1

Concursul Interjudeţean de Matematică ,,Teodor Topan”, Ediţia a XI-a

Şimleu Silvaniei, 17 Decembrie 2016

Clasa a V-a

1) Cinci copii au ı̂mpreună 460 de vederi. Aflaţi câte vederi are fiecare copil, ştiind că
dacă unul dintre ei ar da fiecăruia din ceilalţi patru câte 4 din vederile lui, atunci cei
cinci copii ar avea acelaşi număr de vederi.

Problema E:15170, Gazeta Matematică nr. 10/2016 (Nicolae Ivăşchescu - enunţ

modificat)

Soluţie şi barem de corectare

Start . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
După distribuirea celor 16 vederi fiecare copil va avea 460 : 5 = 92 de vederi. . . . . . . . 4p
La ı̂nceput, copilul care a dat câte 4 vederi avea cu 16 vederi mai mult, ı̂n timp ce fiecare
din ceilalţi patru copii avea cu 4 vederi mai puţin.
Aşadar unul dintre copii are 108 vederi, iar fiecare din ceilalţi patru câte 88 de vederi.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5p

2) Pe o bucată de hârtie suficient de lungă se scriu numerele naturale de la 1 la 2016,

unul după altul, fără spaţii ı̂ntre ele.
a) Câte cifre au fost scrise ı̂n total?
b) De câte ori apare secvenţa ,,123”?

Soluţie şi barem de corectare

Start . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
a) Sunt scrise 9 numere de o cifră, 90 de numere de două cifre, 900 de numere de 3 cifre
şi 1017 numere de 4 cifre, deci ı̂n total 9 · 1 + 90 · 2 + 900 · 3 + 1017 · 4 = 6957 cifre. 2p
b) Grupul ,,123” poate apărea ca făcând parte dintr-un singur număr (ca, de exemplu in
cazul numerelor 123, 1123), ı̂n cadrul a două numere succesive (de exemplu 231 şi 232)
sau ca făcând parte din trei numere (la ı̂nceput, ı̂n succesiunea 1, 2, 3).
În primul caz sunt 12 apariţii: 123, 1123, 1230, 1231, 1232, 1233, 1234, 1235, 1236, 1237,
1238, 1239. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4p
În al doilea caz sunt 2 apariţii, care provin din perechile (231, 232) şi (312, 313). . . . . 2p
În ultimul caz avem o singură apariţie, deci grupul ,,123” apare ı̂n total de 15 ori. . . 1p

3) Pe ecranul unui calculator este scris numărul 1. Dacă apăsăm tasta A, numărul de pe
ecran se măreşte de 3 ori, iar dacă apăsăm tasta B, numărul de pe ecran se micşorează
cu 1. (Tasta B nu poate fi apăsată dacă numărul de pe ecran este 0.) Apăsând tastele
A şi B, putem obţine pe ecran numărul 11 ı̂n mai multe moduri, de exemplu:
A B A B B A B
din 7 apăsări de tastă: 1 −→ 3 −→ 2 −→ 6 −→ 5 −→ 4 −→ 12 −→ 11, sau
A B A B A B B B B
prin 9 apăsări de tastă: 1 −→ 3 −→ 2 −→ 6 −→ 5 −→ 15 −→ 14 −→ 13 −→ 12 −→ 11.
2

a) Obţineţi numărul 2016 prin 10 apăsări de tastă.

b) Baronul Münchausen afirmă că el a reuşit să obţină pe ecran numărul 2016 prin doar
9 apăsări de tastă. Are el dreptate? (Explicaţi de ce.)
c) Obţineţi numărul 2016 prin 100 de apăsări de tastă.

