PUNCTE REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI 42

1.6 PUNCTUL LUI NAGEL

„Se poate vorbi de un umanism modern, de un sistem complet de cunoştinţe capabil s¼

a formeze
omul, bazat îns¼
a pe matematic¼
a? Sunt convins c¼a da.” - Ion Barbu 7

Fie a ; b ; c punctele de contact dintre cercurile A – exînscris, B – exînscris,

respectiv C – exînscris cu laturile BC; CA; respectiv AB ale triunghiului ABC (Figura
1.35).

Figura 1.35: Punctul lui Nagel

Teorema 136 (Teorema lui Nagel8 ) Dreptele A a; B b; C c sunt concurente.

Demonstraţie. Soluţia 1. Fie a; b; c lungimile laturilor triunghiului ABC şi p
semiperimetrul s¼ au. Fie B a = x şi a C = y: Atunci, x + y = a şi x + c = y + b de
p c bC p a p b
unde x = p c şi y = p b; deci aa B cA
C = p b : Analog, b A = p c şi c B = p a ; de unde
rezult¼a
aB bC cA
=1
aC bA cB
şi din reciproca teoremei lui Ceva rezult¼a c¼
a dreptele A a ; B b ; C c sunt concurente.
p c
Soluţia 2. Din aa B
C = p b rezult¼
a c¼
a a…xul punctului a este
p c
zB + p b zC (p b)zB + (p c)zC
z = =
+ pp cb
a
1 a
7
Ion Barbu (1895-1961) – matematician român, profesor la Universitatea din Bucureşti, contribuţii
în algebr¼
a şi geometrie
8
Christian von Nagel (1803-1882) – matematician german, contribuţii în geometria triunghiului
PUNCTE REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI 43

AP
şi analog se obţin relaţii similare pentru punctele b şi c. Dac¼
a P 2 (A a) şi k = P a
zA +kz
atunci zP = 1+k
a
de unde rezult¼
a:

1 1 k k
zP = (p a)zA + (p b)zB + (p c)zC :
1+k p a a a

Se obţine o form¼
a simetric¼
a pentru relaţia din parantez¼ a dac¼ a p 1 a = ka , adic¼
a pentru
a
k = p a şi …e N punctul corespunz¼ ator acestei valori a lui k. Obţinem un punct ce
1
va avea a…xul zN = p [(p a)zA + (p b)zB + (p c)zC ]: Simetria relaţiei precedente
arat¼
a c¼a punctul N aparţine şi dreptelor B b , respectiv C c .

Consecinţa 137 A…xul punctul lui Nagel (N ) al triunghiului ABC este:

1
zN = [(p a)zA + (p b)zB + (p c)zC ]:
p

Observaţia 138 Punctul de concurenţ¼a al dreptelor A a ; B b ; C c se numeşte punc-

tul lui Nagel. Triunghiul a b c se numeşte triunghiul lui Nagel (sau triunghiul
cotangentic): Triunghiul cotangentic a b c este triunghiul cevian al punctului lui
Nagel.

Teorema 139 Dac¼a N este punctul lui Nagel al triunghiului ABC; atunci pentru
orice punct M din planul triunghiului este adev¼arat¼a egalitatea:
! 1 ! ! !
M N = [(p a)M A + (p b)M B + (p c)M C]:
p

Demonstraţie. Din teorema precedent¼

a rezult¼
a concluzia.

Teorema 140 Coordonatele baricentrice absolute ale punctului lui Nagel sunt:

p a p b p c
N ; ; :
p p p

Demonstraţie. Vezi teorema 139.

Teorema 141 Punctul lui Nagel este centrul de omologie dintre triunghiul neisoscel
ABC şi triunghiul s¼au cotangentic a b c .

Demonstraţie. Triunghiurile ABC şi a b c sunt omologice, centrul de omologie

…ind punctul lui Nagel al triunghiului ABC (ca o consecinţ¼
a a teoremei lui Desargues).
PUNCTE REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI 44

Teorema 142 Într-un triunghi ABC, punctul lui Nagel (N ), centrul de greutate (G)
şi centrul cercului înscris (I) sunt coliniare şi GN = 2GI:

Demonstraţie. Soluţia 1. Fie A0 piciorul bisectoarei din A (Figura 1.36). Din

Figura 1.36: GN = 2GI

0
a A
teorema bisectoarei rezult¼ B
A0 C =
c
b şi de aici: A0 B = a+c
b+c . Teorema bisectoarei
aplicat¼
a în triunghiul ABA ne d¼
0 a:
IA c b+c
= 0 = ; (i)
IA 0 AB a
IA 0 a
de unde: AA 0 = 2p : Dac¼
a Ma este mijlocul segmentului BC iar a şi b punctele de
tangenţ¼
a al cercurilor A– exînscris şi B – exînscris cu latura BC; respectiv AC, atunci

a b c a ac a(b c)
Ma a = (p b) = ; A0 Ma = = ;
2 2 2 b+c 2(b + c)

de unde
M a b+c
= : (ii)
MA a
Din relaţiile (i) şi (ii) rezult¼
a IMa k A a şi de aici:

IMa IA
= : (iii)
A a AA0
GA AN
Fie fGg = AMa \ IN: Cum IM k AN rezult¼ a GM a
= IM a
= GN
GI (iv). Din relaţiile
GA N A AA 0
(iii) şi (iv) rezult¼
a GMa = A a IA0 (v). Teorema lui Menelaus aplicat¼
a în triunghiul
A a C şi transversala b ; N; B ne d¼
a:

bA BC N a
= 1;
bC B a NA
PUNCTE REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI 45

p c N a N a p a
de unde a
p a p c N A = 1 şi de aici N A = a , adic¼ a NA
a
a
= ap . Atunci, relaţia (v)
GA a 2p
devine GMa = p a = 2, de unde GA = 2GM a (vi), adic¼
a G este centrul de greutate
al triunghiului ABC; deci punctele N; G şi I sunt coliniare. Din relaţiile (iv) şi (vi)
rezult¼a GN = 2GI:
Soluţia 2. A…xele centrului de greutate G al centrului cercului înscris I sunt şi al
punctului lui Nagel sunt: zG = zA +z3B +zC ; zI = azA +bz2pB +czC respectiv

1
zN = [(p a)zA + (p b)zB + (p c)zC ]:
p

Atunci, zzNG zzGI = 12 2 R deci punctele G; I şi N sunt coliniare şi jzN zG j = 2 jzG zI j ;
adic¼
a: N G = 2GI:

Observaţia 143 Dreapta IN se numeşte dreapta lui Nagel.

Teorema 144 Într-un triunghi ABC …e O centrul cercului circumscris, H ortocentrul

s¼au, I centrul cercului înscris triunghiului, N punctul lui Nagel al triunghiului ABC:
Atunci HN = 2OI şi HN k OI:

Demonstraţie. Soluţia 1. Fie H ortocentrul triunghiuluiABC: Atunci, HG =

2GO (dreapta lui Euler) şi N G = 2GI: Din asem¼ anarea triunghiurilor OGI şi HGN
GH
(deoarece ^N GH ^OGI şi GN = GO
GI ) rezult¼
a c¼
a HN k OI şi HN = 2OI:
Soluţia 2. Alegem un reper cartezian cu originea în O, centrul cercului circumscris
triunghiului ABC: Atunci, zH = zA + zB + zC şi
zN zH
= 22R
zI zO

adic¼
a N H k OI şi jzN zH j = 2 jzI zO j ; adic¼
a N H = 2OI:

Teorema 145 Într-un triunghi ABC …e O centrul cercului circumscris, H ortocentrul

s¼au, I centrul cercului înscris triunghiului, N punctul lui Nagel al triunghiului ABC:
Patrulaterul HN OI este trapez.

Demonstraţie. Vezi teorema 144.

Teorema 146 În triunghiul ABC …e O centrul cercului circumscris, I centrul cercului

înscris, N punctul lui Nagel şi O9 centrul cercului lui Euler. Dreapta care uneşte
mijloacele segmentelor N I şi N O conţine punctul O9 .

Demonstraţie. În triunghiul N OI; dreapta (d) care uneşte mijloacele laturilor

N O şi N I este paralel¼
a cu dreapta OI; deci paralel¼ a şi cu HN (Figura 1.37). În
triunghiul N OH; dreapta d …ind paralel¼ a cu N H rezult¼a c¼a trece şi prin mijlocul lui
OH, adic¼a prin O9 - centrul cercului lui Euler al triunghiului ABC:
PUNCTE REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI 46

Figura 1.37: O9 2 d

Teorema 147 Punctul lui Spieker, centrul cercului înscris în triunghiul median al
triunghiului ABC, este mijlocul segmentului IN:

Demonstraţie. Soluţia 1. Fie Ma Mb Mc triunghiul median al triunghiului ABC

(Figura 1.38). Dac¼
a IG = 2x; atunci, conform aplicaţiei precedente, GN = 4x;

Figura 1.38: SP este mijlocul segmentului IN

IN = 6x: Fie SP mijlocul segmentului IN: Avem: ISP = 3x = Sp N şi GSP = x:

Deoarece G 2 ISP şi IG = 2x = 2GSP , iar AG = 2GMa rezult¼
a
AG IG
= =2
GMa GSP
şi cum ^IGA ^SP GMa avem c¼ a triunghiurile AGI şi Ma GSP sunt asemenea,
deci AI k SP Ma : Dar AB k Ma Mb ; AC k Ma Mc ; iar AI este bisectoarea unghiului
BAC; deci şi Ma Sp este bisectoarea unghiului Mc Ma Mb : Analog se arat¼ a c¼
a punctul
SP aparţine bisectoarelor unghiurilor Ma Mb Mc şi Mb Mc Ma ; deci punctul lui Spieker
(SP ) este mijlocul segmentului IN:
Soluţia 2. Atunci Mb Mc = a2 ; Mc Ma = 2b ; Ma Mb = 2c şi p0 = p2 unde p este semi-
perimetrul triunghiului median. Atunci a…xul centrului cercului înscris în triunghiul
PUNCTE REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI 47

median este:
1 a b c
zS p = zMa + zM b + zM c
2p 2
0 2 2
1 a zB + zC b zC + zA c zA + zB
= + +
2p0 2 2 2 2 2 2
1
= [(b + c)zA + (c + a)zB + (a + b)zC ]: (i)
4p
Dac¼
a S este mijlocul segmentului INa , atunci rezult¼
a
zI + z N
zS =
2
1 1 1
= (azA + bzB + czC ) + [(p a)zA + (p b)zB + (p c)zC ]
2 2p p
1
= [(b + c)zA + (c + a)zB + (a + b)zC ] : (ii)
4p

a zSp = zS ; adic¼
Din relaţiile (i) şi (ii) rezult¼ a SP S:

Teorema 148 Dreptele IH şi Sp O sunt paralele şi HI = 2Sp O.

Demonstraţie. Vezi teorema 147.

Observaţia 149 Cercul înscris în triunghiul median se numeşte cercul lui Spieker.

Teorema 150 Punctele I; G; Sp ; N sunt coliniare şi

12GSp = 6GI = 4ISp = 3N G = 2N I:

Demonstraţie. O prim¼ a soluţie rezult¼

a din propriet¼
aţile precedente. Coliniari-
tatea punctelor o mai putem demonstra şi prin utilizarea coordonatelor baricentrice.
Astfel, G(1; 1; 1); I(a; b; c); N (p a; p b; p c); S(b + c; c + a; a + b): Deoarece

1 1 1
a b c =0
p a p b p c

1 1 1
şi a b c = 0; rezult¼
a c¼
a punctele G; I; N; respectiv G; I; S sunt col-
b+c c+a a+b
iniare, adic¼
a punctele G; I; N; S sunt coliniare.

Observaţia 151 Punctele I; G; Sp ; N aparţin dreptei lui Nagel.

Teorema 152 Punctele lui Nagel şi Gergonne ale unui triunghi sunt izotomic conju-
gate.
PUNCTE REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI 48

Demonstraţie. Fie Ca Cb Cc triunghiul de contact al triunghiului ABC; Ge - punc-

tul lui Gergonne şi a ; b ; c punctele de tangenţ¼ a ale cercurilor exînscrise cu seg-
mentele BC; CA; respectiv AB: Deoarece B a = CCa = p c rezult¼ a c¼
a punctele a
şi Ca sunt simetrice faţ¼a de mijlocul laturii BC. Analog, punctele b şi Cb , respectiv
c şi Cc sunt simetrice faţ¼
a de mijloacele laturilor AC; respectiv AB. Cum dreptele
A a ; B b ; C c sunt concurente în punctul lui Nagel al triunghiului ABC; rezult¼ a c¼
a
punctele lui Nagel şi Gergonne sunt izotomic conjugate.

Teorema 153 Centrul cercului înscris în triunghiul ABC este punctul lui Nagel al
triunghiului median.

Demonstraţie. Soluţia 1. Fie Ma Mb Mc şi Ca Cb Cc triunghiurile median, respec-

0
tiv de contact ale triunghiului ABC, fCa g = AN \ BC; fP g = AN \ Mb Mc şi
0 0
fP 0 g = Ma I \ Mb Mc (Figura 1.39). Deoarece ACa k Ma I rezult¼ a ACa k Ma P (vezi

