9ix>y;
c lxl=2,lyl=69ix<y; U lxl=3,lyl=729ix>Y.
rG intocuilio gib din reta[ia o <x<b cu numereleintregice[e maiapropiate dex, gtiind cdxeste
egal cu:
a6; b42; r0; d-1; e -B; f -38.
t? Enumerali elementete mutlimitor urmdtoare:
a A={x eZlx>-3gix<2}; b B={x eZlx>-6gix<-21;
c C={x eZl-8<x9ix<-4}; d D={x eZl-5<x<Oh
e E={x eZlO <x< 5h f F={x ezl-6<x<6}.
Enumerali elementele mutlimitoti in ordine descrescitoare:
a A={x ezl2<lxl<5h b B={x ezl2<lxl<5h
r C={x ezl2<lxl<5}; . d D={xezlz<lxl<s}.
Determinali interseclia mut[imitor A = {x e Z I lx| . a} gi B = {x e Zllxl = 111.
L4
20 Comparafi numerele o gi b, unde:
3 s =-l-101 9i b= l-(-10)l; b o= l-51 + l-21 gi b= l+5J -l+2l,.
21 Scrieli cinci numere intregi consecutive astfet incAt:
;\ 3,25\. a cel mai mare si fie egat cu -4; b cel mai mic si fie egatcu -l_8.
22 Determinali cifra x, astfel incat urmitoarele propozif ii sd fie adevirate:
a -2759<-275x; A *xl >-SZ; , 2xtr-lg .
23 Daci x este un numirintreg cuprins ?ntre -3 gi 5, care este probabititatea ca valoarea sa absotutd
sd fie mai mare decAt 2?
2' Aa
Determinafi cet mai mic numdrintreg de patru cifre distincte, gtiind cd suma cifrelor sale este
egali cu 1-0.
:t irume- 25 CAte puncte cu coordonate numere intregi pot fi reprezentate pe axi intre punctete A(-1000)
9iB(+1000)?
-al mic
=.
26 Determinali n gtiind ci mu[limea A ={x e Zl1"<

AAA
lxl < n + 1} are 20 de etemente. Care este cel mai
mic element at mutlimii?
Punefi unuldintre semnele ), (,:, astfetincAt urmitoarele propozifii si fie adev6rate:

a -7 ...-3; b -(-5)...5; c -L4... -(4 + 10); d 20... -(+10);
e 0... -25; f -11...0; s le3 - 271 ... -(-66); h 0 ... -(3 - 3).
28 Determinali numerele x 9i y gtiind cd numerele intregi -3, -2, X, O, y,4 sunt ordonate crescitor
gix,y e {-3, -1, 2,5,7,9}.
Determinali numerele x,y e {-4,-3,-2,1,3,5} gtiind ci x este negativ, iar y este pozitiv,
cu moduluI mai mare decAt 1. CAte rlspunsuri posibite existd?
30 In tabetut de mai jos s-au inregistrat temperaturite intr-o siptimAnd de iarnd.

a in ce zi [a ora 13 a fost ce[ maifrig? Dar cet mai catd?
U tn ce zi gi ta ce ori s-a inregistrat temperatura cea mai: i mici; ii mare?
: :a x este + . ,.
c In ce zi si [a ce ord s-a inregistrat temperatura:
i -7"; ii oo cu lal:6; iii bo cu bo < -10o; iv co cu co >2?
Temperatura la ora
Ziua
700 1300 2400
Luni _9o _5o
-120
Mar!i _7o no _40
--L
Miercuri -z 30 _1o
Joi _1o 6" _3o
Vineri _60 0o _9o
SAmbdtd _8o _3o
-130
Duminici _7o no
-f, -15.
1E
-
31 Determinali suma elementetor mutfimii A . Zllxl < 2roo}.

= {x
32 Comparafi numerele a - (324 + lgr, - 2r.l) gi 6 = (25s + l27s _ 5'ol).
33 se-co.nsidera mu[imea A={x ezllxl <2n- 1}. Determinali n, gtiind c5 murfimea 4
101elemente.
a6
nea A are Si anatizim situa!ia financiari a unei societi!i pe parcursuI unei sdptdmAni. Totatitatea
incasirilor uneizile constituie creditul (reprezentat prin numere pozitive), iar ptd!ite constituie
debitul (reprezentat prin numere negative). Soldut unei zile se obline insumAnd credituI Si debitut
Cantitdlite sunt exprimate in mii de lei.
luni mar!i miercuri joi vineri sAmbdtd
credit 2 1. 4 1, 0
debit 0 4 4 2
soldulzilei +2 -t +1 -3 -2
interpretare 3+(-I)=2 2+(-,3)=-1 1+0=1- 4+(-4)=0 1+(-a)=-a O+?2)=-2
Mai mult, soldulcumulat alzilelor de vineri gi sAmbiti este egalcu -5; deci avem 9i interpreta-
rea -3 + (-2) = -5. AnalizAnd rezuttatele, tragem urmdtoarele concluzii:
irr Suma a doui numere intregi cu acetagi semn este numlruI intreg care are:
. modulu[ egal cu suma modulelor termenilor;
. acelagi semn ca termenii sumei.
(+2)+(+5)=+7; (+3)+(+8)=+111 (+6) + (+8) -+t4i

(-2)+(-6)=-B; (-1)+(-e)=-10; (-5)+ (-Lt)=-1.6.
Suma a doui numere intregi cu semne diferite este numdrul?ntreg care are:
. modulu[ egal cu modulul diferenlei modulelor termenilor;
. semnut egal cu semnuI termenului mai mare in modul.
:, (-2) + (+5) = al; (+B)+(-3)=+5; (+L1)+(-B)=+3;

,; (+2) + (-O =-a; (-9)+(+3)=-6; (+5)+(-11)=-6.
Suma a doud numere intregi opuse este 0.
(-2)+(+2)=0' (+B)+(-8)=0; (+11)+(-11)=0.
Suma a doud numere intregi pozitive este intotdeauna un intreg pozitiv.

Suma a doud numere intregi negative este ?ntotdeauna un ?ntreg negativ.
Suma a doud numere cu semne diferite poate fi egali cu zero, pozitivi sau negativd.
Suma a doud numere intregi este 0 dacd gi numai dacd numerele sunt opuse.
LT
r Adunarea numerelorintregi este asociativd.
(o + b) + c= o + (b + c), pentru orice o, b, c e Z.
. Adunarea numeretor intregi este comutativd.
a+b =b+a, pentru orice o, b e Z.
;r Numirulintreg 0 (zero) este element neutru pentru adunare.
a + 0 = 0 + a = a, pentru orice a e Z.
in concluzie, fotosind proprietSlile adunirii, putem afirma ci suma a trei sau mai multe numere
nu se modifica, dacd se introduc paranteze (se asociazd termenii) sau dacd schimbim tocul
termenilor.
RezuttatuI unei aduniri poate fi obfinut utitizand axa numerelor astfe[:

Pasu[ ]-: marcim pozilia pe axi a primutui termen.
Pasu[ 2: a dacd a[ doilea termen a[ sumei este pozitiv, numdrdm spre dreapta tot atAtea unititi
cAte conline a[ doitea termen;
b dacd a[ doilea termen a[ sumei este negativ, numirim spre stAnga tot atAtea unitdti
cAte conline at doitea termen.
Procedali astfel pentru a determi na rezu [tatele adu ndritor u rmitoare:
-2 + (-5); +2 + (-5); -3 + (-1-); + (+7);
-4
-5 + (+5); +4 + (-4); +6 + (-4); +6 + (-4).
Rezolvare: d Pentru a efectua -4 + (+7), reprezentim numirul -4 pe axi, apoi numdrim gapte
unitifi spre dreapta.
-403
Putem folosi o axi a numerelor pentru a determina termenuI tipsd at unei sume care este cunos-
cutd' Procedaliin acetagi mod ca gi ta exerciliuI anterior, pentru a determina termenuI tipsd at
sume[or urmdtoare:
-2+......-2; 4+......--1; -5,......-0;
+3 +...... = 0; 7 +......=-2; 1+.......:-5.
Rezolvare: a TermenuI tipsi este + 4 deoarece din pozilia ,,-2" trebuie sd ne deptasdm pe axd
cu patru unit5li spre dreapta. NumiruI de unititi indicd modutuI numdrului, iar direclia deptasd-
rii, semnuI acestuia.
Efectuali calcutele 9i evidenliali sume[e ai cdror termeni au ace[asi semn:

-2 + (+4); +4 + (+8); -3 + (-7); .-
+10 + (-5); 6 + (+9);
Efectuali calculele 9i evidenliali sumele ai ciror termeni sunt numere opuse:

-8 + (+1); -5 + (-5); +2 + (+1!); +3 + (-3);
+10 + (-9); -8 + (+8); -9 + (+9); +7 + (-7).
18
L
Efectuali ca[cutele gi evidenliali sumele ai ciror termeni au semne diferite:
tn
'a -++ (+5);)+ C
-4 + (-2); c +4+ G3);*f" $
-'+to-+-[-il + f) 0 + (-4); g 6+(-8); . 'o*
6 Calculati: , ,'
a !2 + f*ol;* i1 12 +(-6); -a2 + ?6); -12 + (+6);
e +10 + (-rO); fi -10 + (-10); -1-0 + (+10); +10 + (+10).
Dali cAte 5 exemple de sume formate din cite doi termeni de semne diferite, care si respecte
condi!iite indicate 9i efectua!i apoi sumete:
termenii sunt numere opuse;
termenulpozitiv are modu[uI mai mare;
termenuI negativ are modu[uImai mare.
Efectua!i calculele:
AA
a -3 + (-q); * l& b -3 + (+rz);.F$ c +6 + (-9);>) +l 7 + (-15);
e !2+(-A);*Ll f 0+(-6); -S g g + (-B); O i: 15 + (-14);
i-3+(+3);0 !-21+(+z:)fL k -s + (+rz)f, lS i -9 + (+8);
m +11+ (+r);* lL n +l-0 + (-24);-$hi l4
"
-30 + (+1e);- lt 1:, -13 + (+26); ti
cf 14 r (-53;;+tsJF-, r t6 ri-13,;$ s -32+ (+].4)t - lg r 20 + (-30). )
Inse ra! i pa ra n terRe f po i ef e ct u a! i ." rL tT-r",
a -5+s;-t-
"
b -4 + z;tb c -2+5; +B ,"1
-B+7;-"i
e -10+6;-tt t -12* g;-9 g -e +ir;+$ it -1,4+M; {)
i -t4+1-2;-'b j -3+rs;|10 k -1+ 23;+ LL I -5 + 17. +[L
^^:
10 Indicali sumele care au ca rezultat un num6r intreg pozitiv:
.-:d dt
Z;-t
-l
-
a -2 +ro;* m"8 b -6+s;- lt t. -a2* d -13+L3; O
e -a2+fi;*5 f -8+8;0 i -14+ f 5;*\ h -5+2.-tb
11 Calculali:
a 25+6+(-8);+&3 b (-15) + (-6) +2; (-12)+(-1)+14;
d (-8) +(-12)+3orllO e 24+(-15)+1-6;
g 75 + (2a) + (-2 6); 3,5 h (-3 5) + 25 + 1,0;
i
.
56 + (-10) + 5;
64 + (-29) + (-30).
,)) rfi>\:'
' Calcula!i:
., -25 + l-121+ l-81 + (-10); :.: +17 + l+61 + l-151 + (-20);
(-18);
-4+l+6 + (-11)l + l-15 +!21+ ,, l1+ (-9)l + 13 + (-15) + 6l+(-8)l;
, l+26 + (-15) + (-1a)l +l-21,+t2l; i -7 +l-12+121+l-71+ (+14).
' Daci adundm un numir pozitiv cu un numdr negativ oblinem rezultat pozitiv sau negativ? Expticali
9i atcatuili exemple care sd vi suslind afirmaliite.
19
r c*dig prin doud metode sumele de maijos, iar apoi comparali rezuttatete.
e (-3) + (+5) + (-9) + (+1-); :: (+3) + (-4) + (+2) + (-10);
c (+5) + (-6) + (-B) + (+]-2); ,: (+19) + (+9) + (-12) + (-aO;
e (-13) + (aD + GL2)+ (+10); : (-2) + (+L) + (+L) + (-4);
g (+3) + (+4) + (-1-6) + (+2); i: (-4) + (+3) + (+7) + (-9).
Rezolvare: a Metoda I. Se efectueazi calculete ?n ordinea in care sunt scrise:
(-3) + (+5) + (-9) + (+1) = +2+ (-9) + (+1):
-7 + (+t) =_6.
Metoda II. se adund maiintAi numerele ce au acelagi semn, apoi se adund rezultatele
oblinute:
(-3) + (+5) + (-9) + (+1) = [(+5) + (+1)] +
t(-3) + (-9)l (+6) + (_1.2) _0. = =
15 catcutali prin doui metode sumele de maijos. comparali rezuttatete.
:. (-3) + (+5) + (+3) + (+2); b (+6) + (-4) + (-6) + (-10);
,-, (+8) + (-6) + (+15) + (-8); d (+9) + (+12) + (-12) + (-j_6);
* (-9) + (-14) + (+9) + (+10); r en)+ (+1) + (+10) + (+23);
g (+3)+6+(-16)+(-3); h (-27) + (+5) + (+11) + (+23).
L6 a $tiind ci o+ b =-48 si c =+29,calcutali a + (b + c).
b $tiind ci d=-181 gi b + c = -23g,catcuta!i (a + b) + c.
a7 catcuta!i, fotosind eventual proprietilite adu ndrii nu merelor intregi:
a -B + 85 + B + (-16)i 15 + (-84); ,:, -25 + 31+ (-65) + 49 +20;
c +58 + (aD + (-'66) +'!2 + (+30); ,-: -12! + 99 + (-9) + (-50) + ( 1);
e +146 + (-247) + 60 l(-146) + (-L3); ; -482+ 300 + (-129) + 82 + 229.
18 Calcula!i:
a -28 + ?aL)+ 18 + (-tg) +t tq; + -39 + 104 + 39 + (-29 + (-70);
c 400 +?157) +(+1_01) +(-43)+99; .t -245 + 67 + j_3 + (-55) + 1,20;
e 65L + (-289) + 29 + (-11) + 30; t -87 6+ (+148) + 22 + (-tD + 20.
t9 Determinafi suma numerelor x gi y:
a x=3, y=-4; X=-3,y=-4;
:"::,
c x=3,y=4; .r: X=-3, y=+4;
e x=6,y=-2; i x=5,y=-1; $ X=-9,y=-2; r': x=f3, y=+2;
i x=+5, y=-2; ; x=14,y=-4; k x=-11,Y=+t; i x=1-0,y=-a0;
m x=-8, y=-4; i'r X=-11,y=+11,; o x=1,y=-2; t., y--),y=-3.
20 calculali lx + yl,lxl + ly19i comparaf i de fiecare dati rezultatele pentru:
;:' a=4,b=6i ,*a=5,b=6; c a=2,b=9i ::, a=10,b=1,8;
,=. a=-54,b=7i ! d=-4,b=B; g a=-3,b=9; :. a=-\,b=1,2;
:. a=-1,9,b=-L3; i o=8, b=-1,2; k o=-3, b=-2; ; a=7, b=-3.
Pentru ce numere intregi o 9i b reralia lo + bl = lal +
lbl este corecti?
Existd numere ?ntregi o gi b pentru care la + bl > lol +
lbl?
21 comptetalicu un simbo[ de inegatitate pentru a obline propoziliiadevirate. Firi a efectua catcu-
lele, justificali fiecare inegatitate.
* (-3) + (+7) ... (+2) + (+7); r: (-11) + (+7) ... (+6) + (-1j.);
20
c (-16) + (+11) ... (-16) + (+10); ,: (-3) + (+1,2)... (-4) + (+12);
e (+24) + (-5) ... (+2) + (-7); 1 (-31) + (+31) ... (-13) + (31).
22 Completali pentru a obline propozilii adevirate:

+ 5+(......):+10; b +2+ (......):+14; :r:-!, 1 (......) = -10;
rj -3 + (......) = -9; e -12 + (......) =-2; ', -6 + (......) = +4;
:t -B + (......) : -1; h -7 + (......) = 0; , -2 + (......) = +8;
: :::lnute: i7+(......)=-3; k +2 + (......) = -6; : -48 + (......) = -ZE.
23 Completaii enunlurile urmitoare cu numere intregi pentru a obline relalii corecte. Scrieli cAte
patru sotulii pentru fiecare subpunct.
* ... + (-7) <23; b + Ga2)>-2; i, +(-3)>-5;
ei ... + (4 <-11-; e 20+O<-2; '; 128+ O<-5.
Compara!i:
;t -L4 + 26 cu -a3 + 22; :: +27 + (-42) cu -57 + 29;
c -1+ (-1-8) + 32 cu -2 + (-15) + 4; ii -54 + 18 + (-16) cu -72 + a02 + B;

e -29 + 50 + (-31) cu -1.5 + 64 + (-59); ': -108 + 256 cu 256 + (-L07).
25 Se consideri numerele intregi a: -7 , b = -18 si c = 16. Calcutali:

+ [(a + b) + c] + (-o) + (-b); ;:: [(o + b) + (-o + c)] + [-b + (-c)];
r [-o + (-b) + c] + [(-o + b) + c]; * [o + (-b) + (-c)] + [o + (-b) + (-c)];
t o + [b + (-c+ o) + b] + [c+ (-o)]; t b + a+ [-c+ (-b) +o] + (-o + c).
25 Un comerciant a reprezentat evotulia sotdului societilii sale pentru siptimAna 23-2B.0B.2OIL
printr-o diagrami. Valorile cuprinse in aceasta sunt exprimate in milioane de lei.
6
5
4
3
2
t
0
-1
-2
-3
-4
-5
luni marli miercuri joi vineri sAmbltd
a Determinali sotdutdin fiecare zi a siptiminii.

b Catcutafi solduI total din sdptimAna respectivi, adunAnd vatorile inregistrate de acesta in fie-
-^^t-.. care zi.
-= -dlLU-
21
27 completali tabelu[ de maijos cu suma de pe linia sau coloana respectivi.
s I -s I *q l--T---l
IIt-1"1"
l-11*+ l_ol_o I i
l*51-sl*zl*z I I
l-zl+2\-ql-z I I
trlill i
28 Iate un joc pentru o ori de matematicd. Fiecare dintre elevi va scrie

un numir intreg pe caiet.
De exemplu, fetele ar putea sd scrie numere pozitive, iar biielii numere profesorul
negative.
numeste doi elevi. Primutspune numdrul pe care [-a scris pe caiet, iar
celde-al doitea va calcula
in gAnd suma dintre acesta si numdrul pe care el t-a ales o va spune
9i ,si cotegitor. Acegtia trebuie
sd ghiceasci numirulates de celde aldoilea elev.
29 Scrieli numirul -8 ca sumi a doud numere:
a negative; b de semne contrare.
Puteli scrie numiru[ -B ca sumi a doud numere pozitive? Justificati.
30 Scrie{i numdrul+5 ca sumi a doud numere:

;.: pozitive; b de semne contrare.
Puteli scrie numirul +5 ca suma a doui numere negative? Justificafi.
31 Scrieli numiru[ 0 ca sumi a doui numere intregi nenute. Ce putefi

spune despre termenii sumei?
Puteli scrie numdru[ 0 ca sumd a trei numere intregi nenulei
3? Dali trei exemple de sume atcituite din cAte doi termeni

de semne contrare, astfet incat rezulta-
tuladundrii si fie:
a pozitiv; b negativ; c 0.
33 calculali suma etementelor mutlimii A:{x e z,l-201,0 < x <2oa3l.

AAA
34 calculafi suma tuturor elementelor mutfimii A={x e z.l-zoto<x< 2013}.
35 ca[culali suma elementelor mutlimii A={x e z_l-2o!o<x< 2013}.
35 cu elementele mutfimii M : {-5, -4,0,3,9} formali submutlimi atcituite.din cdte trei
elemente a
cdror sumi si fie un numdr negativ. cate astfet de submuttimi se pot forma?
37 Comparalinumerele:
a = 1 + 2 + (-3) + (-4)+ 5 + 6 + (-7)+ (-B) + 9 + 10
9i
b : -1 + (-2) + 3 + 4+ (-5) + (-6) +Z + 8+ (-9) + (_j.O).
38 Comparatinumerete:
d=-t+2-3 +4-...-399 +400 si b=_2+4_6+ 8 _... _ 39g +400.
39 Calculalisumete:
a S:-1+2-3+4-S+6-7 +g- ...-20tl+20!2;
b 5:+1- -2+3-4+5-6+Z -8- ...+2011,-20!2;
et
c S=-1 +2+3 - 4+5- 6-7 +B -... -2009 + 2010 +2011,-201,2;
d S=-1 +2+ 3 - 4 + 5 - 6 -7 + B -... + 99 - 100.
40 Catcuta!i sume[e:
a S:+1 -2+3 -4+5-6+7 -8+...+101;
b S=-1- +2 - 3 + 4 - 5 + 6 -7 + B -... - 201,;
c 5=-1 +2 + 3 - 4 + 5 - 6 -7 + B -... +197;
d S=-1 +2+3-4+5-6-7 +B-...-399.
n :3 caiet.
=-:tesoruI
+1 CalculaliS:-1 -2+3 +4-5- 6+7 +8 - 9 -10+..., stiind cdsumaconline 1998 determeni.
,::alcu[a Ce semn are ultimuItermen?
;: a:'ebuie
42 Aftafi uttima cifri a numarului o - -1100 + 21oa + (-3'o', + 4103 + (-5'oor.
43 Suma mai muttor numere intregi consecutive este egaH cu -140. NumiruI termenitor negativi
este cu 6 mai mare decdt numirultermenilor nenegativi. CAli termeni are suma?
44 Se considerd numerele aa, a2, ch, ..., eo e {-1, +1}.

a Dacd suma S - lo. + arl + lar+ ool + lor,+ oul : 0, precizafi cAte numere sunt pozitive.
b Daci S: lar+ ar+ o.l + la, + au + aul - 6, determinali vatorile pe care. [e poate lua o, + a2+ ... + a6.
- s-mei?
c Aritali ci suma S = lo. + ar+ arl + loo + os + oul nu poate lua decdt doui valori.
:- -^- rt-
a.
=-r..ltLd-
:-erte a
23
numeretor
Dacd o 9i b sunt doui numere intregi, diferenla dintre a gi b, notati prin o - b, este acel numir
intreg c pentru care o = b + c. Deci putem scrie relalia
a = b + c <> c: o - b, pentru orice numere intregi a, b, c.
Cum b+ [o+ (-b)] =b+a + (-b) = a+lb+ (-b)l=o+ O =o, rezultd ci c=o+ (-b).Agadar,
a-b=a+(-b).
Altfel spus, diferenla dintre doud numere intregi este egali cu suma dintre primul numdr 9i opusut
cetui de aldoitea.
3- (+7) =3 + (-T) = -a; ',:-4 - (+5) = -4 + (-5) = -9;

8-10=B+(-10)=-2; i: -1 - (-6) = -1+ (+6) = 5.
Exersare
a Deterrninali numirul cu 5 mai mic decAt L2.

h Determinali numirulcu 5 mai mic decAt -12.
Fiecare dintre expresiile numerice urmitoare este de forma o - b. Determinali numerele a 9i b gi
stabilili daci diferenla a - b este pozitivl sau negative.
-4 - (-6); -a- G7); +2- (-9) +1- - (-5);
-21- (+7); 0 - (-6); +10 - (-8); +12- (+6);
0 - (+13); 7 -10; -4-9; -2- 23.
Diferen[a numerelor o gi b este egald cu suma dintre numdruI o 9i opusut tui b. Fotosind aceastl
reguli, scrieli ca sume expresiile numerice urmitoare gi calcutati-te:
2- (-e); 1- (-8); +2 - (-l-0); +14 - (-5);
-2L- (-7); -15 - (-6); -10 - (-B); 0 - (-6);
2 - Gail; 7 - (+10); -4 - (+9); -2 - (+23);
-2 - (+9); -4 - (+9); 4-12; -7 -2.
Inversdnd procedeuI fotosit [a adunare, putem utiliza axa numeretor pentru a ob[ine rezultatul
unei scdderi astfe[:
Pasu[ ]-: marcim pozilia pe axi a primului termen.
Pasul 2: a daci a[ doilea termen alsumei este pozitiv, numirim spre stAnga tot atAtea unitili
cdte confine a[ doilea termen;
b daci al doilea termen alsumei este negativ, numirim spre dreapta tot atAtea uni-
tili cAte conline aldoilea termen.
Procedali astfel pentru a determina rezultatele sciderilor urmitoare:
-2 - (-6); -2 - (-5); +3 - (-5); -3 - (-7);
-5 - (+5); -13 - (-13).
j
il numdr
Rezolvare: Pentru a efectua -2
tifi spre dreapta.
Catcuta!i:
-e - (-2);
-21- Ga7);
b -25-
r 0-
-
-2
(-6), reprezentim numirul -2 pe axi, apoi numirdm gase uni-
(+B);
(-L6);
4
c +15-(-9);
g +11--(-8);
cl+11- (-5);
h +!2 - (+3);
0 - (+e); i-6 - (-4); k -4 - (+10); 1 +9- (-9);
+ 11- (-tz1; n -2 - (+1-3); o 0 - (-19); p -7 - (-8).
,.::,.lSUI
Efectuati:
7 -9; h 6-10; c 7 -23; d L-!1,;
9:
8 - 21,; t t-23; g -7 -!O; h -4 - 11,;
-2 - 1,8; i -6-26; k 0-9; r 0-23.
intr-o zi de iarni temperatura este de 3 oC. A
doua zi temperatura scade cu 5 oC. Care este tem-
peratura a doua zi?
Temperatura medie pe Terra este de 15 "C, iar pe Marte este de -50 oC. Care
este diferenta din-
tre cele doui temperaturi?
Compteta!i tabelu[:
.::s bsi
a b -a -b a+b a-b -a+ b -a-b
1, 3
_; 2 -5
- -6);
-3 6
t:
-4 -8
: a:east5
Efectua!i:
_ -: -9-(-6)+8; -1- (+3) - 6; +12-(-9)-2;
-a'. +6-(-4)+10; e -2L-(+:..7)-(-2); f 0-(-8)-(+B);
:: g+1L-(-9)-(+5); h 4-(+3)+(-7); i 0-(+9)+(-9);
2. i -6- t(-4)-(-5)l; k-4-t(+10)+31; I -[e-(-e)]-5.
'=:.riatUI 11 Determinali valoarea expresiei a - (b - c), in fiecare dintre situafiite urmdtoare:
a A=2,b=4,C=6; b O=*1, b:5,C=7; c O=10, b=-B,C=9;
:a -^rtiti d a=6,b=8,c=-la; a e=-12,b=-1-4,c:6; I a=-ALb=4,c=-I9;
g a=!2,b=-27,c=-5i h o=- 6,b=-3,c=-15i i o=0, b=-5,c=25.
a:=a U nl-
-
_l
-13).
12 Daca scedem
AA
doui numere pozitive obfinem rezultat pozitiv sau negativ? Expticali 9i atcdtui[i
exemple care sd vd susfini afirmaliile.
2S
Dacd scidem doud numere, unut pozitiv, iar ceti-
lalt negativ, oblinem un rezuttat negativ sau pozitiv?
J ustif icali folosind exemple.
14 Stabitifi daci sciderea numerelorintregi este comuta-

tivi. Justif icali fotosind exemple.
15 Suma numerelor de pe fiecare laturd a triunghiutui
atiturat este aceeasi. Aflali numerele care lipsesc.
Determinali urmitorii cinci termeni ai girutui:
a -15, -6,3, !2, ...; b 18, L]-, 4, -3, ...; c -I2, -7, -2,+3,....
17 Determinali lo - bl gi lb - alin fiecare dintre situaliite urmitoare:
a a=4,b=7; b a=1-5,b=9; t: a=-6,b=8i ri o=3, b=-2; a
e o=8, b=-1; 1a=!2,b=-9; i-, o=-15,b=3i it e=-!l,b=-1,4.
Cum explicali rezultatele oblinute?
18 Completati enunturile urmitoare cu numere intregi pentru a obline retalii corecte. Scrieti c6te
patru solufii pentru fiecare subpunct.
a (......) - (-7) < 15; b (......) - (+L2) > -2; (......) -(-16)>-!4;
d (......) - (-4) < -18; e 20 - (......) <-2!; , 48 - (......) < -10.
19 La ora 10 temperatura este de 1-0 'C. Tabetut de mai jos descrie evolutia acesteia ?n
intervalul
orar aO-22. I
intervalulorar t0-12 12-L4 1,4-1,6 1,6-a8 lB-20 20-22
evolu{ia I scade cu I rdmAne I scade cu scade cu scade cu I scade cu
| 4"C lconstanti I
temperaturii 3.C Loc 3oc I +.c
a Determinali temperatu ra la ora 22.
b Pe baza datelor cuprinse in tabel comptetafi reprezentarea de mai jos pentru a obline
o dia-
graml cu bare ce prezintd evolulia temperaturii.
temperatura (Co)
t2
10
I
6
4
T
2
I
0
-2
-4
I -6
-8
-10
L6
a{
2o Reprezentafi pe axa numerelor punctele A gi B, de abscise o 9i respectiv b. Comparali tungimea
segmentului AB cu la - bl in fiecare caz:
a a=3,b:4; b a=6,b=2; c a=-!,b=8i
d o=-5, b=-3; e a=4,b=-2; f o=-3, b=-6.
a.
t- A Pentru fiecare din desenele de mai jos, scrie!i o diferen!5 de forma x-y al cirei rezultat
si exprime distanla dintre punctele M 9i N:
--_{_)
N
-2
M
-3
22 Pe axa numerelor, distanlete de [a punctete A gi B [a punctuI O sunt egale cu 8 9i respectiv
AA 4 unit5fi.
a Determina{i abscisele punctetorA 9i B.
b Catcutafi diferenfa abscisetor celor doud puncte.
S:-::i cAte
23 Scriefi numiru[ 5 ca diferenli a doui numere intregi negative.
A Scrieli numdru[ -8 ca diferenld a doud numere intregi:
a pozitive; b unul negativ gi cetitatt pozitiv.
- -:ervatuI
25 Rezolvaliin Z ecualiile:
a lx-31=5; b lx+ 7l=2; c lx + 9l =-2' d l2x*171=21'
a^ _aa
e l2x + 3l : 1-5; f l3x+ 7l=32; ct
E l5x+91=21; h lx-51+ly-81=1.
:^:-5 alr
:: ^: o dia-
26 Calcuta!i:
AAA
a l-12 + 25 - 6l - l+sa - 62 + (-23)l; b 145 + (-11) - (-15)l- 12 - (-18) - 6l;
c l-75 + 57 - (-24)l + I-15 - !7 - el; d l-128 - Ct44)l - l-os + 6L + (-80)1.
27 Calcuta!i:
a [-18 - (-15 - 22) - tl - l-zq - (-45)]; b [+7 - (25 - 68)l + l-1-4- (e + 7)1;
c {-2 - 17 + (-3 - 18) - (-12)1 - 2oI - 15; d -t7 - {-16 ' [-15 - eM)l + 131- a2.
Calculafi:
a Ll- +{-15 + l+5 - !2+ (-8 - L3) - (-5 - 18 - 2)l + 8h
b l?7 + 3 - 13) - (4 - a4 - 5)- (+411 - [10 + (-6) - (-24 + 28) - (-t6)].
Ca[cula!i:
a -1- 2-3 - ...-2O0; b -2-4-6-...-324;
c -3-6-9-...-501; d -1-5-9-...-405.
---+ 30 Se consideri girulde operafii +t+2+3 +... t9tL0. Facetio alegere asemnelor+gi- astfet
incAt giruloperafiilor sd conduci [a:
a 55; b 37; c +5; d -5; e -19.
27
:':: : . :3 gasit o alegere a semnelor + sau - in fala fiecdrui termen aI membrului stAng,
- a avea egalitatea r1,!2+ 3 +... + 35 = 425?
Ioan Laurentiu Ploscaru, CentruI de Excelenli, RAmnicu VAtcea, 2009
32 Suma mai multor numereintregi consecutive este egati cu 270. Numdrultermenilor negativi este
cu 10 mai mic decAt numiruI termenilor nenegativi.
a Cdlitermeniare suma?
b Aftalidiferenla dintre celmai mare gicel mai mic termen a[ sumei.
33 Se consideri mutlimea A - {L, -2,3, -4, ..., -244,2451.

a Calcutafi suma elementelor multimiiA.
b Determinali toate perechile de numere (x, y), unde x,y e A, cu proprietatea cix - y=a50.
c Determina{i toate perechite de numere (x,y), unde x,y e A, x<y, ctJ proprietatea ci
lxl+lyl =451,.
54 Ardtafi cd nu existi numere ?ntregi a gi b care verifici egatitatea:
l3o + 5bl - 17 a - 9bl = 2919.
Marius Gavrilescu, Centrul de Excetenld, RAmnicu VAlcea, 200g
28
'-.Ji stang,
, t.:ea, 2009
=ia:rvi este
Calculati:
-13+(-2-3); r: (-4 + 7) - (-2 - 3) + (-6 + 1-).
2 Ordonali numerele intregi: -5, -8, +7, +4, -6, 0, -10.
-:^ 3 Calcuta!i:
_:-:'51 + (-6 -4) - (-rO+B) + (-2 +9);

â
b [-6 -(-e+ 2)+(-5+8)]- [-2+6 -(-6+B)].
calculeazi numerele d = (-8 + 5) - (-6 + 2) gi b = -1_6 + 13 _ (_2 + 1) gi apoi scrie:
= opusulnumirutuio; ,, modululnumirutuio + b.
.:.::a, 2008 Efectuali: [-7 + ?a + 11)] . [5 - (6 + 7)].
.; Comparalinumerele o sib, unde o= 13 - 5lgib =-(8 - t) +23.

:: Stiind cdab +oc-B=32 gi b + c=10, calcutali o- (b+c).
Determinali numirul intreg x, gtiind cd. 22-, ='3.6.
': .:: :. a-i i jt
Catcula!i:
l-20 +t2l; + -$ - (-6 + 1-0); r -18 + (-6 + 1).
Comparali numerele mgi n,gtiind cd m= -12- 6 9i n --1 - 2-3 - 4 - 5.
Scrie!i valoarea de adevir a fiecdreia dintre propozi!iite:
-6eN; -7 > -5; 4 eZ; * -l-2 - 4l= 6.
+ Scrieli numiru[ -3 ca sumi de doud numere intregi negative.
:: Scrieli numiru[ -3 ca diferenli de doul numere intregi negative.
Calcutali: -18 - 2 - {1.5 -4- lt}- (B - 5) + (-3 + 9)l}.
o Determinali mu[limea 4 ={x e Zllxl =4 sau lxl = 9}.
Catcuta!i:
+ 1 - 2+ 3 - 4+5 - 6 +... +21,- 22;
r.'. 1- 2-3 + 4+5 - 6-7 +B+9-10-11 +L2+...+6!- 62- 63 + 64.
I ::.-" i
I
l
: Calcutati:
a -18 - (-2 + 10);
" ll-z+ 7l - l-8 + 3ll- l-6 + el.
2 Aduna{i opusul tui -j.2 cu opusuI tui+19. Ce rezultat obline]i?
3 $tiind ci ax - ay - 4=96 gi x - y =25, calculali a_ (x_y_ 5).
4 Rezolvali ecualiite:
;e 9x- 3:27 -x; lr lx- 7l=1,8; c l3x- Bl=-22.
5 Determinafi mullime Zllxl= 10 gi lxl = 3}.
aA= {x e
r', Catculafi -t+2- 3 +4- 5+6 _..._ 41,.
t Fiedouinumereintregixgiy, astfetincatx< o<y<17.
Determinatinumereleagib, gtiind ci:
o= lx- 3l - lB-xl Ei b :lx_ yl +ly_ 201_
lx_ sl.
:
TqsturI sE
t .* Scriefi patru numere negative mai mari ca _5.

h Care este cel mai mare numir intreg mai mic decAt _20?
c Care este celmaimic numdrintreg maimare decat _2013?
3 n Dali 3 exempte de numere intregi pare cuprinse ?ntre _6 si 3.
i: Calculati -60 - (_tZ + 10) + (_6 + 3).
* Daci x < -2, calcutali 110 _ xl _ lx _ 41.
't Produsul a 5 numere intregi consecutive este egar cu zero. care poate
ceror 5 numere? Dar va[oarea minimd?
]'vqrv fi,, valoarea
vqrvdr Ecr maximd
rcrxrr.a I r sumer
a sumei
It :rr
i s s5 se rezotve?n mutlimea numerelorintregiecua!ia:
l2x- 6r+ r5x- 15r= 56.
{, Se se rezolve in mullimea numerelor intregi
inecuaf ia: lx _ 6l < g.
/r
? Determinali mutlimeaA={x e Zlx+ l_>_1 gi lx+ 2l <4}.
/
j
Fig* pentru portofoliu[ individuat
Numele 9i prenumele:
Clasa a VI-a:
Tema I.t. Numir intreg. Opusul unui numer ?ntreg.