prelucrare Dorel Miheţ

Soluţie şi barem de corectare

Start . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
A A A B B A A B A A
a) 1 −→ 3 −→ 9 −→ 27 −→ 26 −→ 25 −→ 75 −→ 225 −→ 224 −→ 672 −→ 2016 . . . 3p
b) Baronul nu are dreptate. El trebuie să apese de cel puţin 7 ori tasta A, altfel nu poate
trece de 36 = 729, şi nu poate apăsa doar tasta A, pentru că 2016 6= 39 (sau constatăm
că 2016 nu se ı̂mparte exact la 27), deci tasta B trebuie apăsată cel puţin o dată. Însă,
deoarece 2016 se divide cu 3, ea trebuie apăsată de cel puţin 3 ori. Aşadar pentru a
obţine numărul 2016 trebuie să facem cel puţin 10 apăsări de tastă. . . . . . . . . . . . . . . . . 3p
A B B
c) O modalitate: repetăm secvenţa de apăsări 1 −→ 3 −→ 2 −→ 1 de 30 de ori (ı̂n total
sunt 90 de apăsări), apoi facem cele 10 apăsări de la a) care ne conduc după alte 10
apăsări la 2016. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3p
Altfel: Apăsăm de 4 ori tasta A (ajungem la 81), apoi de trei ori tasta B (ajungem la
78), de 3 ori tasta A (ajungem la 2106) şi ı̂n fine de 90 de ori tasta B. . . . . . . . . . . . . . 3p
Orice alt exemplu corect va fi punctat cu 3p.
 3

Concursul Interjudeţean de Matematică ,,Teodor Topan”, Ediţia a XI-a

Şimleu Silvaniei, 17 Decembrie 2016

Clasa a VI-a

1) a) Aflaţi numerele naturale care au 36 de divizori naturali, iar unul din aceşti divizori
este 1008.
Problema S:E16.169., Supl. Gazeta Matematică nr. 5/2016, (Costin Negrii - enunţ
modificat)
b) Aflaţi cel mai mic număr natural care are 36 de divizori naturali.
Soluţie şi barem de corectare
Start . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Dacă descompunerea ı̂n factori primi a unui număr este pa11 ·pa22 ·. . .·pann , unde p1 , p2 , . . . , pn
sunt numere prime distincte, iar a1 , a2 , . . . , an ∈ N∗ , atunci numărul are (a1 + 1)(a2 +
1) · . . . · (an + 1) divizori. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1p
Pentru a avea 36 de divizori, numărul poate avea una din următoarele forme: p35 1 , p1 ·p2 ,
17

p21 · p11 3 8 5 5 8 2 5 2 2 3
2 , p1 · p2 , p1 · p2 , p1 · p2 · p3 , p1 · p2 · p3 , p1 · p2 · p3 sau p1 · p2 · p3 · p4 . . . . . . . . . . . 3p
2 2

a) Un număr cu 36 divizori, divizibil cu 1008 = 24 ·32 ·7, trebuie să fie de forma p1 ·p22 ·p53 ,
cu p1 = 7, p2 = 3, p3 = 2, deci este 2016. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
b) Pentru fiecare din formele de mai sus, numărul cel mai mic se obţine când factorii
primi sunt cei mai mici posibili, factorul prim care apare la puterea cea mai mare fiind
ı̂n mod necesar 2.
Obţinem astfel numerele: 235 , 217 · 3, 211 · 32 , 28 · 33 , 25 · 35 , 28 · 3 · 5, care sunt toate mai
mari decât 2016 găsit la a), 25 · 32 · 5 = 2016, 23 · 32 · 52 = 1800 şi 22 · 32 · 5 · 7 = 1260.
Cel mai mic asemenea număr este 1260. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3p
2) La o petrecere participă mincinoşi şi sinceri. Mincinoşii mint tot timpul, cei sinceri
spun mereu adevărul. Invitaţii sunt aşezaţi la mai multe mese rotunde. La una din mese
stau 30 de persoane. Fiecare din ele spune că cei doi vecini ai săi sunt, amândoi, sinceri.
Câţi mincinoşi pot fi la această masă? (Găsiţi toate posibilităţile şi justificaţi răspunsul.)
Andrei Eckstein
Soluţie şi barem de corectare
Start . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Sunt posibile două cazuri: la masă există cel puţin o persoană cinstită sau la masă nu
există nicio persoană cinstită. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
În primul caz toate cele 30 de persoane de la masă sunt cinstite, deoarece vecinii unui
cinstit sunt cinstiţi şi, din aproape ı̂n aproape, toate persoanele sunt cinstite. . . . . . . . 4p
Pe de altă parte, configuraţia cu 30 de mincinoşi satisface condiţiile din problemă
(afirmaţia unui mincinos potrivit căreia vecinii săi sunt sinceri este, ı̂ntr-adevăr, o min-
ciună), deci este posibil şi ca la masă să nu fie niciun cinstit. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Prin urmare la masă pot fi 0 sau 30 de mincinoşi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
4