Figura 1.39: I este punctul lui Nagel al triunghiului median

0
„Cercuri exînscrise”) şi punctul Ma este mijlocul segmentului Ca Ca atunci dreapta
Ma I va conţine mijlocul segmentului ACa - punct ce aparţine liniei mijlocii Mb Mc -
0
deci punctul P 0 : Cum P P 0 este linie mijlocie în triunghiul ACa Ca rezult¼ a c¼
a mediana
AMa trece şi prin mijlocul segmentului P P 0 ; deci prin mijlocul segmentului Mb Mc ,
adic¼
a punctele P şi P 0 sunt izotomice. Conform propriet¼ aţii precedente rezult¼
a con-
cluzia.
Soluţia 2. Fie N 0 punctul lui Nagel al triunghiului median Ma Mb Mc : Atunci, a…xul
lui N 0 este:
1 0
zN 0 = [(p a0 )zMa + (p0 b0 )zMb + (p0 c0 )zMc ]
p0
1
= (azA + bzB + czC ) = zI ;
2p

de unde rezult¼
a c¼
a N0 I:

Teorema 154 Punctul lui Nagel al triunghiului ABC este centrul cercului înscris în
triunghiul anticomplementar al s¼au.
PUNCTE REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI 49

Demonstraţie. Se aplic¼
a proprietatea precedent¼
a, luând triunghiul median în
rolul triunghiului ABC:

Teorema 155 Într-un triunghi ABC, distanţa de la punctul lui Nagel (N ) la centrul
cercului circumscris (O) este egal¼a cu diferenţa dintre raza acestui cerc şi diametrul
cercului înscris.

Demonstraţie. Cercul circumscris triunghiului ABC este cercul lui Euler al tri-
unghiului anticomplementar A0 B 0 C 0 având raza R. Cercul înscris în triunghiul A0 B 0 C 0
are centrul în punctul lui Nagel – conform propriet¼aţii precedente – deci, aceste dou¼ a
cercuri sunt tangente în '0 - punctul lui Feuerbach al triunghiului anticomplementar.
Astfel,
ON = O'0 N '0 = R 2r;
r …ind raza cercului înscris în triunghiul ABC.

Teorema 156 Punctele lui Nagel (N ), Bevan (V ) şi Longchamps (L) sunt coliniare,
iar N V V L:

Demonstraţie. Vezi „Punctul lui Bevan”.

Teorema 157 Punctul lui Nagel (N ); punctul lui Gergonne ( ); centrul antibisector
(Z) şi retrocentrul (R) unui triunghi ABC sunt coliniare.

Demonstraţie. Vezi „Punctul lui Gergonne” şi „Retrocentrul unui triunghi”.

Teorema 158 Într-un triunghi cevienele punctului lui Nagel (N ) trec prin punctele
diametral opuse punctelor de contact ale cercului înscris, iar cevienele punctului lui
Gergonne ( ) trec prin punctele diametral opuse ale punctelor de contact ale cercurilor
exînscrise respective.

Demonstraţie. Fie P şi Q punctele diametral opuse lui Ca şi Da în cercurile

înscris, respectiv A – exînscris (Figura 1.40). Din P Ca ?BC şi QDa ?BC rezult¼ a
P Ca k QDa : Deoarece cercul înscris şi cel A – exînscris sunt omotetice, omotetia …ind
de centru A şi raport rra ; iar IaIP
Da
= rra rezult¼
a c¼
a punctele Da şi P se corespund prin
omotetia considerat¼a, deci P 2 AN: Analog, Q 2 A :

Teorema 159 Fie A1 ; B1 ; C1 proiecţiile centrului cercului înscris (I) al triunghiu-

lui ABC pe mediatoarele laturilor triunghiului. Triunghiurile ABC şi A1 B1 C1 sunt
omologice, centrul de omologie …ind punctul lui Nagel.

Demonstraţie. Fie P punctul diametral opus punctului de contact Ca dintre

cercul înscris în triunghiul ABC şi latura BC (Figura 1.40). Punctele A; P şi Da
(punctul de tangenţ¼ a dintre cercul A – exînscris şi BC) sunt coliniare. Deoarece
triunghiul P Ca Da este dreptunghic, iar I este mijlocul catetei Ca P , atunci IA01 este
linie mijlocie în P Ca Da (unde A01 este mijlocul ipotenuzei P Da ), deci A01 Ma va … linie
mijlocie, de unde rezult¼a c¼ a A01 Ma este mediatoarea segmentului Ca Da ; deci A01 A1 :
Analog, se arat¼ a c¼
a B1 şi C1 aparţin cevienelor punctului lui Nagel. Deci triunghiurile
A1 B1 C1 şi ABC sunt omologice, centrul de omologie …ind punctul lui Nagel (N ):
PUNCTE REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI 50

Figura 1.40: P 2 AN

Teorema 160 Într-un triunghi, paralelele duse prin mijlocul laturilor la cevienele
punctului lui Nagel sunt concurente în centrul cercului înscris.