Compararea 9i ordonarea nu merelor intregi.
= -22. Adunarea 9i sciderea numerelor intregi
(1,5p) 3 Comptetali spaliite punctate, astfelincdt si oblineli afirmalii adevirate:

a Opusul numdruluiintreg 7 este egalcu
tu Numirulcu 5 mai mare decAt -2 este egalcu
:. s: ind ce: c NumiruI cu 5 mai mic decAt -2 este egal cu
(1,5p) Graficulaldturat prezinti temperatura medie zit- Numir
nicd intr-o perioadi de timp. Pentru fiecare dintre de zite
enun!urile urmitoare, dacd enuntuI este adevi- 4
f
rat, ?ncercuiti titera . in caz contrar, incercui!i
[itera .]':' 3
2
t
0o _5o +3o_2o Temperatura
Conform graficu[ui: zitei
* in 5 zite, temperatura medie a fost cel pulin 10. &F
h in 5 zile, temperatura medie a avut valori negative. J{ [-
c tn 5 zite, temperatura medie a avut valori nenegative. Jq I.

mi a sumei
(2p) 3 Asociali fiecare sumi din cotoana A cu rezuttatul din coloana B.
A B
-B+13 r-5
e -10
-8-13
+8-13
t-6
t -23.
-B + (-2)
,-9
-(-8) + (-17)
i+5
La urmitoarete subiecte scrieli pe figa de evaluare rezolvlrile complete.
(2p) i i Calculali:
a (-6 - 1) - (-B + t7); h l-4 - 3l+ l-8
n
+ 71.
ii Determinali numerele intregi cu proprietdlite:
a lx+71=4; b x*5u.-7.
(2p) E Fie mullimeaA = {x e Zl-ZOtZ<x <2013}.

a Stabitili cardinaluI mutlimii4.
b Catcutali suma elementelor din A.
c Aritali cd suma modulelor elementelor din 4 este pitrat perfect.
.rt
i'+f"iTdi.. Timp de lucru: 50 de minute. Se acordl 1 punct din oficiu.

care are:
ProdusuI a doud numere intregi nenule este
a
numirulintreg
- modulul egal cu produsul modulelor factorilor;

- semnul ,,+", daci factorii au acelagi semn, gi semnul ,,-", dacd factorii au semne contrare.
SemnuI produsului a doui numere intregi nenule se determini cu regula semnelor:
(+).(+)=(+) (-)' (-) = (+) (+)' (-) = (-) (-)' (+) = (-).
Regula semnelor exprimd urmitoarele aspecte:
Daci doui numere ?ntregi au acelagi semn, produsu[ lor este pozitiv:
Exemple: (+5) . (+6) = 30; (+7) .(+2)=L4; (+e).GD=36;
(-6).(-5)=30; (-2).(-l-D =za; (-8) .(-z) = so.
Daci doui numere intregi au semne diferite, produsu[ lor este negativ:
Exemple: a (+4) . (-5) = -20; ia (+3) . 1-61: -18; (+9).(+4)=30;
(-a)-(+5) =-20; eaD -(+5) = -60; (-2).(+3)=-6.
Daci cel pulin unu[ dintre factorii produsului este nu[, atunci produsul este egal cu 0.
Exemple: 0.(-6)=0; (-B).0=0; 0.(+5)=0.
Proprietilite inmutlirii nu merelor intregi

inmultirea numerelor intregi este asociativd.
(o. b) . c = a. (b. c), pentru orice o, b, c e Z.
inmutlirea numerelor intregi este comutativd.
a. b =b' o, pentru orice o, b e Z.
Numdrulintreg 1 (unu) este element neutru pentru inmultire.
a.1-=L.a= o, pentru orice a eZ.
inm u l1i rea este dr'sfribu tivd f a\dde ad u nare gi scldere.
o'(b + c) =a' b + a' c gio'(b - c) =a'b - Q'c, pentru orice a, b,c eZ.
doui numere intregi. Spunem cd o este multiplul lui b
Fie o gi b
ci ase dividecu b), daciexistd
(sau un numdr?ntregcastfelincAt o=bc. Scriem o i b sau blo.
Numiru[ b se numegte divizor a[ [ui o.
+6 este muttiptut numirului -2 deoarece +6 = (-3) . (-2).
-l-2 este muttiptul numirului 4 deoarece -a2:4 . (-3).
Mu[!imea multiplilor numSruluiintreg n se noteazi,AZ^. Avem:

M^=1...,-3n, -2n,-n,0, n,2n,2n,...| sau 114^={knlt<. Z}.
1:,:i:: Mu={...,-20,-1,5, -10, -5, 10, 15, 20,...};

,' M-r={..., -12, -9, -6,-3, 0, 3, 6,9,a2, ...}.
Observalie: Mn= M-n, pentru orice n eZ.
33
Exersare
Aftali dubtut 9i triplut fieciruia dintre numerete urmitoare:

5; !2; -5; -12.
Firi a efectua inmut!irea, subtinia!i toate produsete a[ ciror rezultat este pozitiv:
(-3).(+7); (-5) .(-1-2); (+a).(+9); (-5) (-11);
(+12).(+71,); (-3) .8; 5. (+10); -6.(-e).
Scrieli sub formi de produs:
(-2)+(-2)+(-2); (-6) + (-6) + (-6) + (-6) + (-6);
(+5)+(+5)+(+5)+(+5); (-12)+(-12)+(-12);
(-1) + (-1) + (-1) + (-1) + (-1) + (-1) + (-1).
Catcuta!i:
(-4) .(-6); (-5).(*7); (-2) .(-11); (_B) .(_13);
(-e) .(-10); (+a)'(+8); (+7) .(+11); (+10) .(+2);
(+7) .(+e); (-a).(+10); (-5).(+B); ' (-2).(+3);
(-a).(+1a); (+7).(-6); (+e).(-6); - (+2)-?aD.
Completali tabeluI urmitor. Ce observali?
---*-r-_
I x -"-
--rm
t 2151*7 _B
-15
Ii-- (-r).* l* '^l--'. l*,:1 r (\
I opusutnumiruluix ! *'". I* i
o
Comptetali tablainmu[irii de maijos cu produsete dintre numerele scrise pe prima tinie gi nume-
rele scrise pe prima coloani:
3 6 -7 -1
-t
-
r;b *& I
+7 I
+{*; LiB
-5 rr)
4
Subtiniali rezu ltatu I corect:

6 ' (-7) = 42 sau'42; -3.8=24sau-24;
9 (-8) =72sau-72; 6'(-6)=0sau-36;
0' (-7) = 0 sau -7; (-9).0=0sau-9.
lr
Determinali xy gtiind cd:

x=4,y=-7; x=5,y=-9i x=2,y=-10;
x=-7,y=+6; x=-9,y=+9; x=-4,Y=+11,;
X=*4,Y=+24:' x=-5,y=-13; x=-1,,y=-8.
34
Subtiniali muttiptiiintregi ai numirului 4:a25, -108, 253,a20, -200, -3O2.
Su btin iali muttiptii intregi ai nu mirului -6: -48, 78, +103, +108, -200, -264.
Care dintre urmitoarele afirmalii sunt corecte?
(-2) . (-e3) = -186; (+5) . (-24) = -120;
(-4)'(*81) =-324; (-7).(-4):+28.
'-11);
I prima 9i a treia prima gi a patra
-a)
a doua 9i a patra prima, a doua si a treia
(\
I
b
- - Scrieli toate perechile de numere intregi a[ ciror produs este egal cu:
AA
a7; b5; c9; d 24; e -36.
I _1 ?\.
Fie mu[[imeaA={-7;+6;+1;-42;+3; -14}. Determina[itoate etementele mullimiiA care au pro-
prietatea ci se pot scrie ca produse ai ciror factori sunt, [a rdndu[ [or, elemente ale mu[!imiiA.
-J),
Pe cinci etichete sunt scrise numerele 7,3, -2,0, -1. Care este probabilitatea ca, alegAnd doui
-t )l
etichete, [a intdmplare, produsuI numerelor scrise sd fie negativ?
-! Compteta{i cu un simbot de inegatitate pentru a obline propozilii adevirate:

a -2. (-B)...0.(-7); b 6.(-e)...-q.ee); c 8.(-3)...0.(-5);
d 3 . (-5) ... +. (-5); e 2.(-B) ... 5 .(-8); f e. (-e) ...3 .(-e);
g -7 .3 ... a-?7); h -3 . (-e) ... -5 . (+a).
3 S nUme- a -5 . ...:10; * -3. ...=-24; c (-6) . ... = +481
d ....(-e) =27; * ....(-4) =-!2; f ....12=-12.
17 Completali tabetut urmitor 9i comparali rezu[tate[e. Ce observati?
a b C a(bc) (ab)c
2 5 -8
3 -4 9
-9 5 -15
-6 -:tt -4
Catcutali fotosind proprietilite inmu tlirii:

(-7) .(-5); b (-3) . (-4) .(+25); c 5.(-e) .(+20);
lflr-zl
.G7) . (-50); e (-5) .(-B).(+L25); f (-4)'(-50).(+e);
fezl .
la
U(-3) (-75) (+a);
. h (-s) .(+80) -(-2!); i (-7). (-2) .(-250).
Ti
:iari tabetuI urmator, apoi expIicati egatitltite oblinute:

lffiil
F+.Ht -]-t--_-_J I
llttt
tttt
-2 I -sl ql
o l -,
tlt
*t-'til I
I I I I I I I I
Catcutali in doud moduri:

r, 7 . (3 - 9); \,":
-4 + L2);
. (_B
,, (_5) .t6 _ (_2)l;
;:; (-6) .7 +(-6).9; :: (-5) .(+r2)+(_5).7; : (_10) 7 _(_rO) 9.
27 Catcutali lx. yl qi lxl lyl pentru:
;rx=4,y=6; t:x=5,y=6; ,:.x=2,y=9;
\.ix=L0,y=18; it x=-S,y=7; I x=_A,y=g;
ti x=-3,y=); :: x=-!,y=I2; i x=7,y:_3;
ix=8,y=-12; i,,x=3,y=-2; tx=L0,y=_1t3.
comparati de fiecare datd rezuttatele si stabitili pentru
ce numere intregi x gi y retalia
lx . yl = lxl lyl este corectd?
urmitoare
@ :::olelalienunturile
patru solulii pentru
cu numere ?ntregi pentru a ob{ine relatii corecte.
scriefi cate
- fiecare subpunct.
(1, ,'(-7)<3s; u (...).(+12)>-2; c (...).(-3)>-5;
U/(...) ' (-D <-L6; e 20 . (...) <-qt; r 32 .(...)< _50.
23 a scriefi cete mai mari opt numere intregi negative ce sunt
multipti ai numlrului 3.
b scriefi cele mai mici opt numere ?ntregi negative de dour cifre ce sunt muttipli ai numirutui -2. il,, !
24 stabitifi care este ce[ mai mare multiptu intreg negativ
a[ numdrulu i:
a4; b7; c9; d -10; e -15; f -18.
Ce observafi?
25 scrieli acei 10 multipti ai numirului -9 care sunt cei mai

apropiali de 0.
26 Determinali cel mai mare numir negativ care este muttiptu comun a[ numerelo r +5, -4, -6.
27 Scrieli numiru[ 17 ca produs a doud numere ?ntregi negative.
36
:3 Scrie,ti numarul -15 ca produs a trei numere ?ntregi negative.
:; Produsul a trei numere intregi este 91. Determinali toate valorile posibite ale sumei [or.
':0. a Stiind =-6 9i b + c =-24,catculali ab + ac.
cd o
Qlgtiino ci a - b: -1,8 si c =7,

catcutali ac - bc.
c Stiind c5,ab=ac=-25, calculali a.(b+ c) 9io.(b-c).
,::-, a Stiind cd,a-b = -7, calculali 3o .b.
(u ;gtiinO cd b . c = -a2 gio = -3, calculali 2a. 3b . (-c).
i stiirO cia.c=-5 gi b=-6,catcutali (-4a).(-b).(-2c).

:z) Catcutati cAt mai rapid, fo[osind eventualproprietilite adunirii:
-' u (-2).18.(-5); f6t4.(-35).(-25); * 50.(-4-5).(-2);
li
d (-16) t-: (-5) . (-2); \e I-B) . (-122) . (-125); f (-5) ' (-24) ' (-20).
"33, Calcuta!i, dAnd factor comun:
iti;
26 . (-1,2) + 26 . (-Ls) + 26 . 40; b L5 . (-34) - 15 .21. + 15 . 35;
.c-(-ra) .ezD + (-18) .(-36) + (-i.8) .8; d -26 . (-12) - 26 . (-!8) - 26 . 40.
r+, Catculali:
,l
.
[ ^,1+- 8l 17 -
231 . l-35 + 101; b l-7 +121. I15 - a9l.l-34+2el;
\J t-za + 3Bl . l-16 - (-zr)l 11 - (-1e)l; d l_83 + 7sl .l_26 _ (_36)l . l_7 + Bl.
35 Calculali:
a 11- 5l . (l-12 - 131 - l-1-06 + 861); b (l-s - 12-241+17 -a6D .l-al;
c (122 - (-45)l - l-124 + 1071) . l-1- 1l; d l-rs - rc - el. (l-(-45)l + l-e - 6l).
, -etatia 36 Stabititi semnuI urmdtoarelor numere intregi:

AAA
a (-1).(-1).....(-1);
\_ ] b (-1) .(-2) . ....(-44);
25 tactorl
:- =: Cate
c (-3) . (-6) . ....(-201); d (-4) . (+B) . (-12) .(+16) . ... . (-324).
37 lcalculati:
.,'
a 451. . (-1.57) + (-451) . 43 + 451, . 200; b 753. (-81) - (-753) . (-1e);
c (-642). (-53) - (-642). (-50) - 17 . (-642); d -501_. (-11) - (-501) . (-10).
'i'-.ui -2. 38 'Determinali numerele intregi x 9i y din egalitilite urmdtoare:
.a x.y=5' 6 x.(V-2)=3; c (x+ 1) . (y+ 3) =-AL
3e Determinali cif rele x 9i y gtiind ca Zgx.t-SV): -13 035 .
40 a Stabitili dacd produsu[ numeretor 1-, -3,5, -7, ..., 481, -483 este negativ.
b Determinali uttima cifri a acestui produs.
r. -6. 41 Produsul a 2n + 1 numere intregi consecutive este 0. Aflati suma maximd gi suma minimi
a acestora.
37
r: - - - -rere intregi de trei
=:= cifre, in baza zece, imparf ite simultan, ta
20, 50 gi 70 dau acetagi rest?
j3 :'.a:i vatoarea de adevdr a propozilie
i ,,y a, b e z, a * 1_, b * L, ab+ 1...
1
Motivali rispunsur.
44 Determinaficardinalulmuttimii A={x e Zlx=a.b; a, b e Z,lal<4,lbls3O}.

^/
Ioan Laurenliu ploscaru, centrut de Exceten!,,
Ramnicu valcea, 2010
ffi::::fllIl:i"1",1j:i::::'::1?j*,l'l:j::i:,:yma3l+1, iarin cererarte -1. j[H:T#;

inferegem prin
H;;;:H3#:TT,T:J,'""T:""',",*T:1,*'g'l-,i"ii,i..-",lr;,..",;;,r"
cd oricate mutiri am efectua, nu putem obfine +1?n
toate patr"t"r" tabrei.
Toate etementete mullimiiA sunt numere?ntregi,
a[ ciror,produs este ega[ cu 4g. care
rul maxim de elemente al muttimii4? este numi-
38
1:3lasi rest?
UI
-^sut.
Fie b un numirintreg nenulgi o un multiplu oarecare alacestuia.

,:.:ea,2010
litul dintre a9i b, notat o: b sau $, este acelnumdrintreg c pentru care o =b.c. Numirulo
:.egem prin
b'
:a-:. Arita!i se numeste deimpdrljt, iar b se numegte impdr,titor.
Prinimpirlirea a doui numere ce au acetagi semn oblinem rezultat pozitiv, iar prin impirtirea
es:e num6- a doui numere ce au semne diferite oblinem rezultat negativ.
Vatoarea absoluti a cdtului este egatd cu cAtulvalorilor absolute ale cetor doui numere.
Daci deimpirlituteste nu[, atunci cAtuI este egal cu zero.
Dacd impdrlitoruI este nut, atunci impirlirea nu are sens.
(+20) (+5) = 14, deoarece (+20) = (+5) . (+a);

(_16) (-2) = +8, deoarece (-16) = (-2) ' (+8);
(+32) (-4) = -8, deoarece (+32) = (-a) . (-8);
(-35) (+5) = -7, deoarece (-:S) = (+5) . (-7).
0: (+5)=0,0:(-6)=0;
Opera' liite (-2) : 0 sau 0 : 0 nu au sens.
Daci a este un muttiplu aI numdrului b, atunci b este un divizor

numdru[ui o. Scriem o i b sau b I o.
aL
Mutlimea divizorilor numiruluiintreg n se noteazd D,.
Exemple: I Du = {t1, t5}. D_rr= {+1, !2, +3, +4, +6, +]-2]i.
Observalie: Dn= D-n, pentru orice n e Z.
Exersare
Determinali jumitatea numirutui:

t6; 52; -16; -52.
Firi a efectuaimpirtirea, subtiniali toate expresiile numerice a[ ciror rezultat este negativ:
(+56) : (-7); (+40): (+B); eqD: ?6); (+56) : (-7);
(-e0) (+3); (-25) : (-1); (+34): ?a7); 81: (-9).
Catcula!i:
20: (-2); -18: (-2); -6: (+2); -44: (-44);
+12: (-6); 51: (-3); -1-8: (-2); -55: (-11);
39
24: (+B); 50: (-25); 31: (-1); -31: (-31);
105: (-5); -429: G3); -10: (+5); -10: (+5).
Determinali cAtul numerelor x si y:
x=244,y=-4; x=-306,y=-9; x=-1,15,y=-23;
x=+203,y=-7; x=-176,y=+A1; x=-302,y=-a51;
x=+292,y=-73; x=-247,y=-a9; x=355,y=-5;
x:-432,y=-6; x = +1-64, y: -41; x=119,y=-L.
Aritali care dintre numerele: 9, -6, B, -1,, O, -246, +7 sunt divizori intregi ai numirutui l-26.
Ardtali care dintre numerele: 9, -L4, +7, +L, -441-, +49, -29 sunt divizori ?ntregi ai
numirului -441,.
Scrieti mullimea divizoritorintregi ai numlrului n:

@
n=+63i n = +1,251 n= -64i
n=-144i n=1', Il=0.
$=\f,'o,,
Consolidare * *
s& #&
I Stabilili daci enun[urite urmdtoare sunt intotdeauna adevdrate, niciodatd adevirate sau uneori
adevirate:
a Suma a doui numere negative este un numir pozitiv.
b Produsula doui numere negative este un numir pozitiv.
c Suma dintre doul numere ce au senine diferite este negativi.
d CAtula doui numere pozitive este un numir pozitiv.
e impirfind un numir pozitiv [a un numdr negativ oblinem un rezultat pozitiv.
@ co*pt"tafi cu un simbo[ de inegatitate pentru a obline propozilii adevdrate:

@-rr: (-7)> +28: (-7); tu -1a9:?7) +187 : (-tZ1;
@rss '
{*e) +81: (+e); el +165 : (+11) -1,43: (+11);
S -os: r-sl -e5: (-5); 1$os: t*s) -e5: (+5).

a -52: =-13; h -144: =-6; * 76: --2; d -44: =+11i
e -216: =+4; f : (-3) = -13; g :(-7)=-15; h :(+6)=-12.
rr in coloana A sunt enumerate cAturi de numere intregi, iar in cotoana B valorite acestora scrise
?ntr-o attd ordine. Asociali fiecare cAt cu valoarea sa corecti.
A t-,
la
l;
-31-64: (+28)
-2299: (-!9)
-3332: (-28)
2278: (-17)
1 -a34
2 -t1-3
3 121,
4 11,9
E
*
5 -131
40
-?1\. Completali tabeluI urmetor. Ce observali?
:
ti b c ,@,tl arl-
lzs 5 _B
L,, -4
-----+
9l
I -rs. 5 -15 I
LL1 -11, -4 I
.,_ i26. Determinali etementele o 9i b ale mutlimii 1t4 = {a26, -2, -63, +9, +7, -882] gtiind civerificd relalia:
a:b=-9; a:b=-7; c a:b=-2.
'-tregi ai
Existi mai multe solutii?
pentru a obfine enunluri adevirate:
@ aCompteta[i
Daci b + c: -73 9i ab + ac - -87 6, atunci o : ... .
b Dacd b - c:15 9i ob - ec = -5L0, atunci o = ... .

c Daci a = -279i ab + ac = -837,atunci b + c =... .
in tabetut atiturat numerele situate pe aceeagi tinie/ _B _1 A
-10 -a2
coloani sunt ,,inrudite" deoarece trecerea de [a un
s:; uneori numir [a cel imediat aldturat se face scizAnd sau adu- -11,
nAnd o anumiti valoare, aceeagi pentru toate numerele
I l-1,6 I I
aparlinAnd [iniei (cotoanei). Completali tabetut !inAnd
cont de aceste informatii. -ul l-nl
Comptetali enunlurite urmdtoare cu numere ?ntregi pentru a obline relalii corecte. Scrieli cAte
patru sotulii pentru fiecare subpunct.
(......) : (-7) <23; h (......):'t5>-2; (......):(-3)>-5;
(......) : (-4) <-!1,; e 20 : (......) > -2; 1-28:(......)<-5.
Determinali mu[!imea divizorilor numerelorintregi n gi -n pentru:
n=49i en:247; tn=-165.
Determinali numiruI divizoritor naturali gi apoi numdruI divizorilorintregi ai numerelor:
t2; e 42; 98; d 225.
14,
- -f f ' Scrieli numdru[ 17 ca un cAt de numere negative.
-!- la
- LZ. Scrieli numirul -27 ca un cAt de numere pare.
:: -a scrise
Determinali cel mai mic numirintreg pozitiv ce admite ca divizori pe 6, -5 gi 24.
Determinali cel mai mare numdr intreg negativ ce admite ca divizori pe -4, 6,1,4 gi -1,5.
lril catcutati:
AAA
Va (-+e) : (+3) : (-2); b (+64) : ?D: ?2); c (-84) : ?7): ?4;
d (-L20) : (-6) : (-a) : (-5); e ?32D: Ga2): (-9); r G225): (-5): (+3).
*L
24 Comparali:
a (-28) : (-2): (-7) cu (-28) : t(-2) .(-7)l;
b (-36): (-4) : (+3) cu (-36): 11-a; . (+3)l;
c (+156) : (-13) : (-6) cu (+L56) : [(-13) .(-6)];
d (-2 304) : (-96) : (+12) cu (-2 304) ' 11-e6) ' (+12)1.
I
i25 Calculati:
a (-a5) : (+3 -12); b (+54) : (-4 - 5); c(-68):(-7-10);
d (-210 + 130) : (-40); e (a24 +257) : (+7); f (-675-225): (+30).
26 CalcL![a.ti:
a il-5a + 361 - (-4)l : l-68 + 571; b l-a6 - l-25 - 55ll : 123 - 3el;
c [-15 + l-32 + 1.2lr- (-43)] : (-l-121); d [+13 + (-l-470 - (-4)] : l-3 . 51.
2? Stabititi semnuI urmitoaretor numere:

a t(-1).(-1).....(-1)1 : t(-1).(-1).....(-L)l ;
20 Iactori 15 tuctori
@ acatcuLali:+ (-2) + (-3) + ... + (-25)] : (+65); b (-2 - 4 - 6 -... - 48) : (-100);
[(-1)
c (-3 -6 -9 -... - 450) : (+453); d (-1 - 6 - !1 - ... - 716) : (-1"434).
29 Catcuta!i:
a (-5 - L0 - 1-5 - ... - 200) : (-1 - 2 - 3 -... - 40);
b (-B - !6 - 24-... - 160) : (-2- 4 - 6 -... - 40);
c Fa2 - 24 - 36 - ... - ]-212) : (-6 - 12 -a8- ... - 606);
d (-17 -34- 51-... -850) :(1,.17 +2.17 +3.!7 +...+ 50.17).
30 Determinali numerete intregix pentru care:
n -6 eZ: d 3x-2.2.
tr 2x +1-
a --:;ez; c
2x +3 x+2 2x+5
-eL'
I
31 Comparali numerete:
a : (4" + | 161a - 3* l) : (27as) t| 6 = (l 2518 - 49'ol - 240a'\ : a2512.
32 Determinali cel mai mic numdr de forma In - 4501, unde n este pitrat perfect.
33 Determinali numerele intregi x 9i y pentru care 2x + 5y: !4.
34 Aritali ci nu existd numere intregi x gi y, care verifici egalitatea:
lt7 x + a3yl - l11x - a3yl = 99.
42
a unui numAr ?ntreg nenul
r-Ierea cu exponent natura[ a unui numir ?ntreg se definegte in acetagi mod ca puterea unui
^ natural sau ralional pozitiv.
- mdr
laca o e Z gi n e N, n > 2, atunci un produs in care factoruI o apare de n ori se scrie prescurtat
:' si se citegte ,,o [a puterea n" sau ,,puterea a n-a a numirului o".
d^ =! = s::3, Pentru orice o e Z$ ne N, n > 2
n factori
-' scrierea a', numirul o se numegte bazd, iar n se numegte exponent.

;
Prin convenlie, o'= o, iar daci o + 0, atunci o0 = 1.
2 (-2)1. (-2). = (-2) .(-2) .(-2) =-B; ;: (-6)'? = (-6) . (-6) = 36;
(+3)a = (+3) . (+3) . (+3) . (+3) =g1t ."i (-7)' = -7i * (-6)o = 1.
Regutite de calcuI se extind de ta regutite de catcu[ cu puterile care

=: baza numir natura[. Fie a, b, m, n numere intregi, cu a, b * 0.
inmutlirea puterilor cu aceeagi bazd,: a^ . an = a^*n.
impirlirea puterilor cu aceeagi bazl: a^ : dn = ct^-n, pentru orice m > n.
Puterea unei puteri: (o')n = o' n.
Puterea unui produs: (a . b)' = en . bn.
Puterea unuicAt: (o: b)'=an: bn, pentru orice o, b e N-, astfet?ncAt o i b.

Sunt situaliiin care identitdlite de mai sus se folosesc gi sub forma:
\t om+n=o.^-cln. 2' am*n=a^:a". 3r omn=(o')'.
, -/ 4' an . bn .
- regula de inmu[!ire a puterilor cu acelagi exponent.
= (o b)'
5' an : bn = (a : b)^ - regula de impirlire a puterilor cu acelagi exponent.
emple: 1a (-2)3.(-2)4=(-2)'; i: (+4)s . (+4)^ = (+4)'.

2a (-2)u:(-2)o=(-2)'; i; (+8)? : (+8)6 = (+8).
3a [(-s)'.]o = (-5)"; lr [(+3)?]'z= (+3)'0.
4a [(-3) . (+5)]'z= (-3)' . (+5)'; i: [(-7) . (-2)]'= (-7)u . (-2)u.
5a t(-30) : (+5)13 = (-30)' : (+5)3; * [(-28) : (-2)]u = (-28)' : (-2)u.
ixersare
Determinali pitratuI urmitoarelor numere:

8; 15; -8; -15.
Scrieli prescurtat, folosind puteri:
a (-5) .(-5); b (-3).(-3).(-3).(-3).(-3); (-6) . (-6) . (-6) . (-6); (-e).
43
3 Indicali baza fiecdreia dintre urmf,toarele puteri:
a (-2)u; b (+5)'?; c (-1)u; d (+L0)3;
e (+B)'; f (-e)'; g (-5)'; h (-34X.
4 Aritafi care dintre puterile urmitoare au exponentut egat cu 3:
a (-3)u; tr (+4)3; c (+3)u; d (+10)3; e (+3)3; f (-5)..
Scrie{i puterea ce are:
a baza 3 gi exponentul 5; b baza -6 9i exponentul 4; c baza+79i exponentut2.
0 Ategefi varianta corectd, astfet incdt puterea a 3-a a numirului +5 este egali cu:
a 5'5.5 b 3.3.3.3.3 c 3.5.
7 Calculafi:
a (-2)u; b (-3)o; c (-7)'; d (-6)'; e (-e)'; f (-5)o;
s (-2)',; h (-3)u; i (-10)5; i (+4)u; k (+!2)2; t (+15)1;
m (+8)3; n (-1.9)2; o (-3)u; p (-2)'; q (-1)o; r (+1)u;
s (-3)o; t (-2)u; u (-7)'; v (-tt)2; w (-5)'; x (-2)'.
Folosind regulite de calcut, scrieli ca o singuri putere:
(-5)'. (-5)'; (-4)'? . (-4)6' (-9)3 . (-9)4. (-5)6: (-5)a;
(-2)' : (-2)3; (-6)';
(-6)u: [(-5)']'; [(-3)o].;
I?2)"1'; (-5)3 . (-6)3' (+7)^ .(-9)a; (-7), .(-6),:
(+12)s. (-3)u; (-5)3 .(+2)3; (-15). : (+3),; (-42)u: (+7)5.
Scrie!i prescurtat folosind puteri:
(-3) (-5) . (-5) . (-3) .(-3); (-m1 . (-rr) . eD .efi).
1O a Calcutali (-2)' pentru n e N, n < j-0.

AA
b Catcutafi (-3)' pentru n e N, n < B.
c Subtiniali toate puterile catculate [a subpunctele anterioare ce sunt egale cu numere pozitive.
d Determinafi o condilie necesari 9i suficientd pentru ca o putere ce are baza numir negativ sa
fie egali cu un numdr pozitiv.
11 Care dintre puterite urmdtoare sunt pozitive:

(-3)uo, (+3)'n, (-4)", (-5)", (+6)", (-910,,
L2 Fie o un numir intreg oarecare gi n un numir natural. Ce condifii trebuie si indeplineasci
o si n
pentru ca on > 0?
13 Determinafi toate valorite posibite pe care te poate avea o putere cu baza

-1 numir
9i exponent
natural oarecare.
14 Scrieli trei valori distincte ale numirului natura[ n gtiind ci este de forma rb. (-1), = -1.
Ei
15 Determinalin:
a (-2)' .(-2)u =(-2),; b (-3), . (-3), = (-3)'; c (-6)' .(-6)': (-6);
t$t$
d (-5)' : (-5)'= (-5)'; e (-2)^ : (-2)u = (-2)'; f (-5;ro : (-5)'= (-5)';
c [(-8)1'= (-8)'; h [(-2)^]' = (-2)"; , (-2)^. (+6)'= (-!2)';
i (+7)'. (-3)' = (-21)"; k (-24)^: (+6)' = (-4)u; t 35' : (-5)^ = (-7)2.
t: Determinali numerele naturale n pentru care au toc egalitdlite:
(-5).. a [(-5)']o : (-5) = (-5)'; b (-2)', .leD',l'= (-2)^;
c (-3)' . 43 : (-12)2 = (-12)^; d (-L5)10 : 310 : (-5)a: (-5)'.
: rp,onentu[2. : - Determinali numerele ?ntregi n care verifici relaliile:
a ns : n3 = (-7)'; b (nu)' : (-7)'u; c n-n2 = (-5)'.
Catcu tali 9i comparati:
a ( -3)'gi -3'; b (-6)' Fi -6'; c (-2)' 1i -2'; d (-5)' gi -5'; * (-2)o gi -20.
(-5)',;
a Comptetali tabelul urmitor gi apoi determinali valorite numerelor o gi n pentru care (-o)'= 6,
(+15)1; gi (-o)^ = -a'.
(+1)u;
a n (-o)' -cln
(-2)',.
5 3
5 2
2 5
2 6
b AnalizAnd rezuttatele din tabe[, scriefi o condilie necesari gi suficienti pe care trebuie sd
o indeptineasci numiruI natural n pentru ca:
i (-o)'= on, pentru orice a e Z; ii (-o)': -on, pentru orice a e Z.
- - Stabititicare dintre propozi!iile urmdtoare sunt adevirate:
, (-4)'= 43 sau (-4)' = -4'; b (-6)o: 6o sau (-6)o = -6o;
, (-7)u = 7s sau (-7)u =-7u; d (-3)u = 3u sau (-3;'= -3'.
- : CAte numere intregi n indeplinesc egalitatea n6 : na = 1,6?
,:, Determinali cinci numere care se pot scrie ca puteri cu baza numirintreg negativ 9i exponentul
'': :ozrtive. egal cu 2.
- -:gativ sa
Care dintre numerele: L,9,27 , -27 , -81-, -243 se pot scrie ca puter:i cu baza -3?
Care dintre numerete: -!, -2, 4,8,1-6, -32, -64 se pot scrie ca puteri cu baza -2?
Aritali care dintre numerele: -1,0,5,32,-32,a24 se pot scrie ca puteri cu exponentu[ 5
si baza numdr ?ntreg.
::sca o si n
Catcula!i:
a [6u. (-6)3]'z: 65; b [185: (-6)5]'z: 36; c [(-5)". (5')u]' : (-5)o';
,ert numir
d [30
. (-9)o]2 :27?; e [(-2)u.3s]'z: (-6)'q; t l-4' -2ufu : (-21'0.
a
Efectuafi:
- -4, a 12" .(-4)' . (-8)']' : (4')'; b 19' .(-3)u : 2712 : ?Ba)3;
c (-7')" : [(-49)8. 3435]; d (-5;a: : [(-5)". 25'o];
'=r-bli e (-3';oo : [(-3)" .27'ol; f (-3)" : (-3)'o + (-3)" : (-3)"
45
I
28 Compteta[i cu simboturi de inegalitate pentru a obline propozilii adevirate:
,l,,,
e (-4)"... (-4)"; i, (-5)15...(-5)"; ,. (-2)"... (+4)";
{, (-4)"... (-4)'u; ., (-7)'o ... (-7)"; ;r (-4)u...(-4)";
* (-9)"...(-9)"; t (-3)o' ... (-2)o'; , (-4)18 ...235;

j -ry ... (-27)'o; i,. -2536 ... (-125)'?5; i (-3)* ...(-7)'o;
r:r (-2)uu... (-3)"; ,, (-7)'u... (-5)uo; ,, (-6)'u... (-2)*.
Ordonafi crescitor urmitoarele numere:

AAA
a -256a, -4'", (-32)5, -a6'o; b -276, (-81)" (-243)3, -g',.
Calcu[a!i:
a [(-3').(-3100: (-9:o;1zs .?a'\; b (-4roo) . (-4'or, . (-41ror: (-L6.51);
c (-343")'u .(-2 4ot')'u : .r'")", d (-1 331)'5 :[(-121").(-110?)].

[{++e)"
Calcutali:
a [-253:5a+a6: (-2)]: (-3') +124:(-2)'- (-a5): (-7+10)'z1: (-L1);
b l(-27)^:(-95)+(-15)':(-5')l:(-6)+112!^:(-1L")-(-169)3:(-13)'l:(-7). ffir
Calculali:
a l-51' .l-25'l":l-a2'lr +;-71t"n- F75+241':l-3lt' ;
b l(-L8 + 20)'lu .l-(7 ' L1)31' : l-144: (-3')l' +l-12 + 15lF1r : (-3').
Calcula!i:
a (-2)' + (-2)' + (-2)'+ ... + (-2)50; b (-3)'+ (-3)'+ (-3)'+ ... + (-3)'e.
Calcuta!i:
a [(12o, - 3rol + 32,): (-2710) + (-!44)ts ; (-tZ"1r: (-5);
b l(27" + l-5'o + 3511 + 2517) : (-50') + (-62532) : (-125)421: (-7).
Calcula!i:
a 1. (-1)1 +2 - ?a)2+3 . (-1)3 +... + 250' (-1;"0'
b (-1)'. (-1)'. (-1)'..... (-1)'uo.
;q
Calcula!i:
t(-1)"" + (-1)"+ +... + (-1)"'"' I : [(-1)' + (-LX +... + (-1)"' ] .
Se consideri numiru[ a=(-L)" +(-1)r +(-1)r +(-1]' +(-7)/ +(-1f' . Determinalitoate vatorile
pe care [e ia o, daci x, y, z e ]i-.
38 Catculali:
*'^ (-a)'i *tn*'
(-l)'* + (-112n'*antr + + ... + (-1)'n'*'n*"
46
l - jinea efectuirii operaliilor cu numere intregi este aceeasi ca giin cazuI operaliitor cu numere
T
- a: u rale.
--:r--un exercitiu de calculcu mai multe operalii se efectueazi maiintAi ridicdrile [a putere, apoi
--
^lu[tirile siimpir!irite, in ordineain care apar, 9i apoi adunirite gi sciderite.
Orice expresie numerici ce conline doar adunlri 9i scdderi se poate scrie sub forma
--ei sume de numere pozitive sau negative. ln acest caz, nu este obtigatoriu si efectudm opera-
: .e in ordinea in care sunt scrise.
_16,ur); :.eniplu: 2-5+7 -11- (-6)=2+(-5) +7 +(-t!)+6=-L.

:^:r-un exerciliu de calcuI cu paranteze se efectueazi maiintAi catcutete dintre parantezele mici
"- ,1.
'-:unde), apoi dintre cele mari (drepte) giapoidintre acolade.
I iezo[vali ora]. Enumerali operaliile in ordinea ?n care trebuie efectuate.

3 (-2) + (-6) : (-1); 2-(-312+(-7);
t3-(-5)1.(-6)-(-1)'; 2 .{2 .t2 - (-6) . 3l}.
-,iminali parantezete care nu sunt necesare. Justificalialegerea fdcutd.
(-2)-t(-5).61; [14: (-2)] + 10; [6-(-1)]:(+7); -10 + (3'z.6).
lalculele urmitoare sunt gregite. Identificali toate gregetile:
-2-2:(-2)=-4:(-2)=2; -36 + 3' . 2 = -36 + 62 = -36 + 36 = 0;
-2 + 3. (6 - 5) = -2 +1-8 - 5 = 11; (-5)o + 3 . (2 -5) = 0 + 3 . (-3) = -e.
: {ectua!i:
-2 -3 .5; -7 + 4.(-2); -2 - 1,0: (-5);
-6-1,2:(+3); -7+(-2).(-9); - (-5) +?24: (-8);
12 - (-20) - (-2); L8 - 4e : (-1); 5-60:3.
I a tcu [a!i:
s (-6) - 20: (-2); -3 - (-2) 24: (-6);
+
-1.(+7)-50:(+25); (-8) : (-1) - (-18) : (-3);
(-34) : (-2) + (-28) : (-7); (-26): (+2) - (-11) .(-a).
cate valori[e
!'ectua!i:
AA
-5+(-2).(4-B); -L0 + (-21) .(-7); -a7 + G24) : (- t2);
6 - (-3) (1- e); B-(-28).(3-1o); L3 - (+5) :0 -a2).
47
Determina!i valoarea numericd a expresiei -3x + 5y pentru:
x=2,y=6i b x:0,y=B; x= 5, y --ai
x=-3,y=-5; e x=7,y=-9; x=-2,y=a2.
Calcuta!i:
, (-!)"' + (-1)uu'+ (-1)"'; (-1;'ou . ta1"o + (-!)'o';
,. (-t)"0'- (-1;u'u + (-1)'ooo; (-1;r.u : (-11azs + (-1;sez - (-1;tt'.
Calcula!i:
-4+ (-3) : 12 - (-6) : (-2)l+1,; 3 -2. {5 C2): (-1)lh
- 3 . 14-
.. -2 .t3 - (-6)': (-e)l - 2 '[5 - (-7)]; -5'z+ 3 :17 - ?Q: (-1)l;
(_2)' _ 2'_ (_6). (7 _ 8); 5-123 + (-7) .2 - (1 - 6)l;
, (2-5)3-23+53; (-2)' . (-4) - 3, . 12 - 3 . (-a + 6)l; '**l

[
' -(-3) - 12 - 7l : (l-21 - l-7D; -(+4) - laz-Bl:(l-2+ 5l- l-11).
I tn urmitoarele exercilii, cifrele de ta 1 [a 9 apar o singuri datd! Catcutali:

1.+2- (-3 - 4) + 5 + 6 -(-7) - 1-g; ' (+9); L+(-2) '(-3)-(-4).5 -6+7 -8'(-e);
t-2. (-3)+a +5-(-67) +8+9; -1. (-2) + 34 - (-56) - (-7 + I - e);
, l-I2l + (3 - a) + l-5 - 671- (-B - e); 91- (-5 823):647;
l-eLl-1.578:(-263); 96-1.428: (-357);
' 123+4-5+67 -89; t2 - 3- 4 + 5 - l-61 + 7 + l+891.
$tefan Smdrindoiu,,,Magia Performanlei"
',.: Stabititi dacd egatitS!i[e urmitoare sunt corecte:

' 12: (3 - 4) =a2:3 -12:4; (!5 27): (*3; = -5 - 27 : (-3);
-
3 . (-5)'= (-15)',; (-3)'. (-2o)=ea2)'.
: Calculali urmitoarete sume:
: -t+2-3+4-...-8L+82; 1 - -7 +9 -... + A21,- 1-23;
3+5
-2+4-6+8-...-118; L + 2 -3 - 4 +5 + 6 - 7 - 8 +... -160.
13 Care este probabititatea ca, alegAnd ta intAmplare una dintre urmitoarete expresii, valoarea ei
si fie negativd?
EL:e2r.15 - (-7)l; C2)(-7) - (-6) : (2 - 3);
E2=
E3 : -5 .[3 - 2. (4 - 6)]; E+=-32'13-(+9)1.
Atcituili numerici ce are valoarea -1-5 folosind numerete urmitoare, oricare din ope-
o expresie
ra[ii[e cunoscute si, eventual, paranteze:
a l-, -5,3; 3, -20,4; 5,L,4; 8, 5, -11.
15 Stabitilidaci egalitilile urmitoare sunt adevirate, pentru x=-79 999;
-2x- 5x=-7x; -3(x - 6x) + 9x = -3(-x - 7 x).
[5 Catcuta[i (-1)'- (-1;'*' - ea)"*',gtiind cd n este un numir natural par.
t? Determinafi valoarea numericd a expresiei E:2' [(-1)'-3'(-1)-]+(-1)n*2, unde n este

un numir natural oarecare.
48
' Atcdtuili o expresie numerici egali cu -20 care si conlind:
a o adunare gi o scddere; c o scidere gi o impirlire;
b o adunare gi o inmullire; d o inmullire, o impirlire 9i o scidere.
Calcula!i:
3 - 2.1e2*). (3:12 : (2s1 . 36e) - 41'7 '.233 - 35ol;
-33+ (-3;zo : (-3*) . 3 +3. (-3'9 : (8. 35+3) - 2. (-3)';

38 : (-36) +
[3-3.(-3* )+(-7u )'o i7"] :[(-9)" +7"' -(_:-5^*' ) : 5'.' :3'] ;

-1,8' -36:[2" :(-2n )' + (-9)'u : (-3 .3" )] ;
6 + 3 . [(-5* . 322)4' (571. 3'u) - (-9)" : (-3)" - 44].
- A I' llt
,lrlA
--
:: Inserali paranteze pentru a obline retalii corecte:
a-2+15.3-4=-17; b-2+3 (-4)+5=1.
- - B (-e);
:-ql.
:: intocuili literele d, b, c si d din retalia a - b .(c - d) cu numere intregi, pentru ca vatoarea acesteia
sa fie ga[5 cu:
a1; b0; c-4; d7.
:2 Dac; agi b sunt numere naturale, o>b 9i b impar, aritali cd numirul N:(-1)"+(-1)"b+
'r.
imantgi"
- (-1)"-'+ (-1)".0 este multiplut tui b.
':-:
:3 Se consideri numerele L,2,3, ...,200. Scriind unuI dintre semnele ,,+" sau ,,-" intre oricare doud
numere consecutive oblinem o expresie numeric5. Poate fi valoarea ei egatd cu 197?
Rezolvare: Fie or, e2, ds, ..., o, numerele ?n fala cdrora este scris simbolu[ ,,-".
Valoareaexpresieiesteegalicu(1+2+3+...+200)-2(ar+o.2+a3+...+o,)=20100-2(ar+
+ a2+ e3 + ... + dn), care este numdr par, deci nu poate fi egali cu 197 .
123 Se considerd numerele L,2,3,...,4500. Scriind unul dintre semnele,,+" sau,,-"intre oricare
doud numere consecutive oblinem o expresie numericd. Poate fi valoarea egald cu 1,6523?
. . -160.
,a.oarea ei
:: Scrieli sub o formi maisimpld expresii[e:

a 42401- _3.42000 _3.41eee _... _3.4roor; b 5200_ 4.51ee_4.51,ea _... _4.5100.
i'e din ope- Rezotvare: a 42007-3'42oao-4zooo(4-3)=42000. Ana[og oblinem: 42000-3.47eee-47eee,
_ 3 .41ee8 _ 4aee8,4aee8 _ 3 .47ee7 = 4rrrr, ...,4ro0, _ 3 .41001 _ 41001.
4--eee
:1. AdunAnd retaliite membru cu membru gi reducAnd termenii ce apar cu acetagi semn in membri
diferili, oblinem: 42007 - 3 . 42000 - 3 . 4teee - ... - 3 . 41'007 - 47001.
:5 Catculati' 31000 -2.3eee -2.3eeg - ...-2.3'a0.
21 Se considerd numere[e intregi X,,Xt,X3,..., xru. Dacd xr.x1.x.'.....xii+1,=0, ardtali cd
x.- + x2 + x3 + ... + xru+ 0,
"ce n este L3 Af[atiultimacifrd a numdru[ui a=(-1-)'o'+ (-2)'o' + (-3;'o:+... + (-9)'0e.
49
Catcutali:
-27+1-0-13; b (-2) ' (-7) ' (+3) : (-6).
5' in sta-
:: La autobuz se aflau 15 persoane' Aici coboard 7 persoane 9i urcd
sosireain stalia Ar, ?n
persoane 9i urcd 11. CAte persoane se aftiin autobuzin momentuI
lia urmitoare42, coboar|10
sosirii in stalia A.?
:: Calcutati:
3 [(-3)']' : (-3)" + (-2) ' (-2)' '(-2)' : (-2)^; b 100 : (-10) : (-5) + 4'(-4) + (-5)'.
Calcuteazd numerete a=(-1)'+ (-1)'+ (-2)' sib=-1'6: (-4) - 2a:?3) + 20 giapoiscrie:
opusu[ numirului o; ; modulul numirului a + b'
5 Efectuali: t-7+(-3) (-4)l '[5-6: (+2)]-11'

(-6) +2''
6 Comparali numerete o9i b, unde o= l3 - 5l l1 -al gi b =-24:
20, calculali pe o'
$tiind ci ab + ac -7 =539i b + c=
Determinali numdru[?ntreg x gtiind ca (x - 3) divide pe -9'
Catcuta!i:
* 48: (-8) : (-2) - (+18) - (-3) + (-7)'
a l-17 +121; 5; =
+(-1)'3'23'
2 Comparalinumerelemgin,undern=-11+32:?a)-e2)'gin=t2o:(-5):?4+17
3 Scrieli vatoarea de adevdr a fiecireia dintre propoziliite:
-5eN; -B > -3; 19 e Z; -l-31 = -3; -7 - (-10) < 3'
,. Scrieli numirul -]-1 ca sumi de doud numere ?ntregi, dintre care unuI
si fie pozitiv 9i cetitatt
negativ.
,r Scrieti num6ru[ 14 ca diferenli de doud numere intregi in care descdzutuI
este -10'
5 Catcutali: -2L-2'{!5+4'[10 - (7 - 5)'(-3 +6)]]+100'

6 Fie A = mutlimea numeretor intregi care au modutul egal cu
7 sau cu 16. Scrieli cel mai mic ele-
ment atmutlimiiA.
.. Scrieli etementele mutlimii Dru o Dro.
., Calcutali media aritmeticl a numerelor:

a=K-q)i),: (-4)u:23,b=(-7)5.(-7)12: [(-7)']u+139i c=L-2+3-4+5-6+"'+19-20'
'i
Catcutati:
7 .11.0 + (-3) . (+5) - (-11)l + 41; * le7)'. (-r - 6)' . (-5 - 2)t1s : (-T)0,.
2 Fie mullimeaA ={x e Zllxl= 6 sau lxl = 7 sau lxl = B}. Existdin mullimeaA doui
etemente a cdror
diferenld si fie egatd cu t-5? Justificali rdspunsu[.
Stiind ci ax + ay - 9 =Bt gix+y= - 3, determinatio + 5.
Ca[cuta!i:
441, - (-15)' - {L + 2. [-3 + (4 - 10)]] . (-2) + 6; [(+5)']' : [(-s)o]u + (-1;zoro - (-+r1o
:a 5. in sta-
'.romentul ,ntele multim it o
' ={x.zl t4 .z\
t lx+S-"-J' .
Suma unor numere intregi consecutive este 41. Catculali cAte numere sunt adunate, dacd
numere pozitive sunt cu doud mai multe decAt negative.
r - (-5), Adunali opusu[ tui -18 cu moduluI tui +13 si apoi scddeli opusu[ lui 7
- 21,.
: ''e:
Rezolva!i cerin!ete.
Comparali numerele o si b, unde o = (-3)r, si b = (-4)ro.
Scrieli numiru[ -9 ca sumi de doud numere negative.
Scrie!i:
patru elemente ale multimii M.r;
elementele mutlimii Dro r t D-ro.
2 Rezolva!i cerin!e[e.
Dali 3 exemple de numere intregi pare cuprinse intre - 5 gi g.
Catcutali 3 . (-1) + 4. (-l)'z- 5 . (-1;. + 6. (-1)a.
_l ! :: aa
ZJ.
comparalinumereleogib,undea=-44:(-11)+6:(-3)+1.(-5)sib=7 (-3)+(-B),:(+2)u-t3.
Produsul a 10 numere intregi consecutive este ega[ cu zero. Care poate fi valoarea maximd
a sumei cetor 10 numere? Dar valoarea minimi?
.:etStalt
Calcula!i:
44 + 2. {-1-3 + 2. 154 : (L4 -23) - (-8) : 2l} - 1j_. (-3);
11,4 - 9l+ 5 . l-31 - 127 - t9l.
6 Catcula!i:
-;c ete-
[(-11)']' : (-11)10 + (+3)'a : [(+3),]u;
-256 + t4 . (-2) + (-10), + 441, : (+21).