3) a) Arătaţi că dacă schimbând ordinea cifrelor numărului N putem obţine un număr
de 9 ori mai mic, atunci N este divizibil cu 81.
b) Găsiţi cel mai mic număr natural nenul n cu proprietatea că numerele n şi 9n diferă
doar prin ordinea cifrelor.
Dorel Miheţ
Soluţie şi barem de corectare
Start . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
a) Dacă notăm cu n numărul obţinut prin schimbarea ordinii cifrelor numărului N şi
care este de 9 ori mai mic, atunci N = 9n, deci N este divizibil cu 9. Conform criteriului
de divizibilitate cu 9, suma cifrelor lui N este divizibilă cu 9. Cum suma cifrelor lui N
coincide cu suma cifrelor lui n, n este divizibil cu 9, deci N (= 9n) este divizibil cu 81.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4p
b) Conform a), 9n este divizibil cu 81, deci 9 | n. În plus, n trebuie să ı̂nceapă cu 1
(altfel 9n ar avea cu o cifră mai mult decât n), iar 9n trebuie să ı̂nceapă cu 9, deci n
conţine cifrele 1 şi 9.
Deoarece 19 nu se divide cu 9, iar 9 · 189 (deci şi 9 · 198) are mai mult de trei cifre,
numărul căutat are cel puţin 4 cifre. Încercând cu n = 1089 (cel mai mic multiplu de
9 de 4 cifre, care conţine cifrele 1 şi 9), constatăm că n şi 9n = 9081 au aceleaşi cifre.
Aşadar răspunsul la b) este n = 1089. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5p
 5

Concursul Interjudeţean de Matematică ,,Teodor Topan”, Ediţia a XI-a

Şimleu Silvaniei, 17 Decembrie 2016

Clasa a VII-a

1) Fie ABC un triunghi şi M mijlocul laturii [BC]. În exteriorul triunghiului, construim
AM
paralelogramul BCDE astfel ı̂ncât BE k AM şi BE = . Demonstraţi că dreapta
2
EM trece prin mijlocul segmentului [AD].
Olimpiadă Grecia, 2014

Soluţie şi barem de corectare

Prelungim AM până intersectează DE ı̂n punc-
tul N . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Atunci BM N E este paralelogram. Rezultă că
M se află pe mediana [AN ] a triunghiului AED
şi ı̂mparte această mediană ı̂n raportul 2 : 1
(ı̂ncepând de la vârf). Aşadar M este centrul
de greutate al triunghiului AED. . . . . . . . . . . 3p
Rezultă că dreapta EM trece prin mijlocul la-
turii [AD] (medianele ı̂ntr-un triunghi sunt con-
curente). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p

