Sunteți pe pagina 1din 3

Permeabilitatea betonului Permeabilitatea unui beton se caracterizeaza prin usurinta cu care apa patrunde in masa acestuia.

Gradul de impermeabilitate al betonului fata de apa se apreciaza prin presiunea maxima la care rezista epruveta de beton in asa fel incat pe fata opusa celei in contact cu apa sa nu fie prezente infiltratii ale acesteia. Permeabilitatea betonului depinde de compactitatea sa, iar la compactitate egala, de porozitatea acestuia. Apa se infiltreaza si circula prin beton prin caverne, fisuri sau micropori supunandu-se legilor hidraulicii si prin canalele capilare din piatra de ciment supunandu-se legilor capilaritatii. Prima categorie de goluri poate fi redusa la minimum printr-o compozitie si punere in opera corespunzatoare. La trecerea prin beton a apei, gelurile formate in timpul hidratarii se umfla si colmateaza canalele capilare, marind astfel impermeabilitatea betonului. Impermeabilitatea betonului se poate mari actionand asupra factorilor de care depinde compactitatea acestuia. Recomandari in vederea maririi impermeabilitatii betonului : marirea dozajului de ciment folosirea cimenturilor care prin hidratare dau o cantitate mai mare de masa gelica folosirea adaosurilor plastifiate, hidrofile sau hidrofobe aplicarea unor tencuieli speciale (in cazuri speciale).

Metode de determinare a permeabilitii betoanelor


Permeabilitatea este mecanismul de penetrare a fluidelor sub presiune aflate n contact cu suprafaa. Pentru o permeabilitate cu o curgere unidirecional a unui lichid printr-un material poros saturat, debitul este dat de relaia lui Darcy: Q = k A I , n care s-au folosit notaiile : Q = debitul de fluid [m3 / sec]; k = coeficientul de permeabilitate [m/sec]; A = seciunea transversal de curgere [m2]; I = gradientul hidraulic [m / m]. Coeficientul de permeabilitate depinde att de structura materialului ct i de proprietile fluidului.

Instrumente

Testul CLAM

Metoda a fost dezvoltat de Montgomery i Adams n 1985. Un cap hidraulic de o form special este fixat i etaneizat pe suprafaa betonului (Fig. 1).

Piston cu surub micrometric Display digital Cilindru

Capul este conectat la un piston cu urub micrometric cu ajutorul cruia se realizeaz Valva presiunea hidraulic pe suprafa. Presiunea este msurat cu ajutorul traductor amplasat n interiorul capului hidraulic, i este afiat numeric.

8 8 .8 8

Traductor presiune

Element de unui etansare


Fig. 1

50

n principiu, se creaz iniial o presiune manometric de 150 [Kpa] care este urmrit ca valoare pe display, i care trebuie meninut constant pe toat perioada msurrii. Datorit pierderilor de ap prin permeabilitatea betonului, este necesar refacerea permanent a presiunii iniiale, prin intermediul pistonului cu urub micrometric. Volumul de ap penetrat n beton se determin din produsul dintre aria pistonului i corecia de curs pe perioada determinrii, iar graficul volumului de ap pierdut ca funcie de timp furnizeaz informaii despre permeabilitatea betonului. ntruct volumul de ap ce penetreaz n beton nu are o curgere unidirecional, metoda permite mai degrab msurarea unui indice de permeabilitate i nu a coeficientului k din relaia precedent. Metoda CLAM utilizat la presiuni manometrice joase de numai 1 [Kpa] poate fi utilizat la msurarea absorbiei (Basheer, 1992), dar cu aceeai observaie legat de curgere, determinnd mai degrab un indice n locul coeficientului de sorbitivitate.

Instrumente

Metoda STEINERT

Metoda descris pentru prima oar de Steinert n 1979 (Fig. 2), folosete un Cap cu camere inel auxiliar concentric exterior camerei concentrice interioare de presiune, care foreaz micarea apei din camera central s aib un caracter unidirecional. Presiunile n cele dou camere meninute pneumatic la 600 [Kpa]. sunt

Presiune P

Presiune P

Presiune P

Element de etansare

Camera exterioara

Deplasarea apei prin permeabilitate din camera interioar ctre beton avnd caracter aproape unidirecional, ofer rezultatele mai uor de interpretat dect in cazul testului CLAM.

Camera interioara