Demonstraţie. Fie Ma mijlocul laturii BC şi P punctul diametral opus lui Ca în

cercul înscris în triunghiul ABC (Figura 1.40). Din proprietatea precedent¼ a rezult¼
a
c¼
a punctele A; P şi Da sunt coliniare. Atunci, IMa este linie mijlocie în triunghiul
P Ca Da ; deci P Da k IMa ; adic¼
a ADa k IMa :

Teorema 161 Punctul lui Nagel al triunghiului ABC aparţine cercului lui Fuhrmann
corespunz¼ator triunghiului ABC:

Demonstraţie. Vezi [12, § III.40].

Teorema 162 Dreptele ce unesc punctul lui Nagel al unui triunghi ABC cu vârfurile
acestuia conţin punctele de contact dintre cercul lui Spiecker şi triunghiul median al
triunghiului ABC:

Demonstraţie. Fie Ma Mb Mc triunghiul median al triunghiului ABC; P punctul

de contact dintre cercul lui Spiecker al triunghiului ABC şi latura Mb Mc , fDg =
AN \ BC; fP1 g = AP \ BC (Figura 1.41). Deoarece laturile triunghiului median au
lungimile a=2; b=2; c=2 şi P este un punct de contact al cercului înscris în triunghiul
Ma Mb Mc rezult¼ a Mc P = p 2 c = BD 2 (i) (D …ind punctul de tangenţ¼ a dintre cercul
PUNCTE REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI 51

Figura 1.41: P 2 AN

A – exînscris cu latura BC). Dar Mc P este linie mijlocie în triunghiul ABP1 ; deci
Mc P = BP2 (ii). Din (i) şi (ii) rezult¼
1
a BD BP1 şi cum D; P1 2 [BC] rezult¼
a D P1 ;
deci P 2 AN:

Teorema 163 Fie QA ; QB ; QC mijloacele segmentelor AN; BN;respectiv CN (unde

N este punctul lui Nagel al triunghiului ABC): Triunghiul QA QB QC este circumscris
cercului Spieker al triunghiului ABC:

Demonstraţie. Prin omotetia de centru N şi raport 1=2 triunghiul QA QB QC

se transform¼a în triunghiul ABC, deci şi cercul înscris în triunghiul QA QB QC se
! !
transform¼a în cercul înscris în triunghiul ABC, iar N S = 21 N I (unde S şi I sunt
centrele cercurilor înscrise în triunghiurile QA QB QC şi ABC), relaţie ce arat¼
a c¼
a S
este punctul lui Spieker al triunghiului ABC:

Teorema 164 Fie I şi O centrele cercurilor înscris, respectiv circumscris ale unui
triunghi ABC; M M 0 ?AI; M 2 AB; M 0 2 AC; I 2 M M 0 : Cercul tangent în M şi M 0
laturilor AB, respectiv AC este tangent şi cercului circumscris triunghiului ABC:

Demonstraţie. Deoarece mediatoarele OB 0 şi OC 0 sunt perpendiculare pe AC,

Figura 1.42: (Oa ; Oa P ) este tangent cercului }(O; R)

respectiv AB (unde B 0 ; C 0 2 }(O; R)), rezult¼

a OB 0 k Oa M 0 şi OC 0 k Oa M; unde Oa
PUNCTE REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI 52

este centrul crecului tangent laturilor AB şi AC în M , respectiv M 0 (Figura 1.42).

Atunci, triunghiurile OB 0 C 0 şi Oa M 0 M sunt omotetice; …e P centrul acestei omotetii
- fP g = C 0 M \ B 0 M 0 : Deoarece hexagonul P C 0 CABB 0 are cinci vârfuri pe cercul
circumscris triunghiului ABC şi c¼ a laturile sale se intersectez¼
a în punctele coliniare
M; I şi M 0 rezult¼
a – din teorema lui Pascal – c¼
a punctul P aparţine cercului circumscris
triunghiului ABC. Deoarece OC 0 OP; rezult¼a Oa M Oa P; deci P aparţine şi
cercului tangent laturilor AB şi AC având centrul în Oa ; deci cercul (Oa ; Oa P ) este
tangent cercului }(O; R) în P:

Teorema 165 Fie M M 0 (M 2 AB; N 2 AC) perpendiculara în I – centrul cercului

înscris în triunghiul ABC – pe bisectoarea AI: Dac¼a P este punctul de tangenţ¼a dintre
cercul circumscris triunghiului ABC şi cercul tangent în M şi M 0 laturilor AB şi AC,
atunci AP este izogonala cevianei ADa a punctului lui Nagel.