2) Aflaţi numerele naturale n > 0 cu proprietatea că modificând o singură cifră a lui 2n
se obţine tot o putere a lui 2. (Prima cifră nu poate fi schimbată ı̂n 0.)
Dorel Miheţ
Deoarece prima cifră nu se modifică ı̂n 0, cele două puteri ale lui 2 au acelaşi număr de
cifre. Soluţiile următoare se bazează pe observaţia că două puteri ale lui 2 cu acelaşi
număr de cifre nu pot avea nici aceeaşi primă cifră, nici aceeeaşi ultimă cifră.
Soluţie şi barem de corectare (1)
Să presupunem că modificând o singură cifră a lui 2n obţinem numărul 2m . Deoarece ı̂n
şirul puterilor lui 2 ultima cifră se repetă cu perioada 4, numerele 2n şi 2m se termină ı̂n
aceeaşi cifră dacă şi numai dacă m şi n diferă printr-un multiplu de 4, deci unul dintre
ele este de cel puţin 16 ori mai mare decât celălalt (2n+4 = 16 · 2n ). . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Cum 2m şi 2n au acelaşi număr de cifre, iar prin ı̂nmulţirea cu 16 (sau cu un număr mai
mare) numărul de cifre creşte, 2m şi 2n nu pot avea aceeaşi ultimă cifră, deci trebuie
neapărat să modificăm ultima cifră a lui 2n . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Atunci diferenţa pozitivă a celor două puteri ale lui 2 este egală cu diferenţa dintre
ultimele lor cifre, deci este 2, 4 sau 6. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Dacă 2n ar avea mai mult de o cifră şi de exemplu m > n, atunci 2m −2n = 2n (2m−n −1) ≥
2n ar avea cel puţin 2 cifre, absurd. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Aşadar 2n are o singură cifră şi evident putem modifica această cifră pentru a obţine o
altă putere a lui 2.
6

Răspuns: n = 1 sau n = 2 sau n = 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p

Soluţie şi barem de corectare (2)
Dacă 2n şi 2m au acelaşi număr de cifre, atunci prima cifră a puterii mai mari este de
cel puţin două ori mai mare decât prima cifră a puterii mai mici, deci 2n şi 2m nu au
aceeaşi primă cifră. Prin urmare prima cifră a lui 2n trebuie modificată. . . . . . . . . . . . .3p
Diferenţa celor două puteri va fi deci un număr de forma a0 . . . 0, deci (dacă m > n)
2n (2m−n − 1) = a0 . . . 0. Cum m − n ≤ 3 (altfel 2m ar avea mai multe cifre decât 2n ),
numărul din paranteză 2m−m − 1 este 1, 3 sau 7, deci nu este divizibil cu 5. Rezultă că
2m − 2n are o singură cifră, de unde deducem că 2m şi 2n au o singură cifră . . . . . . . . 3p
şi finalizăm ca ı̂n soluţia precedentă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Soluţie şi barem de corectare (3)
Demonstrăm că trebuie să modificăm ultima cifră a lui 2n . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3p
Pe de altă parte, 2n şi 2m nu pot avea aceeaşi primă cifră (vezi Soluţia (2)), deci trebuie
să modificăm şi prima cifră. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Cum avem voie să modificăm o singură cifră, 2n nu poate avea mai mult de o cifră. 1p
Evident, dacă 2n are o singură cifră (deci este 2, 4 sau 8), putem modifica această cifră
pentru a obţine o altă putere a lui 2, deci n ∈ {1, 2, 3}. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p