, Rezolva!i cerin!ete.
1- )ll Scrieli numdru[ 12 ca diferenld a doud numere negative.
Catculali in doui moduri: (3 - 7t). (j.4 + 50).
FigH pentru liut individuat
:
Numele gi prenumele: 'j
Ctasa a VI-a:
Tema I.2. tnmullirea numerelorintregi. tmpirlirea numerelorintregi.

Puterea unui numir intreg
(1,5p) r Comptetali spa!iite punctate, astfetincAt si ob!ine!i afirmalii adevdrate:
a Produsul numerelorintregi -7 9i +B este ega[ cu
b CAtutnumeretorintregi-28 si-4 este egatcu
c Pdtratul numdrului intreg -6 este egal cu
(1,5p) 2 Pentru fiecare dintre enun!urite urmitoare, daci enuntuI este adevirat, incercui]i titera A,
in caz contrar incercuili titera F.
a Rezultatul calculului (-2 - S;' : (-5)u este ega[ cu 25. A F
b CalcutAnd (-2 - S;': (-59 oblinem 25. A F
c Divizoriiintregi ai numirului 15 sunt -15, -5, -3, -1, +1, +3, +5, +15. ,is F
(2p) g in coloana A sunt enumerate produse, iar in coloana B se gisesc rezultatele acestora,
dar scrise intr-o altd ordine. Asociali fiecare produs cu valoarea sa corectd. (putefi
realiza
aceste asocieri determinAnd semnuI rezuttatutui, uttima cifri a produsului sau estimAnd
ordinuI de mdrime al rezuttatutui.)
i--'--
I
A
I
l
B
(-73) .(+aB)
I -49
(+82) .(-56) 2 +49
(-3 626) : (+7 4) 3 -3 504
(-7)',
4 -4592
5
(-3 025) : (-55)
6
r
!$ $]8 rtryfi *rs #v#f,,ilar{
(2P) Catcula!i:
a (-6 + 2)'- 80 : (-!2 - 4) + (-21,u : (-2),r;
h -62 -24: [3u' : (- 3' )' +(-9),, : (-3.3o. )] .
* Fie muttimea 4={r. zl 9 .z\ 9i B={xeZl6i xsau 4ix}.Determinati cetedoud

I lx-3 )
mutlimi 9i calcutali A o B.
Timp de lucru: 50 de minute. Se acordd 1 punct din oficiu.

ffi*ua$i! ?* ffi. O egalitate in care apare un termen necunoscut (notat de reguld cu o literi, cel mai
adesea x) poartd numete de ecualie. Numdrulx se numeste necunoscufo ecualiei.
A rezolva o ecualie in mu[!imea M cZ (numitd domeniul ecualiel inseamna a determina (af[a)
toate valorile x e M care verificd ecualia (egatitatea) dat5. Aceste valori se numesc so/ufii ate
ecualiei, iar mu[!imea [or se numege mullimea soluliilor ecua[iei si se noteazd, de reguld, cu S.
Pentru a rezolva o ecuatie, vom izola necunoscuta intr-un membru al egatitdlii (de reguli in mem-
bruI stAng), apticAnd proprietilite operaliilor cu numere intregi care pistreazd relalia de egalitate.
Astfe[, transformim ecuatia dati?n ecuatii echivalente, adici?n ecuatii ce au aceeasi multime
de so[u!ii.
Se pot obline ecua!ii echivalente prin urmdtoarete metode:
'L adundnd sau scdzdnd din ambii membri ai ecualiei acelagi numir (ceea ce este echivalent cu
a transfera un termen dintr-un membru atecualieiin ce[6[alt, transfer ce esteinsolit de schim-
barea semnului termenului respectiv);
fi inmutlind sau impirlind ambii membri ai ecualiei cu acetagi numdr nenu[.
Exemple: 1" 54 + x= 13. Scidem din ambii membrii 54 gi scriem:

e doud 54 + x =l-3 | -54 e 54 - 54 + x = !3 - 54 a x= -4L.
2 15 + 2x=9. Scddem ?n ambii membrii 15 si scriem rezotvarea:
t5 + 2x= 9 | -15 e 2x = 9 - 1,5 e 2x = -oi.
impirlind acum ambii membri ai ecualiei prin numdrutintreg nenu[ 2, rezu[ti:
2x = -6]i :2 e x= -6 :2 a x= -3.
Existi ecualii care nu au nicio sotulie.

Exemplu: Rezotvali in N ecualia: -3 . (2x - 6) + 1, = 25.
Rezolvare: -3 . (2x - 6) +t=251-r o 4. (2x- 6) = Z+l:(-3) + 2x- 6 =-81+6
o 2x = -21:2 o x = -1- e N. Agadar, ecualia nu are sotulie.
Existd ecualii ?n care pot apirea mai mutli termeni necunosculi (necunoscute), notate, de
regu[i, cu x, y, z etc.
Exemplu: Rezolvali in mu[limea numerelor ?ntregi ecualia: xy + 3x + 2y = 1.
Rezolvare: Avem xy+3x+2y=t o x(y+3)+ 2y=11+6 e x(y+3)+2(y+3)=7 c>
e (x + 2)(y + 3) = 7. Deoarece D7 = {+1, +7}, avem urmitoarele situatii:
x+2 -7 -1, 1 7
y+3 -t -7 7 a
x-9 -3 -1 5
y-4 -10 4-2

Problema admite patru sotulii: (x, y) e {(-9, -4); (-3, -10); (-1, 4); (5, -2)}.
1 Precizali domeniuI fiecirei ecualii:
a 2x-1,=-9,x eZ; b x+1-=-9,x e{-6,-7,_g,_g,_]:O}.
Scrieli o ecuafie echivatentd cu 2x - 3 : -1, oblinuti prin:
a adunarea numdrului 2 ta ambii membri ai ecualiei;
b inmu[lirea fiecirui membru cu 5;
c transferarea termenutui -3 in membruI drept.
Stabitili care dintre ecuaf iite urmdtoare sunt echivalente cu ecuatia x
= -4 gi descrieli procedeul
prin care au fost oblinute:
a 2x=-B; b x+4=I; * x+4=O; A x_2=_6; w 4=-x,
Stabiti!idaci:
a ecualia -3x = -9 are in N solutia x = 3;
h ecualia x - 1 = -5 are in N solulia x = -4;
c solulia in Z. a ecualiei -x + 6 = 6 este 0.
Ecuafiite din cotoana A au ca domeniu mutfimea numerelor intregi.
v
Asociali fiecare ecuatie cu
solulia corespunzitoare din coloana B. '"
A B
a x-5=-1 1-3
b x + 4=-t 23
c 2x= -6
3-5
4+4
d x: (-3) = -1
55
6 Rezolvali ecualia -2x + 3 = -7 in mutlimea {-1,, +4, 5, _T!.

AA n
in mu[!imea numeretor ?ntregi ecualiite:
7 Rezolva{i
a x+5=-4; b x+6:-3; c x+2=-9; d x_L=_4;

ex-8=-2; tx-6=2; gS=-4+x; h7=x+1,Ai
i -3=-L+x; ;2x=-4; k 5x=-20; i -Ax=gi
r;', -9x=27; * x:3=-4i :: x:(-2)=-g; :.t x:(_g)=2.
Rezolva!i in mut!imea numerelor ?ntregi urmrtoarere ecua!ii:
:r 2x+1,=-7; ri 3x-1"=-1_3; .: 2x+15=5i :,:2x+10=0;
i:: 3x+24=O; ;;, -2x+1,=-7; ,,:
-3x +L=_14; t:: _gya!=!.
i, 3+2x=-7; i 5+2x=-1_L; = 6+3x=-54; t 1,+9x=_g9;
,,,: 1-2x=-7; ,t 5-4x=-3; ,., !-6x=_Ll-; ;, L_Sx=_1,9.
tr,A
Rezolva!i in Z ecualii[e:
,2x+5=x+6i b 2x+12=x-6i 3x-a=x+9i
,4x+9=3x+17; e 2x-5=-x+7i , 4x-12=x+6i
2x+9 =7 +x; h 4-3x=x+12; ' -x+7 =x+21;
3-2x=-x+6; k 6+3x=-54+x; ' 1-+9x=-89 -x.
Rezotvali in Z acesle ecuatii :
2(x-3)=-6; b -4(x - 2) =t2; -3(x+ D =-6;

. -7(x - 3) = -14; e 2(2x - 3) = -10; 3(2x-3):-39;
3cedeul 2(x-B)+4=-6; h -5(x - 3) +7 :2; -6(x+7) +3x=-42.
11 Rezolvaliin Z:
a lxl=4' b lxl = 18; c lxl=O; d l3x-2l=L; lxl : -1;
f lx-31=Q; g lx- 4l=2; h lx-51=1; ilx+21=11; l2xl:B;
k lx+31=l; t lx+71=9; m l3xl=27; n l2x+ 1l= 5; l-xl:7.
Determinali numirulintregxgtiind ci mullimeafr={-!A,-tO,*9,...,x}are 24de elemenie.
Scrieli o ecualie cu necunoscuta x care si exprime relalia din enun!.
latie cu 13 Determinali n e Z gtiindcd intre n 9i numirut 24 sunt exact 37 de numere intregi.
L4 Dimensiunile dreptunghiutui din desenuI aliturat sunt exprimate

in centimetri. Determinati x Stiind ci aria dreptunghiului este
egale cu 21.0 cm2. -5x
1-4
rs in desenuI atiturat este reprezentat un pitrat a c6rui arie este

x+ 24
egali cu 225 m2. Determinali x 9i y.
y +23
lll
,lArl
15 Daci y = -6, rezolvali in Z ecualia -2x + B = 3y.
17 Rezolvaliin Z ecua\ia -x + 4y = 4, gtiind ci 2y + (-3)' (5 - A) = (-5)'.
18 Determinali numerete intregix gi y pentru care:

a xy=-8; b (2x+!).y=42; c (x - 3)(y+ 5) = ZS.
19 Determinali numirulintregx, gtiind ci x(x - Z) =t5.
20 Rezolvaliin Z ecualia l2x +61 + l-5x - 151 = 0.
21 Rezolvali in Z ecualiile urmitoare:

a (-2)3'*a = -2; b (-212'*z : -32; C 3-2x+5 - 27.
qn
22 Rezolvali in Z ecualiile urmitoare:
a 3x+2xy=5; b 2xy-x=3; c 4xy + 3y = -11-.
23 Rezolvaliin Z ecualiile urmitoare:
a 2* + 5x2y = 49' b 4*y - 3x2 =25; c 8xy2 - y' = 63.
24 Rezolvaliin Z ecualia: x' - 3x - 28 = 0.
25 Rezolvaliin Z ecualia: lx' + xl + lx' - xl = 98.

26 Rezolvaliin Z ecualia: lx+ 2l + ly - 3l = 2.
58
i.1-0
-11.
53. Sd analizdm tabelulde maijos.
Masa unui pachet este cel mutt egald cu 2 kg. x<2

lnitlimea unei case este celpulin egat6 cu 5 m. x> 5
Grosimea uneicirli este mai micd de 3 cm. x<3

Propoziliite din cotoana din stAnga se referl [a anumite mirimi (masa, initlimea, grosimea),
care pot fi caracterizate, aga cain coloana din dreapta, prin anumite relalii matematice. Aceste
relalii sunt alchtuite din doi membri separali printr-un simbolde inegalitate, conlin un termen
necunoscut, notat prin [iterax, gise numesc inecualii.
Orice inecualie are una dintre formete:
S(x)<D(x),xeM. S(x)>D(x),xeM. S(x)<D(x),xeM. 5(x)>D(x),xeM.
S(x) este membrul stAng a[ inecuatiei, D(x) este membru[ drept, x se numegte necunoscuta ine-
cualiei, iar M este domeniulinecualiei (mutlimeain care ia valorix).
A rezolva o inecualie in mu[!imea M c.Z (domeniul inecualief) inseamnd a determina (afta) toate
valori[e x e M care permit ca inecualia (inegalitatea) dati sd devinl o propozilie adevirati. Aceste
valori se numesc sotulii ale inecuaiiei, iar mu[!imea lor se numegte mullimea soluliilor ecualiei
gi se noteazi, de reguti, cu S.
Pentru a rezolva o inecualie, vom izola necunoscuta intr-un membru at inegatitilii (de reguta
in membrul stAng), apticAnd proprietdlite operaliilor cu numere ?ntregi care pdstreazd retalia
de inegatitate. Astfe[, transformim inecualia datdin inecualii echivalente, adiciin inecuatii ce au
aceeagi mu[!ime de solu!ii. Acestea se pot obline prin urmdtoarele metode:
":. adundndsauscdzdnddinambii membriai inecualieiacelagi numir(ceeaceesteechivalent
cu a transfera un termen dintr-un membru a[ inecualieiin cetilalt, transfer ce este insotit de
schimbarea semnului termenului respectiv);
,. tnmullind sau impdrlind ambii membri ai inecuatiei cu acelagi numdr pozitiv, pistrAnd sensul
inegatitdtii;
:,, 'inmullind saulmpdrlind ambii membri ai inecuatiei cu acelagi numir negativ 9i schimbAnd
sensulinegatitilii.
Sx*:trg*4.*:
a Rezolvaliin N inecualiax- 6<-1-.
. x-6<-11+6 Separdm necunoscutain unuI dintre membrii inecuatiei.
. x<-L+ 6 <+x< 5 Efectudm catculelein fiecare membru a[inecualiei.
. S = {0, 1,2,3, 4, 5l Scriem mullimea soluliitor, linAnd cont ci x e N.
Rezolvali in Z inecua\ia 2x + 5 > -7 .
2x +5 > -7 e 2x> -1'2 ex' -o]= x e {-5, -4, -3, -2, -L, o, 1,, 2, 3, ...}.
xeZ )
4(l
1 Ategeli inecualiile dintre urmitoarete propozilii cu variabitd:
a x+5>-2; b 2x<-24: c x-3=4;
d x+6>-2; e x-1-+-5; t -x-2<-5.
Determina!i domeniul fiecirei inecualii:
a 3x-7 <-9,x eZ; b x+L>-5,x eZ_;
c -2x<-10,xe N.; d x+3 >-t;x e {-6,-5, -4,-3,-2,-U.
Ategeli inecuafiile care au ca solulie numiru[3:
a 2x+ 1>2;xeN; b -2x<-6;xeZ; x+2>L,x eZ_.
Reprezentali pe o axi a numerelor segmentul sau semidreapta ce conline punctele corespunzd-
toare numirutuix, gtiind cd:
a x>6; b x<-2; c x>1; d x>!gix<5; e x>-3gix<0.
Formulali inegalit5li care sd exprime retalia dintre numdrulx si cetetatte numere reprezentate
pe axd:
2x5
5 Enumerali valorile intregi ale numirului x daci:

AA
a x>-49ix<1; b x> 1 9ix< 8; c x>-Lgix<3.
Scrieli folosi nd si m bolu ri retalii le di n u rmitoarele en u ntu ri:
a Numirulx este cel mult egal cu 6.
b Numirul x este cel pulin egal cu 3.
c Numdrulx este strict mai mare decAt -2.
d Numirulx este strict mai mic decat 10.
Care dintre numerele !, -2, 4, -3, 0 sunt sotulii ate inecualiei 2x * 5 < 0, ce are ca domeniu mu[-
timea numerelor intregi?
Rezotvafi in Z inecua!iite:
a x+ 1< 5; b x+1<-3; c x+3<2; d x+4>t;
e x-3>-5; t x-2<-5; g 2x<6; h 3x>-12;
i -x< 5; i -x> 5; k -2x<L0; 1-4x<!2;
m x: (-6) <2; n -x: (-1-) > 5; o x: (-2) > 5; p -x:3<-4.
60
Rezotvali in Z inecualiile:
a 2x-1->7; b 2x+3>-9; c 3x-1>B; d 4x+1,<9;
e 5x- 9 <-24; f 3 + 4x>7; g 6+2x>0; h -5+3x<-B;
i 2x-7 >-19; i -11+12x<-23; k 1,-7x>-20; 1 3-4x<7.
Rezolvali in Z inecualiile:
a 2(x- 1)<-6; b 3(x+ 1) < -18; c 4(x+2)>-8;
d 2(x+B)<-10; e 5(x-1)<0; t 2(x+ 5)+3<-9;
g3+2(x+2)<5; h t+4(x-l)<-7; i 5(2 + 3x) < -5.
Rezolvali in Z- inecualiile:
a 3x>-80; b 5x <1-; c 2x<-3; d 7x>-10;
spunze- e 3x+ 1,> -!2; f 5x-2<0; g -5x+ 12>-2; h 3(2x-!)<x-1,4.
13 Care din numerele -2, 6, -8, !2, l-5, -18 sunt sotutii ale inecualiei lx - 2l < 9?
s0.
zentate
14 Scrieli fiecare dintre mullimite urmitoare punAnd in

AAA
evidenli o proprietate caracteristici a ete-
mentelor sale:
a A = {-2, -3 , -4, ...1; b B : i1, 2, 3, 4, ...}; c C= {-1, 0,1,2,3, 4}.
15 Determinali numerele intregix care verificd relalia:
a lxl<4; b lxl<3; c lxl> 5; d lxl>2;
e lxl <-4; f lxl > -5; g lx+11<6; h lx-tl<4;
il2xl<8; i l3xl < 4; k l-x+1ll<4; I l-x+31>5;
m l2x-11<7; n 11+3xl<6; o 12+Sxl<1,4.
Rezolvali in Z inecualiile:
a l2x+61+l6y-421<O; b l2x+6ll+l6x-421<0;
c lx'+Sxl+ly2-yl<0; d lx'-7xl+lf +4yl<0;
e lx+ 2l+ly-71<1; f l3x - 2l + l-15x + 101 < 0.
Rezolvare: a Deoarece l2x+61>0 gi l6y-421>0, pentru orice x, y ez, rezulti cd
U MU[- l2x+61+l6y- 421>-0. Din ipotezd, gtim ci l2x+61+l6y- 42i|<O 9i, apticAnd proprietatea de
antisimetrie a relafiei de inegalitate <, rezulti cd,l2x + 6l + l6y - 421= g, retalie care are loc atunci
cAnd l2x+61=0 gi l6y-qZl=0. Ca urmare, 2x+6=0 gi6y- 42=O,de unde se oblin soluliite
(intregi!)X=-3 giy=7.
Observalie: Proprietatea de antisimetrie a relaliei de inegatitate ,,(" spune ci, dac6 a, b e Z
astfelincAt o < b 9i b < a, atunci a = b.
7t Determinali perechile de numere ?ntregi (x, y), pentru care l.rd - yl + l1V - 2561<2.
+.
t8 Determinali perechite de numere intregi pozitive (x, y), pentru care.rrf - f <30.
51
Reamintim etapele care se parcurg in rezolvarea problemetor cu ajutoruI ecua!iilor sau
inecua!iilor:
stabi[irea necunoscutei 9i notarea acesteia;
scrierea datelor 9i retaliitor din problemi pAni [a oblinerea unei ecualii sau inecualii;
rezolvarea ecua!iei/inecua!iei;
interpretarea sotu!iei 9i formutarea rdspunsului [a probtemd;
proba.
Exersare
Un numdrintreg adunat cu dublulopusului sdu este egalcu 7. Determinali numirul.
Din numdrulintreg o se scade 8 gi se obline un numir pozitiv mai mic decAt 5. Care poate fi
numirulintreg o?
Ce temperaturi a fost pe 10 ianuarie [a ora 5 dacd pAni ta ora 7 temperatura a mai scizut cu 2 oC,
in urmitoarele 4 ore temperatura a crescut cu 6 oC menlinindu-se apoi constanti timp de 5 ore,
pentru ca pdni [a ora 23 si mai scadd cu ]-0 oC gi astfe[ [a ora 23 termometrul si arate -13 oC.
La un concurs de matematici se dau spre rezolvare 7 probleme. Pentru fiecare probtemi rezo[-
vatd corect gi comptet se acordi 7 puncte, pentru fiecare problemi gregiti sau rezolvati incom-
plet se scade 10 puncte, iar pentru fiecare probtemi neabordati se scade un punct. Andrei a
oblinut [a concurs 1-7 puncte. Cite probteme a rezotvat corect?
Trei copii s-au agezat [a o masd cu toate economiile sau datoriile acumulate in ultima [uni:
Bogdan a economisit 83 de [ei, iar Mircea are o datorie de 14 [ei. Despre economiile sau dato-
riile Nicotetei nu gtim nimic. $tim insi cd ei au cumpdrat de 30 de tei dutciuri 9i rechizite 9i au mai
rimas cu 4l- de [ei. Determinati ce economii sau datorii a avut Nicoleta.
Consolidare &*
s&#&
5 Un numir se dubleazi, iar din rezultat se scade 17. Rezultatu[ se inmu[leste cu 4. Din nou[ rezu[-
tat se scade cel mai mare numir natural de o cifri si se obtine ca rezultat 2OAL Determinati
numirul.
? Se gtie cd adunind 6 numere ?ntregi consecutive se obline ca rezultat -3. Pot f i determinate cele
6 numere?
8 Suma unor numere?ntregi consecutive este27. $tiind cd printre ele sunt 7 numere negative,
determinali cAte numere pozitive sunt.
9 Fienumerele2,3,l0gi13.Cenumirtrebuieadunattaacestepatrunumerecasddeviniterme-
nii unei proporlii?
62
cAti cdtitori s-au urcat ta prima stalie de autobuz daci ta a doua au coborit
2 si au urcat 11,
la a treia au urcat 8 9i au coborAt 5, iar [a urmitoarea au urcat 9
si au coborAt i+, n.,or"n, in care
se aflau in autobuz 22 de citdtori?
11 Suma a doud numere, dintre care unuI negativ

9i unut pozitiv, este 7. Gisiti numerete gtiind
ci suma modulelor lor este egati cu 47.
rI SdU L2 Ce sumd trebuie scizuti de trei ori din suma 2 730 + 54 pentru a obline ca rezultat numdrul 2011.?
13 Suma a doui numere este 50. Determinali numerele, gtiind cd primut este
de 2 ori mai mare
decAt a[ doilea mirit cu 61.
rq CAte numere intregi pot fi puse in tocut lui x astfetincAt si fie corectd scrierea: 1,4 + lxl < 42 + 3?
15 Determinali un numir gtiind ci adunAndu-t cu dublutsiu, cu triptut s6u, cu jumitatea sa si cu
sfertulsiu se obline -54. '
- -'
15 in a doua cimard se afti de trei ori mai multe borcane decAt in prima.
Dacd din a doua cdmari
se iau 25 de borcane 9i se aduc in prima cimari, atunci?n ambete cimdri
se aftd acelasi numir
de borcane. CAte borcane au fost ta ?nceput ?n prima cdmari?
17 ce numdrintreg putem scddea din 2011 pentru a obline ca rezultat un numdrintreg celmult egat
cu 425?
oate fi
t2oC,
r5 ore, 18 Ce numir intreg trebuie adunat [a fiecare dintre numerele
AAA
-3, 7 9i 2 pentru ca media aritmetici
3 0c. trei numere oblinute sd fie egatd cu -2?
a celor
rezo[- 19 Media aritmetici a patru numere este 23,5. Gisili at patrutea numir gtiind ci media aritmeticd
:rcom- a primelor trei numere este 40.
rdrei a
20 Determinali doud numere ?ntregi despre care gtim ci au raportul egat ., f, ;i suma egald cu -56.
Iu nd:
dato- 21 Pretut unui obiect este de 280 de tei. Dupi o reducere, prelutsiu a
devenit 23g de tei. cu ce pro-
ru mai cent s-a ficut reducerea de pre!?
22 suma a2011, numere intregi consecutive este zero. catcutati:

'ez u [- a produsulnumerelor;
rina!i
b suma modulelor tuturor acestor numere;
c suma pdtratetor tuturor acestor numere care au modutut mai mic decat 5.
l cete
23 Fie mu[!imite A ={x e Zl-2O<x< -10} B={x . Zllxle 9, 1O}}.
9i {8, Se alege un element a din
mullimeaA 9i un element b din mutfimea B.
rtive,
a Calculalivaloarea minimia tuio + b,a_ b,a.b,b:a.
b Care este valoarea maximi a tui o - b?
rme-
c ln care dintre cete doud mutfimi se afld sotulia ecualiei:
7x + (-5)2 = (-2), + 5 - (- ) . eD?
63
IESIUT T
I ,rnt - t <tll?
t5) -r,r,l,u,a}
Care dintre elementele mutlimii {r,0, sotulii intregi ale inecualie i 2x
, Rezotvaliin Z ecualiile:
5x-L 4
3x-14=x+6;
2
3 Dubtutunui numir micgorat cu 47 este ega[cu num5rulmdrit cu 13. Determinali numiru[.
+ Stabititi cu care dintre ecualiite de mai jos este echivalentd ecualia x - 2,3 = 2,7:
a 4x+1-3=33; b -2x+!1,=4L+x; , '*5 = L5-2x .

2
ll-l
Determinali etementele mullimii A=1x ' .Zl =J - .Zl .
t l2x+L )
i=* 1n prezent, tatd[ are 32 ani, iar fiut B ani. Peste cati ani vArsta tatilui va fi de trei ori vArsta fiutui?
:: Suma a gapte numere intregi consecutive este -7. Aflali numerete.
Test*[ 2
3 Rezolvaliin Z ecualiite:
a 2,1-x-13=-44; b l5x- ll=21..
2 Determinali numdrul care inmu[!it cu 4 dd acelagi rezultat ca atunci cAnd it adundm cu 36.
3 M-am gAndit [a un numir pe care t-am adunat cu 3. Am inmutlit rezuttatulcu 4. Din noul rezuttat
am scdzut 2, iar diferenla oblinuti am impirlit-o [a 6. Am oblinut astfe[ numirul [a care m-am
gdndit iniliat. Care este numdrutla care m-am gandit?
Rezo[vali inecualia 7 x - 1- < 4x + !L, x e Z.

(ttll
Rezotvali in z ecualia: s.] s* + t*zl i- olll +fi a6
L |L \3 = .
)))
6 Scrieli numerele intregi negative mai mari decAt -8 care sunt sotulii ate inecualiei x +7 <3.
7 Se consideri numereleintregi: (x- 1), (x - 2),(x- 3), ..., (x - 2010).

:, Pentru x=t25,calcu[a!i produsuI numerelor.
r, Aritali cd produsulnumerelor este acelagiatAt pentru x= 0 cAt 9i pentru x=2011.
I ?*=Eui 3
3 Rezolvali ecualiite si spuneli care dintre ele sunt echivatente:
= 5x-3=x-23i
2 Determinali
3 Rezolvali in
5. (2-x) +7 =9 -7x;
numiruI care adunat cu 103 este egal cu triptut siu micgorat cu 21.
Z inecualiile:
4x-2(x-3)=10+(x-9).
= lxl<3; Lz 2(x-4,5)<x+1.
1. <tt? .: Scrietielementele comune mutlimilorA 9iB unde
o={*.ul,rl?, .zl ei6={x e zl-5.x- 1 < 3}.

I I3x+1 )'
:., Suffio a doui numere este 306. Dacd ?mpdrtim primut numir ta at doitea se obtine cdtut 3 si
restu[ 22. Determinali primuI numir.
= CAli puielide brad s-au plantat pe un teren daci adunind 400 la35o/o din numirultor obtinem
6 700 de puieli?
2x. ': Fie nurnerele intregi n - 5, n + B 9i n. Calcutali produsul acestor numere ?n cazul cAnd suma lor
este egald cu -6.
?':r:-tt:,1L 4
f iu tui?
.:. Rezolvaliecualia ax= b + 53 pentru:
a=[(-21,'t1z:(-2)', +(-5).(-2)r+(-1;ro,ogib=(1 -2+3-4+5-6+...+9-10)+(+31)_(_5),.
,: Rezolvali ecuafiite urmStoare gi apoi subtiniali-o pe aceea care are sotulia situati in mutlimea
{-3, -2, -1_,0,3_,2,3, 4,5}.
; 5(x-6)+8 =2x-400:10r; '!, (-4),-35+x= 3(x-L2)+7; . t(I=') =4x-(-6),.
10
; Rezolvaliin Z inecualiile:
;t (-2)2x-7>(-100):(- ); * lxl<2.
rzu [tat : Determinali numdruldespre care gtim cd, atunci cAnd dubtutsiu se mdregte cu opusuI tui-10,
m-am rezultatul se inmullegte cu -3, iar produsu[ oblinut se aduni cu modutul [ui -20, se obtine un
rezultat cu 46 mai mare decAt numiruI inifiat.
:: Fien numirnatural. Rezolvaliecualia 4x-(-11^tr= 5.(-1),*2- (-3), .(-2)r.
L Fie ecualia 3x-7a=23 - (-L)0.

Rezolvali ecualia pentru o = 2.
=
i.r Pentru x = 5, determinali pe o.
i C0te solulii, numere intregi, are inecuaf ia: -3 < 2x + 1, <7?

Figi pentru portofotiul individual
Numete si prenumete:
Ctasa a VI-a:
Tema I.3. Rezolvarea unor ecualii?n mullimea numeretor ?ntregi.

Rezolvarea unor ecua[ii in mullimea numerelor intregi.
Probleme care se rezolvi cu aiutorut ecualiilor sau al inecualiitor
(1,5p) ?" completafi spatiite punctate, astfetincat sd oblineli afirmalii adevirate:

;+ Solulia ecuaf iei 3x - 4 = -19 este numirulintreg ............... .
tu Multimeasoluliilorintregialeinecuatiei-4<x<3esteS=t..... ..........................).
gi Numerete intregi negative x, pentru care avem x) -3, sunt ............... .
(1,5p) * Pentru fiecare dintre enunlurile urmdtoare, daci enunluI este adevirat, ?ncercuili litera 4.,
in caz contrarincercuiti litera i*.
rr Sotulia ecualiei 3x - 4 =x - l2estex= -4. AF
** Daci x'z : 9, atunci x e
{-3, +3}. AF
c Propozilia -B > -10 sau 18 : (-5) este adevirati. AF
(2p) Ecualiite din coloana A au ca domeniu multimea numerelorintregi. Asociali fiecare ecualle
cu sotutia ei din coloana B.
A B
a x-3=-8 r-B
2x+ 4:-2O - x 3" -9
.s -5
= +36
l
-4x
4+3
i
d x: (-3): -1
;i s5
18:(-x)=-9
62
*... :
'i
(2p) Rezolvali in mutlimea numerelor intregi:
a l2x-a2l+l3y+151=6'
b 3(x-1)<5x+1.
(2p) s intr-un grup sunt 28 de elevi. Daci din grup pleaci patru biieli, atunci numdrul fetelor
devine de trei ori mai mare decAt at biielitor.
CAli biieli 9i cAte fete erau iniliat ?n grup?

Tema: Numere intregi
,4.tii+'- *:ti,ii:::
Localitatea Bdite Fetix este, in prezent, cea mai mare staliune batneari cu
funclionare permanentd din RomAnia. Aceasta se af[5 ta B km de Oradea.
Prin releaua extinsi de hoteturi, Biite Fetix oferi 7 000 de [ocuri de cazate,
bazine deinot, gtranduri acoperite sau in aer [iber, siti de jocuri mecanice,
terenuri de sport. Apete termate de ta Bhite Felix sunt folosite pentru tra-
tarea afecliunilor reumatismale, neurologice centrale 9i periferice, postrau-
matice etc.
Bdite Fetix
Apele termale de ta Biite Felix au temperaturi cuprinse intre

20 gi 49 grade Celsius. La aproximativ 131 km de Oradea se
afli Pegtera Scdrigoara. Aceasti bijuterie naturali a Munlilor
Apuseni addpostegte ceI mai mare ghelar subteran din RomAnia
feteIor gi at doilea din [ume. Ghelarulde [a Scirigoara are un volum de
75 000 m3 de gheali. Temperatura aerului din pegteri variazd
intre -14o 9i +5o Celsius.
Pestera Scirisoara
Diferenla dintre cea mai ridicatd temperaturi a apei termate de ta Bdite Fetix 9i cea maijoasi
temperaturi din Pegtera Scirigoara este egati cu:
a 63 oC; b 19 0c; 44 0C; l_5 0c.
Daca ar fi posibilsd topim ghelarul de ta Scirigoara, am obline o cantitate de apd egali cu:
=i
a 75000 t; b 750 kt; : 7 500 kt; 75 000 000 t.
F*n{:::"r a ::*spra*d* 3a * 4, eit*ryt* rar:-:a****aai t*xt:

**r€::$*3* 3
Pegtera Urgilor este situati ta o distanli de 85 km de Oradea.
Numete pegteril se datoreazi numeroaselor fosile de urgi
de cavernd descoperite aici. Pegtera era un addpost pentru
aceste animale, acum 15000 de ani. La bitrAne!e, ca multe
alte mamifere (de exemplu, elefantuI african), ursul de peg-
teri se retrigea si moari in acelagi loc ca 9i strdmogii sii.
Pegtera Urgilor este singura pegteri din RomAnia amenajatd la
standarde internalionale gi este unici prin densitatea fosilelor
ursului de pegterd. Pegtera Urgilor de ta Chigcdu nu inceteazi Pegtera Ursilor
si uimeasci atAt turigtii, cAt 9i oamenii de gtiin!5. Cu o lungime
de 1500 m, pegtera se compune din galerii aflate pe doud nivele: prima galerie, cea superioard,
in lungime de 488 m, poate fi vizitati de turigti, iar cea de-a doua, tungd de 521 m, este rezervati
cercetirilor stii ntif ice.
, Scrieli mut!imea divizorilorintregiai numiruluis, unde s este [ungimea galerieisuperioare.
+ CAt [a suti din lungimea pegterii poate fi vizitati de turigti?
Fi*;r;.;:1":.;.tr*=3:a;*il*i;;r.-'trl*'.r.;,.,i.':.ril+r.rt-+l.i: i:i,,-,.i.:-.r..r...,,
Sta!iunea Biite Felix este renumitd 9i prin [acurile cu nuferi populate cu broaste testoase 9i pegti
exotici.
-q. intr-unuI dintre lacuri existi 24 de nuferi speciali, fiecare avdnd aria egali cu 0,25 m, gi propri-
etatea ci igi dubteazi suprafala frunzei intr-o siptimAnd. in cite zile vor acoperi acegti nuferi
luciuI apei lacutui respectiv, gtiind ci [acuI are o suprafali de 1,,92 ari?
i
Forme de scriere a numerr
Un numir x se numegle numdr ralional dacd existd o pereche de numere

intregi(o, b), cu b+0, astfelincAt x=f. rVrtlirea numerelor ralionale se noteazi
cu Q 9ipoate
b ')
tl
fi definiti astfet: Q=1 x l= o, O eZ, b +0, astfelincat x =+f
rrrsqvrrv"<
bJ
ll
Are loc incluziunea N c Z c Q.
0. = Q \ {0} este mullimea numerelor ralionale nenule'

pozitive, iar Q- mullimea
a = A_ u {0} u e., unde e* reprezinti mutlimea numerelor ralionate
numeretor ralionale negative.
printr-o fraclie zeci-

Un numir ralionat poate fi reprezentat prin fraclii ordinare echivalente sau
mald finitd sau Periodicd.
a
pentru orice numir ralional nenuI q existi o unicd fractie ireductibila cuaeZ
b'
9ib e N., astfetincAt q=;
o, b e N', b >- 2' se trans-

Un numdr ralionat pozitiv reprezentat printr-o f raclie ireductibitd f,, 'u
formi, fotosind atgoritmut de impirlire a numeretor naturale, in:
primi conline numai
fractie zecimatl finitd, daci descompunerea tui b in produs de factori
factorii 2 sau 5;
primi nu conline nici
fraclie periodici simpti, daci descompunerea tui b in produs de factori
factorulprim 2, nicifactorul prim 5;
pulin unul dintre
fraclie periodici mixtd, daci descompunerea tuiin factori primi b conline cel
factorii primi 2 gi 5 gi cet pulin un alt factor prim diferit de 2 9i de 5.
#.-i**tp1*:
LY
fraclii zecimale/in ite: !=!=4,625;
8 2' 50=f,=z,t+:
2.5'
. f raclii zecimate periodice simpte:

T =T = 15,(3) ,
*= #=
2,(03) ;
fraclii zecimale periodice mixte:+=# =0,0(18),

# = X= 41',e(6)'
"14
Transformarea fractiilor zecimate ?n frac[ii ordinare
transformarea fracliilor zecimate f inite in fraclii ordinare:

a"a^...a Q^Q-A...A
v Lz n'
A..A-A^...A --0 "
- o, --7--2' ' '--n =A^ "- ,
10" 10'
rmere transformarea fracliilor zecimale periodice simple in fraclii ordinare:
poate 1,1,1 t 2010
2', 3' 4',
20a1', 2011'
transformarea fracliilor zecimate periodice mixte ?n fractii ordinare:
arar...anbrbr...b o - arar...en
ao, a7a2...a,(brbr...br) = ao
99...9 00...0
LVJ\-YJ
p cifte n cifre
timea
100=t::!;
1_00 =g
a5s4=1.5:!- o,B '; 6,534-6534 .
10 1000
i; 0,(17) =fi; 5,(B)= sf ; aos,t 2s5) = 4$?#.
zeci- 2,5(13) = f'E'rf,= rffi ; 0,27(568) ="

iii;i' =#
aeZ
Nu existi fraclii zecimale cu perioada f . intr-adevdr, daci am avea fraclia 0,(9),
atunci am obline O,(q =Z= 1 , dar acetagi numdr nu poate avea doui scrieri zecimale diferite.
rans-
I
Scrieli trei exemple de numere:
naturale; ?ntregi negative; +; rationale, care nu sunt intregi.
umai
Dintre propozifiite de maijos, menlionali-te pe cele adevirate:
: nici a-3eQ; n-Ieo: c!.2: d -9eZ;

o
' ez:
IL
lintre
^'3
, -i=*; g-41eN; h 23<Z\N; i -f,ee.; tr
--eO.
aI
Determina{i elementele mutlimii: t {-2,L,3} 9i b e t-a, o, 5}}.
=
{,
=
;lr.
rie rra : ; zz;J ; -f; , o, - rt; tos;!;fl; - 18} . Determ i nati m u tti m i te:
{-e
4={xeMlxeNh g:{xeMlxeZ-}; 5:={xeMlxeerh
p=lxeMlxeZI; 5={xeMJxeQ*}; p={xeMlxeZ.};
6=lxeMJxeQ-h H=tx e MlxeZ\Nh 7={x eMlx ee\Zt.
Rezorvare: c :{zz;};rcs;l;#}; c:{-r,-ff,-rr;-ra}.
75
Transforma{i urmitoarete fraclii ordinarein fracliizecimale, eventuat amptificAndu-le convenabi[:
t.
5'
5947
100 '
-'77
4\
2
10'
23857
1oo0 '
153.
10'
7
a25'
77.
25'
2001
1,6 '
.
31
4'
212
625
.
F
--
Rezolvare: d -3oB
25 100 =3.08.
Transformali urmitoarele fraclii ordinare in fracfii zecimale, eventuat simptificAndu-[e convenabi[:
28. 18. 35. a2B. 150 .
20' 10' 50' 200' 60'
36 180 . 12 56. 375
4oo' 90' 30' 7oo' ]250
150(o 25 -,
Rezotvare: e _ L
60 1-0
Reprezentafi urmitoarete numere ralionale sub formi de fraclii zecimale:

2. 9. 5 .237 5L
5' 7' 11,' 9 a3'
27 700. 507 40
i _. i _40
11-' g7' 33' 101' '41-'
?
Rezolvare: b impdr[im numirltorul [a numitor: 3:7 =O,42857L42857'J,...,Oeci =0,(a2157t) .
f
Reprezentali urmitoarele numere ralionate sub formi de fraclii zecimate:
t.
6'
23.
15'
1.4.
55' 75'
B3
!2'
871, . 13. 18. 101_ 35
60' 1-4' 55' 35' 24
Reprezentali sub formd de fraclii ordinare fiecare dintre numerele urmitoare:

o,L4; 5,7; 39,183; 51,5L; 34,007;
296,8; 8,301; 0,0018; 0,003001; 1,234.
Rezolvare: i 0,oo30oi-=',09'= - '-ol1'
100 1000000 .
Reprezentali sub formi de fracfii ordinare fiecare dintre numerele urmitoare:

0,(5); 1,3,(7); 5,(31); 1,02,(703); 81,(54);
L4,(B); 0,(07); 0,(0012); 3,0,4; 1,,(234).
12
f 14,(8) =1.49-134
99
' h 0.(0012) =9999
Reprezentali sub formi de fraclii ordinare fiecare dintre numerele urmitoare:
0,0(5); b 2,1,(24); 0,12(5); 103,8(203); 54,5( 3);
7,2(1,40); g 5,L(5); 5,10(5); 8,5L(3070); 1_,2(34).
51-3 070- 51-

i 8.51-(3070) '- 8 -
999900
76
venabi[:
AA
12. Folosind descompunerea in factori primi a numitorului, stabitiliin ce tip de fracfie zecimatd (finiti,
2 periodici simpl5 sau periodicd mixti) se transformd urmdtoarete fraclii ireductibite:
-)
4
b ":
tr
121,
. . 345 _.
1,4
49' 98' 32' - _.1,4'
d e
135',
t_7.;
- 66' o - '
6 !2s' 1 "
" g5'
r, a; 2:
i 2o7. ti
1-ooo1
.
/enabit: aoo
q Rezolvare: I 66=2'3'aL Descompunerea?n factori primia numitoruluiconfine factorulprim
)' 2 (decice[ pufin unuldintre factorii primi 2 9i 5) gifactorii primi 3 11 (decicet pulin un factor
9i
cJ prim diferit de 2 9i de 5). Prin urmare, fracfia ordinard dati se va transforma in fraclie zecimali
periodicd mixti.
,0
13. Determina[i, in fiecare dintre situaliite de mai jos, numerete intregi n pentru care retatiile urmi-
toare reprezi ntd propozilii adevirate:
"
9.x; u 12 .N: c _€N.
1_5 18 .2,
d 2n-L
n n+L 3n+1
9n*14
e _ezr 5n-2
n t7n-25.2.
1-3 ..
t .2, o
6 _ -'//
2n+L 3n+1 2n+3--' 5n+7
Rezolvare:
j!-.N e 3n + 1 e D.ue...
" 3n+1
;
t 9!*t!
)s71)
.z e3n + 1-l9n+1.4. Dar 3n+LIsn + r. l.a.
.
3n+1
14. Dati cate trei exemple de numere naturale n pentru care fraclia
{n+t este:
a supraunitari; b ireductibitd; c reductibiti;
d zecimati finit5; e periodici simpl6; f periodici mixtd.
15. Stabilifi valoarea de adevir a fiecdreia dintre urmitoarele propozilii, enunfAnd cite un con-
traexemptu in cazuI propozifiilor false.
rn7.
A
a ,,Orice numir natural este numdrintreg."
b ,,Orice numirintreg este numir ra[iona[."
c ,,Orice numdrintreg este numir naturat."
d ,,DacI un numir este ralional, atunci numiruI este ?ntreg...
e ,,Dacd un numir nu este intreg, atunci numdrul nu este natura[...
1l.l.l'
Rezolvare: c Fals. Contraexemplu: -3 e Z, dar -3 e N.
4).
15. se considerd numerete: a:!5,!24, b:29,(62) si c=1,,2(!75).
a Determinali a 3-a cifri dupd virgu[i a fiecirui numir de mai sus.
b Determinali a 30-a cifrd dupi virguli a fiecirui numdr de mai sus.
'43); c Determinali suma primelor 100 de zecimale ate fiecdrui numdr de mai sus.
4). 17. a Determinali a7o-a gi a 90-a cifrd dupi virguti a numdrului 3,24s3a(4596).
b Un numir rafional este reprezentat printr-o fractie zecimali periodicd mixti. partea zecimald
neperiodicd are 5 cifre, iar perioada este formati din 4 cifre. Aritalici a 70-a a 90-a cifrd
9i
de [a partea zecimati sunt egale.
TT
Rezolvare: b Cum 70 - 5 = 65 gi 65:4:16 rest 1,, a7O-a zecimald este prima cifrd a pdr[ii
periodice. Continuati voi!
18. a Determinali cifrax, gtiind ci Oitlr1,:L.

330
b Determinali cifrete x, y pentru care are toc egalitate Z,fg*ya) =?a! .

^ 101
c Determina[i cifrete x, y, z pentrucare are toc egatitate a O,xAOad: Z- .

!48
19. Ardtafi cd urmitoarele fraclii sunt ireductibile, pentru orice n e N.:
n . n+L 3n-5 6n+7
n+1,' 2n+3' - 4n-7 ln+B'
Rezolvare: a Fie d e N. un divizor comun a[ numerelor n sin + ]-. Cum dln 9i dln+1,, rezutti
cidIn+1-n....
20. a Determinafinumerele naturale n pentru care fractia

n*1 ert" reductibiti.
' n+3
b Determinali suma celor mai mici 100 de numere naturale nenule n pentru ."rs gr".11" 4t1
n+3
este reductibili.
Rezolvare: a Dacd fraclia dati se simplifici prin numdru[ natural d, atunci dl n+ 1, gi d I n + 3,
decidl....
21. Determinalicifrele a,b,c diferitedeg,astfetincAto+c:2b gi pentrucarearetocegatitatea
a"Ofcl + Ortol + c s1b1 =13,(3) .
Indicalie: o,b(")=oi"^=b =o* 10b]="-b =....

90 90
?2. Determina{i cifrele o gi b ?n bazazece pentru care are loc egatitatea a

i=b'o'
23. Aftafi numdrul obZ, gtiind cd:
abc bca caO
29 68 L4
Indicatie: anc -nca -cao alc+Oca+caO

' 29 6g 1_4 29+68+L4
lll
,rArl
24. Se consideri numirul r ="?S:4. Catcutali a + b +c, gtiind ci N e N.
abc-aO
Indicatie: scriem numiru[ arc-ro+ror

astfe[: =9!9t2L-
abc-AO=1*--191-.
N N
abc-al abc-tO
Cum N e N, rezultica oOc-fOIfOf .
25. Fie S = orbG) + b,^c(a) + c,a(b) , unde o, b, c sunt cifre nenute ale sistemului zecimat, invers propor-
.u --1- l+ca' :=.
Determina ti a, b,c gtiind ci s este un numdr natural.
'
lionate
t+bc', =+, 1-+ab ----
78
a a partil
f I 2m-L
o=t'l*=#,,,.*)
mutfimite
25. se dau
u' ,={,1, =#,r.^}. ArdtalicdA eiB sunt
mutfimi disjuncte.
27'Fie p un numdr prim, pentru carep+2 este numir prim,

mai mic decit 30. se gtie cd existi
numerele x, jr e N', astfet ?ncAt si aibd loc retalia p *2
' :t* !
p -'**a'
a Demonstralicdy=2. Y
b CAte triplete (p, x, y)verifici condifiite date?
rezulte
28. Fie e, b, c, x, y,
.L1 y=CA+f,
X=DC*-,
z e e", astfet ?ncit , z:ab+! giox+ by+cz:1.Aritalicd
xyz <O.
a_n+L
n+3
I
2e. AretaticS mut{imea o={2j,sz_q,225 confine un singur numdr natural.
I z ' 3 ' 4-'"'J
'n+3,
3o. Fie O_(3x
+y)(z- x)(2x+2y+z)(3y +32-x) ..-r^ .- .. _
ZaO , unde X, y, Z e N, astfe[ incAt ]-7x + Sy _ 2z = O.
rIitatea
Demonstrafi cd A este un numir natura[ pitrat perfect.
por-
79
pe axa numeretor.
'i:i:': i,:rrrr,i'iil'i ii,,'este o dreaptd pe care s-a fixat un punct O numit origine,
un segment-unitate
si un sens pozitiv (consemnat printr-o sdgeati).
De reguli, axa numerelor este orizontald, iar sensuI pozitiv de la stAnga
spre dreapta.
oricirui numdr raliona[ o ii corespunde pe axa numerelor un punct A, numit imaginea numirului
raliona[ o. Notdm a(o) 9i spunem cd o este abscisa punctului A. NumdruI rational
0 corespunde
punctului O; scriem O(0).
Un numir ralional pozitiv a> 0 se reprezintl printr-un punctA, aflat pe semidreapta
care indici
sensuI pozitiv, ales astfelincAt OA = o.
Un numir ralional negdtiv b < 0 se reprezintd printr-un punct 8, aftat pe semidreapta
opusi celei
care indici sensul pozitiv (semidreapta negativa), ales astfelincat oB
= -b.
Pe axd sunt figurate punctete O(0), Ar2) .i a(-J) n*". OA=9 si Oe=?
\4)' 4' 3
BO A
_;2 9
J 4
Compararea gi ordonarea numerelor rationale
Spunem ci numirul ralional o este mai mic decAt numdrul ralional b, dacd punctut A(a)
se gdsegte pe axa numeretor ta stAnga punctului B(b). Notdm o < b.
Echivalent,scriemb>ogi citim,,bestemai maredecato...Dacdo<bsauo=b,spunemci
numirul ralional o este mai mic sau egal cu numdru[ ralionat b notdm o < b, sau,
9i echivatent,
spunem cd b este mai mare sou egal cu a gi notim b > o.
1ii:,';L:;"it'* t iiI
fi, Oricare doud numere ralionate pot fi comparateinsensuI cd, daci o gi b sunt numere
ralionale,
atunci o < b sau o = b sau a > b.
,i Orice numdr pozitiv este mai mare decit 0 orice numir negativ esLe mai micdecAt
9i o.
r Orice numdr negativ este mai mic decAt orice numdr pozitiv.
Proprietilite relafiei de ordine S
Reflexivitatea: a<a, oricare ar fi numdrut ralionat o.

Antisimetria: oricare ar fi numerele o b, daci a < b b < o, atunci o
9i 9i = b.
Tranzitivitatea: oricare ar fi numerele a, b gi c, daci o < b b < c, atunci o <
9i c.
Relalia < este compatibila cu operaliite de adunare siinmullire a numerelor
rafionale, adicd,
oricare ar fi numerele o gi b, inegalitatea a < b este echivatenti cu:
a+c<b+c,VceQ; a.c<b.c,VceQ*; a.c> b.c, Vc e Q_.
80
Daci a <b 9i c< d, atunci a + c < b + d.
Daci o >b > 0 9i c> d> 0, atunci a. c> b. d> O.
Doui numere cirora le corespund, pe axa numerelor, puncte

sirnetrice fa!5 de originea O se numes c numere opuse.
opusu[ numirului ralionat o se noteazi -o. opusut tui 0 este 0, iar
orice doud numere opuse au
nttate semne opuse. Opusul numdrutui -a este a: _(_a) q.
=
i;,'.,*:r:;:i.:; opusutnumirutui
arutui ]11este -];11-'
opurulnumirurui -Z este
e -"'"
Z, -(-Z)=Z
runde
['-t.l-t.
''
ndicl Fie numirul ralionatx € Q. Se numeste modulul (sau valoarea
absotuta) a luix, numirul notat lxl, definit prin:
celei [x,dacix>0
L
lxl=l
[-x,dacdx<0'
f;,qr:c'r-;plqir: l-f f l= ff; 791

t:-. 7e ,111 tt.
*Tl=T' 51
__t-_ 5
100 | 1oo' 21,1- 21
lxl > 0, oricare ar fix e e. lxl = 0 daci 9i numai daci x = 0.

Ixl = l-xl, oricare ar fix e e. lx'yl = lxl .lyl, oricare ar fi x,y € e.
lx + yl < lxl + lyl,oricare ar fi x,y €
A(a) e. It*l - lrrl < lr-yl, oricare ar fi x,y € e.
lx - yl <lxl + lyl, oricare ar fix, y e e.
ffi&rs*rvm$le: Abscisa unui punct A de pe axa numeretor se mai
ncd noteazi 9i xn. Daci A(xo) gi B(xr)
lent,
sunt doui puncte pe axa numerelor, [ungimea segmentuluiAB este
eB _-;;1. " = lr;
Parteaintreagi ?i partea fracfionarfi a unui numar ralionat (extindere)

rale,
Partea intreagd a numdrului ralionat x, notati [x], este cel mai mare numir intreg mai mic sau
egat cu x.
Numdru[ {x} = x - [x] se numegte partea t'raclionard a numirului rationalx.
ffixea;:pi*: a [1,,47]=1, deoarece!<!,47 <2gi{L,47}=!,47 _11,47)=L,47 _1,=0,47.

p"
[-1,,471=-2,fiindcd -2<j-,47.-1gi {-r,47}=-1,47 -[-L,47]=-!,47-(-2)=0,53.
Daci q = ao, ar1rctr..., unde

oo e N, este un numir ralionat pozitiv scris ca fraclie
zecimatd, atunci
parteaintreagd a numdrutuiq este ao,iar parteafrac{ionarda
numiruluig este o(,%r* .
rca,
Daci = -;r,orara, - -, unde oo e N, este un numdr ralionat pozitiv
.q scris ca fractie zecimati,
atunci parteaintreagd a numdrului q este
-(oo + !),iai parte'a frac,tionara nurlrrrui q este
1,-O&qar-.. "
81
Exemple: 1 [3,19] = 3, iar {3,19} = 0,19.
2 l-12,371- -13, iar {-12,371:t- 0,37 = 0,63.
pe o axe numerele: 3,5; o,7;

t:
1. Luand ca unitate de misuri centimetrut, reprezentali
7
-4,4; 6 7:t
*.
L3.5. 1.
; -+, tuand ca unitate de misurd
2. Reprezentali pe axd numerete: L,25;
ffi; 100' 10' 100' 2'
un segment de 10 cm.
Calcuta!i: c
t-71; l+8,171; r l0l; 10,583l; e, l-4,51;
It--t.sl I sl -l=l' l-2,0(3)l; l-rLl.
I sl' l-,1' I 111
ol
Rezotvare: h
+l=t3l=3.
-Jl
4. Determinali opusut 9i modutut fiecdruia dintre urmdtoarete numere rationate:

tr
a -7i "5
* -'3'
&r 44,3; c$ -13,1; e -27!.
B
5. Care sunt numerete intregi care au modutul mai mic decAt 3?
5. Care sunt numerete intregi care au modulul cuprins intre 2 9i 5?
T. Scrieli doud numere ralionale, cuprinse ?ntre -2 9i 1, care nu sunt numere intregi.
8. Reprezentali urmitoarele numere ralionale sub formi de fraclii zecimale 9i precizali partea
intreagi gi partea fraclionari:
a
73: a2o
b ---: c
4753. ' . 3
"1-4'
d a 5
-64'
10. 5 1oo' -' -'
327
f --' 77
o- " 1
673 .i 128. ,t '- 23
' 27' n 37' " l]j-'
h ' 225' ' 101'
-' -'
Rezolvare: E
-37 Curn 2<2,(o}a)<3, rezutti ci [2,(081)7=2,iar {2,(oB1-)}=
-Z=2,(oB1).
= 2,(081) - [2,(081)] = 0,(081).
Comparali numerele:
1.2 3 .5 I
ft;i j;
7 103
i i;?o
,, -2ei - rl -7 st --:54'
-.18 7 .1,4 t2 st.13
oei -,4::; oei
;' ,ei;, -5 -.
Stabitili valoarea de adevir a propozi!iilor:
1, t 3 15 81- 31
.7, n.
,,-g,
7
-;.-;; V,--, s
82
^1<-,
-z-
27
5.
,;:-+' u#.#' ^
-#,-+
t2 15 e !9 t5 <a2 24 e2B5 < 288, ceea ce este adevirat.
Rezolvare: g Metoda I: *.+ . .
Metoda II: Aducem frac[iite ta acetagi numitor: "2.^'4 r= ?5 96 , ceea ce este adevirat.
12 j-5 *. uo
19 11. Scrieliin ordine crescitoare numerele: -ZZ: E -I' 4 : -:r: ? ;O.
2' 5' '3' 3'2'-'7
42. Aftali partea intreagd 9i partea fraclionard ate fieciruia dintre numerele urmitoare:
2,73; 0,014; -3,15;
masura
-0,(6); a23@e); -23,5436.
pls*
**
13. Dali trei exemple de fraclii ordinare cuprinse ?ntre 0,7 gi 0,(7).
14. Comparali:
a 9,a2cu9,24: b 13,7 cu13,7t; c -2,S3cu-2,5;
d 2,4 cu 2,39; e 2,(3) cu 2,(4); f 3,19(5) cu 3,1(95);
g -1,17 cu -1,(17); h -3,2 (7) cu -3,2(8); i 3,2(5) cu 3,(25).
15. Ordonali crescitor urmitoarele numere ralionate:
a 2,0 (5); 2,5; 2,(5) ; 2,55; 2,SOS; 2,2(5); 2,OS;
b -3,79; -3,7(9); -3,(79); -3,7; -3,9; *3,77; -3,99.
15. Ordonafi descrescitor urmitoarele numere rafionale:
a 1l.,,4; 11,44; t]-,(4); L1,,444; 11,0 4; 11,,0(4); 11, (40);
partea b -0,238; -0,23(8); -0,(238); -0,2(38); -0,2(238).
tz. incadrali fiecare dintre numerele urmitoare intre doud numere intregi consecutive:
" s|; r -151:

2'
c L03,0(4); d 12,73; e -270,(3); f -l_8,0(54).
'7
1s. Scrieli cAte doui numere ra{ionate cuprinse intre 12 gi sub formi de:
81)) =
7
a fracliiordinare; b fraclii zecimale finite; c fraclii zecimale periodice;
19. Stabitifi valoarea de adevir a propoziliei: ,,Dacd numiruI nenuI x are opusuI egal cu moduluI siu,
atunci numdruI este negativ."
20. Se considerd numdru[ ralionat

' A:31!-2 ,unde n e N.
1,6
a Determinafi cet mai mic numir natural n pentru care A ,1

'8 .
b Determinali suma tuturor numerelor naturale n pentru care A < 10.
Rezolvare: a A>: o'1!' r"1 o 3n+2, 6

8 t6 B 1,6 a6"<>....
8S
?3". Determinali n e N, pentru care:
a 1-n7 5 3n+2 3 32n5

_<_<_.
-<-<-'
2 24 8' 4 1,6 8' 7284'
.3 n+5 11, 135
e -<-<- '
9 2n+3 6
4 a2 6' 7 n-2 4' 10205
.L3515',)7 u)
n-2 ') 4
' 7 n-24 1- 35
22. Determinalix e Q pentru care:
1.O4
^ lxF?;
5
b lxl=0; c lxl=}; d lxl=+ 1
r; e lxl = -9.
23. Fie o un numirintreg. Comparali, in funclie de valorite lui o, numerete:
a -a7cu -: b -a3a
CU c 2a+1- 4a-3
5 5' 4 -:7'
-cu-
24. Comparali numirut ! r,pentru: a x e N';

AAA
b x eZ-.
ru
x
25. Ardtafici:
a 0.5< 1 * 1 *...* 1 .1,
' 1.2 2.3 2010.20a1
h 2 2 2 ,
.2-z - , --I-r--I-r 2
- z1 .
51.3 3.5 5-7 2009.2011

51 t
c _<-+-+...+-<-' t 3
810Ll242'
d 10L1-1.
--> - + - +...+ - >0.6:
7 2122 50
E
t 1, t 1_ 2010
2'. 3'. 4'.
-r-r-T,,,T- 2011'. 2011
r-r!--r!--
lndtcafle: ,-
2 \ 1- _t 1-. 2 _5-3_ \ \ tt
- 1-.3_3-1_
b -1.\ 1.3 1 3' 3.5- 3.5 -3.\
--- 1.3 \.S 35
a
1, 1L1
z'. L.2' -/-3'. 2.3
-/-
1'
26. Considerdm nume rreleo=rr_ 9t %.
a Comparali numerele a gi b.
b Aritali ci numiru[ 1** n, poate fi pitrat perfect.
ab
Indicalie: b Determinali uttima cifrd a numirului !*+
ab .
2?. Considerim numdrulA=6.5n+1 +2.5n+2-Ia.5n, n e N.

a Aritali ci numirul ]3 "r,. naturat, oricare ar fi n e N.
84
b Aritafi ci numiru[ o putere a lui 5, oricare ar fi n e N.
i $ ".,"
36 28. CAte elemente are multime

' n={ * .zl -.2'-:. a},
q ^ t 13711.)-
29. Determinalin e N, pentru care:
1. (n+1)' 2
i =r-(-l b
2 (n-a\' 5
.- <-i
11. (2n-3)' 3
9 27 3', - =<
9 18 6
c
244
r)1
a i<*<n+1)' =
n,2
(
Rezolvare: <+ 3<(n+1),<18 e 2<n+1<4..., deoarece n+1 e N.
-_o 9273
Oblinem n e {'1",2,3}.
30. Demonstrafici:
a Dacd
a c
9<9. attrnci -O>-:,unde e,b,c,deZ,b,d+O.
b d.
b Dacd 0.9=9,atunci !a!,undeo, b,c,d.ez..
b d' a c'
31. Determinali cifrele a, b, c,astfetincit fraclia 4- si ia cea mai mare vatoare posibiti.
a+ D+c
32. Se consideri numiru[

1,1,1 1,L
a=i+i+i+...+-a+-1. 1,4
13 15 17 6',1, 63 Aretatica
- --'i' -<o<-.
33
33. Se considerd girut de fracfii: ...
#, * , *, .
a Ordonafi descrescitor primele patru fraclii ale girutui.

b NotAnd a, prima fraclie, o, a doua fraclie, ..., endn-a fractie, aflati ororu.
,],
c Aritafi ca q >; , oricare ar fi numirul natural nenu[ n.
34. Determinali numdru[ naturatx, gtiind ci .1=9=Z:

^ --:--
a b c 9a+25b+49c'
35. Se consideri numiruI n:1234567891011,...99100101, format prin aliturarea numerelor natu-
rale de ta 1 ta 101. Ardtati cd fractia =+-

.5n*'+L
este reductibiti.
2n
36. Aftali numerele de forma I pentru care numdru , r =(A.: o::?1.1[+r) este pitrat perfect.
( a+b+c )' ' -' --'- r
ffiI
(3p) , Transformali?n fraclii ordinare:
a 2,7; .,, 0,(5); 2,1(1"5).
(2p) ii Comparalinumerele:
a -3 sl.1-: -+ si
'2'
9: 3,71- 9i 3,8; t: 1,,(73) si 1,7(3).
5 5'
(1p) Determinali x e Q pentru care t rl=1.
5
(1p) ' Scrieli partea intreagi 9i partea fraclionari a numirului -2,75.
(1p) , Determinali a2Ot2-a zecimalS a numirutui 1,,(234).
(1p) ,, Aratati.a 1 * 1 *...* 1 .r.

' 1.2 2.3 201-L.2012
::
i.
(3p) Transformaliinfracliizecimale:
17 8 19
*
10' 3' 12
(2p) :,i Comparali numerele:
a -4 st.1-: 2 .2 r : --2
3 3', -5 st -:
7' -0,5 9i-0,15;
3
9i-0,66.
(1p) .i Determinalix e Q pentru care lxl = 0,(5).
3
(1p) .; Scrieti parteaintreage gi partea fraclionari a numlrului
4
(fp) i: Determinali a 2013-a zecimali a numirului 3,(5613).
(1p) 1 1 *...* 1 >0.08.

' 1_0.1-1* 1L.12
Ardtati.a
99.100
Testu[ 3
(3p) 1 Determinali opusutgi modurur urmdtoareror numere

ralionale:
7
^ qt b-2,(4); e 0.
(2p) e Comparalinumerele:
h 13 *-:
' -a3 e'.lsl
a ^.2
Usr;; -- si.1,4 c -0,(5) Ei-0,(51);
v 12 ' j-3.
l-al.
(1p) g Determinalin e N pentru.rr" n.1.4.
!.5153
(rp) 4 Dali un exemplu de numir intreg cuprins intre _Z si _9
' 2a' 4'
.
(1p) $ Determinalicifrere nenure a gib,in bazazece, astfetincdt

a,b+b,a=3,2.
(1p) 6 Aretati ci fraclia este ireductibild, oricare ar fi numdrul naturaln.
#i
..i .'i,,. Timp de [ucru: 50 de minute. Se acordd punct din oficiu.
1_
#?
Figil pentru portofotiut individual
Numele 9i prenumele:
Clasa a VI-a:
Tema I.4. Numere rationale. Forme de scriere a numerelor rationale

'i
(2P) Comptetali pe figl spaliite punctate cu rispunsuI corect.
l + Opusutnumdrului 3 numirul...... .
j
5 "r,"
I
I
fl* Prin amptificare cu 13, fractia 177 d"rin"...... .
e Prin simptificare, fractia

'203 0.u1n"...... .
ri Daci 3 -- - ],
324O"rin" prin simplifi."r" 36
atuncix este egal cu ... .
(2P) Pentru fiecare dintre enunlurile urmitoare, dacl enunluI este adevirat, incercuiti titera sq.
in caz contrar, incercuili titera F.
a Orice fracfie zecimal5 finiti este numir ralionat. ,{u F.
h Orice numdr intreg este numdr natural. ,q fl

1'xj-x2
e Daci fraclia
'34 este echiunitard, atuncix= 3. F- F
1_
+i Daci)=O,a61,atuncia+b=5. & p.
6
(2P) Ecualiile din coloana A au ca domeniu mullimea numeretorintregi. Asociali fiecare ecualie
I
cu sotutia ei din coloana B.
I
; A
l B
l
: Opusu[lui-0,5 este
8,s
A 10-a zecimati a lui 2,(435) este 1-1,
t7
-- scris sub formd zecimali este 0,5
2
4
aa
Numirulcu care poate fi simptificati fraclia : este
9,5
bb
Determinalin e N pentru care numirul;e
a
este naturat.
rI^/
t:
.
::
i-- l
1 ..
:,
(1p) Numitorut unei fraclii este cu 20 mai mare decAt numirdtorut. SimptificAnd fraclia cu un
,3
numdr natural se obtine ? . rrce numir a fost simptificatd fraclia iniliati?
ru&TA. Timp de lucru: 50 de minute. Se acordd 1 punct din oficiu.

este operalia prin care oricirei perechi de numere ra!ionale p Fi q i se asociazi
un numir rational, notat p + q, numit sumo numeretor p gi q.
Numerele p 9i q se numesc termenii sumei. suma p + g se calculeazr astfel:
dacd numerele p 9i q au acelagi semn, atunci:
. moduluI sumei p + q este egal cu suma modulelor numeretor p 9i q;
. semnul sumeip + g este semnutcomun numeretorp 9ig;
dacd numerele p 9i g au semne diferite, atunci:
' modulul sumei p + q este egal cu diferenla moduletor numerelor p gi q, scizAnd modutut
mai mic din modululmai mare;
' semnul sumeip + g este semnul numirului dintre p 9i q care are modulul mai mare.
Pentru calcu[uI sumei/diferentei modutelor numeretor p 9i g, care sunt numere ra!ionate pozitive,
seaplici regulile de adunare/scidere a numerelor raliona[e pozitive.
Proprietilite operaliei de adunare

la cu un
Adunarea este osociafivd: (a + b) + c = a + (b+ c), oricare ar fi o, b, c e e.
Numirul ralional 0 este element neutru:a + 0 = o + o = o, oricare arfi o e e.
Orice numdr rational a are un opus, notat-o, astfel inc6t: a + (-a) = (-a) + o = 0.
Adunarea este cornufotivd: a + b = b+ a, oricare arfi o, b . e.
este operatia prin care oricdrei perechi de numere ra!ionate p gi q i se asociazd
un numdr rational, notat p - q, numit diferen,ta numerelor p gi q, definit prin:
p-q=p+(-q).
intrucAt-(-q) =g, avem p-(-q)=p+Q,pentru oricep, g € e.
I Stabitili valoarea de adevir a urmitoarelor propozilii:

1, 12 213
_J_-_.
7 5 525
2'2 4' 5'5 5' 11, tt 11-' 333
Catcula!i:
7 2
_I_'
51-2 153 103 -71 3
11,'11,' g-g-g'
_:_l
--r-.
4' 4' 205 205 205',
B (__ e)t. 1, t 1. 2(1.\ -10 lt (__e\l.
_+_+l
--rt
zE' \ zs)' 2-5- 5 ' z*l-o)' 7 7 \7)
Calcuta!i:
(-3).(-*).(.i).[.+), (-1.(-:).(-;).(+)'
9t
[.r)*[-g)*[ ,,) ( t\ (-+).(j).(+).(-h)'
( 18/ t 2) (-TJ.[.T.,J'
(I t\ rr (I r)rrr+_
( r\l+l__
/ s)l:
I m] [ +,1 l. z]'l zz)' ?.(-h).(.:).(-#)
Efectua!i adundrile:
/ 1\ ( 17\ / m\ / s)
[-0.J.[. *.J.[-aJ.[* u )' (-*).(-#).(.#).(.+),
r3)(1\(1)ra).
[-aJ. [.a]. [-2.,1. [-7.,1' [-;).[ f).[-r.(.*)'
( (
t __r) l+l __t\ l1lI1_s)1.
_+l ar( t\(u\ / s\
48(18/\24) \a2)' -rg.[-108J.[=J.[-%)
Rezolvare: f Numitorul comun a[ celor patru fraclii este 108. Atunci to
_
o!1-(_- t\(*,u\( ')5) -66-7-so4-ts
l+l l+l - i:-=....
18 ( 108/ (.-
-+l -3l (. -36) 108
s. Efectuali sciderile:
71, / r\
u -r-l -i l: c zl-z!: 5 3 ( q)
d ____t__t.
10 10' \ 7) 5 2' 4 !L l zz)'
7311, !-':
L
" -z?-,ql, '5420'r' *L *21

f d h -42 .
53 -----.
1.4' 93 6
o. Efectuali sciderile:
, (-#)-(-i)-(.1)-r=,' t*) t+) (#) (-E)'

( t\ ( z\ ( r) z r_9)_1_r_ s )_e
' [-aJ-[-s.,l-[-rs]-*' ( e.,, t I rq) 2'
z. Calcutali:
"( , [+).[(-4.[.#)], t#) t( ,.(f)-( ill' l:2
. (-*).[[ ;).[-*)-[.r]' (;) tf, [#).( #)]

e. Efectuali:
,+-(.2)-,,rur; b
s /z\ 1.
c s (s\
-- l+-:
1.
^ r-[=.,1. u
;
12 ( 6i 3.
--l ril
317
d _+___: e z!-s*21, , rczl-rc9-201,
11, 5 55 4 4' 842'
E +oo-a-1: 151,1, 517
i ---+---: a3
" 254' h
a2'6 3 4'
-f
-----'
93!236'
'
,]-(-;)-t' k
*-(-*).,, , ( -rl\J-t9*l).
\. 3/ \ 6 2)
s2
Efectua!i:
(-z!*f
(2 5 ).(-'*.'*), (--:.;). (*-,i),
-J-*r!e )-[-,i.r, (-+-,;) .(-*.,i)
(
[18
(-r!).('-22)
\ 21,) l. -,i*1)t ('*.';).(-i.,*),
(-ra)-( s?-ra.)*(-?\.
t. +s71 5 !5) \ 45)' ('i.'i).(-3.2)
3)22 r)g
Rezolvare: h
('t.,i).(-,3.;) . !L 5
393 T-
9
-.--.
Calcuta!i:
1 ').
-o!-(11)-(*o
5(ro)\ ts)' (-#)-(.*) (-*) (.*),
te (z 3)
___t___t.
15 (so to .)' (.*)-(-*l-(.#) [-+),
Lt lz (n rstlI t.
t-*) (.-) (-#) (*)
___t_+t ___
36 fral, o)),
g (:__r_ s)t.
__t
1,6 | sz'z)' ,# l(*-;) t+;)l
Calcula!i:
t{-t!*0,2-0,1.; -ff-#.r,rrt-f,
ff-o,zrst*?_o,rrr,, -S.f *0,1(5)-0,1(25);
Calcu[a!i:
2,1+5,4; 1,5 + l-,(5); c 23,4+(-54,4);
o,aQ) - 3,5; 2,5 +L,(3); t 7,9 - 3,5;
23,41- + 0,77; 2,71- 4,O5; 3,5 + 0,(3) - l,z5 + t,(6);
3-,4+3,25 - 8,903; 0,24+2,243 -!,5; 39,5+17,33-i_O0,ggg.
Efectua!i:
2,(3) + 5,2(4); 15,25 -7,(5); t 18,23-5,23-1,(2);
3,7 + 2,1+ 51",43: 81,9 +1,4,1-4-3,25; 1-40- 13,(8) -87,75;
59,79(23) - O,(23); +21,43
].,80 - 1,8,43; 1,,(7)+2,(7)+3,(7).
Rezolvare:
t t4o - L3,(B) - 87,7 5 = (LAo - 87,75) - 139 = 2,2s

5 _ 125 _ 5 225Qs 125 209 125
99100 49
Consotidare ll
,\rl
14. Fdri a efectua calculele, ordonati crescator numerele a, b, c:
L
^ ,= t7*tl20'. b:L-!.!7 20',=Z*!3: !7 20' b o =225*337'. b=437+225. . c=23 +43:
5 7'
c a = 25,3 48 + L, (56), b : 25,34(8) + 1,,(567), c = a,57 + 25,3 5.
15. Scriefi numaru[ 10 ca:
a sumi a doud numere naturale;
b sumi a doui numere intregi, dintre care unul negativ;
c diferenli a doui numere intregi;
d sumi a doui numere ralionale, care nu sunt intregi.
16. Scrieti numdrul

jtr ca sumd a doui numere rationale:
7
;r, de acelasi semn; b de semne diferite; c egale.
: Scnett numarut
_ ,12 ca.
'5 -
a sumd a doui numere ralionale;
b sumi dintre un numir natura[ gi un numir ralional, care nu este intreg;
c diferenli dintre un numir raliona[, care nu este intreg 9i un numdr natural;
d sumi a cinci numere rafionale distincte, care nu sunt ?ntregi.
18. Calculali cAt mai rapid, utilizAnd eventua[ proprietilite adunirii:
(+).,.[i). +. (-4). [-+) ; r -a,r++( -*). o,ro*fi -r,
d (7,a23 + o,(1r) - 0,877)

;.(t-+).[3-,)' [* -
.
Rezorvare:
" [-*).,. (i). +. (-4). [-+) = (-+ i). (+ -+) + (2 - 4) =
19. Calcula[i cAt mai rapid, utilizind eventua[ proprietilite adunirii:
r-: 1,5 + 3,44 + 4,5 + 2,56; b 6,13 + 4,34 + (-2,1-3) + 5,66 + (-13);
21,3 5
i -+-+-+-: ,f
7471-1
--f,-r-r-'
5656 10 15 10 15.
20. UtitizAnd proprietdlite adunirii, determinali numerele a, b, c, d:

3 _3
.r -+o=5+-i b (3,4 + b) + 4,7 =3,4+ (2,17 + 4,7);
22'
a2
3,294+1=!+3,2d4;
55
, (+.:). (-+)=+.[#.( *)]
"'::,.. Calcula!i:
0,1(6) -[[ o,r5 - 1i) -[0,(3) - rt)] o .zI-$),

;
[r,rora-ri]-['i
94
" #-[r,oror-s].[: -o,or]; d
[-o,rrr]-11,0(6)-1,(3,,-(-#),
e [1,25 +2,1(6) - 0,!251-[4,(25) - O,(2g)).
22. Calculafi:
a [j-,2(3) -0,5(4) + o,e]- (r#-?),

b [0,0(5) + 0,00(5) + 0,05] - [0,0(3) - 0,j_(3)];
" .*.(*#,il-l#.[,#-*)],
d [2,0(5) + 0,1(3)] - {11,,7(t) - 2,5(3)l _ t_O,r1Z;11;
" -'i-('#-'+)-(-*.#)
23. Catculafi suma dintre numiruI x gi opusut numdruluiy:
egale.
a x=-i;31y=-;t o ,=], ,=-li c ,=-*-r1,v=-fi*| ;
o,=#-(.i),,=-#-[-.+), e ,=-#-(-*)":; +-r)l.

t e)
24. Calculafi suma gi diferenla numerelor x y, unde:
9i
^ = -z| -[-,*) - [.,*),

x
*-(-;) -
[.#}
o, =3-[.*)-[-*)-(.#),, =+.(-*]-[j),
" x =2fi-(*i) -(* +),, = -i-(.*)-+

25' Trei tractoare ard un teren. Primut ara din suprafala terenului, at doilea
] ]15 oin suprafala tere-
nu[ui, iar at treitea
2 .aronr rrr ri
ari din suprafafa terenutui.
f
a Care tractor a arat o suprafafi mai mare?
b Ce parte din suprafafa terenului nu a fost ?ncd
arati?
25. Calcutali:
" l-roi l+rz-r,(s)r;

, ,r,r, -l-*
l.o,u,
c 23,44-J,,2(3)+40; d 13,2(3)-1s,21+l 17 -l.a?|.
I 7l
27. Catcula!i:
^1..2
_r_r_r 3 :_.24 a *2 * 3 * r_1-49.
a
25 25' 25'"'' 25',
b 150 1_50 150 "' ' 150'
_17 tB 19 84
1*1*a*
a
42 42' 42'"''
t_.
42',
o
50 s0 50 '"''
*!1.
-I_I_f
50'
95
^L 2 3 4 '"" 99 100 r1- 2 3
449 4 450
50 50 50 50 50 50 ' 225 225 225 225',""225 225'
-!,2 3.4.5 6 1992O02O1, L2 2 2
*
' gg= gg- gg- gg- gg- gg-"'* 99 gq -6, 5-y -F-y -"' 3'o
n"!-3 2 2
2 3-2 2 2 2
y -F-y -
I
Rezolvare:
3
\- s..-F-y-"'-F= 3'o
=
')1 2 2 2 3-22 2
3' 3t 3o 3ro 3' 3o 3to
2S.Catcutatisuma 1 * 1 * 1 * L
' 0,0(5) 0,0(05) 0,0(oo5) ' 0,0(0005)'
29. Ardtali cd urmitoarete egatitifisunt adevirate:
1=r-1t .1,1_1_
b
" 1.2 2', 2.3 2 3'
-=___.
1 _1-1,]-L4
" 3.4=1-1t
3 4' ft _I_t_f_=_
1,.2 2.3 3.4 4.5 5'
30. scriefi sub formi de fraclie ordinari urmitoarele numere rationate:
_1- t 1. 1,
.1]. Lt
1,.2 2.3' 3.4' "' ' 49.50',
t _f _f _I
t_.
50.51 57.52 52.53 ',"" gs.loo',
n_I_f_tt--
Pt
222 _5555
1.3 3.5 "''
a _I_a I_. d _r_l_ -
:
23.25' 1,.6 6.11 !L.!6"' ' 506.5L1'
31. Calcutali:
AAA
^('*'* "' *' 1)-15.
(2.3 3.4' 31a2) 32',
b t *( 1_ 1* 1* "' _', 1 ').
2O1L [L.2 2.3' 3.4' 2OtO.2O1t)'
c_(| 1- L 1, -1,: )l_(2,39_I,89)
\10.1_1 tt.!2 12.13 "" 49.50) ;
o(3-*]-*2*...* 2 )-(, , 1'

-+-----=+_:-:______*...*
- [1€-3.s- 1)
5J-"'* 79aif!.2* L3+3a+"'+ro*..j;
_(E 3 3 '-' 3 )f t 1. t 1\
(1.4 4.7 7.10 52.55)'[rO.rr',u..Lr-tz.ts '54.55).
nr=+.:* 1, 1
32. Seconsiderinumdru[ *...*--
"' ' ne
a catcutaliN, daci n:4.!'2'
2'3' 3'4' -. "' ' N".
n'(n+1)
b Determinali cet mai mare numir n, pentru care N <0,9g.

c Determinafi suma tuturor numerelor n, pentru care N <O,g9.
33. Se consideri suma S^ =1, + 2+ 3 + ... + n, n e N..
a Calculati !*!*1
-----''sr b Catcutati 1
1* q *...* 1
q sr' ' s1 s,0,,
96
149 450 34. Se considera numeru[ N = ahc +6,ca + cpO.
125 225'
a Catcutafi N, dacd a=2, b = 3 gi c = 4.
b Determinali cifrete a, b, c,pentru care N =#,iar o + c = b.
35. Aritali *...*Ufo.zs.