Demonstraţie. Fie B1 2 (AC şi C1 2 (AB astfel încât AB1 AB şi AC1 AC:
Dreapta B1 C1 este a doua tangent¼a comun¼a cercurilor înscrise în triunghiul ABC şi
A – exînscris; Ca şi Da punctele de tangenţ¼
a dintre cercul înscris şi A – exînscris
0 0
cu dreapta BC (Figura 1.43). Atunci simetricele lor Ca şi Da faţ¼ a de bisectoarea

Figura 1.43: Izogonala cevianei ADa a punctului lui Nagel

unghiului A vor … punctele de tangenţ¼ a dintre B1 C1 cu cercurile înscris, respectiv A –

0 0
exînscris, ceea ce arat¼
a c¼
a ADa şi ACa sunt izogonalele dreptelorADa ; respectiv ACa :
0
Ar¼ at¼
am c¼
a punctul P 2 ADa : Prin inversiunea de centru A şi raport AB AC punctul
0 0
Da se transform¼ a în punctul P; deci dreapta P Da trece prin punctul A.
PUNCTE REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI 53

Teorema 166 Fie A0 ; B 0 ; C 0 punctele de intersecţie dintre bisectoarele interioare ale

unghiurilor unui triunghi ABC şi cercul circumscris triunghiului ABC; iar Ca Cb Cc
triunghiul de contact corespunz¼ator triunghiului ABC: Dreptele A0 Ca ; B 0 Cb ; C 0 Cc sunt
concurente în izogonalul punctului lui Nagel.
Demonstraţie. Fie fA00 g = AB \ B 0 C 0 (Figura 1.44). Atunci, m(^AA00 B 0 ) =
1
2 [m(^B) + m(^C)];de unde rezult¼a c¼
a

Figura 1.44: Izogonalul punctului lui Nagel

1
m(^AA00 B 0 ) + m(^A00 AA0 ) = [m(^B) + m(^C) + m(^A)] = 90 ;
2
deci AA ?BB ; adic¼
0 0 a bisectoarea AA a unghiului A este în¼
0 alţime în triunghiul A0 B 0 C 0 :
Analog , se arat¼a c¼a BB şi CC sunt în¼
0 0 alţimi în triunghiul A0 B 0 C 0 : Deoarece AI?Ca Cb
rezult¼a Cc Cb k C 0 B 0 : Analog Ca Cc k A0 C 0 ; Ca Cb k A0 B 0 ; deci triunghiurile Ca Cb Cc şi
A B C 0 sunt omotetice. Fie fN 0 g = A0 Ca \ B 0 Cb \ C 0 Cc centrul acestei omotetii.
0 0

Conform problemei precedente punctul fP g = AN 0 \ }(O; R) aparţine izogonalei ce-

vienei ADa a punctului lui Nagel. Deoarece segmentele paralele B 0 C 0 ; Cb Cc şi M M 0
(M M 0 ?AI; I 2 M M 0 ) sunt omotetice, centrele de omotetie vor … coliniare. Cum Pa
este centrul de omotetie al segmentelor B 0 C 0 şi M M 0 ; iar A centrul de omotetie al seg-
mentelor M M 0 şi Cb Cc rezult¼ a c¼
a N 0 centrul de omotetie dintre B 0 C 0 şi Cb Cc aparţine
dreptei APa ; adic¼a izogonalei cevianei ADa a punctului lui Nagel. Analog, se arat¼ a c¼ a
punctul N 0 aparţine şi izogonalelor cevianelor BEb şi CFc ale punctului lui Nagel al
triunghiului ABC:
Teorema 167 Izogonalul punctului lui Nagel aparţine dreptei ce uneşte centrul cer-
cului înscris (I) cu centrul cercului circumscris (O) al unui triunghi.
Demonstraţie. Deoarece triunghiul de contact Ca Cb Cc şi triunghiul circumpedal
al lui I sunt omotetice (conform propriet¼
A0 B 0 C 0 aţii precedente), punctul fN 0 g =
A Ca \ B Cb \ C Cc - izogonalul punctului lui Nagel – …ind centrul de omotetie (con-
0 0 0

form propriet¼ aţii precedente), rezult¼a c¼

a centrele cercurilor circumscrise triunghiurilor
Ca Cb Cc şi ABC – adic¼ a I şi O – se corespund prin aceast¼ a omotetie de centru N 0 -
adic¼
a punctele N ; I şi O sunt coliniare.
0
PUNCTE REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI 54

Teorema 168 Fie O centrul cercului circumscris triunghiului ABC, Ha Hb Hc tri-

unghiul ortic al triunghiului ABC, fA0 g = AO \ Hb Hc , fB 0 g = BO \ Ha Hc , fC 0 g =
CO \ Hb Ha : Dreptele A0 Ha ; B 0 Hb ; C 0 Hc sunt concurente în punctul lui Nagel al tri-
unghiului ortic Ha Hb Hc .

