Sunteți pe pagina 1din 32

4

FOAIE DE CAPAT

DENUMIRE PROIECT: MONTAREA UNEI STATII DE ASFALT


F A Z A :

D.T.A.C.

BENEFICIARI :

S.C TGH EXIM HER SRL

PROIECTANT :

S.C.VIADUCT S.R.L.

PROIECT NR. :

23 / aprilie 2012

FOAIE DE SEMNATURI

SEF COLECTIV DE
PROIECTARE:

RADU Elisabeta

SEF PROIECT:

Ing.

FAUR Avram

ARHITECTURA:

Arh. FRICS Aniko Timea

REZISTENTA:

Ing.

ISAINCU Claudiu Zeno

DEVIZE:

Ing.

MURESAN Daniel

TEHNO-REDACTARE:

MURESAN Ancuta

DESENE:

FOCE Melinda

CUPRINS
VOLUMUL I - PIESE SCRISE
1. FOAIE DE CAPAT
2. FOAIE DE RESPONSABILITATI
3. CUPRINS
4. MEMORIU GENERAL
4.1 Date generale
4.2 Memorii pe specialitati
4.3 Date ce caracterizeaza investitia proiectata
4.4 Anexe la memoriu
VOLUMUL II - PIESE DESENATE
1. PLANURI GENERALE
1.1 Plan de incadrare in zona
1.2 Plan de situatie
2. PLANSE PE SPECIALITATI
2.1 Plan de amplasare statie
2.2 Plan de amplasare fundatii statie
2.3 Detalii fundatii

2. MEMORIU GENERAL
2. 1 DATE GENERALE
2.1.1. Zona i amplasamentul:
Amplasamentul aparine Cmpiei de Vest, n partea de est a judeului Arad n
comuna Plecua, lucrarea fiind amplasat n incinta SC TGH EXIM HER SRL, cariera Aciua .
Relieful
Din punct de vedere geografic, teritoriul comunei Plecua i Vrfurile aparine
inutului Carpailor Orientali. Teritoriul situat pe raza comunei Plecua, precum i pe
raza comunei Vrfurile, prezint n ansamblu un complex de dealuri cu o altitudine
ntre 300-700 m, fragmentate puternic de vi nguste.
Unitile geomorfologice pe teritoriul comunei Plecua sunt :
-

Lunca Criului Alb ;

Terasa I-a i Terasa a II-a ;

Versani ;

Vi nguste ;
Lunca : se caracterizeaz printr-o lime variabil de la 100 km 600 km i o

altitudine de 200 m.
Terasele : reprezint uniti bine difereniate i elemente clar materializate. n cadrul
teritoriului comunei Plecua au fost identificate dou nivele de terase : T1 = 5 m i
T2 = 12 m, precum i un al treilea nivel T3 = 25 35 m.
Versanii : sunt o form geomorfologic dominant n cadrul teritoriului i se
difereniaz dup expoziie, pant, form i lungime, precum i dup procesele de
pant care le-au influenat mult.
Vile : din cadrul teritoriului comunei Plecua au orientare nord-sud sau sud-nord
vest, cu profile transversale diferite sau slab difereniate.
Vegetaia cultivat se dezvolt n general bine, cu toate c gradul de mburuienare
este mare.
Pe teritoriul comunei Vrfurile pe lng rul Criul Alb, traverseaz afluenii rului,
dintre care amintim valea Tcele.
Reeaua hidrografic
Din punct de vedere hidrologic, amplasamentul investiiei pe raza comunei Plecua i
Vrfurile, se afl n bazinul Criului Alb. Principalul curs de ap este Criul Alb iar sub
aspectul apelor de suprafa teritoriul prezint o reea dens de ape curgtoare cu
debit permanent sau temporar.