"^+.+.t*f
Indicalie: observdm
"^ ;=;, 1.+,, #.*.
36. Aretatica:
" 8.1+i.:. ...#<18,5; 1,23 42 1764

234 43 43
37. Calculati:
13L3 ,. c_13, 13L3.r_f 131313 a_ 13...13
= ___
1_3 13L313
t2 t2a2 a2t2t2' t2 1,2!2 12L2t2',"" ].2...!2
1200 temeni
-'- - 1,2!2 a2'""
38. Seconsiderdn e Ngisuma S =ril*o9-'*o2'*...*ob'

a catcutalisin cazut?n care n=g,i"r2oar"L".", r"';r"r" numir natural de treicifre divizi-
bit cu 8.
b Aftafi n 9i obc daciS= 255.
39. Seconsiderisuma S=1* 1 * 1 *...* 1

4 28 70 40501_54-
671
a "'---'' .a
-- Aritati -- s- = 2ot4'
b Determinafi divizoriiintregi ai numirutui 2014 . S.
Indicafie:
" s=1**.+. .*#* =h.#*7fu*...* #2014=
40. Se dau numerete: e=]+]*]*...*1
2 3 4 n'9i a=]+]*l*...*I-1, n e N..
2'3 4""' n
a Aritafi ci A+ I este numdr natura[, oricare ar fi n e N".
b Determinali cel mai mare numir natura[ n de patru cifre diferite pentru care A + B este divizi-
bilcu 5.
c Determinafi suma tuturor numeretor naturate n de cel mutt trei cifre pentru care A + B este
divizibit cu 6.
97
a.
' r,r,'. i , este operalia prin care oricarei perechi de numere rationale p gi g ise asociazi
,r.
un numdr ralional, notat p . q, numit produsul numerelor p gi q.
Numerele p 9i g se numesc factori. Modutul produsului p . g este produsuI modulelor numeretor
p gi q, iar semnuI produsului este dat de regula semnelor:
r daci numerele p gi q sunt ambele pozitive sau ambele negative, atunci produsuleste pozitiv;
,' daci unuI dintre numerele p gi g este pozitiv, iar celdlalt este negativ, atunci produsuleste 5.
negativ;
daci unuI dintre factori este zero, atunci produsuI este 0.
Pentru catculuI produsului modulelor numeretor p Fi q, care sunt numere ralionale pozitive,
se aplici regulile de inmu[!ire a numerelor ralionale pozitive.
Proprieti!ile operaliei de ?nmul!ire

6.
:. inmutlirea este osociotivd:(a.b).c=a.(b.c), oricare arfio, b, c e Q.
' Numirulralional1este element neutru: a.'J,= 1 . o, oricare ar fio e Q.
,i Orice numlr ralionat a + 0 are un inyers: a ' =1, cu proprietatea
a
o-!=!.r:r.
da
,, inmutlireaeste comutativd: a. b =b . o, oricare arfi a,b . Q.
inmultirea este disfributivain raport cu adunarea si sciderea numerelor ralionale:
a' (b Xc) = o' b+ a' c, oricare ar fi o, b, c e Q.
este operatia prin care oricdrei perechi de numere ralionale p gi q, q +0,i se aso-
?-
ciazh un numdr rational, notat p : q, numit cdful numerelor p 9i q.
CAtul numeretor p gi q se mai noteazi gi cu I 9i este definit prin retalia P: p.q ' .
qq
Exersare
1". Efectuati:
1,1,1 1 a
1, (z\(z\ (z\
.[-aJ
30 termeni 222
-r-r
\---------------
30 termeni
2 [-r.].[=J.
30 termeni
&
?. Efectuali urmitoarele inmulliri:
5 26L4 58
b __._: c
z
-E
( rs). 7 ( 5') 8.
13 7 1,5' 4 !3' [-28.,l' 1,5'l-:c/i'
1]-215
3 55 7'
3 ( t\.
"' 28
[-5.,l' s
20 ( 1,4\.
4s'l- 5 )'
(-)*(j) 9-
Efectua!icalcu[ele:
( s 1) ^1 ' (I t 1\/l-l 5\,' (-+.+l
( 12 6)l. J-2'
| --+-
I ra n)l - 6)'
--r-
" ( 3e 13/[[_.*.J,
21
9S
(-'*o\.r!, (t__t.t____t.
a\t z 5\
( -s'
14 zr) \ ze)l z+ t6)' .,(#-#)
1, 16
__._.t__t.
( e\ 135
32 1,5 I z)' 3 5 7' t-l(i) (*)
Efectua!i:
ociazi (-\ r*?) r_30). z( q s\
reretor
( s/l.'5)li)' -o,or (-,]) f ' e'l=. u.,1
;
11, ( str 1\ 7
tzitiv; a.l,=J [-nla; ; [-3.(-r]' [;).3(j)
rI este
Efectuati:
-' *!e L_J_* s zo1-9 {r-! 2').

zitive,
z,+
ro z-1.l_att'z))'
I * 1)l ,
- 41,'"2 , ['-13'1s)'
q( 31) ,_ [r_1).
[-*) '-.,,'qt(-#), -a l-ro*aJ*ro
t 2)
Dali factor comun si apoi efectuali:
51 (__+ttt._.
__._+t e ( 2\ ( z) ( r ) ( 2') 3
7 3 [ zt) z' ro l.-=].[-e.J l;].[-;.] ;'
(-*).'- [.*).[-1) t+; t ( ro'\ t ( j_ ) 7 ( 7\
-8
''o [-11J.a l-n)-a [-,,],
2 (-Z\*(_2)r_g)-2 .1 2(z\2( 5) s( 2)
t-]
.
rs l. 8, I t5)\ 4)-.],s''4' , [=)-tl-o)-a

aso-
Efectua!i:
1 5
-z!l
-7 [ -z?*r -.1.)'
"5-'15-"5J' 7 L4-I)'
-ul8\[-9*r 14)',
[j.*) [,*) (-*) [**J 's ( _!*ra*?.],

_o!
I t''zt' s)'
(r-a.e) r-eJ.(_*) (+),
12 8/\ 5, [ ;.*) [ *).(-i) ,,'
z) (!.r!\(-z)-f 1-1) f-,1) t!l2( *2*11_1)
--t)l (4e -z)l s) I- re s)\'t)' 2 6 3)
Scriefi inversuI fiecdruia dintre numere[e:
2 L
6 k.
.< _13. n +?, _3
L.
7', 5' 1-' 9', 7
f5; g -3; 2,L; i -3,(3); -0,2(5).
9. considerim numerete
7', ,.. -lL4
raf ionate a, b gic. se stie cd
' a.b= 23 si :
a Catcula{i a.(b + c) gia . (b - c).
b Dacd O*r=*, calcula{io.
7'
99
10" Efectuali urmitoarete impirliri:
19 7 1,4 B.( 4).
5'7' - 11'33'
h _-.-.
-g5
[-zJ'
84.r 35). __.
st('I z\
I __ I.
13 .r 3e').
-1oo'[-50J'
2e'l- 2e )' rs s./ '
2.5.e!: r,a 03 21.2 .

' 9' |,2|; "5'43'5'
t022,154 t:g!.!: - 1L.22
327 :
25' 515
Ef ectua!i im pdr!i ri [e:
4( !- L6\l' ( z\( rz.tI' zt(z\
--'l
g'l' zt )'
lr
I s,f
i.l-
I s.]' zs'I
_.t__t'
s.J '
3,05 :0,005; e (-2,25): (-0,015); r-o,rzlr'[-f);
g -1,5: q. ,,r,(-f)' (-#)'[-'+)'(-*)'

4'
^!.28
3 9'
.
[*,_11),19 :(-4); 6,25: (-0,5) ,(-r*)
| 17) 34
i"*. Efectuali:
AA
z (t z)l'
"
::
--'l-'-
3
'le' zt )' '(-#).(-*)':,
'
d
(zrs)(rs)
I l'lr- l' .[[-*).(+)'( ;)]'(-*),
f. 8 8'q)'l' a )'
, Y,(-r1)' (-r-L)
4e[ 7) [ 14, ' '(-3)'(d,)'[-*)'
- ( _,?) r_?9) (_r1),
[-'3, [-'tr'l.-'8.J' ^ [-i)'o,ra'[-#)
"".:, Efectua!i:
' (l--l:l+-l-r
.r.
:) ( q) ( s)r.
I ss.,J'['ro,] | zz) s'
a '
, [*ra),[_z)_r_a)
( 13, \ 26.) \ t4)\r.?1),
27.) 'H'(*i)-[-i3)''3,
r).
*' _7 .(_zt)_[_+).[_
54
'I '
ra,l I og,/'[ za ' J
(#) +-(-*) ,*'
( _L_Z'),[_ra.)_r_1) s, (* #) (-'ut)-(', (-+.r'
" t 35 42)\ LO) \ 7)1,8'
( 3 r\(l.l s)l-l ( + t\(l.l rs)l.
i I ---L-
I e sJ I--t+) [--+-rs' s)l--zz)'
100
14. Calculali:
* 7 5 :z+-'-'
^ 3 32 ,*#.+';-[-+i),
32 t6'-' !1-'1!'
c lo lz-0, [2, !-2 (1,
; +) ;]) -2,1; . i:.(; *-0,* f)
12 Le3 2t\4 [','-#,zI *)
15. Catculati:
, L*1 (21*12),
20 5(.3 2o)', , [21
E_?_11*r),frru
(
7 e8 /\75
_,_* u),
e)'
. s ( s)rr
:ra o [_9*a),_1*9 (r_ rs !3).
[6 42)1,4 7( e6 13)
;
ft.tz_t,r+lr+[_^.J
15. Efectuati:
"[[-#)'3.[-+) ia],(+); b
[-i),(-u].0,u) (.i),
" [(-#)'[-f).,-0,u,,.i] o,25; d [1, (5) - O, (5) 1.1-t,(O\: Z] ;
" (-:-: .,u),ff' r (-20 + 15). (-0,7 + o,s) :

[-r+),
, (-#)'(-*) H
+a+fi:o,,s; h o,z:(o,a-fr)
[.,r-r+)
17. Scrieli numirul 6 ca rezultat a[:
a produsului a doui numere naturale;
b produsului a trei numere intregi, dintre care cel pulin unuI negativ;
c produsului dintre un numir natural gi un numir rationat, care sd nu fie intreg;
d cAtutui a doui numere ?ntregi;
e cAtului a doui numere ralionale, care si nu fie intregi.
18. Scrieli numiru[ -I15 " rezuttat a[:
a produsului a doui numere ra[ionale;

b produsului a trei numere ra[ionale, cel pufin unu[ negativ;
c produsului dintre un numirintreg negativ gi un numdr rafional;
d cdtutui a doui numere intregi;
e cAtutui a doui numere, unuI ra[ional, celilalt natural.
19. Efectua[i cAt mai rapid urmitoarele calcute, grupdnd convenabiI factorii:
b -5 . (3,2-0,25); c (-1-,28. 4) . (-S .3,25);
20. Verificali egalitatea La1L: 11= 0,101- 9i calculali, pe baza acestui rezultat:
a 2,222: 1l- + 3,333 : 11- 5,555 : 111;
b 9,999 : tL - 4,444 : t1- + 6,666 : 22;
c 1L,Ll : !L - !11,,1 : tL + a]-ll : 1L.
10L
i::-. Efectuali:
;: [(-13) + 2'11 . 0,(1) + (2,5 - 2,05); rro -.'r.[#-# (ri..,')] -
.r
-'A I r .t (2-5ll'
1)-l.
,+'[+.+ (,+-,+)]'
I l-E*a l5
( q!_ 3
l,[[rt_11),[_1).01].
\ s 1o,r L( 5 4/( 20) 3.1
:;:.i. Efectua!i:
(8,,i.#'€) ,-(-,+.; -i) [-3), {( * *-#) t''")r-o'o(5)}:o'(a);
oh' -rfr,r1,r#,*
{''lw- +,- + ) €].''t'r''}} -
o,rul]'
lo,o f ,
[( ;.;
j), [ -#).,,r(z) :+| (-,*)
:i.... Calculati:
5-2,(6) 1-(r- 2,!(2)-L,(3 .6.
--1
0,5.1+0,(4)-O,25
4t 3,5(7)-2,0(3)i) '5'
5
.E Ira
r---
72 a7
L24O 80 3 30 3l'[-+
24. Catcula[i:
37 11,
^
r,r.{r-ff.[0,5+0,(5)]]-rs, r t #+ r+' L_!n i
4 4 0,8'
.
324
.
g--
-+-'-
7 515 1. 5 44.1-0,3(25)1
I4 2( 1\', 12 tt23
-:-+-:l--
e35[10i |
^z 360 180 180

-L-
3
-+-+-
25. Catcutali:
a (325,7 + 47 s,!B . 4 07 e, r, u r) . u - ]). oro2il57 t) ;

[0, i,
4)
5 3( o*Z
zL*Z{
20 3).
u:z!-o,z ' " (-*-* # -k):(-o'rrrr);
zo-!1,!*!,f-1Z)
24 8 60 [ 30J. 1a
9{E2 -17,e!\ ' " 1 -JV*!+--J-.-1-
-'3 ,.f
L+'- L+ z
-s-f
1- '
4[ 1e 38 2)
1&2
26. Considerim numerele ralionale:
,:(,.i) (,.i) (,.i) (,.;)' ,=['-,

a Pentru n: 5, ca[culali
[,-l
x.y.
['-i) [,-*),, eN,n>1.
b Aritali,ycd I este numir natural, oricare ar fi numiru[ natural nenu[ n.
27. Se consideri n e N, n> 2, gi numdru[ rafional
,=(,.i)(,.i)[,.i) (,.*)-[,-r['-r[, i) [r-1)

I nJ
),(4);
a Determinalin pentru care g este numdr naturat.
b Aritali ci ng este numdr natura[, pentru orice n e N, n > 2.
28. Catculali:
a2.(1,+2+3+...+1oo).f-L+ 1* 1*...* t ')t

\1.2 2.3 3.4 aOO.LOL)'
ulzooz-(!*? 3 2ooz\1 (t.1..L L )
L (2 3+-+"'+2oo3jl'[2.;*a*"'*2orr)'
29. Ardtalici numirul:
=(i.+.2. .##) *##)]

^
este numir natura[.
5,,,,-(**1*1*
30. Considerim numerele:

AAA
o = 0,5 . 2 + 0,5. 4 + 0,5 . 6 + ... + O,5. 20a2 ei o:|.).2.1 u. .120a1..
I
a Aritali cd o gi b sunt numere naturale.

b Aritali cd a - b este numdr natural prim.
31. Se consideri numerele ralionale:

1,L!L 1, L
X=---*---+...+- ' -1-1,L
1,
2 3 4 5 "''2002
1.
l/= I f
2003' 234 --I---I

200!2002
L); a Calculafi media aritmetici a numerelor x si y. ---
1001
b Aratatt ca
' x<-<y. '
2003
32. Fie s=+*--1-*=!*...*

1001 1002 1003 =: .Ardtatica 1.s<1.
2000 " -.---i' -- 2 -- -- '
33. Considerdm numerer", , =1.9. 5 ..... 999 ,i 246 1000

246 1000 357"'1001_
a Calcutalix.y.
b Demonstralicd.x<y.
3.CI3
34. se consideri numirul N =L(tL*tL+...+ta)-n11.
n\ 10 10 !0) 20' n e N..
a Catculali N, pentru n = 3.
b Aritali ci N este numir natura[, oricare ar fi numdru[ natura[ nenul n.
^/
1 3 5 2n-L'
a Calcuta[iA, pentru n = 10.
b Ardtafi cd A = 2n, oricare ar fi numiru[ natural nenul n.
36. Demonstrali egatitatea: r - +} - 1 *

{234 .. * 199- -a^ = I *1 *... * A
1005L52 100
L04
Fie q e Q un numir ralional 9i n e N-. Puterea n a numdrutui ralional g este numirul rational
q' --q.q.....q.
'-;;;;-
ln scrierea g', numiruI g se numegte baza puterii, iar n exponentut puterii.
Pentru q + 0, prin conventie se definegte Qo = !. Nu are sens 00.
Exempte: r putereaapatraanumiruluirationa[
' l este [1)'=1.1. 1.!=1
2 \2) 2222 L6' .
? putereaatreiaanumirurui -f ".," (-r'=(.;) (j) t ;) = #
FEiter*a e i"$ egF:*$?ffimt ?*t*"mg B"**sffitfiv m urcu6 nn*nt&r' nm$i**n{
Fie g e Q. un numir ralional nenut 9i n e N.. prin definilie , q-^ =1 .

qn
(i)"=#=!:rc; ( s)' 1, t 27
ENernpre:
t_t
(-5l =f 5Y= !2s=-a%'
lz) t6 t_
I s./ 27
an . a^ = cln*^,V a e Q-, y m, n e Z.
an : a^ = ctn-^, pentru orice o . Q' gi orice m, n e Z.
(on)'= dn ', pentru orice o . Q- gi orice m, n e Z.
a-n : (a-L)n = (on)-., pentru orice o . e- gi orice n e Z.
(a. b)^ = an. bn,pentru orice a, b e Q' gi orice n e Z.
(o\^ an
= pentru orice o, b . Q. gi orice n e Z.
t ;.1
(-a)* : ",
o2n gi (-a)'^*1 = -a2n*r, pentru orice o .
e. gi orice n e z.
r.o5
I". Calcutali:
a 2'; b 4o; c 1t; d 0,; s 100;
r F2)o; (-3)'.; h (-1),0; i
3t
E 1*; i (-2)=.
a. calculati:
, []1" r 3)'. [r)'.

\.5/ [-s, ' '- [a.,]'
- (;)" e [0,(3)]o;
, ( z\^. (2\'
-[j)"
'
(
[-a.,1 ' [a.J '
(t__t2or1-\'0"
,
[3)-, i
[j)-'
* ta)^
[-*] \ zott) *( +st\o
- ( 5.36)'o'o
' [-.rr.1 ' [. reo.J
3. Efectuali calculele urmdtoare, scriind rezultatu[ sub formd de putere:
1,1,1,. 5 r 5)r 5\
222 11 t-111 l.-L:), c -2,(7) . [-2,(7)] . l-2,(7)) . l-2,(7)l;
888888
13 13 13 13 t_3 13', "(+) [+) t+) (;) (;) t+) (;)
4. Efectuali calculele urmitoare, scriind rezultatulsub formi de putere:
.
[;)'(;l'
(z\' ( zt^
' (-3)'[-3)" "(-;)(;)',4r"
[a,l '[a.J ' [*i)",[-1)', ' (#)' (#)' [#)"(#).,
( r)' ( r)' rg)' rg)' rg)
|-;,l '[-r.i ' (z/ 'l.z ) ' lt )' '[*)",[*)"'[*l
5. Efectuali calculele urmdtoare, scriind rezultatul sub formd de putere:
f - -. ) 7
[r:.t".l' ilr+t'l'l
[[;)']', Lt z)]' ll(srll'
lfr r )'l'l'
{[r-ul']']'; [-r''[-i)"
{[-a) ]f
,
(4\'.( _-4\".
(_z\" (_s)"
{[(j)']']", (._3l tTr' (. g,, I t)
6. Efectuafi calculele urmitoare, scriind rezultatul sub formi de putere:
1,8e: 1,86; b 0,(53)6: 0,(53)a; [(-1,3)u]',;
L,510 .L,56; [-2,(3)]'.[-2,(3)]'; [(3,5)u]'.
7. Efectuati calculele urmdtoare, scriind rezultatuI sub formi putere: de
5' .2r; tt 23 .73; 26 . 56 .106;
r?.)' r30)'. / 1)o'(5)o'l3\o'

(s/ lz )' l-t) l;,1 [a] ;
105
' (;)" (-#l' (-+I'
h 1,sa2 212 (-4)'12.
8. Stabitifi valoarea de adevir a propoziliilor:
(3+4)'z=32+42; 52_32=(5_3),; (;.il'=[;)'.[;1,

(2 + 3)3 =2'+321, 51- 31= (5 - 3)'; (;+)'=(;i-(a'
ll
,'\r\
9. Firi a efectua calculete, ordonali crescitor numerele a, b, c:
a a = 23 . 27, b =2t - 2', c :23'. 27;
o,=[;)'
[r' (r", o=(;)' [r' [;)" ,C=23.2',.2'u;
" ,:[(;I]",
.__l
a) o= (1")'0,
e)' "=[[;)"]"
1o. Calcutali:
a (-0,1)a: (-0,1)'z.(0,1); b (5')o :25';

"({l (*)"
,
[+l
:(4e)' 7'o; e
t#l:(0,4)o
:(o,4)' .
11. Calcutali:
[r \''l'
E
"L['-2.1 I' b
[(;i'-]" {[(-i)']']',
d L{2,1)31? : l(-2,l)olu; e
(*l '[il '[;l
[(;l]',(-)"
,,
[-3i t-.r',1, (-*)'(jl Gz)
12. Stabitilivaloarea de adevir a propozifiitor urmltoare:
" (-+l'(-+l =[-])", ' [;l (;)"=[l)-",

" [-+l'(-+l=(-+l; d (fl' (fl=(*l'
e [-7,(5)]6 . [-7,(5)]o: [7,(5)]u; f (-0,8)13 : (-0,8)5 = 0,88.
: :;. catcutali
,
[[-;i,[+)']',[(j)']", [H',( fl'7'. ,-,,'",
r0?
. ,li)^ '(j)] (1)" , .,.,.'[(-i)'1 .[0,(5)]';
[(-;l
" [[-+)' (+)']'
;1-+)'1',
; ,
[-il'[[j)']' 1.3/
( 7\"
.t--l
14. Efectuali:
(!,2?*t\^ n\'
^ (3 3 ) '[-tr.,l ' b
[(-+l'(-il]',(-*1,
c (3.4'- E^)'.L*!;t:
63 A',-4' d
(t -i)'" (-1, 5), F (4) ],'
.
[
.
[0,
15. Scrieli ca o singuri putere:
b (_B), 2,14 . 2,!3 . (-2,!)6 :2,1e;

" [-3)" [;)" [_:),,,
d (_125).
[[;)"]', " (-#)",[#)"' *(*)'(*I (*l
-[(j)''[ji .(-g) ' rq.)*.
[;)]' [ +) [a.l
I ez)- ( q\-'1 zs
L "- l.a,i .l'z'
16. Calcutali:
" [[-+l'(-i).(jl'(j)'] #'

. -(-#l,[-*l]'( #)"
[-#l'[-3).
" [+l'[-:). -(-,.i)" (,-+)'.(:1,
, }) (+)'],*.o,rr,
{[o,ro]'(,
e [-0,00(6)l' . (-2 - 4 - 6- ... - ]-00) : (42 + !).
rz. carcurariinversur numirurui ,:(jl (+)',[+)'.(-1;.t.*.,, n e N.
re. in fiecare caz, aftati numiruI intreg x care verificd egatitatea:

a 3'-2 = 81; b 52"-1=]-25; c 4b'2 =L62;
(2\"'.(z\'.'=[rJ
r6)'.
t5, t5, '
e B2x+1 +Bz=9.22oao. f 5x + 5x+1 + 5'*2 =775.
19. Fie n un numir natural nenul. Considerdm numerele:
^=(-a [-3), (-il"' e ,=(-, [-:)' (-,

108
a Pentru n=2Ot]., calculafiA . 8.
b Determinali cet mai mic numir n pentru care produsutA .B este numdr natural.
20. Se considerd numerele:
o={[(7'f .(7")o :(7")']',(z')'] :(7'")" s,={[[;)']",[(-:l]"(?l]

r
(;)' (+)'
a Aritafi cda. b =ab. b Stabitili care dintre numerele ab 9i b'este mai mare.
3 f3)'f3\' /3)0"
q=(-!,4)' -(-7,4)o.....(-1,4)'o t lz ) [r] [r]
[;) (;)' (;l' 9i b=
(-;)'(-;J'[j)' [-;)"
a Comparali a cu b. U Catcuta1i .
f
:
lll
,lArl
'={[(*)' tu''' +] (,u-tl] "(625^5') si o={ ar' [t-sr]' :e"l zt^ '
a Calculali o 9i b.
b Comparali numerele o 9ib.
c Ardtali cd, a . b este pitrat perfect gi, in acetagi timp, cub perfect.
A=3, [f1)'.'-f1)"'.[-f)'].n
f(al [s] [
23. considerdm numiru[:
s.,,
e N."'
.]"'=
a Calculali A,dacl,n=2. \
b Determina[i valorile posibite ale numlruluiA, oricare ar fi n.

c Determinali suma tuturor numerelor n mai mici decAt 2011, pentru care lAl < 1.
24. Se consideri numerele:
,=lr,a (#.*. .#*)-z,ro]"" si
o =l( ! * !*,1 *...*

22 33 arc})
1'), [r*1*1*...*-L)-l'o"
2 3 100/l
. 11,o,,
L(rr \ .
a Calcutalia gib. b Ordonali crescitor numerele: ab, bb, bo.

25. se dau numere\e a = 267 gi b = 3a1.
a Comparafi numerele o gib.

-- 23n*7 a
b Determinali numerele naturate n care verifici egalitatea ]-=-
5.1n+1 b'
c Determinalinumerele naturale n care verifici inegatitatea

#rI
1CI9
)
26 a veriricali daci:
[t-+)[r-+)(t-#),i
b Aritali.',
[r-i)(r-+)('-#) (r--i*),], 0"n,'. u orice k> 2.
zt.Fienumerere ,=+1* '#r, r=11# ffi

n-2
. n
a Aritati- ,e >
n n+2'-, oricare ar fi n e N, n 3.
b Aritali cdx<y.
c Aftali primele treizecimale ale [uix2.
2s.aAritatice, 2"' :!( t 1 ).

-s' 6 Îqrqt'--
(2n *rxz* *r) -rlT +a-- '2-\l)'
b Determinali numdruI natural nenul n, astfel incAt:
! 2 4 2*' 22020 -!
u5- *g* ga7+"'+ (z +L)en.\L)
29. Numereteralionate a,b,cverificiretaliite:
2,
= 3 :+a
. a+b a+c b+c
a Demonstra[i cidacd a. b. c>0, atunci o+b+c<0.
b Daci,in plus, avem ob +ac+ bc=-1000, catculali(lo+b+cl- 90)2011.
30. Fie X1,X2,Xz,...,Xtooonumerera[ionate,astfelincAt xr+*r+x3+...*Xrooo=20!22. Demonstrali ci

11-x.l + 13 -xrl + l5 -xrl +... + 120LL -X,oo.l > 3 . 1006'z.
110
Exemple: 1 -23 + a8- 5= (-23 + 18) - 5 =-5 - 5 = _10.
1.25.2_(1?5).7_5.7 52 5
s 1.2' z -[s n|i- 4'r-n i= t4'
2
=[(i)"]' =[3)' =(;)'

[( 3)"]'
raliite de ordinulIII, apoioperaliite de ordinulll giapoicele de ordinull.
Exerap{e: L 1,44 : (-12)- (-13) + (-2). (-5) - 3 =-12+ 13 + 10 _3 =B;

strali cd
, f +o*r- r,.(-+) ( -rru,r-s),=i + r-r--;-!25:2i=
r'
=]. +o -s - ! -:.;:s :25 24 -8- -! -u =,,11-4 =91 =z!
7 7 '7.
=
5 7 7 .
#'tlgarl;+ i:{. Dacd ?ntr-o expresie apar gi paranteze, atunci

se efectueazi prima datd operaliite
dintre parantezete rotunde, apoi operaliite dintre parantezete drepte gi, in iinat,
operaliite dintre
acotade, daci existS.
Efectuarea operaliilor dintre orice tip de paranteze se face respectAnd ordinea
efectuirii opera-
!iilorintr-o expresie aritmetici (reguta 2).
Exemple: I ( z-z.y),(r-12) -( to -28 *rr).( +e _ rz)_ -7 .31, 7

\24 1.2 +a,r ( 48) [aa +a +sJ'(.+a 48)- 48'48=-a'
,i{,i[,i(,i)]]=,-;[,-; (, ; ;)]=,-; (^ 3 2e)

(- s )- azs .,t )
--.-
zs
t-_ 761"
111
Exersare
Efectua!i:
A
12.5+12-32:2; b 25.3-72:4+28:(-7); c -2. 4 +1-2: (-6) - (-5);
3'z+ (-9) : 3'?+ (-2)o; e -150+34:3-(-5)'; r 22: (-2).(-3) + 50: (-5);
7uo:(_7)ou+2^.(_3); h 230 . 2-5 . 223 _ (_3)' : 3; i 32o ; ge _ 512 . 256 + (_2)r.
Rezolvare: e -150+34 : 3 - (-5)':-1+33- 25=...
Efectua!i:
2 3.7. 43 (s 3'\. t 32
i-A'B' 10
-[r- 5.,l'
--+-.-:
8 8 5'
3 7 (r)' t 20 5. 5 . a2.3..13
t E.lZ)' E'T- 6'n' 25 t5 1-0
3. Aritali ci, dupi efectuarea catculelor, se obline, in fiecare caz, un numir intreg:
I26 / s)l' c (-1)" +Z'.tf,;
13 11
---rl
'I -- u.,J' h 2,5. (-4) + (-2)s;
* 2.5!-316 = 7 23 t 4,3.2+5.1,7-1-:10.
2t 4 !L'
e
'(;l 6
25 1-1,'
2.sl-3,6 = \
Reeolvare: o 21, 4 lL 7 \-"{ -\ +=
Efectua!i:
[,-#) ,-'r*f; ;-('j) (fi)' ,(; *) (+)'+,

,lu-Zl!-3)l' i.li-i
L B\3 s)) "'s-o'zs)]; [,-[il',(;)']'*
Efectua!i:
- -1)'*[-1)'-(-1)',
,-f '12) z) '
lr) I o a,s z*(f)'-#,2,
( a\2 3, 3541-836 S(ZS)
2o +(_2)o.[;.J _;, _-_f l'
32 s' a1,'11 48'l t2)'
-.-_-.1_-
L L4 /t\' t3 26 Z.o-2,!*!s..?-.
7 3 [g.] '6'rB'
I !-'-'
-----l -
3538
Efectua!i:
(1,,7)2 + 2,5 : 0,5 - 3 - t,4i b (2,5)3 : (2,5)2+ 6 : 1,5 - (1,3)o;
c (3,7) . (3,7)' : (3,7)3 - 0,5 . 2 + (1,4. 5)2; d 29 : 2 - 1,82. 5 : 2 + t3 : 4 - a;
e (-1,5)' +(23:3)o -[fr'f , rr'r-fi]' r {ttz,a)'l'}o -39r 4+12:0,5-[ (1')']'.
Rezolvare: e (-1,5)' + (23 : 3)' -lL'Q\': gz : s - 1l

10.l
= -3,37 5 + 1,- (2u :2u: 5 - 0,4) =
= -2,37 5 - (1 : 5 - 0,4) =...

Lt?
La numdrul 2,5 se adund 1,7, rezultatul se ?mparte la 2, iar noul rezultat se adund cu 0,9.
Care este rezuttatuI final?
Din numirul1,2,32 se scade 3,76, rezultatul se inmullegte cu 5, iar nou[ rezultat se imparte
s); la suma numerelor 1,15 9i 0,85. Care este rezultatul finat?
-s); Scrieli ?n ordine crescitoarg numerele n, y, z, scrise mai jos pe cotoane:
(;)' _*.r,r,
))3
*=2,(s) o ,:9,L-9.f31-21).
6020 8[2 3)'
v=(2fi-u)i zr-r,o, ,:*,[(l-,r) ,0..].,1,
7 5 ^ 11,(3
z--__.2+_.1 _+_1\l:
24 A2 5 \11_ 3)' '=*l}-'r) 'u.s]-f
:r.* Efectua!i:
AA
,,(z.u-?\*! 2 "'- :3-
( 5) 3o:'1:*(-1)'oou; 3{,+[,;(,-*)]]'
,
[+l'[;)'-'(, -i,i), o
# ,!*(1_r1.!l.rG.
3 \2 37i ( 26*1),
2)'
s
:5[3/
:I :1+z,s q-L[:.r] ; o,2( , (;)' -!,8,t2,a3 + ?2)3 +o,B7t.
f
3 24\7 )',
11. Considerim numerete rafionate: a = 4 .l-3,75 + i_,(3) .24 - (-t,S)r] - (-3)o,
o =!.* _r+I * I L.4) s, =9.?
s s_ _rr.(
--l+z1t _9.1) + z.s. z .
88 5 \2) ( 51 5 )',- 23 e 67)'
a Ordonafi crescitor numerele a, b gi c. b Aritati'2cda+c =b-!.
12. Efectuali:
" {-#,+,[* (*-+)4]]'l' ,i -2, ,i.,)]i,

{, lZ-,,5,,o
c (2,75 -!,2' [i*-+) +(2')' , -?. (#-* r,),
[[r-;i]" [(+-i']'[(*),"]' ^
e (-1)''f -r-tr.f +(-r)' .1*K-zl-1':?2)'"; r 3+ : (3,), -r,rrr,lf ,[i)' .,r,ur,i., #]
Rezorvare: r 3f :(3')' -2,(7),[?,[;)' +(!,5)''1.\
*]=
- r;,1+,
= 3, : 3u
*.1)',;.+)=
.li. Efectuali:
- -,,,r,, g, .(*,# *) [,,o,-j].[( ;)']'

[1+)'1"(3)' [(-*l]"
113
(;i .[il], * o,za+{r
*,1,i,? [;)']],
[o,rur,,J-,,,r] [i
. e,+] : (-o,s)' ,
l{rr,r-rr,l ' (-uf)
;
[t;i,(jl'(jl]',[;-'i [, +)
14. Din numdrut+1se scade 3,5, rezultatut se ridici [a puterea a treia, iar noul rezultat seinmutlegte
2
cu suma numerelor 2,(5) gi 4,(4). Scrieli exerciliuI ce corespunde datelor problemeigiaftali rezut-
tatuI finat.
ts. Suma numerelor 0,(7) si 1se irp"rte [a inversu[ numdrului f , i"r. din rezultatut oblinut
5 aT'
se scade diferenfa numerelor 0,5 9i 0,1(6). Scrieli exercifiu[ ce corespunde date]or problemei
9i aflali rezultatul final.
ro. Efectuafi:
1.?.3 ...
" 234 ..2-l 30\6r1.r1-sja),
5 1s0./
s 1e. . 11
b-456 frr r.u [-3) [-3)-l,
4s135 \3/15/l-
(t 1, t 1).[f?"1'.2.2\'1.
" Irr*-+r.+"'+or*j'L[.e.] e'[aJ ]'
. (#.rh *L* .-+-)'[#.,-r' -(;)"(;l';]'
(r 1. 1, \f t )l' L
- (2.3 3.4
^ I f l'l
s02.503/ (2011- 20ar2o72)'
-r-f
f-L4aot4:re(z l' 2 ---

2 )
-.-.-.-.-:l
2 5 7 9 11 [1.3 3.5 9.!1.) -
-+-+...+-
24 6 8 ( z 3 3 3
l-a-f-f-r-l
3 )
- 3 6 12 18 (1.4 4.7 7.tO 10.13
at
--
13.1.6)
17. Dace a 9i b sunt numere ralionate nenute gi ,b9=0,2, determinati:

a a+b a'+b'
a-;b !r
"' -'zb' +
a
a:-
ab
a
-'
Rezolvare: o a'+b' -a' *b' :9 *! =...
abababba
- 1-357 2468
' 2468 3579
-1-357 99 246 100 357 101
' 2468 100 357 10L 468
o
Indicalie: a comparali
'r*'*i' -- 13,,14 ,u
]2 .u -- 5'"'
19. Considerim numerete ra{ionale:
[(;i I' (tf,)''-',,'r ] ;

= u =(*,', -*), -i].
'
1-1)
3)
[,,r.r
a Comparafi numerele a 9ib. u niatali cdkab -a7 =O.
[[-r']" [(-r']'
ru[legte
c Determina{icet mai mic numir natural nenul n pentru care
tirezu[- ffex .
20. se dau numerere rarionare ,=[-+) b=-7 .(-7),.(-z)':

[-+l [-+)' i-+l [-+)' t-+l si
cb!inut : (-7)o. (-7)u : (*7), .(-71,o.
blemei a calcuta[i numerele a gi b, scriind rezuttatete sub form6 de putere.

b Ardtafi cd numirul fi= ab - (10.)' : 1012 este natural.
21. Se consideri numdrul
n=(!*-1_, 1 ,...* 1 ).zorz

1_+2 t+2+3' "' ' 1+2+3
\1 +...+2Oa1-) 2O1-a'
a Aritafi cd n este numir natura[.
b Determinali numerete intregi x care verifici retalia: lx _ nl < 2,5.
22. Fie n> 2 un numdr natura[ gi
A=nor(--]-+--f-. -+_ , _).

[1-+2+...+n' !+2+...+ n+(n+1)' "'-@
)'
Demonstrali ci A este un numir natura[ care poate fi scris ca un produs dintre
un pitrat perfect
9i un cub perfect.
Indicalie: Utitizaliformula sumei [ui Gauss pentru a calcuta numitorii din parantezd.
23. Determinali numiruI natural n gtiind ci:

AAA
[:.-. u att ( 1' 1 1
(e ss sse) 't-soo'l.s*so*soo7)'=a .
=Y
24. Se consideri numerele ralionate pozitive a, b, c,care verifici egatitatea
too.
L #.#.ffi=
catcutati a *b+1' *c+2
' a+t b+2 'c+3'
25.seconsiderinumdrulo:1*7*B*
-
50 (t t.t
- -"'*225 -lr*i*
1)
s' 1-0 i-s q* "'- * )'
a Aritafi cI a este numir natural, pdtrat perfect.
b Determinafi n e Nastfet?ncAt
rfr1.Z.
Indicafie: a Scriefi fractiite astfel:
- j_o
7- =u*'
5.2=5.-l :
\.2 ' s.\-....
115
25. Demonstrali inegatit
^r"^,
j*t.+.. .#.H.
27. Fte numerele rafionale pozitive a, b, c, d, e,f.
uaca-t_+_+_
1_ 1
calculali
abcd
a+! b+1, ' a+1-' b+1, c+!' d+L'
Dacd 1+,2*3 "|z-*,';i=3
*4*5 *6
a+1- b+2 c+3 d+4 e+5 f+6 = 4,7, calculafi valoarea expresiei
abcdef
_J_r_f _a_r___i_
a+1, b+2 c+3 d+4 e+5'f+6'
28. Seconsideri q =**3 +...+ ,L n e N.. Determinali cel mai mic numdr natural nenul o
1,.2 2.3 . n.(n+t),
pentru care o .S, .S, . ... . Sro, e N..
29. a Veriticaliegatitatea
-- , ,,n .= +--1-.
k.(k+n) k k+n'
b Demonstralici:
-t-2-3-1oo
a\r+2)- (r+z\(1+2+3) <o,ooo2 '
30. Fie k, nz.2 doui numere naturale, astfetincdt kln. Ardtali cd numirul
,=, (,.+) (,.i)-(,-i) (.-*) t, il] es,e na,urar

[(,.1)
116
T*s€asE 3
(3p) e Calculali: 3J5-!,4; to(z\

*.
e'[ s)' ' (-il
(1p) E Dace ,=;-+, catculafio3.
nenuI a (1p) s Fie o:0,(3) 9i b=;. Catcuta{i o .b.
(2p) q calcutati, folosind eventual proprietatea de asociativitate:

_422415a]-
___r_f,_r_a_l____I_. 5
tu 2,5 .1,,6 . 4 .O,5.
7 t3 7 a3 7 a7 L3 17',
(2p) * Catcutali:
,, r,(Z-?).# :L? +G!),.., ;
-
[[j)' [-r',(i)']''[,-i)'(,.i)
Timp de lucru: 50 de minute. Se acordl 1 punct din oficiu.
?estuE 2
(3p) r Calcutali: z?*E1, , 13. - (-3)'

5 5', " E'r'
(1p) a DacSo=3,calcuta1i o+1.
a
(1p) s Fie o = 0,(3) ,i b=:.. Catcutali o : b.
(2p) € calcutafi, folosind eventual proprietatea de asociativitate:
a 2,75-3 +1,,25 + 4,87 +3 + 0,13; r (a?1\(9 2) 9

\3r)[25J5
(2p) E Catculati:
( z r s)/
rs\
' [-a-r'a.J'[.aJ,
ta7
(3p) r Calculali: * 1,5 .3;
tz('II s\t. - (r!\'
rs a./ ' l. 3i
(1p) =
Daci o = -13,21,,catcula!i a + lol + (-a).
(1p) :: Dacd o = 2.5 si b= -a2. calculati o. b.

10'
(2p) j Fie numiru[ a=1,(25).
;: Calculali suma primelor 10 zecimate ate lui a.
::: Calculali suma primetor 2011zecimate ate [ui a.
(2p) Calculati:
a 2,23 - (3.
- O,l7 + 1,17) - 4,46 : 2;
(r*!,r?\'
[ 3 3) =[-2)'*r.
\. 8'
i i::; r:-1:- '-l
(3p) : Calculali: ::, 3,7 .2,4; .L 10+20+30:. _

- s.f 1s)
a [- 8.1'
(fp) -, Fie numiru[ o = -2. Catcutali suma dintre opusu[ tui o 9i inversul lui a.
(fp) -:, Daca o = 3 gi b =-0,5, calculalio: b.