Demonstraţie. Deoarece A; B; C sunt centrele cercurilor exînscrise corespunz¼ a-

toare triunghiului ortic Ha Hb Hc , iar AO; BO; CO sunt perpendiculare pe Hb Hc ; Hc Ha ;
respectiv Ha Hb (vezi [12, § III.1]), rezult¼
a c¼
a A0 ; B 0 ; C 0 sunt punctele de tangenţ¼
a dintre
cercurile exînscrise triunghiului ortic cu laturile acestuia (Figura 1.45), deci dreptele
A0 Ha ; B 0 Hb ; C 0 Hc sunt concurente în punctul lui Nagel al triunghiului ortic Ha Hb Hc .

Figura 1.45: Drepte concurente în punctul lui Nagel al triunghiului ortic

Teorema 169 În triunghiul ABC, …e U 2 (AB); V 2 (AC): Dac¼a dreapta U V trece

prin punctul lui Nagel (N ) al triunghiului ABC, atunci

UB VC
(p b) + (p c) = p a:
UA VA
Demonstraţie. Fie punctele de tangenţ¼
a ale cercurilor exînscrise cu laturile BC; CA,
aC VC B a N a
respectiv AB (Figura 1.46). Deoarece N 2 U V; atunci U UA
B
BC + V A BC = AN ,
N a p a UB p b VC p c p a
AN = a (vezi [12, § II.15]). Atunci: U A a + VA a = a ; de unde rezult¼ a
concluzia.

Teorema 170 În triunghiul ABC, …e U 2 (AB); V 2 (AC): Dac¼a dreapta U V trece

prin punctul lui Nagel (N ) al triunghiului ABC atunci:

UB B VC C A
ctg + ctg = ctg :
UA 2 VA 2 2
Demonstraţie. Din proprietatea precedent¼
a rezult¼
a urm¼
atoarea egalitate:

U B 1 p(p b) V C 1 p(p c) 1 p(p a)

+ = :
UA b ac VA c ab a bc
PUNCTE REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI 55

Figura 1.46: N 2 U V

p(p a)
Utilizând relaţia bc = cos2 A şi analoagele precum şi teorema sinusurilor avem:

U B cos2 B2 V C cos2 C2 cos2 A2

+ = ;
U A sin B V A sin C sin A
de unde rezult¼
a concluzia:

Teorema 171 Dac¼a punctul lui Nagel al unui triunghi ABC aparţine cercului înscris
în triunghiul ABC; atunci suma a dou¼a laturi ale triunghiului este egal¼a cu triplul celei
de a treia.

Demonstraţie. Fie Ha ; Ca ; Na proiecţiile punctelor A; I, respectiv N pe latura

BC (Figura 1.47). Din asem¼
anarea triunghiurilor a N Na şi a AHa rezult¼ a N Na =

Figura 1.47: N aparţine cercului înscris

2 2 2 (b c)(p a)
ha aN
aA
= 2r p a a ; a Na = a Ha aaN A =
a +b c
2a p+b p a
p = a şi
a Ca = b c. Deoarece punctul lui Nagel aparţine cercului înscris în triunghiul ABC
2 2
a r = (ICa N Na )2 + Ca Na2 , sau r2 = r2 (2a ab2 c) + (b c) a(2a
rezult¼ 2
2
p)
, de unde
rezult¼
a concluzia.
PUNCTE REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI 56

Observaţia 172 Segmentul ce uneşte vârful A al triunghiului ABC cu punctul de

tangenţ¼a dintre cercul A exînscris şi latura BC se numeşte cevian¼a Nagel.

Teorema 173 Dac¼a dou¼a ceviane Nagel sunt egale, atunci triunghiul ABC este isos-
cel.

Demonstraţie. Fie [B b ]; [C c ] cevianele Nagel egale (Figura 1.47). Deoarece

A b = p c şi A c = p b; aplicând teorema cosinusului în triunghiurile AB b , AC c
obţinem:
2
B b = c2 + (p c)2 2c(p c) cos A;
2 2 2
C c = b + (p b) 2b(p b) cos A:

Din egalitatea B 2 =C 2 obţinem

b c

(b c)(b + c a) + 2(b c)(b + c s) cos A = 0;

de unde
(b + c)2 a2
(b c)(b + c a) = 0:
2bc
(b+c)2 a2
Cum b + c a > 0 şi 2bc > 0; rezult¼
a b = c.