Clima
Din punct de vedere climatic, perimetrul studiat are urmtoarele caracteristici:
temperatura medie multianual a aerului 8-9C;

> prima zi cu nghe: 01.X-11.X ;


> ultima zi de nghe: 21.IV-01.V; umezeala relativ ( % ) : ianuarie>88; aprilie 72 - 80; S iulie 72 - 80;
octombrie > 80. frecvena medie a umezelii relative 80% la ora 14:00(%):

> iarna 40 - 45;


> primvara 1 5 - 2 0 ;
> vara 10- 1 5 ;
> toamna 20-30. / nebulozitatea:
> numr mediu anual zile senine: 80 - 100;
> numr mediu anual zile acoperite:140 - 160.
> numr mediu anual zile cu cantitate precipitaii p > 0,1 mm: 130 - 140; precipitaii
atmosferice:

> media cantitilor anuale 800 - 1000mm;


> numr anual zile cu ninsoare: 20 - 25;
> numr anual zile cu strat de zpada: 60 - 80; vnt: direcie i
frecven ( % ), dominante din sectorul vestic:
> E

11 %

2.0m/s ;

> SV 25%

1,8m/s

> V

1.9m

27%

b) Statutul juridic al terenului care urmeaz s fie ocupat


Terenul este situat n intravilanul localitii Aciua i este proprietatea SC TGH EXIM SRL ,
identificat prin extras C.F. NR. 300062, numr topografic 75.836 / 2 .
c) situaia ocuprilor definitive de teren
Suprafaa a terenului pe care va fi montata statia de asfalt cu o productivitate de 80 t/h are
1934 mp.
Tinnd cont de prevederile Normativului NP010-97, una din sarcinile ce revin proiectrii
este conceperea unei soluii de urbanism i arhitectur care s ocupe o suprafa de teren
ct mai mic.
d) Studii de teren
Studii topografice
Pentru ntocmirea proiectului s-au fcut msurtori topografice. Pe teren s-a materializat
obiectivul propus care va fi amplasat conform planului de situat anexat.
Ridicarea de nivel n profil longitudinal s-a fcut prin nivelment geometric, combinat cu
radieri n profiluri transversale.
Aceste msurtori au fost executate de ctre S.C. TOPO SERVICE S.R.L. Arad, s-au
materializat n:
plan de situaie, scara 1:1000;
plan amplasament;
Studiu geotehnic
Studiu geotehnic a fost realizat de catre SC Atelier,,A SRL la solicitarea beneficiarului
SC INTERMED UTILAJ SRL, anexand referatul nr.6/2012.
n aceast zon ntlnim soluri argiloiluviale pseudogleice podzolice i soluri brune acide,
andosoluri, soluri gleice i soluri pseudegleice. Structura geologic i rocile de solidificare n
comuna Plecua i Vrfurile, explic diversitatea reliefului, a solurilor i a potenialului
productiv al acestora.
De-a lungul Vii Criului Alb se ntinde un bazin cu depozite neogene peste fundamentul
format din depozitele mezozoice i cristaline. Depozitele aluviale formate din succesiuni
texturale sortate sau stratificate de la materiale grosiere la baz iar spre suprafa sunt
nisipuri mloase i laturi nisipoase.
Din punct de vedere al Codului de Proiectare Seismic, privind zonarea valorii de vrf a
accelerrii terenului pentru cutremure, dup P100/2002, localitilor Plecua i Vrfurile le
corespunde coeficientul seismic Ks = 0.08, iar perioada de col Ts 0,7 s,
Zona sismic ,,F.
Conform Ordinului Nr. 1216, Normativ privind exigenele i metodele cercetrilor geotehnice
a terenurilor de fundare Indicativ NP 074/2002, amplasamentul cercetat se ncadreaz n
norma unui factor de risc geotehnic redus. Vecintile sunt fr riscuri.

e) Caracteristicile principale ale construciilor din cadrul obiectivului de investiii,


specifice domeniului de activitate i variantele constructive de realizare a investiiei,
cu recomandarea variantei optime pentru aprobare
Clasificarea construciei proiectate:
- clasa de importan conform P100/92:,, IV
- categoria de importan, conform HGR 766/1977, modificata de HG nr.765/2002: ,,D
- gradul de rezistent la foc, conform P118/1999: ,,II
Caracteristici de suprafa a construciei propuse:
Mai multe fundatii directe din beton armat , care vor sustine componentele statiei de
preparat mixturi asfaltice pentru:
- PREDOZATOR PENTRU AGREGATE 10 BUC;
-

BENZI TRANSPORTOARE 2 BUC;

USCATOR 4 BUC;

TURN DE MALAXARE 4 BUC;

SILOZ FILER 6 BUC;

SILOZ STOCARE MIXTURA (BUNCAR DE SCHIP) 5 BUC;

CABINA COMANDA 4 BUC;

GOSPODARIE BITUM CU DOUA REZERVOARE DE BITUM 1 BUC ;