(2p) ,, Fie numirul a = 2,(357).
.,r Calculali suma primelor 9 zecimale ale lui o.
:: Ca[culali suma primetor 2011zecimale ate [ui a.
(2p) ',. Calculali:

(3,2-0,2).1-?;
' 3' / _
(1-+ 2 + 3 + ... + 2Oa2)'\2Oa2
r- - i= =-=l=.- l
2Oa2.2Oa3)
Timp de tucru: 50 de minute. Se acordd 1 punct din oficiu.
FigH pentru portofotiut individual
If, ."_:;:renumere:
Tema I.5. Operaliicu numere ralionale.

Ordinea efectuirii operaliitor cu numere ralionale
(2p) 1 Comptetali pe figi spaliite punctate cu rispunsul corect.
a Suma dintre numerele - si'4I este egati cu
b inmutlind 6 cu sfertul tui se obline numdrul
c Rezultatut catcututui (?)'".t"

t.3/
d Inversul numdrutui 0,(3) este numirul
(2p) Pentru fiecare dintre enunlurile urmltoare, daci enunluI este adevirat, incercuili titera
In caz contraL incercuili titera F.
a Orice numdr rafional are un opus. A
b Dubtutlui 1 este 0,s. A

4
. (3i -[;i A
o [-11)',[-rg)'.
\. 5l (. 5, A
Unili prin sigeli fiecare enun! din coloana A cu rezultatuI corespunzitor din coloana B.
A B
Inversu[[ui0,2 este
1,L1, este egalcu -2

,*i* O
zo( a\
esteegarcu
*'[-rJ
f:.1.:)'
[2 i-3']
3 4) f\2 4)
este egarcu
-1,
n
(2P) Comparafi numerete:
a: l(2,5 + 1-,5 - 1,75) :5 + 0,55]3 ei o =(zlr* z|),*-lr,rrr'f -s : 0,3+ 1,5'

[il]' '-/
;--._.^.-----1. ,-.-:--... l-*- : -- .:

,;t:l::j:l: -
.li:l
t:
:-,; l-;
;a::
li:l
; -___ ;_ |
(1p) r: Suma numerelor 0,5 9i I se imparte [a 2, rezuttatut obtinut se adund cu 0,(3), noul rezut-
2
tat se ridici la puterea a doua, iar ceea ce se obtine se ?mparte ta diferenfa numerelor 1
Ei 0,(2). Aftali rezultatuI fina[, scriind maiintAi exercitiuI ce corespunde datetor problemei.

tn mullimea numerelor
.12
1)' I
-tt
\2)l
'l
Opropoziliecuovariabi[Sdeformaax+b=0,undeo,beQ,o+0,senumesteecua,tiecu
o necunoscufd. Numerele ralionale o gi b se numesc coeficienfi, iar x se numeste necunoscutd
sau variabild. Se spune ci o este coeficientul necunoscutei,iar b esle termenul liber.
UnnumirXoeQ,pentrucarepropoziliaoxo+b=0(a,beQ,o*0)esteadevdrati,senumeste
solulie a ecualiei ax + b : 0.
A rezolva o ecualie inseamnd a determina toate solu[iile sale. Aceste solulii formeazi mullimea
soluliilor ecualiei date si se noteazi, de reguti, cu S. Daci ecuafia nu are nicio solulie, vom scrie
S=O.
Daci dupi o ecuafie urmeazi o precizare de forma x e M, unde M c Q, aceasta indici mullimea
in care ia vatori necunoscuta. Se spune cd ecuafia dati este definitd pe mutlimea M sau cd se
rezolvi in mu[f imea M. Dacd. nu se face nicio precizare, se consideri M = Q.
Exersare
Scrieti ecuatia ax + b= 0 pentru:
A=--a1-
I rezul- 6
a=2gi b=a; b o:-3 si' b=9: St D=-
7' 57
relor 1
rtemei. a. Pentru care dintre urmdtoarele ecuatii numdru[ -3 este solutie?
-2x + 6:0; b 2x+6=0; -2x - 6 =O; 2x-6--0.
Rezolvare: NumiruI rafiona[ xo = -3 este solu[ie pentru o ecualie dacl intocuind necunoscuta x
cu - 3 in ecualie oblinem o propozilie adevirati. Ca urmare:
b 2.(-3) + 6 =0 este o propozilie adevirati, deci ecuafia datd admite solufiaxo = -3;
d 2 .(-3) - 6 =O este o propozilie fatsi, deci ecualia dati nu admite soluliaxo: -3.
tr
3. Se consideri ecuafia ix-t=O
2
.
a Are ecualia datd solulie in mu[imea M ={O; -2; al?

,rut l=q
5 -
are propriet
25
^t"^Z.?-t:oz
Rezolvali in Q ecualiile:
7x + 1,4:O; b 2x-a2:0; 2,!y
- 6,3 =0;
11x-8=0; e -x+5=0; -6y-aB=0;
-42+40=O; h -13x-26=O; -10x+ 1 = 0.
5. Rezolvafi ecualiile in mu[imea indicati:

a 5x=7,x eZ; 2x=-3+(-2)',x e Q;
c 3x+ 4x=2]-.,x e N; taY-4Y=6-eail,Y eZ;
e x(9+4)=3'+22,xe Q; x+2x+3x=-42,xeN.
12L
Rezolvali in Q ecualiite:
x3 7
,*2 =o= 7
---=u:
25 b
53 c -5r*
84 =o t
-3,1x+ 9,3 = 0; e -4x+28=O; f -2:.-0,5x= 5;

13 ,*1r:z.E+1.
24--X ='/
-X : h -r*9*:-9t
8
I
53
',' Rezolvaliin Q 9i faceli proba:
3(x-1)=x+7; 2(x+3)-5=x-71 4(x+8)=3(x-2);
L,4x+4=r,Or*2;
8
5x-3(x- a)=4-x; 1[9-.).x=3,5i
8(3 )
7( x__3)l=x+_:
_.1 13 s(x__2\l=_:
_l s
e[ 2) 6' 3[ 5) 3' |ro,o,-r,=[;)' [i)'
Rezolvali ecualiite in mutlimite indicate:
3x - 15 = 6, x e {O; -2;5; 7; 10}; 4x-13=0, x ={fi'o'-f, ;Z);
lx
*t= 3,5 , x. -r,u, r;+}; 4(x+3) =2x- 17,xeZ.
{-r,
r-:- Rezolvaliin mulfimea Q ecualiite:

AA
37 L 5_ 1
. X*-=-l
4 8' ' ^-r'4- 12'
.
r z!*z!.r:z?; ,;, t!.x+2!=x-1 3

545 -7 "'-2 " '1-4' :
[r9-t1):(x+t)=9:
[-o '3 ' -'
)''" 2'
.l f
(.^ -a)'l'q -r'\=r1
[,-r.1) -+)-'z' ,
Z*zx-t =19-r9.r: ?'e*sx;=1-1e'r,

9666 7', 6 6
(x-3).r1*1= z!.x- z!: r{r1*r1)-s
2 6 6 3' (7 2) =21.r-!,
7 t4'
?.r-t?=-z!.t!.*, 11 *;
5335 0,(5).x -2i= -0,(4). * .
?r.u. Rezolvati in mu[!imea numerelor ralionale ecua]iile:
;:, 2x +0,3 = -0,25; S, *] =0,4; (x-3),3=0,(u),

Z
2;-x= r!.x-os=[j)" 5 _3
+; --X=-2--x.
64
": i Rezolvaliin Qecuatiile:
r-:.1.]
( 25 5)
x:0,(3)-0,2;
L (L 1)
-.x-: l=-3;
L2?. 4 (4 4)
-.1
,J.,|(,] **t]):z,tzt,
' (+-i) 't-o'zs '=o'8;
+ [+.+ (+
..i)]-,:i' zL*_q1{r_1)=9.
5 4 ( 5/ 4
12. Rezolva{iin Q ecualiile:
t!s(4
{ :.1,21_,. : 1.11*1), a.(2,
_.r\*x _3x-L
3 11)e) 3t4 5)' 4t3 -)'o 4
.
^
(E.r1_r1')
" \22 6 3)
[\ *?)=r1_9,
3/ 3 6' i(,,-'*'+)=-i.::o,(8)
Rezolvali ?n Q ecualiile:
a x+4 x+2 2x x+L 3x+a1 x-7 5x-L ^L

- 5 3 15 3' 6 2 a2 6',
-__=___.
x x+7 x-t 1- . aI . 5x-1- 2x+1- 9x+13 3x-5
c ---=--_.(x+1) !_: d ___
2 70 4 5' 20' 305 30
3x -2 _-!.e,
" 5 -1-2' -il =1I6 5' -gl,
.(x
4 -4-*-6
2x+7+3*-5 =23
2 ' =
o 4x-3 _3-x _2x+1 _a3 .

o
5x-2 x-2 6x+3 3-x
7 6 1,4'42' 24- B= 4g* 6
L4. Rezolvafi in Q ecuafiite:

a 3(x+ 5)_ 6(x- 2) = 4(x+ 2) - 5(x - 4; b 2(2x + 7) + 3(x- t) = 6(x +3) - 18;
c 15(x- 7) + 4(2* 3x) : 9 - 2(x + 4); d 2x+ 5+ 3(3x- 1) = 8(1 -7x) +2+ 3x;
e 10 . (3 -x) + 6k+D:A3 +7 .(2x-a).
15. Rezolvali?n Q ecualiite:

a B(2x+ 3) - 4(5x+ 1) = 6(-x+ 5) -2;
b 5 - lQx + 3) - 2(x +1)J = [4 . 5(x -D- 2(4 - 2x)1 + 23;
c 4-19 - 5(x- 2)l + 3(3x- 5) =2. t3(x- 5) +a7)- 4;
d 2 - l3(2x - 5) + x - 3l + 16 : 18 + 3 . 12 . (5x - 4) + 3(x + 4)l;
e 9 - 7 - l3(2x - !) + 2(x + 5)l = 5 - 12 . (ax - 5) - 3(x - 2)l - x;
r flx +s1+ r-( r. -1\1:r =!.
L\2))
,1i'-. Rezolvati?n Q ecualiile:
l:
2x-5 2-x 4x+1- x-5 7 2x-5
7 3' 3 4' 24
,: -:-'7* ^ 5 -4'-*1 =g, ,, , X-2 _2x+5 5x-7 x tL-x
32 42 842
:':
x 4-x x+3 - 4x-5 x+1- x 2x+3 x 3x-6
'=5 ---=10 2' h_
4246 72L4
-__= 1,23
17. Rezolvaliin Q ecualiite:
--
a
2x+5 x-4 b 2,7x+5(x-1,,4)=4;
3 8x-3,4+5=6x;
6'
u 4x-5
-f0_5:_. 3 3(x-2) ?
-72a4' _ .
e
l(x-2)+3,4=x+2; 2,(6)x-49=!x+t.
18. Rezolva{iin Q ecuafiite:
]t, -ul -]t -2x + 6) = -5(x +t) +r ;
-ffsx + rl+f,t-x * al = +3(x -1) +6 ;
-|ro, - el -tru, - rt : z(x - 4) - 1. ;

-lru*_rz,-.1
6.
6
,Gtx+zr)=l(s-6x)+4;
x*!)_!2
-'-- (."'3)
o,zs{ (r,_1)=s [l*11)
{.-" 2)-" lz'-a)'
Rezolvali ecualiile urmdtoare in mu[[imea numerelor rafionale:
=
x+3 2x+t x-3 2x+1, 5x-1- x+2^ 3x-7 x
43612 8 2'- 4 2'
-__
3x-7 a
- 20 10 2-x x-3
5 4'
ta x-3 3-2x a
1.6' 4 8 '2'
-f
?(r-g)* 4x+7
-l!,30', - 4x-3 2x+3=---
x-t
-:_t_.
5
" 5' 15 -2x+7
L0 44721.4
20. Rezolvati ecuafiile urmitoare in mu{imea numeretor ra}ionate:
1(*-r)*1L , #.ztx+z):l(x-t)+|;
^-4'-'-2A68' -x-1' -?-*
,
3 - (x -7) - L| = z. t* - tl *f, , . 2x x+2 x-5 -2

d ___-_r-!_ :
9 3 3 9'
xi +4;
stx - r) +
5
, 2*:3
18 +x6
=2(2x -7) ,
9 -?.k+2)=2x-5
3- .
21. Rezotvaliin Q ecualiite:

AAA
1
a 0,25.(x- 2)-O,3(x+a):31-
'to ;
b 0,(5) . (x+ 3) - 0,(3) . (2x - 1) = O,(4) . 2x;
c O,75 - k + D - 0,5 . (U - 1) = O,25. (3x- 1) + ,*,

d 4(x +2) -3(2x -7) =t7 +2(x - a) ;
e 2+3(2x -3)-5(x - 1) = 8(x -2) ;
t aB -(7-2x)-3.(x+6) :7.(x +L)-2x -S .
L24
22. Rezolvali ecualiite urmitoare in mu[imea numerelor rafionate:
a 2 - (x+3) - 3 . (5 -x) = 11+ 2x - 2. (3 +x);
b 2 . [3 - (x - 2) - 2 - (7 - x)] = s - 12 - (x+ 1) - 6 . (x - 1)l;
c 3(x- 8) + 5 . (x- 1) =7 -(2x+A) -A9;
d 2(U -3) - 3(x- 1) = 5(x- !) + 2;
e -3(4x -7) +2(5x - 6) =*
=7
2
;
f 6 - 3(x- 1):- 2(x+ 3).
23. Rezolvali ecualiite:

a Tlxl-21-xl+9=0; b t2x-5lxl=21' c lx+31 :l2.:r.-5|.
24. Rezolvali ecua[iite urmitoare in mu[imea numerelor ralionale:

(t a r !- 1)t=9---
^- t 23 9
""[z'3'4""'ao)
a Xl -+-+-+...
234 10'
t.
l_'
r,[r-1Yr-1.)[r-1)
( 2./1. 3/( 4) .[r--1-):ro,ua
100/ [
?
(t!L!)rqs
wt ___
[ 1.2 2.3 3.4 aee.200) 2OO
25. Scrieli elementele mu[imilor:

a A:{x lx(x- 2) +23 = (x+ 1Xx+ 3)};
eQ
'4'
L
x.rl zx-s
2 ')'
L -l s -1=-r*o.z}'
L-'
a e ={
c C = {x e Q I zlx - 0,(1)l + 3[x - 0,(2)] + 4lx - 0,(3)l = 11,(4)];
d D ={x€ Q I lx- al + l2x - 2l + l3x -31 + l4x- 4l = 10}.
I
125
Pentru rezolvarea problemelor cu ajutoruI ecualiilor se parcurg, in general, urmitoarele etape:
stabilirea datelor cunoscute gi a cetor necunoscute;
notarea uneia dintre datele necunoscute cu o literd;
scrierea unei ecualii, numitd modeluI matematic a] rezolvirii problemei, folosind legitura
dintre datele problemei;
rezolvarea ecualiei (9i proba rezolvirii ecuatiei);
analiza sotulieigiformutarea rispunsului la cerinlele problemei (9i proba rezolvdrii probtemei).
*xempta*: Mama are 31 de ani, iar fiuI are 7 ani. Peste cA{i ani vArsta fiuluiva fi de trei ori mai
mici decdt virsta mamei?
Rezolvarea se face parcurgand etapete de mai sus.
i" Se cunosc vArstele din prezent ale mamei (31 ani) gi fiutui (7ani) si nu gtim (vrem si aftim)
peste cAli ani vArsta mamei va fi de trei ori mai mare decAt vdrsta fiutui.
? Notem cu x numiruI de ani peste care vdrsta mamei va fi de trei ori mai mare decdt vdrsta
fiului.
3 Peste x ani mama va avea 31+x ani, iar fiul va avea 7+x ani, deci are loc egatitatea
31 + x = 3(7 + x). Aceastd ecualie este modelul matematic a[ problemei.
4. Rezolvim ecuafia: 31 + x : 3(7 + x) e 3L + x :21 + 3x <> t0 = 2x e x = 5.
Proba rezolviriiecua[iei:31+ 5 =3(7 + 5) <+ 36 =36 (A), deciS={5}.
$ Rdspunsu[ [a cerinla problemei: peste 5 ani vArsta mameiva fi de trei ori mai mare decit vArsta
fiutui. Proba: mama va avea 31+ 5:36 ani, iar fiul 7 +5 =A2,iar 36:.12=3.
Exersare
Mihai vrea si-gi cumpere o tabtete. MergAnd [a magazin, constat5 ci banii pe care i-a economisit,
cei 250 de [ei, reprezinti lumitate din banii necesari. Bunicii au promis ci-i vor da restu[ banilor.
Cdt va trebui si primeasci de ta bunici pentru a-gi cumpira tableta mult doriti?
Determinafi numiru[ care adunat cu2,7 dd ca rezuttat ]-0,3.
Un cdtitor parcurge 13 ain tot drumuI sdu si inci 15 km. Care este tungimea intregutui drum
daci i-au mairimas de parcurs a7 km?

Un numir se aduni cu2,7, iar rezultatu[ seinmu[legte cu 3. Din produsu[ astfe[ oblinut se scade
11,5 9i se obline 4,22. Determinali numirut iniliat.
Indicalie: Notim cu x numiruI ciutat. Din datele problemei oblinem urmitoarele:
. numirul se aduni cu2,7: scriem x+2,7;
. rezultatul adundrii se inmut[egte cu 3; scriem (x + 2,7) - 3;
- din produsu[ astfel oblinut se scade 11,5, deci oblinem (x + 2,7). 3 - 11,5;
. rezultatulacestuicalcu[ este4,22, deci(x+ 2,7) -3-11,,5=4,22. Continuatirezolvarea!
L?.6
5. Suma a doui numere este 27. Determinafi cele doui numere, gtiind ci primut este egal cu
4 cincimi din a[ doitea.
6. Suma a patru numere consecutive este 54. Determinali ce[ mai mic dintre numere.
7. Cantitatea de1.67O de pdini a fost vAnduti la un magazin astfet: in prima zi cu 115 pAini mai pulin
decAt a doua zi, iarin a treia, cu 155 pAini mai putine dec6t ?n prima zi. CAte pAini s-au vdndut in
ape: fiecare dintre cele treizi[e?
8. Determinafi doui numere despre care gtim cd au suma egatd cu 32,8 9i diferenla ega[5 cu 4,2.
e. Afta[i un numdr gtiind ci adundnd doui treimi din numdr cu un sfert din et se obtine 99.
litura
3.o. Aftali un numdr, gtiind cd adunAnd o cincime din et cu IB Oin ef, obfinem 115.
rmei).
11. Aftali doud numere naturale, gtiind cd suma lor este 52, iar impirfindu-t pe cel mai mare [a cel
maimic oblinem cAtut 3 gi restu[ 8.
'i mai
12. Aftalidoui numere naturale, gtiind ci diferenla lor este 46,iar impirlindu-t pe cet mai mare
la cel mai mic oblinem cAtul 9 9i restul 6.
ftdm) r3. intr-o ctasd sunt 30 de elevi. Determinali numirul fetetor 9i numirut biielilor, gtiind ci numi-
rut biiefitor este 50% din numirul fetelor.
irsta rq. intr-o clasi sunt 23 de etevi. Determina[i numdrul fetelor 9i numdrut bdiefilo6 gtiind ci numirul
bdie[itor este cu 30% mai mare decAt numirul fetelor.
atea
15. Un obiect se scumpegte cu 20%o. $tiind cd dupi scumpire pre[ul este de 30 de [ei, afta[i prelut
inifiat at obiectului.
15. Un obiect se ieftinegte cu 15%. Dupd ieftinire obiectul costi 136 de tei. Aftati prelut inifiat
a[ obiectului.
irsta
ll
,lrt
17. Dupd doui cregteri consecutive de pre!, prima de 5o/o,iar a doua de AOo/o, un obiect costi 92,4 tei.
Care a fost prefuI iniliat at obiectului?
rmisit,
18. Dupi doui reduceri consecutive de pre[, prima de 8o/o, iar a doua de 1502, un obiect costi
anilor.
195,5 de tei. Care a fost prefu[ iniliat at obiectutui?
19. Prelul unui obiect s-a majorat cu 30olo, apoi s-a redus cu 30%. Obiectul costi, dupi reducere,
54,6 [ei. Care a fost prelul inifiat at obiectului?
drum
2o. o persoand chettuiegte in prima zi I3 ain suma pe
' care o are. A doua zi chettuieste 1 Oin r.est
"-2-"''--'
giincd 45 de lei. Ce sumi a avut [a?nceput, dacd dupi a doua zi i-au mai rimas 105 tei?
;cade
21. Virsta tatitui este egali cu vdrsta mamei plus vArsta fiicei. Determinali vArstele cetor trei gtiind
ci mama este cu 5 ani mai tAndri decAt tata, iar fiica este de 5 ori mai tAndrd decat tatat.
22. Bunica a adus un cos cu nuci celor trei nepofi. Primul nepot a luat o treime din numirut nucitor gi
a plecat. A venit a[ doitea 9i, crezAnd ci e[ este primu[, a [uat o treime din numirul nucilor gdsite
in cog gi a plecat. A[ treilea a procedat ca a[ doilea. Cite nuci a adus bunica, dacd dupi plecarea
celui de-al treileain cos au mai rimas 40 de nuci?
L27
23. Determinali mdsurile unghiurilor unui triunghi gtiind ci primu[ unghi este de trei ori mai mare
decAt a[ doilea 9i cu 40' mai mic dec6t a[ treitea.
24. Cantitatea de marfi dintre-un depozit este distribuitiin trei zite astfet: in prima I ainintreaga
=i, 'l
cantitate, a doua din rest giinci 379 kg,iarin a treiazi,restu[ de 256tkg. Ce cantitate
=i,'25
=
de marfi a fost [a?nceputin depozit?
25. Media aritmetici a trei numere este 5,(3). Determinali primul numlr gtiind ci at doitea 9i a[ trei-
)
lea sunt 31 9i respectiv 7,1,.
5
25. Media aritmeticd a numerelor 23;A7 9ix este 16" Determinalix.
27. Med,a aritmetici a numeretor 3x; 5x; 41, gi 29 este 30. Determinali x.
28. Media aritmetici a doul numere ralionate pozitive este 10. $tiind ci unuI dintre numere este egat
cu tl, af tafi cetitalt nu mir.
29. Media aritmetici a doui numere rafionale pozitive este 7,5, iar raportu[ lor este 0,(6).
Aflalinumerete.
30. Media aritmeticd a doud numere ralionale pozitive este 18. $tiind ci unul este dubtut celuilalt,
aflafinumerele.
31. Media aritmetici a trei numere ralionale pozitive este 17. Media aritmetici a ultimelor doui este
L5. $tiind cI al doilea numdr este egal cu o treime din a[ treitea, aflali numerele.
32. Media aritmetici a trei numere ralionate pozitive este 20. Media aritmeticd a primelor doui este
24. Atlali numerete, gtiind ci primul numlr este egal cu un sfert din a[ treilea numir.
33. Unelevareurmitoaretenote:7,8,8,9,L0inoralgi9intez6[alimbaromAnigirespectiv5,T,T,
8, 8 in oral [a matematicd.
a Catcutafi media de ta timba romAni a etevutui.
b Care este nota minimi pe care ar trebui si o ia [a teza de la matematici pentru ca, prin rotun-
jire, media lui sd fie 8?
34. Ce numiradunat cu7,5 ddsumaega[6cu suma numerelorl,(1); 2,(2);3,(3);...;8,(8)?
35. Un c6[6tor are de parcurs 244kmin treizile. Se gtie ci?n a doua zi a parcurs cu 18 km mai pulin
decAt in prima zi, iar a treia zi a parcurs uttimii 64km. Ce distan!6 a parcurs cilitorulin prima zi?
36. Doua numere au media aritmetici 1.3,4; diterenla lor este de 6,4. Determinali cele doui numere.
)
37. Determinali misurile a doui unghiuri suptementare a[ cdror raport
'3 este i.
AAA
38. Un tractorist are de arat un teren ?n patru zile. El ar5 ?n prima zi trei zecimi din tot terenul, a doua
zi, doui geptimi din rest, iar atreiazi ari cu 20 ha mai pufin decAt dubtul suprafelei arate ?n prima
zi. $tiind cd pentru a patra zi i-au mai rimas L4ha, determinali suprafalaintregutui teren.
L28
nat mare 39. Un robinêt umple singur un bazin in 3 ore, iar un a[ doitea robinet umpte singur acelagi bazin
in 5 ore. In cate ore pot umpte bazinut cete doui robinete curgand impreuni?
4o. Trei robinete pot umpte acetagi bazin astfet: primul curgand singur !2 ore, at doitea curgAnd
intreaga
singur 15 ore, iar a[ treitea curgand singur 10 ore.
:antitate a in cAte ore pot umpte bazinut toate, curgAnd ?mpreuni?
b in cAte ore pot umpte bazinut uttimele dou5, curgAnd impreuni?
41. Determinali trei numere a ciror sumd este 7,5 gtiind ci at doitea este cu 0,8 mai mare dec1t
;i altrei- primul, iar media aritmetici a ultimelor doud numere este egati cu 3.
42. tmpi(iti numiru[ 360 in trei pirli:

a direct proporlionale cu numer ele T , L2, !7;
b invers proporlionale cu numerele 0,25; 0,1(6); O,!25.
43. Seamestecd (din gregeati) a kgde bomboane, cu prelut de2,5 euro, cu 5 kgde bomboane,
ste egal cu prelu[ de 3,40 euro. Cu cAt trebuie vAndut 1 kg de amestec pentru ca, in final, si se ?ncaseze
aceeagi sumi cain cazuI vAnzirii bomboanelor neamestecate?
: 0,(6).
Probleme de gapte stete
=tuilalt,
44. Un cildtor a parcurs un traseu in trei etape. tn prima etapi de 4 ore a mers cu viteza de 60 km/h,
in a doua etapd de 2 ore a mers cu B0 km/h, iar in a treia etapi de 2 ore a mers cu viteza de
ud este L2kmlh. Catcula!i:
a media vitezetor cu care a mers;
:d este b viteza medie cu care a parcurs intregut traseu.
45. Media aritmetici a L00 de numere este 33,4, iar unul dintre numere este 370. Determinati media
5,7,7, aritmetici a celortalte 99 de numere.
45. Determinali trei numere rafionale a, b, c gtiind ci ?ndeptinesc simuttan conditiite:
a c este de 11 ori mai mare decit b;
rotun-
b o este jumitatea [uib;
c media aritmeticd a cetor trei numere este 291.
6
i pu!in
4?. Mut{imea A conline numerele at, c12,..., o3o, care au media aritmetici egati cu 14,2; mutlimea B
mazi?
con[ine numerete br, b, ,..., bru, care au media aritmeticd egatl cu 2O,4, iar mutfimea C conline
mere.
numerele ct, c2,...,c40, care au media aritmeticd egati cu
"40 {. gtiinO ci mutfimite A, B giC sunt
disjuncte oricare doui cAte doud, calculali media aritmeticl a etemerytetor mutlimii A vBv C.
48- Trei etevi trebuie sd-9ipliteasci o excursie cu sume direct proporlionale cu numerete 2, 3
9i
7. Dacd taxa fixatd fiecdruia se majoreazd cu !O%q1502, respe ctiv 2Oo/o, atunci ei ar trebui si
pldteasci cu 12 lei mai pufin decdt daci taxele se majoreazd. cu 2Oo/o, 25%o, respectiv cu 30%.
Ce sumd trebuie sd p[Steascd fiecare etev?
doua
rrima
19(l
;!Lr::r::
;::+lr:::,r,:r,
:'::; ii :i l:_ ;:
i...:t t ai: :,,.4. i :.,
: rt;:l: rlia:::i.illl
_!rii':i: i i-:
'
-.1;-.i:-: ,. l: '.
: :
:--" : ::::
!il
:
(3p) RezolvaliinQecualiite: : x+5=7; 7

.\
-x=2', ax+3=1,.
3
(2p) r RezolvaliinQecuatiite:
s --'.--' 1*-!:1, x 4x .7x
3" 5 i_o' 236
(2p) Rezolvali?n Q ecualiite: . lx+ 5l= 3; i;: l2x+].l=7.
(1p) Am depus [a banci ]-200 tei, cu o dobAndd anuati de S%o.Ce sumi voi avea dupi un an?
(1p) Aftali trei numere a ciror medie aritmeticd este 31, gtiind cd media aritmetici a primelor
doud este 2l,iar media aritmeticl a ultimetor doui este 40.
(3p) Rezolvati in Q ecualiite:

. Yt--_.
72
3 9'
(2P) Rezolvali in Q ecua!iile:
2-(x - 3) + 7 (2x - 1) = 19- 4(x + 2); Ix --l=-

I
sl s
I 41 8
(2p) 3 DacI o=0,004.1- [=[2,5+0,j-(6)+0,(3)] calculati media ponderatd

;-i5; [t-+)',
a numerelor o gi b gtiind cr ponderea [ui o este 6, iar ponderea lui b este 3.
(1P) € Suma a doui numere este l-26. Aftali numerete gtiind ci unuldintre ele este de 6 ori mai
mare decAt celdtalt.
(1p) * Un bicictist a parcurs un drum astfel: in prima zi, L00/o din drum, a doua zi,3Oo/o
din drum,
iar ?n a treia zi restu[ de 42 km. CAli kitometri are ?ntregut drum?
Timp de lucru: 50 de minute. Se acordi 1 punct din oficiu.
Rezotvali ?n Q urmitoarele ecua!ii:
7x - 1-= 6; :9x-9=B: -6 + 2x=3,2.

5
RezolvaliinQurmitoareleecualii: ;c (x-3)(x+ 2)=0; t:: -4x+t+21-x=5x-3.
Rezotvali inZ ecualia:

t1 . 1, =;*,
2020
fi+fi+ ,.1} r)
1. Patru elevi au impreund 375 de lei. Dupi ce primulchettuiegte 2Oo/o din suma sa, aldoilea,
40o/o din suma sa, a[ treitea, 25o/o din suma sa, iar a[ patrulea,50o/o din suma sa, s-a con-
statat ci [e-au rdmas sume egale. Ce sume a avut fiecare [a inceput?
(1p) g Media aritmetici a cinci numere naturale consecutive este 35. Aflati numerele.
fl{r}-r&. Timp de lucru: 50 de minute. Se acordi 1 punct din oficiu.
an?
':'..... +..1 i
melor l';-:lq r.it i'!
(3p) .r Rezolvaliin Q urmdtoarete ecualii:

4x+7 =x-3i 3(2x+!)=5x-2; 2(x-4-7=3(1.-x)-15.
(2p) .i Rezotvali?n Q urmdtoarete '

ecualii, ,. lI-1..*?=r,
l6- 2l-5-''
-7lx+31=5lx+31-6.
(1P) Rezotvaliecualia: 1*+*-- 1 +...+------1- =??9, x e N'.

t+2 L+2+3 t+2+3+...+x 1-01'
(1p) + Aftali numirul o daci media aritmetici a numerelor a,10o/o din o gi 2O%o din o este egati
cu26.
(2P) r Dintr-un autobuz, 50% din numdruI pasagerilor coboard [a prima stalie. La a doua statie urci
6 pasageri, iar [a a treia coboard,25o/o dintre cei af tali [a acel moment in autobuz. $tiind ci
erati in autobuz au rimas 21 de pasageri, aflali cAli pasageri au fost inainte de prima stalie.
'i mai
lrum, (gp) i. Rezolvaliin Q urmdtoarete ecualii:
3x - 5 =16; 2(x-1)+3=31-x; x+2 x-1-

_+_=_. 2x+3
346
(2p) E RezotvaliinQurmitoareleecualii: a lx+1,1=l2x-21; *z (2x+4):2-x=lxl.
(1p) B Rezolvali in Q ecualia; x + 2x + 3x + ... + 100x: -'J. + 2 - 3 + 4 - ... - 201+ 202.
(1p) 4 Suma a doui numere naturale este l-00. Aflati cete doui numere stiind cd impirlind
numirul mai mare [a numirul mai mic se obline cdtul 2 9i restul L9.
(2p) 5 Un telefon mobi[ s-a ieftinit cu lOYo. Dupd o siptimdni, telefonul s-a mai ieftinit cu inci
si coste 6!2lei. Care a fost prelul iniliat at telefonutui mobit?
1-57o, ajungAnd
F+#TA. Timp de lucru: 50 de minute. Se acordi 1 punct din oficiu.

Figi pentru portofotiut individuat
Numele 9i prenumete:
Clasa a VI-a:
Tema I.6. Ecualiicu coeficienfi ralionali.

Probleme care se rezolvi cu ajutorut ecuatiilor
(2p) : Completali pe figa spatiite punctate cu rispunsulcorect.
;.r Solulia ralionati a ecualieix+ 3 = 2 este numirut
i:: 9s.5 :=?

63 ,atuncix este egalcu
.: RezolvAnd ecualia ,2 r :L = 6, oblinem sotulia
;i RezolvAnd ecualia 2x +7 = 1, oblinem solulia ralionati
(2p) : Pentru fiecare dintre enunturile urmitoare, dacS enuntul este adevirat, ?ncercuili
titera r.
in caz contrar, incercuiti [itera :
a 3 este sotutie a ecuatiei

AF
'5 '*:'=r.
h Ecualia 3x + 2 = 5 are sotulie in mutf imea A = {-!,0,2}.
AF
c Existi ecualii care nu au sotulii numere naturate. AF
rl Ecualia 2x + 3 = 1 nu are solutii rationale.
AF
(2p) :r Uniti prin sigeti fiecare enun! din coloana A cu rezuttatulcorespunzitor din coloana B.
AB
in Snlrrtie anrrrriai
ra Sotulia ecualiei
x+L I+.+=1,, e
a -t a -1'
v /\
z'" =-- Y , 1, -r,
-1 1 l
5ZO i
, za
Qnlr rlir anr
Sotulia rciiai 3x
ecuatiei av 1n ,, - ry
-=1-'J., x e Z
-2
Sotuliaecualiei 2(x-3)+3(2x+ 1)= 5x+ 4(x+2),x ee 11.
3
Sotulia negativa a ecualiei lx - 3l = 4 4,
mele 4 si 5 scrieli pe fiqa de evaluare r*zolydrile complete.
(2P) Afta{i doui numere naturale stiind ci diferen[a lor este 38, iar daciitimpirlim pe cel mare
[a cel mic oblinem cAtu[ 6 9i restul 3.
(rp) Dupi doud reduceri consecutive de pre!, prima de 1,5%o, a doua de 5o/o, ui telefon mobil
costd 646 de lei. Care a fost prelul iniliat attetefonului mobit?

) cel mare Test-mode[ pentru Evaluarea Nalionatd
Tema: Numere ralionale

P*reeal Nata:r*i F*r{ile d* F€er
Hidrocentrata Porlite de Fier este una dintre cele mai mari construclii hidrotehnice
din Europa 9i
cea mai mare de pe Dundre. LacuI de acumulare cuprinde, ?n principai, zona
cetui mai mare defiteu
din Europa, DefiteuI Dundrii, cuprins ?ntre tocatitilite Baziag orgova. pentru protejarea
9i habitatutui
siu natura[, regiunea Defiteului Dunirii a fost inclusi in ParcuI Natural porlite de Fier.
F**Er$ a r:isp:re-** i+ *r:::i::1*i* -:,.-=, i.l:'lr.j.,r!i i_i_,!,.ir.i:,e ji rr. r,. r.:,.

Hidrocentrata Porlite de Fier I este amptasatd la 15 km in amonte
de oragul Drobeta-Turnu Severin. tn ava[, ta 60 km s-a construit
hidrocentrata Porlite de Fier II. Navigalia pe Dun6re este optimizati
de ecluze ce asigurd ?n fiecare an o capacitate de trafic de 52,4 miti-
oane de tone si 37,2 mitioane de tone pentru ecluzarea pe cate
un sens, respectiv, doui sensuri. Hidrocentrata Porlite de Fier I
n mobil
Capacitate trafic pe an pentru ecluzarea Capacitate trafic pe an pentru ecluzarea
pe cite un sens pe ambele sensuri
52400000 t 37 200 000 t
.: Pentru ectuzarea pe ambele sensuri, capacitatea de trafic este egali cu:
':; 52,4. 106 t; 42,5 .L06 t; 73,2.].06 t; 37,2.106 t.

t Media aritmeticd a numerelor b2,4 gi 37,2 este egald cu:
;:. 89,6; 44,8; 44,3; 1-5,2.
F**{r* a::llsg::-::ael+.: ll,; ;=:+:!.i.s:it-ii. :i ..i. i::i;,.:.i"., :l::::ri:,i,,irr:-i-i: lir,:..,
ParcuI Natural Por]ite de Fier este atractiv si prin monumente istorice

din perioada Imperiului Roman. Din ordinut iuiTraian, arhitectulgrec
Apol[odor din Damasc, cel mai vestit inginer alepocii, construie]te,
intre anii 103-l-05, primulpod durabilpeste Dunere, intre pontes
9i Drobeta. Pentru mai mult de o sutd de ani a fost cel mai tung pod
construit vreodatd. Era [ung de 1i.35 m, atbia Dundrii misurand in
acea zoni 799,7 m. Desen a[ podutui realizat
de Apollodor din Damasc
* Cu cAt era mai lung podut, decAt tilimea Dundrii?
AflS tilimea giinitlimea podului, gtiind ci tilimea este cu 4,45 metri mai mici decAt ?ni[!imea,
iar suma acestor doui dimensiuni este egali cu 33,55 metri.
'T
-a
F*s:{re; a r**px*<$* E* e*rinfa 5. *iE*gfl* :.a:::-a:*Er::'aeL i+sll

in apropiere de oragul Orgova, in zona cataractelor de [a Cazanele
Mici, chiar in fala plicii ,,Tabuta Traiana", dar pe maluI romAnesc
a[ Dunirii, ta iniliativa omului de afaceri romAn, Iosif Constantin
Drdgan, in perioada 1,994-2004 a fost construita in stAnci
Statuia [ui Deceba[. CAteva dimensiuni ale statuii sunt edificatoare:
lungimea ochilor: 4,3 metri, lungimea gi tdlimea nasului: 7 metri 9i
respectiv 4 metri.
. Statuia tui Decebal, inatti de oo metri gi tatd de ba metri, este

cea mai inalti sculpturi in piatri din Europa. gtiind ci impirlind
indt!imea ta td!ime ob!inem cAtut 2 gi restuI o, transformati
'baI
fractia in fractie zecimali. Statuia lui Decebal
ltimea,
tn tabetut urmitor sunt prezentate veniturite 9i ptilite unei firme intr-o sdptimind, exprimate
in mii de tei. Sotdut reprezinti diferenfa dintre venituri 9i pt5!i.
Ziua Luni Marli Miercuri i Joi Vineri
Venituri '1,6,4
-+
23,8 122,5i24,75 20,13
______-_--T-_----__T--._---
Phli ]-2,5 18 123,7'23,2 22,2
Sotd 3,9 -a,2
a Precizali ziua cu veniturile cete mai mici.

b Catcutali sotduI zitei de mar[i.
t
i, c Preciza[i zilete in care solduI este negativ.
; intr-o zi, temperatura aerutui [a ora 600 a fost de -9,6 "C. PAnd ta ora 1100, temperatura a crescut
il cu 4,5 oC. De [a 1100 pind ta 1600 a mai crescut cu 4,L oC, iar de [a 1600 [a 2000 a scizut cu 2,9 oC.
H
ti a Precizali temperatura aerului [a ora 1100.
b Precizali temperatura aerului [a ora 2000.
c Cu cAte grade a fost mai mare temperatura [a ora 20oo fafd de cea de [a ora 600?
Un autocar a parcurs un traseu in 10 ore astfel: 3,5 ore a mers cu viteza de 90 kmlh, 2] ore,
cu viteza de 80 km/h, iar restul timputui a mers cu viteza de 70 km/h. CAli km a parcurs autocarul
in cele 10 ore?
O fermi are 100 de vaci, B0 de cai 9i 200 de gdini. $tiind ci o vaci consumi zitnic LB,5 titri de
api, un ca[ cu 50% din mai mult, iar o giind de zece ori mai pu[in decit o vaci, catcuta{i cati titri
de apd consumi animatete de la fermi?n 3 zile.
Dupi ce a parcurs o cincime din lungimea unui drum, Vlad a constatat ci mai are de parcurs
22,5km pAni si ajungi la jumdtatea drumului. Ce [ungime are drumu[?
Un sfert din suprafafa unei gridini este cultivati cu rogii, o cincime cu castraveli, iar pe restuI
de 88 m2 sunt pomi fructiferi.
a Ardtali ci suprafafa acoperitd cu [egume este mai mici decAt jumdtate din suprafa[a grddinii.
b Cati m2 are grddina?
Un container plin cu marfi cAntiregte 155,5 kg. Umptut pe jumitate, containerut cAntireste
86 kg. CAte kilograme cAntdregte containerutatunci cdnd este got?
Se amestece 400 g de tichid [a temperatura de 50 oC cu 600 g tichid ta temperatura de 30 oC.