3) În această problemă ABCD este un patrulater convex, M este mijlocul lui [CD] şi
M = P ∈ [CD] | SAP B = SABCD 2 }. Demonstraţi că:
a) M are mai mult de un element dacă şi numai dacă ABCD este paralelogram.
b) Dacă AD k BC, atunci M = {M } sau M = [CD].
c) Reciproc, dacă M ∈ M, atunci AD k BC.
(SAP B ı̂nseamnă aria triunghiului AP B).
Dorel Miheţ
Soluţie şi barem de corectare
a) Dacă ABCD este paralelogram atunci, pentru orice P ∈ [CD],
AB · d(P, AB) SABCD
SAP B = = ,
2 2
deci orice punct al lui [CD] este element al lui M. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Reciproc, fie P, Q ∈ M. Atunci SAP B = SAQB (= SABCD 2 ), deci d(P, AB) = d(Q, AB),
iar dacă P 6= Q, atunci P Q k AB, deci CD k AB. Apoi,
SABCD
CD k AB ⇒ SADB = SAP B ⇒ SADB = ⇒ SADB = SDCB ⇒
2
⇒ AB · d(D, AB) = CD · d(B, CD).
Cum d(B, CD) = d(D, AB) (AB k CD), din ultima egalitate rezultă AB = CD.
Având două laturi opuse paralele şi congruente, ABCD este paralelogram. . . . . . . . . . 1p
b) Arătăm mai ı̂ntâi că dacă AD k BC, atunci M ∈ M.
Fie M1 şi M2 (respectiv) proiecţiile punctului M pe AD şi BC. Deoarece AD k BC,
punctele M, M1 , M2 sunt coliniare, deci m(∠M1 M D) = m(∠M2 M C), de unde deducem
că triunghiurile (eventual degenerate) M M1 D şi M M2 C sunt congruente (IU).
Rezultă că M M1 = M M2 = M12M2 şi atunci
 7

BC · M M2 AD · M M1
SBM C + SAM D = + =
2 2
(BC + AD)M M1 (BC + AD)M1 M2 SABCD
= = = ,
2 4 2
deci SBM A = SABCD 2 , adică M ∈ M. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Dacă M are un singur element, atunci acesta este M , deci M = {M }.
Dacă M are mai mult de un element, atunci din punctul a) rezultă că ABCD este
paralelogram, deci [CD] ⊂ M şi cum M ⊂ [CD] (din definiţia lui M), rezultă că
M = [CD]. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
SABCD SDBC +SABD
c) Din M ∈ M, rezultă SBCM + SADM = 2 = 2 , deci
SDBC SADB
SBCM + SADM = + .
2 2
Însă, deoarece M este mijlocul lui [CD], SBCM = SDBC
2 şi SADM = SADC
2 . Rezultă că
SADC = SADB , de unde obţinem d(C, AD) = d(B, AD), deci AD k BC. . . . . . . . . . . . . 2p

4) La o petrecere participă mincinoşi şi sinceri. Mincinoşii mint tot timpul, cei sinceri
spun mereu adevărul. Invitaţii sunt aşezaţi la mai multe mese rotunde.
a) La prima masă stau 30 de persoane. Fiecare din ele spune că doi vecini ai săi sunt,
amândoi, sinceri. Câţi mincinoşi pot fi la prima masă?
b) La masa a doua stau 30 de persoane. Fiecare din ele spune că exact unul din cei doi
vecini ai săi este sincer. Câţi mincinoşi pot fi la masa a doua?
Andrei Eckstein
Soluţie şi barem de corectare
a) Dacă la masă există măcar o persoană cinstită, atunci toate cele 30 de persoane de
la masă sunt cinstite. Într-adevăr, vecinii unui cinstit sunt cinstiţi şi din aproape ı̂n
aproape toate persoanele sunt cinstite. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Pe de altă parte, este posibil şi ca la masă să nu fie niciun cinstit.
Configuraţia cu 30 de mincinoşi satisface condiţiile din problemă (afirmaţia unui minci-
nos potrivit căreia vecinii săi sunt sinceri este, ı̂ntr-adevăr, o minciună), deci este posibil
şi ca la masă să nu fie niciun cinstit. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Prin urmare sunt două posibilităţi: la masă pot fi 0 sau 30 de mincinoşi. . . . . . . . . . . . 1p
b) Dacă la masă există măcar o persoană cinstită, din cei doi vecini ai săi, unul spune
adevărul, celălalt minte. Mincinosul are deja un vecin care spune adevărul şi, cum
afirmaţia sa cum că exact unul din vecinii săi este cinstit trebuie să fie falsă, rezultă că şi
celălalt vecin al său trebuie să fie cinstit. Deducem că fiecare a treia persoană de la masă
este mincinoasă iar celelalte sunt cinstite. Acest lucru posibil deoarece 30 este multiplu
de 3. Prin urmare, ı̂n acest caz sunt 10 mincinoşi la masă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Pe de altă parte, este posibil şi ca la masă să nu fie niciun cinstit, iar configuraţia cu nu-
mai mincinoşi satisface condiţiile din problemă (afirmaţia unui mincinos potrivit căreia
exact unul din vecinii este sincer este, ı̂ntr-adevăr, o minciună.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1p
Prin urmare sunt două posibilităţi: la masă pot fi 10 sau 30 de mincinoşi. . . . . . . . . . . 1p
8