Observaţia 174 Fie Ab şi Ac punctele de tangenţ¼a dintre cercul A-exînscris cu dreptele
AC şi AB: Segmentele [BAb ] şi [CAc ] se numesc cevianele Nagel exterioare corespun-
z¼atoare cercului A-exînscris.

Teorema 175 Ceviana Nagel AD şi cevianele Nagel exterioare corespunz¼atoare cer-
cului A-exînscris sunt concurente.

Demonstraţie.Soluţia este imediat¼

a utilizând reciproca teoremei lui Ceva (Figura
1.48).

Figura 1.48: Ceviane Nagel exterioare

PUNCTE REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI 57

Observaţia 176 [Barbu, C., P¼atraşcu, I. [16]] Apare întrebarea …reasc¼a: dac¼a dou¼a
ceviane Nagel exterioare sunt egale, atunci triunghiul este isoscel?

Avem AAb = AAc = p. Aplicând teorema cosinusului în triunghiurile ABAb şi

ACAc rezult¼
a:
BA2b = c2 + p2 2cp cos A;
CA2c 2
= b +p 2
2bp cos A:
Din egalitatea segmentelor BAb şi CAc obţinem: (b c)(b + c 2p cos A) = 0: Se obţin
cazurile:
(i) b c = 0; deci ABC este isoscel,
(ii) b + c 2p cos A = 0 sau
a3 + (b + c) a2 b2 + c2 a + (b + c) 2bc b2 + c2 =0
Fie f (x) = x3 + (b + c) x2 b2 + c2 x + (b + c) 2bc b2 + c2 : Avem f (b) =
c 2b2 c2 şi f (c) = b 2c2 b2 . Dac¼ a 0 < b < pc2 ; atunci f (b) < 0 şi f (c) > 0, deci
exist¼
a x0 2 (b; c) astfel încât f (x0 ) = 0. Fie a = x0 . Evident, b < a + c şi a < b + c.
Pentru a avea c < a + b, este su…cient
p c < 2b.
Deci, pentru 0 < b < pc2 < b 2, exist¼ a un triunghi ABC având laturile b < a < c
astfel încât [BAb ] şi [CAc ] sunt egale.

Teorema 177 [Barbu, C., P¼atraşcu, I. [16]] Bisectoarele interioare ale unghiurilor
\ şi ACB
ABC \ ale unui triunghi ABC intersecteaz¼a ceviana Nagel AD în E; respectiv
F: Dac¼a BE = CF , atunci triunghiul ABC este isoscel.
q q
2 BD AB B 2(p c)c p(p b) 2(p b)b p(p c)
Demonstraţie.Avem BE = BD+AB cos 2 = p ac şi CF = p ab
(Figura 1.49).

Figura 1.49: Ceviana Nagel AD

Egalitatea BE = CF este echivalent¼

a cu
r r
2(p c)c p(p b) 2(p b)b p(p c)
= ;
p ac p ab
a b c
(b c) = 0:
2
PUNCTE REMARCABILE ASOCIATE UNUI TRIUNGHI 58

Din inegalitatea triunghiului rezult¼

a b = c:
Teorema 178 [Barbu, C., P¼atraşcu, I. [16]] Fie E şi F proiecţiile punctelor B; re-
spectiv C pe ceviana Nagel AD: Dac¼a BE = CF , atunci triunghiul ABC este isoscel.
Demonstraţie. Din congruenţa triunghiurilor BED şi CF D (Figura 1.50), rezult¼
a
BD = CD, sau. p c = p b; deci b = c:

Figura 1.50: Proiecţii egale pe ceviana Nagel

Teorema 179 [Barbu, C., P¼atraşcu, I. [16]] Dac¼a dou¼a segmente ce unesc vârfurile
unui triunghi ABC cu punctul lui Nagel sunt egale, atunci triunghiul ABC este isoscel
sau are laturile în progresie aritmetic¼a.
Demonstraţie. Fie BN = CN: Teorema lui Menelaus aplicat¼ a în triunghirile
ABE şi ACF cu transversalele F N C şi E N a: N B = sb BE şi
B d¼
N C = sc CF: Din BN = CN şi teorema cosinusului rezult¼
a:

Figura 1.51: BN = CN

b2 [c2 + (s c)2 2c(s c) cos A] = c2 [b2 + (s b)2 2b(s b) cos A]

2 2 2
s(b c)[s(b + c) + a (b + c) ] = s (b c)(2a b c) = 0
b+c
de unde b = c sau a = 2 :