CAte grade are amestecut oblinut?
L37
O echipi de handbat este formati din gapte jucitori, cu media de vArsti de 23 de ani. tn timput
unui meci, un jucdtor s-a accidentat 9i a pirdsit terenu[. Media vArsteijucitoritor rdmagi pe teren
este de 22 de ani. Ce virsti are jucitoru[ accidentat?
Suma de 850 de lei se imparte [a 3 persoane. Primele doui persoane primesc 655 de [ei,
iar ultimele doui primesc 540,5 tei. CAli [ei primegte fiecare persoani?
138
timpul
) teren ilrm
le tei,
Numerele ra[ionale pozitive a, b, gi c verifici egatiti[ite:

a 3.b
SI
5
-=-
b 5'c -=- 7
a Aftalivaloarea raportului g.
c
b Daci, in plus, determina[i o + b + c.
Z.*.i=15,
Numerele naturate nenule a, b gi c sunt direct proporfionale cu numerele 3, 4 gi d, unde d e N".
Determinati numerele a, b gi c gtiind ci 3a + 4b + dc = 50.
Fienumerele
L1-
o=1+i+i+...+=j 1, Si b=-+-+-+...+-.
1,L! t
3 5 2009', 2 4 6 20aO
1tt
' 1006 1007 2010
2009 2009 2009
5e Oa SUma 5^= ----*----+-+...+
2009
1.3 3.5 5.7 2007.2009
a Ardtali ci S e N.
b Determinali x, gtiind ci x + S = 20aO.
Fie n un numdr natural nenu[. Se consideri numerele ralionate:
a=- s-. g=---J- ,, , -2 +(*2)'-4^ -(-4)

2n +2n*' ' 2n +2N1- +2N2
r' - 2+22 +2, +...+2n
a Ar5tali ci A : B, pentru orice n e N..
b Sd se calculeze (A + B) . C.
Pentru ce valori ate numirului natura[ n, numirul S:1*1*4

326 este natural?
Numerele ct1, e.2, o31...1 an-.,, ensunt direct proporlionale cu
ta 1 1 1
6' 12' 2O""' n(n+lr' (n+1xn+2)'
Daci a. + a2+ a3+ ... + on-1 + an:5760 9i c,_, - en= 40, aflafi n, tz1 si an.
Se considerd numerele prime Fr,pz,...,p,9i numiruI N=pf .p?.....p';, unde rt,12,...,r, sunt
numere naturale nenute.
a CA[i divizori naturali are numirul 6?
h Scrieli un numir natural care are exact 3 divizori naturali.
c Aritali cd numdrul 3n, cu n e N-, are exact n + 1 divizori naturali.
d Aftali cdte numere naturale x verifici relafia 0 < x < r, r e N".
e Aritafi ci, dacd d este un divizor natural a[ numirului N, atunci d=p?.p7.....p';, unde
0 < s, < f1, 0 < sz3 f2,...,0 < s, < r,.
f Aritali pd numlruI de divizori naturali ai numirului N este (rr+ 1)(rr+ 1)...(r, + 1-).
139
Aritalici nu existia, b e N.astfelincAt 3 +32+33+... +3n=a2+b2.
Determinali numirul de perechi de numere naturale nenute (m, n), prime intre ele, cu proprieta-
teaci: 13m-a2n
--"' --"eN-.
m+n
Determina[i numerete ralionale strict pozitive a, b, c, d care verifici egalitatea:

+aobodn +aocodo +bocodn _,
ao + bo +co +do *aoboco .
aobucodo
Rezotva!i cerinlele:
2aib
a Determinafi numdrut de trei cifre abcstiind cd -3bic -3c!2a
569
b Aritafi ci suma inverselor a trei numere naturale consecutive nenule se transformi ?n frac(ie
zeci mali periodicd mixt5.
Rezolvafi cerinfele:
* b)-Ll-! -7')
a Daci numerele int regi a, bgi c verifici retalia 27 a + 23b - 2!c =0, aritali .2.
"a3o 483
b Determinali mutfimea : n={ x.ul?l:l.r1.
I l3x+7 )
Ardtalici mulfimea o-{zoga ,zoog,'o'0,...} conline doar un numir natural.

t 5' 6'7'"'l
Rezolvali cerinlele:
a Ardtati' .a -1-:1.f1-1') .
1.5 4[1 5)
b Comparali numerete x si y, unde
la 4 - 11. Sl
X:-'-:-=*--a*-'---:- 1, t L
V=-+-+-+...+ 1-
2 2', 3 2 2'. 1.5 5.9 9.1_3 97.a01

c Aratail' ca-
1.52 1, t L
: *-*-*...*-(-,
1, 201,
102 L'. 2' 3'. aoa', 10L
-<
Determinafi a, b, c e N. 9i n e N-, pentru care are loc egalitatea:
abc+
abc+7
"o'-*...*9!9=2n +2n-' -L
* 2n
-
Rezotvafiin N x N ecua{ia r' - *-!-=1.

' b+t a+L
Rezotvali cerinlele:
a Demonstraliegatitate
^, k'(k +1)'=+-=J*,
,31*!., k' (k +t)' unde k e N..
b Gdsi[i cea de-a 2003-a zecimali a numdrului 1]- .A; unde

a2b3c
2b+3c= a+3c= a*2b'
140
Rezolva[i cerinlete:
a Fie o e N', b,ce Ql astfet incAt a2b3c . Determinati valoarea expresiei

)ta-
2b+3c a+3c a+2b
f111\
(a+b+c)|ffiJ.
1,.2.3.....n+L
Aritali cd fraclia este ireductibiti pentru orice n e N..
Determinali numiruI de elemente at mutlimii:

b +2 c +'2=' -u}'
A ={'b,,dlY1 - c - d a)
I lb
Rezotvafi cerinlete:
)tie a Determinali elementete mutlimii A={x e zllx-11 - 2 | =3}.
b Fie S:-1-*-L* 1 *...*
!.4 4.7 7.tO 2998.3001 . Catcutati3.OOl-.S.
Catcutali x + y + o, gtiind ci numerele ralionale x, y, z verifici retaliite:
X,- Y,= Z gi 1*2*3=54.
x+Ly+22+3'xyz
Aritalici:
a mutlimea
' o={'*'990 lr.*} con{ine un singur numdr naturat;
ln+a7 I J
5n+-2007
88 ,i 6=U--2N9 nu pot fi simuttan intregi.
b pentru orice n e N, numerel" o=
Determinalicifraxpentru care numirut o=1+-l *-

3-*-1--E este numir naturat.
x 0,(x) 0,0(x) O,xx xx
3 * 4 *5 *...* n*2 (t 1 1)
'--
Demonstratica
1.2' 2.3 3.4 n(n+r)
-[7*;* "*;)" '
v n e N.'
Determinali numiruI natura[ n > 2 pentru care media aritmetici a numerelor O

ltt 1
=-*-+-+...+-
234 n
1-2 3- +...+ n1
" - este egali
' b:i+:+
si
234 n - cu 1009,5.
Rezotva[iin mutlimea numeretorintregi ecua{i"r ,*4*1
y' z' =2022 .
14:.
i Semidreapta cu originea in vArful unghiului, interioari unghiului,
ce formeazi cu laturi]e unghiutui doud unghiuri congruente, se numegle bisectoare.
Desenim Citim
[OC este bisectoarea unghiutui 4AOB
Redactim: [oC c Int(+Aoa)] <+ [oC este bisectoarea unghiutui 4AoB.

+AOC= +BOC )
Un punct interior unui unghi este situat pe bisectoarea unghiutui dacd gi numai daci
este egal depirtat de [aturile unghiutui.
Redactim cu simboluri: IOP este bisectoarea 4XOY e d(P; OX) =d(P; OY)'
Demonstra!ie
Fie P e Int(+xoy).
Fie PA L Ox
= d(P, Ox) = PA 1i PB L Oy * d(P, Oy) = PB .
PA L Ox
- 4PAO = 90" = MOP este dreptunghic in 4.
PB LOy dreptunghic in B.
= 4PBO = 90o = ABOP este
,,+" Fie [Oz bisectoarea unghiutui propriu xOy, cu P e lOz.
Vom ardta cd P este ega[ depdrtat de laturile unghiutui.
[Oz este bisectoarea unghiutui xOy = 4AOP = 4BOP.
MOP este dreptunghicin A I
ABOPestedreptunghicin a f '! *or: LBOp= pA= pB.
OP = OP (ipotenuzd comund) |
+AOP= 4BOP )
d(P, Ox) = PA I
a(e, ox) = d(P, oy).
j=
d(P, Oy) = PB
PA:PB=PA=PB
Deoarece P este un punct oarecare, interior bisectoarei IOz, deducem ci orice punct de pe bisec-
toarea unui unghi este ega[ depirtat de laturile unglhiutui.
7.44
Fie P e Int(<xOy), astfel?ncAt d(P, Ox) = d(P, Oy) e pA: pB.
Vom ardta cd [OP este bisectoarea unghiului.
MOP este dreptunghic in A I
ABop este dreptunghic in , t3
I olop = LBop 4Aop = 4Bop.
OP: OP (ipotenuzi comuni) =
PB
|
PA= PB > PA= )
4AOP=4BOP )
Iu i,
IOP c Int(<x OVi - [OP este bisectoarea unghiutui xOy.
concurenla bisectoarelor unui triunghi. centrul cercutui tnscris
AvAnd trei unghiuri, evident ci triunghiulare 9i trei bisectoare.

in LABC,fie IAA'bisectoarea unghiutui BAC ) 4BAA, = 4CAA, +
> <BAA'=<CAA'-<BAC .
2
in MBC,fie [88'bisectoarea unghiutui ABC+ 4ABB,= 4CBB,+
= <ABB'=<CBB'-<ABC 2
.
in A,ABC, +A + +8 + +C = 1800 :+ 4A + 48 < 180o =

= i4*€<9oo
22 <=, 4ABB, + 4BAA, < 9oo.
4ABB' Fi 4BAA'sunt formate de dreptete AA, gi BB, cu secanta AB

I
ca 4ABB' gi +BAA'sunt unghiuri interne de aceeagi parte a secantei AB
| = AA' +l BB' = existd I,
4ABB' + 4BAA'< 90o ABB' 9i BAA' nu sunt
= ) suplementare
astfel incAt AA' a BB' = {il.
[AA' bisectoarea unghiului BAC, cu I e AA' + d(l, AB) = d(l, AC).
[BB' bisectoarea unghiului ABC, cu I e BB' ]
d(1, AB) = d(1, BC).
d(l, AB) = d(r, AC)'l
ai, nij = Ai', ,C\J= d(1, AC) = d(1,8C) + [C/ este bisectoarea unghiutuiACB.
Deci IAA' n IBB' n [CI: {4.
l",irl.*'ii;lr.l, Bisectoarele unghiuritor unui triunghi sunt concurente intr-un punct egat deplrtat
de laturile triunghiului.
T Punctu[ [or de intersec!ie se noteazi, de regu[5, cu / gi se numegte centruI cercului inscris
in triunghi.
Pentru a construi cercuI inscris intr-un triunghi oarecare ABC, urmim acegti pagi:
Pr: Construim bisectoarele AA' gi BB'.
Pr: Punctu[ [or de intersec!ie, notat cu -i, este centruI cercutui
?nscris in triunghiuI ABC.
Pr: Construim ID L BC.
Po: Cu ajutoruI compasului construim cercul de centru .I si
razd. ID.
CercuI astfel obtinut este cerculinscris in triunghiutABC.
L45
*..q%
Construifi unghiut 4AOB cu mdsura de 80o, apoi construili bisectoarealOM cu ajutoru[:
a raportorului; i: riglei negradate gi compasutui.
Fie un MBC asculitunghic. Construili:

a lAD, bisectoarea unghiutui BAC, cu D e BC;
b A', simetricut tuiA fali de 8C;

c D', simetricu[ punctului D fald de A'.
3 Construili cercul inscris in MRI, gtiind cd AR = 3 cm, AT = 4 cm 9i:

<A =70"; <A:90"; 44=a20o.
Fie un triunghi oarecare ABC. Prelungi[i tatura CA cu un segment oarecare AG,iar [atura CB cu
un segment oarecare BH. ConstruililAA', bisectoarea unghiului 4GAB, unghi exterior triunghiutui
ABC, gi [BB', bisectoarea unghiului +HBA, unghi exterior triunghiutui ABC. Notali AA' a BB' = {Icl,.
a Prin misurare cu raportorut verificali daci [CI" este bisectoarea unghiutuiACB.

b Construili IcD LBC, cu D e 8C. Trasali un cerc de centru l"gi razdI"D.
Ce observa!i?
ll
,rrl
5 Fie triunghiul.ABC, cu AB:AC, gi O mijtocut bazei BC. Aritali cdlAO este bisectoarea unghiului BAC.
6 Fie .[ interseclia bisectoarelor triunghiului ABC. Sa se determine misurite unghiurilor A, B, C

cunoscAnd cd +BAI :50o, +rBC= 30o, {BCr= 10o.
TriunghiulABCeste isoscelde bazd BC,iar P eAM, unde [AMeste bisectoarein triunghiulABC,

cu M e BC. Aritali cdlPM este bisectoarea unghiutuiBPC.
Fie IBI gi [CI bisectoare in MBC gi IM L BC, cu M e BC. Daci IM :3 cm, determinli d(l AB)
9i d(I, AC).
FiePeInt(+XOy),PALOX,cuAeOX,PBIOY,cuBeOY.$tiindcdPA=PB,ardtali,prindoui
metode, ci [OP este bisectoarca 4XOY.
lll
,lArl
10 Fie M gi N doui puncte pe bisectoarea unghiu[ui +xOy. Construim NA L Ox, MC L Ox, A, C e Ox
9i NB f Oy, MD L Oy, B, D e Oy. Si se demonstreze cd. AC: BD.
11 FieACI BD, cu AC r: BD: {M} 9i DM = BM.Aritali ci:

a [CA este bisectoarea unghiutuiECD;
b AD=AB;
c 4MDC=4MBC.
in triunghiulABC,tielBB', [CC'bisectoare, cu B' eAC gi C'e AB,iar BB'aCC' ={f}. Aritali ci

4BAT = 4CAT.
146
Demonstralie:
[BB' este bisectoare ?n IABC I
[CC'este bisectoare in MBC | + f este centrul cercului inscris in MBC = IAT este bisectoare
BBnCC':{T} )
?n MBC.+ 4BAT= rCAT.
in cerculde centru o, DD' este diametru perpendicularin M pe coardaAg. Ardtatici:
a [OD'este bisectoare in AO4B; b D'este mijtocut arcutuiAB.
in AABC, [AD este bisectoarea unghiutui BAC, D e BC, DE LAC, E e AC, DF LAB, F e AB,gi [creste
bisectoarea unghiului ACB, cu I e AD. Ardtali ci:
a ADEFesteisosce[; b 4ABI:4CBI.
15 Fie ABC untriunghi cu AB<AC<BC. se construiesc AD L Bc, D eBC, DMLAC, astfel ca
)B cu DMaAC={E}9iDE= EM,iar [MNestebisectoareaunghiutui DMC,N eAC. Dacd AE:EN,deter-
t iu Iui mina{i mdsura unghiutui CDN.
- u.).
16 Fie MBC, cu AB < AC gi [AD, bisectoarea unghiului BAC, cu D e BC. Consider6m [48 semidreapti
opusi semidreptei IAC gi [AF, bisectoarea unghiutui EAB, cu F e BC. Fie G simetricut punctutui F
fa!5 de A. Aritafi ci:
a DF:DG; b MBH este isoscel, unde {H} = AC a DG.
BAC. r7 In triunghiut oarecare ABC semidreptele IAE gi [AF, E, F e CB, (unde C, E, F,B sunt coliniare,
?naceasti ordine) ?mpart unghiut BACintrei unghiuri congruente. Bisectoarea unghiutui ACB taie
B,C pe [AE in O 9i pe IAF in M, CM L AF gi OM = 5 cm. Fie P e OM astfet incit PM pN,unde pN I AO,
=
N e AO. SI se calculeze:
ABC, a d(O,AC); b d(P,AB), gtiind cd d(P, BC) = 3.r.
, AB)
ioui
=Ox
tr ca
L47
eu4*riamt**t *# ##"ri rtr.r"er:t
fue ii"{i"}"ieirqiir:: **t?l*i{it*" Mediatoarea unui segment este perpendicu[ara pe segment in mijto-
cuI acestuia.
Desenim Citim
Dreapta d este mediatoarea

segmentuluiAE.
Redactim cu simboturi:
drAB I
d r: AB = {O} |
e d este mediatoarea segmentului AB.
O este mijtocuI segmentului4B ]
Ne reamintim definilia simetricului unui punct fali de o dreapti.

Fie dreapta d gi A e d. PunctulA' pentru care d este mediatoarea segmentului AA' se numegte
simetricul tuiA fali de d.
Redactim cu simboluri:
A gi A' sunt simetrice fala de d e d este mediatoarea segmentului AA'.
Un punct aparline mediatoarei unui segment daci 9i numai daci este egaldepirtat
de capetele segmentutui.
Un punct M aparline mediatoarei unui segment AB e d(M; A) = d(M; B).
Deoarece orice triunghi are trei [aturi (trei segmente), deducem

c5?n orice triunghiABC putem construi trei mediatoare: dr; dr; dr.
Mediatoarele laturitor oricirui triunghi sunt concu-
rente intr-un punct egal depdrtat de vdrfurile triunghiului.
Acest punct se noteazi, de reguld, cu O 9i se numegte centrul
cercului circumscris triunghiului dat. CercuI circumscris unui
triunghi oarecare ABC este cercul de razi R, ce conline toate
vArfuri[e triunghiului, iar R = OA = OB = OC.
1"48
Daci triunghiuI este asculitunghic, dreptunghic, obtuzunghic, atunci centruI cercului circumscris
trunghiutui ABC se aftd in interioruI triunghiului, in mijtocut ipotenuzei, respectiv, in exterioruI
triunghiului:
jto-
Pentru a construi cercuI circumscris unuitriunghi oarecare, urmim acegti pagi:

Pr: Construim mediatoarele a doui laturi.
Pr: Punctu[ [or de interseclie, notat cu O, este centruI cercului circumscris triunghiului.
Pr: Luim in deschiderea compasutui distanla R de ta O [a unuI dintre vArfurile triunghiu[ui.
Po: Construim cercul de centru O 9i razd R.
CercuI astfel oblinut este cercuI circumscris triunghiutui.
1 Desena[i un segment AB, AB = B cm, 9i construili mediatoarea sa.

rste
2 Construili segmentele AB gi AC, cu AB = 3 cm, AC = 4 cm. Construili mediatoarele segmentelor AB
gi AC.
Fie MBC dreptunghic in A. Construili mediatoarete catetetor 9i notali punctu[ lor de interseclie
cu O. Observali ce pozilie are O, fa!6 de mijtocuI ipotenuzei.
in figura de mai jos avem o dreapti d gi un segment AB. Desenali segmentul A'B' care este sime-
tricuI tui AB fall de dreapta d.
rtat
in figura atiturati avem o dreapti d gi un triunghiABC. Desenali

M'B'C', simetricuI triunghiutuiABC fa![ de dreapta d.
Construi[i triunghiuI ABC cu dimensiunite date in fiecare dintre
cazuri, apoi construili mediatoarele laturitor 9i trasali cercul
circumscris triunghiuIui ABC.
a AB:3cm; +A:90o; BC=6cm; b AB=AC=6cm;BC:4cm:,
c AB=6cm;+A=30o1 d AB:AC=BC=4cm.
A fost trasat un cerc 9i nu mai gtim unde este situat centrul siu. Pentru a-t gisi luim trei puncte
\B oarecare A, B, C pe cerc. Exptica[i ce trebuie sI facem in continuare pentru a determina punc-
tuI O, centrut cercului.
L49
*&
#as&
Fie LMAB isoscel de bazd AB gi O mijtocut bazei. Demonstrafi cd MO este mediatoarea segmentu-
tuiAB.
Fie M 9i N puncte situate de o parte si de alta a segmentutui AB. Se gtie ci MA: MB gi NA= NB.
Ardtali c6. MN este mediatoarea segmentului AB.
3"* Pe taturite lOx gi lOy ale unghiutui @se iau punctele A, respectiv B, astfelincAt OA = OB.
Mediatoarele segmentelor OA gi OB se intersecteazi in punctuI M. Demonstrafi c6:
a MA=MB;
b dacd f este mijlocul segmentuluiAB, atunci MT LAB.
3"1 in triunghiul oarecare
ABC, cu AB < AC < BC, mediatoarea taturii BC intersecteazd, AC in M 9i
dreaptaABin N. Notdm BM aCN =iP). Demonstrafi cA +MBC:4MCB Si +/VBC: {NCB.
lll
,tArl
t2 in triunghiut obtuzunghicABC, cu BA =CA, se construiesc mediatoarele EM 9i FN ate laturilorAB,
respectivAC,E eAB,F eAC,M,N e 8C. Fie MEaNF={O}. Demonstratici:
a EM=FN;
b AOBC este isoscel;
c AO este mediatoarea segmentutui BC;
d AO este mediatoarea segmentului EF.
13 Construili segmentulAB, cu AB = 6 cm . Fie f mijlocuI segmentuluiAB. Construili Cf IAB, astfel
?ncAt Cf = 2 cm gi D si fie simetricu[ tui C fati de AB.
a Ce lugime are segmentut ID?

b Aritafi ciA 9i B sunt simetrice fa!6 de CD.
t4 in triunghiut ascufitunghic ABC, fie M mijtocut taturiiAB, iar P mijtocut taturii AC. Perpendiculara
in M pe AB intersecteazi perpendiculara in P pe ACin f. Arita[i cdTB =TC.
Demonstra!ie:
Din ipotezi, M este mijtocut laturii 48 gi TM L AB
= TM este mediatoarea [aturii AB 0).
P este mijlocul taturii AC Ei TP L AC + IP este mediatoarea taturii AC (2).
Evident, TM aTP={n. (3)
Din retaliile (l), (2) Ei (3) f este centru[ cercutui circumscris triunghiuluiA BC d(T, B) = d(I, C) =>
= =
=TB=TC>TB=TC.
15 in triunghiu I ABC, dreptunghic ?n A, cu AB < AC, mediatoarea taturii BC intersecteazi AC in M
gi dreapta AB in N. Notim BM a CN : {P}. $tiind cd AB = AN, sd se arate cd BP este mediatoarea
taturiiCN.
Construili unghiut BAC, cu 4BAC = 80o gi AB = 4 cm, AC = 6 cm. Construili mediatoarele seg-
mentelor AB gi AC gi notali interseclia acestora cu O. Fie S simetricul punctului O fali de BC.
Aritali ci triunghiu rile: OAB, OBC, SBC sunt isoscele.
t7 in triu'nghiut asculitunghic ABC, cu AB < AC <BC, se construieste mediatoarea taturii AC, care
intersecteazi latura BCin M. CunoscAnd AB =8 cm si BC = 13 cm, si se ca[cuteze perimetrul tri-
unghiutuiABM.
150
lntu -
?
18 Segmentele congruente AB, AC, AD formeazi unghiurile adiacente congruente 4BAC 9i +DAC.
Ardtali ci AC, mediatoarea segmentului AB 9i mediatoarea segmentului AD sunt concurente.
, NB. 19 Fie triunghiul ABC dreptunghic in A 9i D e BC. Fie E 9i F simetricete punctului D fali de cate-
tele A8, respectiv AC. Aritali ci punctele A, E, F sunt coliniare.
oB.
Mgi
AB,
tfet
ara
)=
tM
rea
-b
tc.
lre
:r i-
t53
!
l- t:l.t ,i ..: ir i
(1p) r Mediatoare unui segment este:
.r un segmenu ::: o semidreaptd; li p dreapti.
Subliniazi rdspunsu I corect.

(2p) . Fie unghiul xOy, A e (OX, B e (Oy, astfelincAt OA=OB, iar M 9i N, doud puncte situ-
ate in interiorut unghiului astfel incAt AAMN : LBMN. Punctele M 9i /V aparlin bisectoarei
u nghiului xOy? Justif icali rdspunsu l.
(2p) Aritati ci misura unghiutui format de bisectoarele a doui unghiuri adiacente este egati
cu semisuma mdsurilor celor doui unghiuri.
(2p) Se consideri unghiurile adiacent" ii! si [6e astfe[?ncAt lG=130", iar misura
unghiutui format de bisectoarele unghiurilor triB si IOE este egali cu 80". Catcutali:
AoC i
E6F, unde (oE ;i (OF sunt bisectoarele unghiu rilor tro-B si frdc , iar (oA'este semi-
dreapta opusi semidreptei (OA.
(2p) FieunghiutxOy,Ae (OX,B e (OyastfetincdtOA =OB,iar Uetnt(@) astfetincAt MA:MB.

gtiind ci IOM =27"18'37" aftali .@.
(1p) , Bisectoarea unui unghi poate fi:

.i un segment; o dreapti;
o semidreaptd cu originea in interiorut unghiului;
@ semidreapti interioari unghiutui, cu origineain vArfulunghiutui.

(2p) ., Se dau segmentuI AB gi punctete M 9i N de aceeagi parte a dreptei AB, astfel incdt
LAMN: LBMN. Este dreapta MN mediatoarea segmentuluiAB? Justificali rispunsu[.
(2p) ,; Fie triunghiut isoscet4 BC, cu AB: AC 9i D e BC, astfetincAt 6iB =6ia. Aritali cd AD este
mediatoarea segmentului BC.
(2p) , Se dau punctele coliniare C, O, D 9i semidreptete (OA gi (OB de aceeagi parte a dreptei CD,
astfe[ ?ncdt (O4 este interioari unghiului COB, iar AOB = 70o. Calculati mdsura unghiului
format de bisectoarele unghiurilor AOC si BOD.
(2p) i. Unghiurile AOB gi AOC sunt adiacente suplementare. Fie [OM bisectoarea unghiuLui AOC,
iar [ON semidreapta opusi tui [OM. Aftali misura unghiutui BON, dacd fDD = 35'30' .
Timp de lucru: 50 de minute. Se acordl 1 punct din oficiu.

':-''':::.::.:
(1p) : Construili un segment AB cu lungimea AB = 4 cm. UtilizAnd instrumentele de geometrie

trasali mediatoarea segmentului AB.
(2p) I Construili un unghi xOy cu mdsura de B0o. Pretungili pe Oy dincolo de O 9i notaii cu A
un punct a[ semidreptei opuse semidreptei (Oy. Construili cu instrumentete de geometrie
bisectoarea unghiutui AOx.
(2p) .. Fie triunghiulABC, cu 6=90', gi punctut D e BC astfetincAt B e (DC) gi 6ie =6ii : Z.

Demonstrali ci AB este mediatoarea lui CD.
(2p) Fie [AD bisectoare a triunghiului ABC, D eBC, DM LAB, M eAB,9i DNI AC, N eAC.
Demonstra!i cd AD este mediatoarea segmentului MN.
situ-
oarei
(2p) Pe laturile Ox 9i Oy ale unghiului xOy se considerd punctele A gi respectiv B, astfetincAt
OA = OB, gi ?n interiorut unghiului xoy punctuI M, astfe[ incAt frED = 130' gi ffi = 50o .
Aritalici daci MA: MB, atunci [OM este bisectoarea unghiutuixOy.

egate
Timp de lucru: 50 de minute. Se acordi 1 punct dln oficiu.
isura
t. .,
!i:
(1p) , Construili un unghi oarecare xOy. Cu ajutorul compasului gi al rigtei construili bisectoarea
;emi- unghiuluixoy.
(2p) Construili un segment oarecare AB,apoi, cu ajutorulcompasului 9i al rigtei negradate,
= MB. construili mediatoarea acestuia.
(2p) ,! Perpendicutara din A pe bisectoarea (BD a triunghiului ABC (D e AC) intersecteazd pe BC
in E. Calcutali tungimea segmentului CE gtiind cd, AB = 10 cm gi 8C = 13 cm.
(2p) Prin punctulA a[ segmentuluiAB se construiegte o dreaptd dr, care face cu AB un unghi
de 44o, iar prin punctul B se construiegte o dreaptd dr, care face cu AB un unghi de 1360
9i se intersecteazd cu d.in M. Notim cu O mijloculsegmentuluiAB. Demonstrali ci MO este
mediatoarea segmentului AB.
(2p) ':. Fie unghiurile adiacente AOB gi BOC astfel ?ncAt bisectoarele lor lOM, respectiv [ON
formeazi un unghi de 75". gtiind cd 3.66a =2.tr68 9i OD r oM, astfel incAt w si D sunt
de aceeagi parte cu B fald de OA.
ncAt Calculali mlsurite unghiurilorAOB gi BOC.

Demonstrali cilOD este bisectoarea unghiutui CON.
este Timp de lucru: 50 de minute. Se acordd L punct din oficiu.
i CD,
iutui
40c,
153
Figfr pentru portofotiul individuat
Numele gi prenumete:
Clasa a VI-a:
Tema II.1. Bisectoarea. Mediatoarea

(1,5p) t completali spaliile punctate astfetincdt si oblineli afirmaf ii
adevirate:
a Daci d I g, atunci <(d, g) = ............o.
h Daciin LDEF, [D4 este bisectoare, atunci +............: {.............
e Daci TO rAB gi o este mijl0cul segmentului AB, atunci ro
este
segmentului4B.
(1,5p) 2 Pentru fiecare dintre enunturile urmitoare, daci enuntuI

este adevdrat, incercuiti litera A,
in cazcontrarincercuiti titera S,.
a orice punct de pe mediatoarea segmentutui MN este egal depdrtat
de M gi N. A F
b orice punct de pe bisectoarea unui unghi propriu este egar
depirtat
de laturile acestuia.
A F
c Simetricu[ unui segment fald de o dreapti este tot un segment. A F
(2p) Unili prin sdgeli fiecare enun! din cotoana A cu rezuttatul

corespunzdtor din coloana B.
AB B
CentruI cercului circumscris unui MBC, pentru care

OA = OB = OC B
centrulcerculuiinscris unui Aogc, in care [orsi BD

[crsunt bisectoar
"
o
Ipotenuza triunghiului dreptunghic ABD,in care {4 = 90o
T
cateta atdturati unghiului {D at triunghiutui dreptu nghic
ABD,
in care 4A = 9Oo AD
E
(2p)
aGFT= 40ogi+IHG=30o,
t-9,
i \
'u/
il
(2P) in MBC, isoscel de bazi BC, construim simetricul tui B fati de AC,pe care it notdm cu E.
$tiind ci M este mijtocul taturii AC gi4c n BE = {M},si se aiate ci:
AE: BC; MEC este isoscel.
.l
Timp de tucru: 50 de minute. Se acordd 1 punct din oficiu.

= 300,
B*fini{i*: Perpendiculara construiti dintr-un v0rf a[ unui triunghi pe latura opusi se numegte
iniltime.
AD esteinitlime ?n AABC e AD L BC.
in funclie de context, prin initlime inlelegem segmentuI determi-
nat de un virf a[ triunghiului 9i piciorul perpendicularei duse din
B
acel vArf pe dreapta care conline latura opusi vArfutui. Punctul
D se numegte piciorultnallimii din A, iar BC se mai numeste boza
triunghiului. Mai folosim exprimarea: AD este initlimea cores-
punzitoare laturii 8C, in triunghiuI ABC.
i.,itrirlrr1..;",il; i;irl orice triunghi are trei initlimi.
Dreptele care contin initlimite oricirui triunghi sunt concurente intr-un punct numit
":'1'qrr'r,ii'1i,:r,
ortocentruI triunghiu[ui, notat cu H.
AD, BE,CFsuntin5llimi in MBC e] H, astfelinceL AD r-t BE a CF = {HI.
CU E.
. ln orice triunghi asculitunghic, ortocen- . ln orice triunghi dreptunghic, ortocentrul

truI este interior triunghiului. Scriem coincide cu virfuI unShiului drept a[ triun-
He Int(MBC). ghiului. Scriem H e MBC.
. in orice triunghi obtuzunghic, ortocentrut se afti in exterioruI

triunghiului. Scriem H e ExL(AABC).
in triunghiutABC, dreptunghic in A, cele trei inittimi sunt AD gi cete doui catete,

AB si AC.
157
1 Construi[i
A
triunghiut ABCin care AB = 5 cm, 4A = 60o, *B = 80o Si construiti ?niltimite duse din
vArfurite A 9i C.
ConstruilitriunghiutABCin care 4A=9Oo,AB=4ctn,AC= 3 cm. Construitiinittimitetriunghiutui

ABC gi precizali care este ortocentrut.
Construili triunghiu[ MNPin care +M =!2O", MN = 5 cm, MP:6 cm. Desenatiinittimile triunghiu-
lui 9i determina[i ortocentru[.
in triunghiut ascu[itunghic ABC, AD qi BE sunt indtlimi, cu D e BC, E e AC. Perpendiculara in C

pe AC intersecteaziADin 7, iar perpendiculara?n C pe BC intersecteazi BEin G. Reatizali un desen
corespunzdtor 9i descrieli construcliile pe care le-afi ficut cu ajutorulsimboturitor matematice.
in LABC,asculitunghic, AD esteindtlime, cu D e BC. Perpendiculara

din C pe AB intersecteazi AD in H 9i ABin E. Perpendiculara din E
4
pe BC intersecteazd, AC in P. Realizali un desen corespunzitor
9i descrieli construcliile pe care te-ali flcut cu ajutoruI simbolurilor A
matematice.
Din triunghiul, ABC s-au gters unele pirli;

au r5mas, ca Tn figura ali-
turat5, initlimite AD gi BE. Reconstituifi triunghiut ABC. Fotosind
teorema de concurenld a indtlimilor, verificafi daci desenuI este
corect. BD
Consotidare
TriunghiuI ABC este isoscel de bazi BC, iar AD este initfime, cu D e BC.
AAAritali ci D este mijtocut
laturiiBC.
in MBC construim initlimea AM, cu M e BC. $tiind ci M este mijtocut taturii BC aritali ci triun-
ghiut ABC este isosce[.
9 Demonstrali cd intr-un triunghi dreptunghic isosce[ inillimea corespunzitoare ipotenuzei este

jumdtate din ipotenuzi.
1O Triunghiul ABC este isoscel de bazl BC, iar BD gi CE sunt indllimi, cu D e 4C 9i E e AB. Ar5ta[i
cdBD=CE.
11 Fie MBC = LEFG, cu +A > 90". Construim inittimite CD gi GH, cu D e AB gi H e EF. Ardtali ci
DB=HF.
12 FieBDgiCEin5tlimiin MBC,cuDe4CgiE eAB,iarBDaCE={H},astfelincAtHB:HC.Aritati

cd MBC este isoscel.
13 TriunghiulABC este isoscet de bazd BC,iar AD esteinltlime, cu D e BC. in semiptanuI opus

cu(ECAseiaunpunctE,astfetincAt{EBC= 4ECB.ArItalicdEDesteinitlimeintriunghiutEBC.
1.4 Fie AABC dreptunghic in A. Fie D e (BC) astfe[ incAt perpendiculara

AAA ?n D pe BC intersecteazd AC
in Egi lBAin F. Aritali c5,CF LBE.
158
Demonstralie:
Din ipotezd, tneC dreptunghicin A = tA:90o =CALAB eCALBF = CA esteiniltime
in ABCF (1).
iin LBCF (2).
FD LBC
= FD esteTnitlimein
Evident CA a FD: {E} (3).
Din retaliite (1), (2) gi (3) + E este ortocentrul triunghiutui BCF + BE este initlime in ABCF =+
tui
BE LCF e CF LBE.
=
15 Fie doui echere dreptunghice LABC= LMNP, cu +A = 4M =9Oo'
ru-
a Echerele se agazi ca in pozilia din stanga. Aritali ci are toc NB I cP.
rC
b Echerete se ageazi ca in dreapta. Aritali ci IND este bisectoarea unghiutui CNP, unde
AN nCP:{D}.
en
A=M
Fie O un punct de pe ipotenuza BC a triunghiutui dreptunghic ABC. Notdm cu E 9i F intersecliile

perpendicutarei in o pe BC cu dreptele AB, respectiv AC. Si se arate ci:
a E este ortocentruI triunghiului BCF; b F este ortocentruI triunghiului BEC.
1z Se consider6triunghiurite ABCgiMNP, astfetincAtAB =MN,BC=NP,4A=4M, unghiul +Ceste

obtuz, iar +P este asculit. Aritali ci:
a d(8, AC) = 6111,1'11r1t b +C gi +P sunt unghiuri suplementare.
cul
Jn-
(BC). Perpendicutara din
18 Fie MBC dreptunghic in B 9i [AD bisectoarea unghiuLui BAC, unde D e
D pe ACintersecteizl ipotenuza triunghiutui ABCin E gi deapta AB in F. Aritali cd:
ste b CF LAD,
a LDBE este isosce[;
tati
19 intriunghiut ABC,cuAB<BC<AC,AE9i ADsuntinitlime,respectivbisectoare, D,EeBC,
iar+DAE=4ACB.FieBFLAD,CGLAD,AEaBF:{OLAEnCG={H}EiABnCG={I}'
a Aritali c; O, E, D, H sunt ortocentrele triunghiuritor ABD, AED, AHC, respectiv, ADC'
ca
b Aritali ci [ID este bisectoare in triunghiut AIC.
tali
lus
BC.
AC
L59
Segmentut cu extremit6lite intr-un vArf al triunghiului 9i, respectiv, mijtocu[ [aturii
opuse se numegte mediand.
AM este medianiin MBC o M este mijtocuttaturiiBC'
Orice triunghi are trei mediane. in cazuI nostru,

AM, BN, CP sunt mediane in triunghiutABC.
in orice triunghi, medianele sunt concurente intr-un
punct G, numit centruI de greutate a[ triunghiutui, care este
situat pe fiecare dintre mediane [a dou6 treimi de varf 9i o treime
de bazd.
AM este mediana in AABC I = C . (AM) a.i. aM =1er4 .
Gestecentrutdegreutate alIABC) 3
1 Construili un triunghi ABC 9i comptetali pentru a obline propozilii adevdrate:

A
a Daci AE este mediani, atunci E este . [aturii
b Daci Feste mijtocut taturiiAC atunci BFeste 'in MBC'

c Dac6 AEgi BFsunt medianeinAABCgiAEn BF={Gl,atunci Geste . altriunghiu-
AG
tuiABC si
'AE =
2 Desena[i LABC, cu AB = 5 cm, BC = 6 cm, +B = 60o gi construili medianele.
3 in MBC,asculitunghic, perpendiculara in C pe BC intersecteazi mediana BD in E, iar inifiimea

din A interse cteaziperpendicutara in C pe ACin f. Reatizali un desen corespunzitor 9i descrieli
construcliite pe care te-ali ficut cu ajutoruI simbolurilor matematice.
Construili triunghiut dreptunghic avAnd tungimite catetelor de 3 cm 9i 4 cm 9i stabitili valoarea

de adev6r a propoziliei: ,,intrlun triunghi, dreptunghic mediana corespunzdtoare ipotenuzei este
j u mdtate di n ip ote nuzd."
in triunghiutABC, medianele AD, BE, CF se intersecteazdin punctuI G. Completali cisulete pentru

a obline afirmalii adevirate:
a Daci AG: 18 cm, atunci AD : ...".... cm.

b Dacd GF =2 cm, atunci CF= ."...... cm.
c Daci BE =t2 cm, atunci BG = .'......' cm.
160
6 in A,ABC, BE este mediani, iar EF este mediani ?n AEBC. Ardtati ci
AA
FE este mediani in triun-
ghiut AFG iarAF este mediani in triunghiut ABC.
7 Fie MBC 9i E simetricut tui A fa!5 de C. Ardtali cd BC este mediani ?n triunghiul ABE.
turii I Fie A.DEF gi A simetricul lui D fali de EF. Ardtali cd FB este mediani in triunghiut FAD,
unde {B} = AD a EF.
SegmentuIAMeste mediandTn triunghiutABC, isoscel de bazi 8C. Aritali cd,IAM este bisectoare
in triunghiut ABC.
in AABC asculitunghic, indtlimea AM, cu M e BC, este 9i mediand. Arita[i cd triunghiut ABC
este isosce[.
\6 11 Fie triunghiutABC isosce[, AB=AC, in care [AD este bisectoare, D e BC. Aritali ci [AD este
9i mediand giformutali enunluI propoziliei astfel demonstrate.
L2 Fie triunghiurite AABC = A,MNP. Si se demonstreze ci medianete AD gi ME din cele doui triun-
ghiuri sunt congruente.
13 in figura al5turati, M qi N sunt mijtoacele [aturilorAC, respectiv, AB.