Concursul Interjudeţean de Matematică ,,Teodor Topan”, Ediţia a XI-a

Şimleu Silvaniei, 17 Decembrie 2016

Clasa a VIII-a

1) a) Arătaţi că pentru orice numere reale a, b ∈ [0, 1] are loc inegalitatea ab ≥ a + b − 1.
b) Demonstraţi că dacă a, b, c ∈ [0, 1] şi a + b + c = 2, atunci ab + bc + ca ≥ 1.
c) Când are loc egalitatea ı̂n inegalitatea de la b) ?
Folclor
Soluţie şi barem de corectare
a) ab − a − b + 1 = (a − 1)(b − 1) ≥ 0 (ambele paranteze sunt negative) . . . . . . . . . . . . 2p
b) Din inegalitatea de la a) rezultă ab ≥ a + b − 1, bc ≥ b + c − 1, ca ≥ c + a − 1. Adunând
aceste inegalităţi obţinem ab + bc + ca ≥ 2(a + b + c) − 3.
Ţinând cont de ipoteza a + b + c = 2 obţinem inegalitatea din enunţ. . . . . . . . . . . . . . . . 2p
c) Egalitatea are loc dacă şi numai dacă ab = a+b−1, bc = b+c−1 şi ca = c+a−1, adică
(a − 1)(b − 1) = 0, (b − 1)(c − 1) = 0, (c − 1)(a − 1) = 0, deci dacă două dintre numerele
a, b, c sunt egale cu 1. Din condiţia a+b+c = 2 rezultă că cel de-al treilea număr este 0. 3p

2) Numerele reale diferite a, b, c verifică egalităţile

a2 (b + c) = b2 (c + a) = 2016.

Demonstraţi că c2 (a + b) = 2016.

problema E:15149, Gazeta Matematică nr. 6-7-8/2016, (Ion Neaţă - enunţ modificat)

Soluţie şi barem de corectare

Din a2 (b+c) = b2 (c+a), adică a2 b−ab2 +a2 c−b2 c = 0, obţinem ab(a−b)+c(a−b)(a+b) =
0, adică (a − b)(ab + ca + cb) = 0. Cum a 6= b, deducem că ab + bc + ca = 0. . . . . . . . .3p
De aici rezultă că a(b + c) = −bc şi c(a + b) = −ab, relaţii care se traduc prin 2016 =
a2 (b + c) = −abc şi c2 (a + b) = −abc = 2016. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4p
Altfel: Ca mai sus se arată că a2 (b + c) = c2 (a + b) ⇔ (a − c)(ab + bc + ca) = 0 ⇔
ab + bc + ca = 0. Am văzut ı̂nsă la prima soluţie că ab + bc + ca = 0. Aşadar
c2 (a + b) = a2 (b + c) = 2016.