$tiind cd BM a CN = {G} gi BM = CN, aritafi ci ABGC este isosce[.
in MBC asculitunghic, AD este mediani 9i AD I BC. Fie DE LAB
gi DF LAC, cu E e AB, F e 4C. Aritalic5:
a IAD este bisectoarein triunghiutABC;
b d(A, B) = d(A, C);
c d(D, AB) = 419,491t
d MEFeste isoscet.
ghiu-
llr
,lrlrl
15 In triunghiul ABC, mediana AD este 9i bisectoare. $tiind cd tungimea taturii BC este media
limea aritmeticd a [ungimilor [aturitor AB 9i AC, sd se arate ci triunghiut ABC este echitaterat.
;crie!i
L6 tn AABC, E, Fsunt mijtoacete taturitorAC, respectiv AB. Fie BE r:CF={f} gi Af n BC={D}.
Aritali cd,BD=CD.
larea Demonstra!ie:
i este Din ipotezi, Eeste mijlocul laturiiAC=BEeste medianiin MBC (I).
Din ipotezi, F este mijtocut laturiiAB
BE nCF ={n (3)
= CF este mediand ?n MBC (2).
entru
Din retaliite (1), (2) gi (3) + f este centru[ de greutate at triunghiutui ABC AD este mediani
in MBC + D este mijlocul laturiiBC BD=CD.
=
=
t7 in AABC, D este mijtocuttaturii AC, iar E e AB, astfet ?ncAt lgCD : LCBE. Fie BD n CE = {G}
gi GF mediani in AGBC. Aritafi ci punctele A, G, F sunt cotiniare.
Medianete BM 9i CN ale triunghiutui ABC se intersecteazi in G, ia.r medianete BP si CR ate triun-
,
ghiutui GBC se intersecteazi?n G'. Si se calculeze raportut !9-,unde AD este mediandin
GG'
triunghiutABC.
161
19 FieAMmedianiintriunghiulisosbetABC,cuAB:AC,gi DeBC,astfetincAtBsdfiemijtocutDM.
Fie CN 9i CE mediane ?n MDC respectiv, in AAMC, gi MN n DE : {Gl. Demonstrali c5:
a AM LDB; b GN DG
c A, G, B coliniare.
MN
-+- DE
20 in LABC, care nu este isoscet, avem AM mediani gi [BI gi [C/ bisectoare. Perpendiculara din
M pe BI intersecteazi AB in E, iar perpendiculara din M pe Cf intersecteazl ACin F.
a Si se arate ciA, I,M nu pot ficotiniare.
b AE+AF=AB+AC-BC.
162
DM
din T+::*iui -i.
(2p) .r in AABC, asculitungh ic, AD este initlime, cu D e BC, iar BE este mediani. Fie EF L BC,
cu F e BC. Realizali un desen corespunzitor 9i descrieli construc!iile pe care [e-a!i ficut cu
ajutoruI simbolurilor matematice.
(2,5p) ;: in triunghiut DEF, cu 4DEF =120" 9i EF = 6 cm, se construiesc medianele EC, DB 9i initli-
mea DA, cu A, B e EFgi C e DF.
,.r Aftali [ungimea segmentului EB.
ii Aflati 4AED.
BT
,; Daci EC n DB = {f}, atunci aflali valoarea raportului
DT
(2,5p) ,i ln MBC, lie AD mediani si G, punctulde intersectie al medianelor triunghiutui. Cunoscind

ci GA - GD = 10 cm, si se calculeze 4D.
(Zp) .; in triunghiutABC, fie BD LAC, De AC, 9i CE LAB, E e AB.Dacd{Hi =BD r-tCE, si se arate
cdBC LAH.
i:.1.;,"}|.: i.
(2p) i. FieAABC siDsimetricultuiAfalideC. FieCEinillimein LBCD, cuEe BD,EiET mediand

in AEBC. Realizali un desen corespunzdtor gi descrieli construcliite pe care [e-ati ficut cu
ajutoruI simboturilor matematice.
(2,5p) :: in triunghiut DEF, cu {DEF > 90o gi ED = 6 cm, se construieste mediana FA 9i iniltimite DB
9i FC, cu B e EF, C e DE,iar DB a FC={H}.
.,,: Aftali [ungimea segmentutui DA.
', Aflali 4DBF.
r Aritali ca-HE LDF.
(2,5p) .: in AABC, fie BD mediand 9i G, punctuI de intersectie al medianetor triunghiului. CunoscAnd
cA BD + BG = 60 cm, si se calculeze BD.
(2p) .r Fie triunghiul ABC, cu F e AB, E e AC, astfel incAt AB:2BF si AE= EC. Fie D mijtocut
taturii 8C 9i CF n 8E = {G}. Ardtali cd A, G, D sunt coliniare.
T*str*[ 3
i
(2p) :" tnAABC,asculitunghic,BDesteindtlime,cuD eAC,Eestesimetricut lui DfalideBC,

Ef este mediani in AEBD. Realizali un desen corespunzitor si descrieti constructiite pe
care [e-a!i ficut cu ajutoruI simbolurilor matematice.
(2,5p) ft Fie M un punct pe [atura 8C a triunghiutui ABC, cu AC = 10 cm, gi ME inillim ein LAMB,
cu E e AB, si MF mediani in MMC, f mijtocul segmentului AM, iar CT r't MF = {P}.
a Aftali [ungimea segmentuluiAF.
tu Aftali 4MEB.
,: CT
Aflali valoarea raportului
CP
(2,5p) * ln AABC, fie BE mediani 9i H punctutde interseclie at medianelor triunghiului. gtiind cd

BE - HE = t2 cm, sd se calculeze BE.
(2p) 4 Fie triunghiulABC dreptunghic ?n A gi T e BC, astfetincAt perpendiculara in f pe BC inter-

secteazi ACin D 9i [BA in E. Ardtali cd EC L BD.
: Timp de lucru: 50 de minute. Se acordd 1 punct din oficiu.
Testul 4
(2p) t Fie AABC gi D simetricut tui B fati de AC. Fie DE mediani in LDTC, unde {r} = BD a AC,
gi EF ?nittime in ADEC, cu F e DC. Reatizati un desen corespunzitor gi descrieli construc-
tiile pe care le-ati fdcut cu ajutorulsimbolurilor matematice.
(2,5p) x ln triunghiut DEF, cu +DFE > 90o gi EF = 8 cm, se construieste mediana DC gi initlimite
DA qi EB, cu B e DF, A e FE,iar DA a EB ={H}.
a Aftali [ungimea segmentuluiFC.
h Aftali 4DAE.
c Aritali cd HF L DE.
(2,5p) 3 in MBC, fie CD mediand gi G punctut de interseclie a[ medianelor triunghiutui. Cunoscdnd
ci CD + DG = 60 cm, si se calculeze CD.
(2p) 4 Fietriunghiut ABC,cuFeBC,EeAB,astfetincAt ar=!ec giAE=EB. FieDmijtocut

2
taturii AC si CE n AF = {G}.Aritati ci AF, BD, CEsunt concurente.
L64
Figi pentru portofotiut individual
) BC, Numete gi prenumele:

.e pe
Clasa a VI-a:
\MB,
Tema II.2. tnillimea. Mediana
(1,5p) 1 Completali spaliite punctate astfelincAt si ob!ineli afirmalii adevirate:
Daci FG este initlimein LFHT, cu G e (HI), atunci 4FGH = .........o.
Daciin LDEF, DA este mediani gi AE= 6 cm, atunci EF=......... cm.
Dacd ?n LABC, AT gi BV sunt median e, iar AT r't BF = {Ll, atunci I este
dci altriunghiutui ABC.
rter- (1,5p) 2 Pentru fiecare dintre enunlurile urmdtoare, dac5 enun!uI este adevirat, incercuiti litera d,*,
in caz contrar incercuili litera F.

a OrtocentruI unui triunghi este punctuI de interseclie alinatlimilor
triunghiului. F+ fir
b Orice punct de pe mediana unui triunghi este egaldeplrtat de extremitilile

uneia dintre [aturi. *i.l- F
AC,
c Piciorul inatlimii unui triunghi este totdeauna un punct interior
laturii opuse vArfului din care este construitd. ,e, S
ru c-
(2p) Unili prin sigeii fiecare enun! din coloana A cu elementul corespunzdtor din coloana B.
mile
AB
OrtocentruI unui AABC dreptunghic de ipotenuzi 8C este
Centrul de greutate a[ unui LOBT,in care OA, BE sunt mediane, QR

iar OA n BE = {C}
:And
T
Daci PA este mediand in triunghiul PQR, atunci A este mijtocu[ laturii
rcu I
Dacd AD este ?nitlime in triunghi ul AOB,atunci AD este
perpendiculari pe OB
l-* urm&t*nre{e suhie*t* serie$E pm fiem de *vatararm rqsmtv}lnflt* emmpt*te"
(2p) * tn AFGH, FA este initlime cu A e GH, iar AM este mediani in A,FAH. in semiptanul opus
cu [GH; F se ia un punct E, astfel incAt EH I GH 9i HE = FA. Fie HT mediani Tn MHE.
Aritali ciAM=HT.
: l-
.
:
(2p) in MBC isosce[ de bazi BC, AD este mediani, BE este initlime, cu E e AC, iar AD a BE = {T}.
Si se arate ci:
a AD LBC; Y) CT LAB.
Timp de [ucru: 50 de minute. Se acordd 1 punct din oficiu.

opus
\AHE.
Tema: Linii importante in triunghi

g r.IIl .:s 4l ' ..
,'
Catedrala tncorondrii din Alba Iutia a fost construiti cu spri-

jinuI Casei Regate a RomAniei, dupi planurile arhitectului
Victor $tefinescu. Lucririle au fost incepute [a 28 martie
3-92L 9i au fost finatizate [a mijlocu[ [unii septembrie a922,
la 8 octombrie avAnd loc sfin!irea 9i primirea hramului
Sfinlitor Arhangheti Mihait 9i Gavrit, in memoria primului
intregitor a[ romAnilor, Mihai Viteazu[. Catedrala lncoronirii
din Atba-Iutia este inclusi in Lista monumentelor istorice din
Romdnia.
Catedrata incoronirii din Atba-Iutia
AdmirAnd simetria construclei, ne propunem sd analizim figura de maijos, in care AABC gi LNMP
sunt simetrice fali de dreapta d.
= {r}.
'ir SimetricuI punctuluiA fati de dreapta d este punctul:

#. P; + /V; +:: B; *M.
3 Perpendicutare sunt numai dreptele din perechea:
*AB9id; t.BNgid; ;;BMsid; * MPgid.
'"i!: " t''
Ferdinand I a condus RomAnia in timpul Primutui Razboi Mondial, ale-

gAnd si [upte de partea Antanteiimpotriva Puterilor Centrale, fapt care
a avut ca efect excluderea sa din Casa Regatd de Hohenzolern, de cdtre
gefuI acestei case, impdratuI Withetm a[ II-lea a[ Germaniei. Faptut ci
a ales sd [upte de partea aspiraliilor poporu[ui siu impotriva propriei
familii regate a ficut ca in RomAnia si mai fie numit 9i Ferdinand cel Loial.
La sfArgitut rizboiului, RomAnia a incheiat procesuI de realizare a statului
na!iona[-unitar, prin unirea Basarabiei, Bucovinei si Transilvaniei cu
VechiuI Regat. La 15 octombrie tabb, primuI rege a[ RomAniei Mari,
Ferdinand lntregitorul, a fost incoronat, impreund cu Regina Maria, la
Ferdinand I
Cated rala f ntregirii Neam ulu i din Atba-Iu tia.
Afti acest an istoric, labb,gtiind ci impdrlind numiruI format din uttimete doui cifre [a numirul
format de primele doui cifre, oblinem cAtul 1 gi restu[3.
rl
Fiinddatedouddrepteg,h,astfelincAtgJ-hgi (g; h)=(1-,a*bb*n)',aritali cinestepitrat
perfect.
Fentru a r*spunde l* cerin{a

Crucea Eroitor Neamului a fost
S, eiteryte u.rxt*tcrea} text":
construitiintre anii1926-a928,
ill
pentru a cinsti memoria eroilor ceferigti cdzu!i la datorie ?n
Primul RIzboi Mondia[. Crucea a fost initlati la ini!iativa
Reginei Maria 9i a Regetui Ferdinand I al RomAniei. Popular, este
denumiti Crucea de pe Caraimon, fiind trecuti pe lista monu-
mentelor istorice. Este situatd in gaua masivului Caraiman,
[a altitudinea de 2 291, m, fiind unici in [ume, atAt prin attitudi-
nea amplasirii, cAt 9i prin dimensiuni: crucea propriu-zisd are
o initlime de 28 m. Lilimea stAtputui vertical este de 2 m, [un-
gimea bralelor orizontate pAniin axulstAtpuluifiind de 7 m.
Crucea Eroilor Neamului
Dacd stilizdm si considerim cd stAlpulverticaleste segmentuI t/A, bralele orizontale formeazi

segmentulSD, triunghiut t/SD este isoscel de bazd SD, iar d(A; S) = d(A; D), arita]i cdVA LSD.
$fffi.fl;fl; lq'
{i# I i. I
:__J_-*-l_:L
ff-{rfti- rl-1
.
: rl' i_j*:_i
L_.. "tr r. I r "J_i__+*: _i;_--.*+,_
f
_ i_ ;,, ;
-r++I-, :-: Ii--,
Il_iI l' II iI i. r_1 j-*+
i I_ ,-*r1---r*l*r i _,
+*l - ! F++ r*lT +
tffi ry9l- ;i
]-L--tr*_i
[ffi Eilri:
-i--i] r-r-, -, ,
,i{lirr#l+..'*
l*-_i-[*i]liilr I; ,1_+, i_
I
ffiH+{:frlT__i
[TIf I i*t*ffitt
_rF_:l_
i-fi-; : - -
l'r=-fTl--: r-, [] l-:r+ *i--
I
[i TT I,L I t r*t+-J]j$.{:j::Ll
168
umerul
Fie / un punct in interioru[ triunghiutui ABC astfet incAt [BI9i [CI sunt bisectoare. Pe prelungirile
laturilorAB giACse iau punctele D 9i respectiv E. Bisectoarele unghiuritor DBC gi ECB se intersec-
petrat teazi in L Ardtali ci punctele A, I, f sunt coliniare.
Triunghiut ABC este isoscel de bazi BC, cu +A > 90o. Fie FD gi GE mediatoarele [aturilor AB,
respectivAC,cuDe ABgiEeAC,FgiGeBC,iarDFaGE={H}.FiefmijtocuttaturiiBC.Ardtalici:
a AHDE este isoscel;
b HT LBC;
c Hf este mediatoarea segmentului DE.
E
neazi
SD.
L69
roprietetite triu nghiutui isoscel
' , Triunghiut care are doui [aturi congruente se numegte triunghi isoscel.
AB = AC a LABC este isosce[ de bazi BC.
l.Teoreme referitoare la unghiurite aliturate bazei

Dacd un triunghi este isoscel, atunci unghiurite alitu-
rate bazei sunt congruente.
AABC este isoscel de bazi BC
= 48 = 4C.
Daci un triunghi are doui unghiuri congruente,
atunci triunghiuI este isosce[.
dB <> <C e MBC este isoscelde bazi 8C.
2.Teoreme referitoare [a bisectoare gi initli me

intr-un triunghi isoscet, bisectoarea unghiutui format
de laturile congruente este inclusi in indtlimea triunghiului.
MBC este isoscel de bazi BCJ AD este indttime.
[AD este bisectoare ) =
: ' , ),, , , l intr-un triunghi isosce[, initlimea construiti din
vArfulopus bazei con!ine 9i bisectoarea unghiutui.
B
MBC este isoscel de bazi BCI tAD este bisectoare.
initlime
AD este )
= D
|,, , r,.,,,':. .., Daci?ntr-untriunghi obisectoareaunui unghi estegi 'inillime, atunci

triunghiul este isosce[.
AD este indtlime MBC I+ a,qac este isoscel de bazd BC.
[AD este bisectoare Tn MBC )
3.Teoreme referitoare [a bisectoare si mediani

intr-un triunghi isosce[, bisectoarea unghiutui format de taturite congruente
con!ine mediana corespunzitoare bazei triu nghiului.
AABC este isoscel de bazi BC] AD este mediand.
[AD este bisectoare )
=
lntr-un triunghi isoscel, mediana corespunzdtoare bazei triunghiutui
este inclusi in bisectoarea unghiului opus bazei.
MBC este isoscel de bazi 8C] IAD este bisectoare.
[AD este mediani i =
Dacdintr-un triunghi o bisectoare a unui unghieste 9i mediana corespun-
zdtoare laturii opuse, atunci triunghiuI este isosce[.
[AD este bisectoare Tn LABC ]
IAD este mediandin AABC )
= aABC este isoscel de bazd BC.
4.Teoreme referitoare ta init[ime 9i mediani
intr-un triunghi isoscel, inillimea coborAti din vArfut opus bazei conline
mediana corespu nzitoare acesteia.
AABC este isoscel de bazd BC]
AD este indltime )
= AD este mediani.
472
T*$+"*]"-:rI s'+:*:t6:::r:e.:;.t 3.. lntr-un triunghi isoscel, mediana corespunzitoare bazei triunghiutui
este inclusi in initlimea coborAti din vArfuI opus bazei.
.)
MBC este isoscel de bazd BC
AD este mediani j= no esteindllime'
'5'*urr"+i:taarr. ff*iri+s;-#q:* i8. Daci?ntr-un triunghi o bisectoare a unui unghi este giinitlime corespun-
zitoare laturii opuse unghiului, atunci triunghiuleste isoscel.
IAD este bisectoare ?n MBC] MBCeste isoscel de bazi BC.
AD este medianiin MBC ) =
S.Teorema referitoare la mediatoarea bazei
*iv*;:tli. intr-un triunghi isoscel, mediatoarea bazei trece prin vArfutopus bazei.
T"++-rr*lmlt
MBC este isoscel de bazd BCI
AD este mediatoare, D e lBCl j=
no este bisectoare'
\
in acest caz mediatoarea contine bisectoarea unghiului format de laturile con-
\_
JL gruente. Evident ci ea conline giindtlimea 9i mediana!
tntr-un triunghi isoscel, mediana corespunzitoare bazei triunghiutui este
inclusd in mediatoarea corespunzdtoare bazei.
MBC este isoscelde bazd BC] AD este mediatoare.
AD este mediani )
=
: ,".r.,:, : ':,,.i".r 'intr-un triunghi isosce[, bisectoarea unghiului opus bazei este inclusd
in mediatoarea corespu nzitoare bazei.
MBC este isosce[ de bazd 8Cl-
\. AD este bisectoare no este mediatoare'
j=
''.i::f tj-::1,. 11 ,.L1 '1',:;',.;,'.r lntr-untriunghi isosce[,indl!imeacoboritidinvirfut opusbazei este
rnci mediatoarea bazei.
MBC este isoscelde bazi rt]
) = ----
AD este mediatoare.
ADesteindtlime
Teoremele de mai sus pot fi restrAnse intr-o formulare aproximativi, astfe[:
in orice triunghi isosce[, mediana corespunzitoare bazei este bisectoare, ini[!ime 9i mediatoare.
rnte
Alte proprieteli ate triunghiutui isoscel
- tn orice triunghi isosce[, medianele corespunzdtoare [aturilor congruente sunt congruente.
in orice triunghi isosce[, inittimite corespunzitoare [aturitor congruente sunt congruente.
u lui Sunt adevirate gi reciprocele acestor proprieti!i:
, Triunghiul cu doui mediane congruente este isoscel.
TriunghiuI cu doui in5[!imi congruente este isosce[.
'
un-
I
Fie triunghiuI isosce[ ABC, de bazi BC. Aflali mdsurite celortalte doui unghiuri gtiind ci:
lrne
i = Bo"; 6 = 30"; C =45"; A:00".
Construili triunghiut isosce[,48C, cu AB =AC, cunoscAnd cd:
AB=3 cm 9i n=80"i BC=4cm9i 6=5Oo;
A:60 siBC= 7 cm; AB=6 cm giBC:8 cm.
173
3 Determina[i [ungimea laturii AB a triunghiului isoscel ABG gtiind cd:
a AC = 6 cm, Porr: 22 cm gi AB = BC;
b BC= 10 cm, Perc:26 cm giAB=AC;

c BC = AC = 24 cm gi Porr= 64 cm.
4 Fie triunghiu[ isoscetABC de baziBC, siAD, mediand. Arita[i ceAD LBC.
5 Fie triunghiul isosce[ A BC, de bazi BC,gi AD, mediand. Aritafi ce 4BAD = 4CAD.
6 Fie triunghiu[ isoscelABG de bazd BC, giAD f BC, D e BC. Arita[i ce 4BAD = 4CAD.
? Fie triunghiut isoscetABC, de baz6, BC, gi AD L BC, D eBC. Ardta[i cd, BD = CD.
8 Fie triunghiul isosce[ ABC, de bazd BC, gi AD I BC, cu D e BC. Aritali cd, AD este mediatoarea
laturiiBC.
9 Fie triunghiu[ isoscel ABC, de bazi BC, gi D e BC astfel incdt +BAD = 4CAD. Demonstrati
cd.AD LBC.
10 Fie triunghiu[ isosce[ ABC, de bazd, BC, Si D e BC astfe[ incAt +BAD = 4CAD. Demonstrati
ciD este mijlocul laturii BC.
7L Fie triunghiu[ isosce[ ABC, de bazd BC, gi D e BC astfe[ incat 4BAD = 4CAD. Demonstrali cI
AD este mediatoarea [aturiiBC.
Consolidare ll
,lrl
Catcutali mdsurile unghiurilor triunghiului isoscel ABC, AB =AC, gtiind cd misurite unghiurilorA
gi B sunt direct proporlionate cu numerele:
a 39i6; b 49i7.
13 UnuI dintre unghiurite unui triunghi isosce[ are misura egali cu 32". Calcula[i misurite cetorlate
doui unghiuri ate triunghiutui.
7.4 Aflafi misurile unghiuritor triunghiului isoscel ABC, de bazi BC daci media aritmetici a misuri-
[or unghiurilorA gi B este egald cu 65o.
15 Catcutali mSsurile unghiurilor unui triunghi isosce[, gtiind cd mdsura unui unghi exterior este
ega[6 cu :
a 1-42"; b 3Bo; c 600; d l_000.
Fie triunghiuI ABC isoscet de bazi BC gi punctele M, N e BC astfel ?ncAt BM: CN. Aritali ci triun-
ghiut AMN este isoscet.
L74
12 Fie triunghiut ABC isoscet de bazi BC 9i punctele M, N e BC, cu B e CM gi C e BN, astfel incAt
BM = CN. Ardtali cd triunghiul, AMN este isoscel.
MBCN
:,: in figurade mai jos avem: OA=OB, AC: BD, EA: BF, E, F e AB, C e OA, D e OB. Demonstrali ci:
a LOCD giAOEFsunt isoscele; b DF =CE; c AB ll CD.
trea
:rali
:rati
19 Comptetalispaliite punctate din demonstralia problemei de maijos astfetincAt propoziliite ob!i-

icI nute si fie adevdrate.
Problemi: Aritafi ci triunghiuI care are doui mediane congruente este isoscel.
Ipotezi: AABC A
BM si CN mediane,
BM: CN.
orA Concluzie: AB = AC.
Demonstrat ' ie: BM cN median"
gi
]j - G este ......
Fie BM a CN: {G}
Late = G e (BM) astfetincit BG =1r,
3
si G e (CN) astfetincAt CG = ......o.
:?CN > :
Atunci BM =CN = BM=CN= ?r,
33 BG =...... = BG CG=AGBCeste isoscel de baz6
;u ri-
.........
= 4GBC= +...... <) 4MBC= 4NCB. :
Varianta lz BC = BC, 4MBC= {NCB, BM = CN = LMBC: 4...... = MC= NB = ......... AB AC
=
3ste AABC este isoscel de bazi
Varianta a II-a: +BGN gi +CGN sunt unghiuri ......... = +BGN: +...... .
DiN BG =CG,4BGN-_ 4CGM,GN=GM +ABGN=A......
=......+GBN: +.......
Din +MBC: +NCB, +GBN = 4GCM 4ACB
= 4ABC = = .
iun-
:: Se consideri triunghiut ABC isosce[ , AB = AC, iar BD gi CE sunt mediane, unde D e AC Si E e AB.
Dacd BD a CE = iGI gi {BAC = 54o, catcutali masura unghiutui 4CAG.
:'
SeconsiderltriunghiutABCisoscetdebazdBCgipuncteleDeABgiEeAC,astfetincAt DEllBC.
Demonstrali cd triunghiulADE este isosce[.
Fie MBC isosce[ de bazd BCqi BD,CEinitlimi, cu D e BCgiE e AB, BD r:CE={H}. Demonstrali ci
BD=CE,AH I EC EiDE ll BC.
-1 in exteriorut triunghiutui asculitunghic isoscet se construiesc triunghiurite
ABC, cu AB = AC,
dreptunghice isoscele ABM gi ACN, in care AB 9i AC sunt ipotenuzele. Stabitli daci AAMN este
isosce[.
L75
In interioruttriunghiutui ABC, isoscel de bazi BC, se consideri punctele M 9i N, astfelinc3t
BM = CN gi +MBA = 4CNA. Demonstra[i ci triunghiul AMN este isoscel.
FieMun punct pe laturaBCatriunghiuluioarecareABC. Deaceeagiparteadreptei BC,tieDB LBC

9i ECI- BC, astfel ?ncAt BD : CM gi EC= BM. Si se demonstreze ci triunghiul DME este dreptun-
ghic, isoscet.
25 Punctele B, D, E, C sunt coliniare, iar A este exterior

dreptei BD astfel incAt si aibi loc BD = DA: AE = EC.
Demonstraficd:
a triunghiutABC este isosce[;
b mediana AM din triunghiul ADE coincide cu inilli-
mea din A ?n triunghiul ABC.
27 Fie O punctuI de interseclie a[ mediatoarelor laturilor congruente AB gi AC ale triunghiutui isos-

cel ABC. Ardta{i ci O aparline medianei AM a triunghiutui ABC.
28 Triunghiul isoscel ABC, de bazd. BC, are perimetru[ de ].8 cm. Fie AM L BC, M e (BC). Perimetrul
triunghiuluiABM este de l-2 cm. CatcutaliAM.
29 in triunghiut isoscel ABC, de bazd. BC, BD gi CE sunt initfimi, unde D e AC gi E e AB,

iar BD a CE = {H}. Daci 4BHE:44o, calculali mdsurile unghiurilor triunghiutui ABC.
30 Se consideri triunghiu[ ABC,La care se cunosc {A=35o Si +C=75o. Fie ABLBC, D eBC,
gi (BE bisectoarea unghiului ABC, E e AC,iar AD r: BE ={fl.
a Arita[i ci triunghiuI AEB este isoscel. b Catcutali 4AFB.
3r in triunghiul ABC, CM este mediani, iar (AA' este bisectoarea unghiului 4BAC, unde M e AB
9iA' e BC. DaciAC= 10 cm gi AA' LCM, catcutali [ungimea [aturiiAB.
32 Perpendicularele ridicate in vArfut A pe laturi[e AB giAC ate triunghiu[uiABC intersecteazd dreapta
BCin M, respectiv N. Demonstrali ci AB: AC dacl gi numai dacd MNM este isoscet.
33 Pe baza BC a triunghiului isosce[ ABC se ia un punct oarecare E gi apoi punctele M e AB, N e AC

astfelincAt BM : EC gi NC = BE. Demonstrafi ci dacd P este mijtocut MN, atunci [EP este bisectoa-
rea unghiutui MEN-
34 Fie D mijtocut bazei BC a triunghiutui isoscet ABC. In exteriorut triunghiutuiABC se construiesc tri-
unghiurite isoscete BDE 9i CDF, astfet incAt BE = ED = DF =FC. Fie {MI = AE aBC 9i tN} = AF a BC.
Ardta[ici:
a triunghiuI AEF este isoscet; b BM=CN;
c CE:BF; d BC II EF.
35 Fie AABC isoscel de bazi BC, cu AB > BC, M, P qi Q mijtoacete laturilor BC, AB, respectiv AC.
Mediatoarele laturilorAB qi AC, concurente?n O, intersecteazi dreapta BCin punctele D, respec-
tiv E Si se demonstreze cd:
a PD=QE; b MDE este isosce[;
c A, O, M sunt coliniare; a PQ ll BC; e MQ ll AB.
L76
incdt
'-BC 35 Fie AABC isoscel de

AAA
bazi BCgi punctele E e AC, F eAB astfelincAtAE=/F.Fie BE nCF={f}.
ptu n- Si se arate ci:
a BE=CF; b EFIIBC; c LTBC este isosce[;
d dacd AD este mediand in AABC atunci punctele A, T, D sunt cotiniare.
37 Medianele BM 9i CN ate triunghiului isosce[ ABC, de bazl, BC, se prelungesc cu segmentele

BM = BD 9i CN: CE Fie BM n CN = {G}. Se se arate ci:
L A 4ABM:<ACN; b MDE este isosceL
c AG LBC; d BC ll DE.
rsos-
38 FieAABC cu AB = AC gi +A < 9Oo. in exteriorut AABC construim triunghiurite dreptunghic-isoscele
:
ABE gi ACD, cu 4CAD 4BAE = 9Oo.
a Daci IAM gi [AN sunt bisectoarele unghiuritor *BAC, respectiv 4DAE, iar M e 8C 9i N e ED,
retru I aritali ci punctele M, A, N sunt coliniare.
b Demonstrali ci EC= BD.
=- AB, c Determinali 4BAC pentru caBC=DE.
Se d5 triunghiutABC isoscel de bazi BC. Fie M 9i N mijloacele laturilor48, respectivAC. Pe prelun-
=
BC, girea lui BN se ia punctul Q, astfel incat NQ: 2 . BN, N e BQ, iar pe prelungirea lui CM se ia punc-
tu[ P, astfel incAt MP = 2 . CM, M e CP. Daci {D} = PB r-t QC demonstrafi ci [AD este bisectoarea
unghiului 4BAC.
40 Se consideri triunghiut ABC, cu 4BAC=36o 9i aACB:72".in punctul M, mijtocut segmentului

=AB
AC se contruiegte o dreaptd perpendiculard peAC, care se intersecteazi cu dreapta BCin punc-
tut D 9i cu segmentul AB in punctul N. Sd se demonstreze ci:
)apta
a AD=DC; b [CN este bisectoarea unghiului +ACB.
4L in triunghiul isosce[ ABC, cu AB = AC, bisectoarea unghiului B taie pe ACin D, astfetincdt triun-
=AC ghiut BDC este isoscel, cu BD = BC. Determina[i misurite unghiurilor triunghiulu r ABC gi aritafi ci
:toa-
bisectoarea unghiuluiADB este perpendiculari pe AB.
42 Fie MBC cu AB < AC 9i [AD bisectoarea unghiului 4BAC, D e BC. Punctul E aparline semidreptei
c tri-
- 8C. opuse lAC,lAM este bisectoarea 4EAB, M e BC, iar punctuI N se afld pe semidreapta opusd semi-
dreptei [AM, astfel incdt AM: AN. NotAn d {p} = lC n ND, aritali cd:
a MMB: MNP; b ADLBP.
a3 in interiorultriunghiutui ABC se consideri un punct M astfetincAt
r AC.
<MBC <MCB t
rABC= <ACB=1
pec-
gi punctele P e AB, Q e AC, astfel incAt BP: BM gi C0 : CM. Bisectoarele unghiu rilor ABM li ACM
se intersecteazi in punctuI S.
a Aritali ca [SM este bisectoarea unghiutui CSB.
AB,
b Aritali cd, LMPQ este isoscel.
L7T
+a in MBC, cu +A > 90o, avem AB = 6 cm, AC = I cm, BC = a2 cm. Mediatoarea taturii AB inter-
secteazi latura BCin M, iar mediatoarea taturiiAC intersecteazi [atura BCin N.
a Calcutali perimetruI triunghiului ANM.
b Daci cele doud mediatoare se intersecteazi in punctuI P, aritali cd IAP este bisectoarea
unghiuluiMAN.
a Aritalici?ntr-un triunghi isoscel unghiurite de [a bazd sunt congruente.

b Se di LABC, cu AB -- AC gi +A > 90o. Se noteazi cu M punctul de interseclie dintre perpendi-
culara in 4 pe AC gi perpendiculara in B pe BC, iar cu N punctu[ de interseclie dintre perpen-
diculara in A pe AB 9i perpendicutara in C pe BC. Dacd {P}: BN n CM, demonstrali ci IAP este
bisectoarea 4BAC.
in LABC, se gtie ci :
6 cm, AC:6 cm 9i BC = 10 cm. Bisectoarea unghiutui B intersecteazi
AB
dreapta ACin E, iar perpendiculara din C pe BE intersecteazd pe ABTn P. Catculali perimetrul
MEP.
47 Bisectoarea AP, P e BC, a iriunghiutui ABC, intersecteazi indttimea din B a triunghiutui in punc-
tul D, iar initlimea din C in punctul E. $tiind ci distanla de [a punctul, D La AC este egali cu dis-
tanla de la E la AB, ardtali cA AB = AC.
l.tl5
nter-
f,a rea
'r'-,..--ir., -i .i
: !,: i1.- :i. i, : i .il .
end i- (2p) i Fie triunghiut oarecare ABC. Perpendiculara dusi din B pe bisectoarea unghiului A taie
rpen- latura AC?n M. Ardtali ci triunghiulABM este isoscet.
) este
(2p) .i Un triunghi are un unghi cu misura de xo, iar un unghi exterior neadiacent acestuia cu
misura 2x". Este triunghiut isosce[? Justifica!i rispunsu[.
teazl (2p) .:: Pe baza BC a triunghiului isoscel ABC (AB = AC) se iau punctele D 9i E astfet incAt BD = EC.
r etru I
Se construiesc, ?n semiplanuI determinat de dreapta BC care nu conline pe A, perpendicu-
larele MD L BC, NE L BC, MD: NE. Sa se arate ci:
)u nc- MC= BN; ':', LAMN este isosce[; .. +ANB:4AMC,
r dis-
(2p) ": FietriunghiutABC,cuBC=t2cm,AC=6cm,iarpuncteteMsiNastfetincAt(BMa(AAl=161
9i BC = zCM, AN = 3 . AC.Aritali ci:
,. AB: MN; :, BE: EN, unde {E} = AB a MN.
(1p) ,', Fie triunghiul ABC, M mijtocul taturii BC 9i AM :- AB. Daci perimetruI triunghiului BAM este
)
l.AC , aratali cd triunghiutAMC este isoscel.
2
(2p) : FietriunghiulABC, cuAB:AC 9iM e AB,N e ACastfelincdtAM=AN. Demonstralicd:

:: BN = CM: ,:. LQBC este isoscel, unde{0}=BN aCM.
(2p) z Unghiurite unui triunghi isoscel sunt direct proporlionale cu numerele 4, 10, 4. Catculali
misurite unghiurilor triunghiului.
(2p) = in triunghiul obtuzunghic isoscet ABC (AB: AC) perpendicularele in A pe AB, respectiv AC
intersecteaziBCin E, respectiv D.FieDM IAB,M e AB,EN LAC,N e AC, gi {P}:MD aNE.
Si se arate ci:
a MBD = MCE; ;, AM =AN; AP LBC.
(2p) r Pe bisectoarele (BE gi (CD ale triunghiului isoscel ABC (AB = AC, E e AC, D e AB) se iau
punctele F gi G astfetincAt BF= CG si A e FG. Demonstrali cd:
,,. BE = CD gi BG = CF;
:, triunghiurile BCI gi AGF sunt isoscele, unde {I} = BG a CF.
(1p) :,; in lpluntSiul ABC cu 6=60", bisectoarele (AD gi (CE ate unghiuritor il-, ,especfiv [dE
/ (E e AB, D e BC). Si se arate ci triunghiul DEI este isoscel.
se taie in
Testut 3
(2p) 3 ln triunghiut ABC, bisectoarele unghiurilor B gi C se intersecteazd in D. gtiind ca 6ii = 130o,

calcuta!i:
* 6ic;
h I84 , in cazu[ cAnd triunghiutABC este isosce[ , cu AB = AC.
(2p) =
Scrieli cuvAntuI potrivit oblinerii unei propozilii adevirate: ,,Dacd punctuI situat in mijto-
cuI unei laturi a unui triunghi este egaldepdrtat de celelalte doul laturi, atunci triunghiut
este .........".
(2p) 3 Fie BB'9i CC'initlimiin triunghiutABC 9i punctele D, C astfelincat BD =AC, CE=AB,

Ardtalici triunghiuLADE este dreptunghic isoscel.
cu B e B'D gi C e C'E.
(2p) * ln triungh iuL ABC (AB = AC) se iau punctete D 9i E pe BC astfel?ncAt BD = DE =EC si fie M si N
mijloacele laturilor AB respectiv AC. Se se demonstreze ci:
a DM=NE; b MDA:NEA.
(1p) 5 Fie D mijlocut taturii BC a triunghiutui isosce[ ABC, cu AB: AC.ln exteriorut triunghiutui
se construiesc triunghiurile isoscele BDE si CDF astfel incat BE = ED = DF: FC si notim
{M} = AE n BC, {N} = AF n BC. Demonstrali ci triunghiut/MN este isosce[.
T*stuqt,fr.
(2p) :. in triunghiutABC, mdsura unghiutuiA este jumitate din mdsura unghiutui exterior BCD,
unde C e AD. Demonstrali ci triunghiulABC este isoscel.
(2p) t intriunghiutisoscet ABC,cuAB=AC,fie M eAB,N eACastfetincAtBM=CN. Se pretun-

gegte MN dincolo de M 9i N cu segmentele EM = MN ND. Ardtali ci triunghiutAED este
=
isosce[.
(2p) ii Doue dintre unghiurile unui triunghi au mdsurite de 80" si 50o. Precizali ce fetde triunghi
este acesta.
(2p) + Pe dreapta suport a laturiiAC a triunghiului isosce[ ABC, cu AB = AC, se consideri punctulM
astfelincAt BM = MA = BC. Sa se calculeze misurile ungihiurilor triunghiutui.
(1p) * Fie ABC un triunghi oarecare, M e BC. Prin M ducem o dreapti care taie prelungirea [aturii
AB in N astfelincit MB = NB. Perpendiculara dusd prin B pe dreapta MN taie pe MN in E
giindtlimea dusi din A, in triunghiul ABC,in S. Si se arate ci triunghiutsMN este isosce[.
3**

Mate Sem II Partea I

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mate Sem II Partea I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Algebri

I. Mullimea numerelor intregi

II. Multimea numerelor rationale

Pe axa numerelor din reprezentarea de maijos s-au ales punctul

Numerele intregi pozitive se identificd cu numerele naturale:

Hxempte; Numerele intregi negative sunt folosite pentru a descrie

pe axi existi puncte egat

in generat, daci n este un numir natural nenul, atunci:

Fie n un numdr natural nenul. Atunci:

Fie mutfimeaA=l-2,5, +4,3, -1,, O, -4, +9!.

5 Care este coordonata punctutui de origine a axei numerelor?

I Ce numere sunt reprezentate pe o axd [a distanfa de opt unitili fali de origine? 18

a Completali reprezentarea urmltoare cu coordonatete punctetor A , B, C, D 9i E.

b Reprezentali punctele ce au coordonatele -6, -8, 5, +9.

10 a Reprezentali, axi ce are ca unitate de misurd 1- cm, punctete ce corespund numerelor

f; I ;T,, i *,- --l;"T -;l 1;-El;l

1t Comptetali pentru a obline propozilii adevdrate:

Comptetali pentru a obline propozilii adevdrate.

19 Aritali, dand cate un contraexemplu, cd propozi{iile urmitoare sunt false:

25 Determinali toate numerele intregi x care verifici relatia:

29 Pe o axi de coordonate cu unitatea de misuri egati cu 1 cm se consideri punctele A 9i B astfet

Determinali coordonatele punctelor M 9i N ce aparlin axei numeretor, gtiind cd abscisete acestora

31 a Reprezentalipeaxanumerelorpunctete AgiB,astfetincAt d(A;O)=7ugi d(B;O) =8u,undeO

34 Determinali toate numerele intregi x care verificd relalia:

36 Determina!i toate numerele intregi x care verifici relalia:

Rezolvali?n mullimea numeretorintregi ecualia: lxl + lyl = 0.

38 Rezolvali in mu[!imea numeretorintregi ecualiile:

I stabitifi daci urmdtoarele inegatitdti sunt adevirate sau false:

3 Indicali ce[ mai mare numir din fiecare pereche:

9 Ordonati crescator numerele:

rB Comptetali pentru a ob[ine propozi[ii adevirate:

b Cet mai mic numdr?ntreg de trei cifre este egat., .5S$

15 Determinafi toate valorite posibi[e ate numere[or x 9i y gtiind ci:

26 Determinali n gtiind ci mu[limea A ={x e Zl1"<

Punefi unuldintre semnele ), (,:, astfetincAt urmitoarele propozifii si fie adev6rate:

30 In tabetut de mai jos s-au inregistrat temperaturite intr-o siptimAnd de iarnd.

31 Determinali suma elementetor mutfimii A . Zllxl < 2roo}.

luni mar!i miercuri joi vineri sAmbdtd

(+2)+(+5)=+7; (+3)+(+8)=+111 (+6) + (+8) -+t4i

:, (-2) + (+5) = al; (+B)+(-3)=+5; (+L1)+(-B)=+3;

Suma a doud numere intregi opuse este 0.

(-2)+(+2)=0' (+B)+(-8)=0; (+11)+(-11)=0.

Suma a doud numere intregi pozitive este intotdeauna un intreg pozitiv.

RezuttatuI unei aduniri poate fi obfinut utitizand axa numerelor astfe[:

Efectuali calcutele 9i evidenliali sume[e ai cdror termeni au ace[asi semn:

Efectuali calculele 9i evidenliali sumele ai ciror termeni sunt numere opuse:

22 Completali pentru a obline propozilii adevirate:

c -1+ (-1-8) + 32 cu -2 + (-15) + 4; ii -54 + 18 + (-16) cu -72 + a02 + B;

25 Se consideri numerele intregi a: -7 , b = -18 si c = 16. Calcutali:

a Determinali sotdutdin fiecare zi a siptiminii.

28 Iate un joc pentru o ori de matematicd. Fiecare dintre elevi va scrie

30 Scrie{i numdrul+5 ca sumi a doud numere:

31 Scrieli numiru[ 0 ca sumi a doui numere intregi nenute. Ce putefi

3? Dali trei exemple de sume atcituite din cAte doi termeni

33 calculali suma etementelor mutlimii A:{x e z,l-201,0 < x <2oa3l.

42 Aftafi uttima cifri a numarului o - -1100 + 21oa + (-3'o', + 4103 + (-5'oor.

44 Se considerd numerele aa, a2, ch, ..., eo e {-1, +1}.

3- (+7) =3 + (-T) = -a; ',:-4 - (+5) = -4 + (-5) = -9;

a Deterrninali numirul cu 5 mai mic decAt L2.

14 Stabitifi daci sciderea numerelorintregi este comuta-

33 Se consideri mutlimea A - {L, -2,3, -4, ..., -244,2451.

2 Ordonali numerele intregi: -5, -8, +7, +4, -6, 0, -10.

_:-:'51 + (-6 -4) - (-rO+B) + (-2 +9);

.; Comparalinumerele o sib, unde o= 13 - 5lgib =-(8 - t) +23.

[5 Catcuta[i (-1)'- (-1;'' - ea)"',gtiind cd n este un numir natural par.