3) Fie ABCD un pătrat şi P un punct ı̂n interiorul triunghiului ABC. O dreaptă care
trece prin P intersectează laturile [BC] şi [AD] ı̂n punctele M , respectiv N . Arătaţi
că cel de-al doilea punct de intersecţie a cercurilor circumscrise triunghiurilor P M C şi
P N A se află pe diagonala [AC].
Kvant
 9

Soluţie şi barem de corectare

Fie X al doilea punct de intersecţie a cer-
curilor circumscrise triunghiurilor P M C şi
P N A. Deoarece patrulaterul M CXP este in-
scriptibil, ^P XC ≡ ^P M B. Dar ^P M B ≡
^P N D (alterne interne), iar din inscriptibilita-
tea patrulaterului AN XP , m(^P N D) = 180◦ −
m(^P N A) = 180◦ − m(^AXP ). Aşadar un-
ghiurile ^P XC şi ^P XA sunt suplementare,
adică X ∈ AC.

4) La o petrecere participă mincinoşi şi sinceri. Mincinoşii mint tot timpul, cei sinceri
spun mereu adevărul. Invitaţii sunt aşezaţi la mai multe mese rotunde.
a) La prima masă stau 30 de persoane. Fiecare din ele spune că exact unul din cei doi
vecini ai săi este sincer. Câţi mincinoşi pot fi la prima masă?
b) La masa doua stau 30 de persoane. Fiecare din ele spune că cei doi vecini ai săi sunt
mincinoşi. Câţi mincinoşi pot fi la masa a doua?
Andrei Eckstein
Soluţie şi barem de corectare
a) Dacă la masă există măcar o persoană cinstită, din cei doi vecini ai săi, unul spune
adevărul, celălalt minte. Mincinosul are deja un vecin care spune adevărul şi, cum
afirmaţia sa cum că exact unul din vecinii săi este cinstit trebuie să fie falsă, rezultă că şi
celălalt vecin al său trebuie să fie cinstit. Deducem că fiecare a treia persoană de la masă
este mincinoasă iar celelalte sunt cinstite. Acest lucru posibil deoarece 30 este multiplu
de 3. Prin urmare, ı̂n acest caz sunt 10 mincinoşi la masă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Pe de altă parte, este posibil şi ca la masă să nu fie niciun cinstit, iar configuraţia cu nu-
mai mincinoşi satisface condiţiile din problemă (afirmaţia unui mincinos potrivit căreia
exact unul din vecinii este sincer este, ı̂ntr-adevăr, o minciună.)
Prin urmare sunt două posibilităţi: la masă pot fi 10 sau 30 de mincinoşi. . . . . . . . . . . 1p
b) O persoană cinstită are ambii vecini mincinoşi, deci nu există două persoane cinstite
vecine. Vecinii unui mincinos nu pot fi amândoi mincinoşi, deci la masă nu există trei
mincinoşi consecutivi. Prin urmare, la masă, după o persoană cinstită urmează unul sau
doi mincinoşi, apoi o altă persoană cinstită urmată de unul sau doi mincinoşi şi aşa mai
departe. Aşadar trebuie să avem cel puţin 10 şi cel mult 15 persoane cinstite, adică ı̂ntre
15 şi 20 de mincinoşi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Toate aceste situaţii sunt posibile, deoarece dacă notăm cu M un mincinos şi cu C un
cinstit, putem avea de exemplu:
CMCM. . .CM (15 grupuri CM, ı̂n total 15 mincinoşi),
CMMCMMCM. . .CM (două grupuri CMM urmate de 12 grupuri CM, ı̂n total 16 min-
cinoşi),
CMMCMMCMMCMMCM. . .CM (4 grupuri CMM urmate de 9 grupuri CM, ı̂n total 17
mincinoşi),
10

CMM. . .CMMCM. . .CM (6 grupuri CMM urmate de 6 grupuri CM, ı̂n total 18 min-
cinoşi),
CMM. . .CMMCMCMCM (8 grupuri CMM urmate de 3 grupuri CM, ı̂n total 19 min-
cinoşi) şi
CMM. . .CMM (10 grupuri CMM, ı̂n total 20 de mincinoşi). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p