FILTRU DE PRAF 4 BUC;

VENTILATOR 1 BUC;

COS FUM 1 BUC;

Indicatori de ocupare-utilizare teren:


S teren = 13675 mp conform extras CF i masuratori topografice, din care suprafata
ocupata de constructia care va asigura sustinerea/montarea utilajelor de preparat mixturi
asfaltice este de 928,7 mp.
POT existent: 0,00 %
CUT existent: 0,00
POT propus: 9,97 %
CUT propus: 0,10
Regim maxim de nlime: elevatie fundatii din beton; max. +0.80m
Inaltimea fundatiilor: variabil intre +0,00...+0,80 m
Aceast lucrare se afl integral pe teritoriul administrativ al oraului Pncota.

2.2 MEMORII PE SPECIALITATI


2.2.1 Arhitectura
Capitolul I - DATE GENERALE
I.01 - Obiectul proiectului
- beneficiar: SC INTERMED UTILAJ SRL
- amplasament Lucrarea este amplasat n orasul Pancota
- proiectant general: S.C. VIADUCT SRL
- faza de proiectare DTAC
I.02 - Caracteristicile amplasamentului
- incadrare in localitate si zona;
Din punct de vedere geomorfologic, zona studiat se gsete ncadrat de culmile
muntoase ale munilor Zrandului, n partea sudic, iar la nord de culmile munilor Moma Codru i Bihorului, aceti muni fcnd parte din Munii Apuseni (parte a Carpailor
Occidentali), caracterizai prin altitudini mici, ntre 600- 1000m nlime
Terenul pe care se vor executa lucrrile proiectate n cadrul prezentului proiect, au o
suprafa total de 13675 mp.
Din punct de vedere seismic, conform normativului P100-1/2006, valoarea de vrf a acceleraiei
terenului pentru proiectare ag = 0.12 g, pentru cutremure avnd intervalul mediu de recuren IMR = 100 ani,
iar valoarea perioadei de control (col) a spectrului de rspuns este Tc=0.7s;

Din punct de vedere al macrozonrii seismice, perimetrul se ncadreaz n gradul 6,


corespunztor gradului VI pe scara MSK i cu o perioad de revenire de minimum 50 ani, conform STAS
11100/1-93;
Conform Reglementrii tehnice "Cod de proiectare. Bazele proiectrii i aciunii asupra construciilor. Aciunea
vntului", indicativ NP-082-04*, presiunea vntului bazat pe viteza mediat pe 10 min, avnd 50 ani interval
mediu de recuren este 0.4KPa, corespunznd unui interval de mediere a vitezei vntului pentru 10 min cu
viteza caracteristic de 25.8 m/s, iar pentru 1 min cu viteza carcteristic de 31 m/s;

Conform Reglementrii tehnice "Cod de proiectare. Evaluarea aciunii zpezii asupra


construciilor", indicativ CR 1-1-3 - 2005* valorea caracteristic a ncrcrii de zpad pe
sol este de 1.5 kN/m2, pentru sok = 1.5 kN/m2;

Adncimea maxim de nghe a zonei este de 80 - 90cm, conform STAS 6054-77.


- particularitati geotehnice ale terenului (conform studiului geotehnic anexat la
proiect);
Prezentului proiectul tehnic este anexat referatul geotehnic elaborat de catre SC Atelier A
pentru imvestitia susamintita si la elaborarea lui s-a tinut cont de urmatoarele :
8

- conditiile de amplasare si de realizare ale constructiilor care este conform PUG


localitatea Pincota ;
- relatia cu constructiile invecinate
Amplasamentul platformei pe care se va monta statia de preparat mixturi asfaltice
tine cont de prevederile legale in acest sens, platforma fiind amplasata:
-> la N fata de statia de Gaz si drum macadam la 53,60 m distanta , respectiv de la
gardul limitei de proprietate la 51,12 m ;
-> la S fata de drum pamant la 47,34 m, respectiv de la gard la 42,34 m ;
-> la V fata de ax drum macadam si acces la proprietate la 38,52 m, respectiv de la
gard la 31,59 m distanta ;
-> la E fata de ax linie CFR existenta distanta min. la 40,10 m si
distanta max.la 52,73 m
distanta intre limita de proprietate si ax CFR fiind variabila 10,01...12,09 m.
- daca exista retele edilitare care traverseaza terenul, restrictii impuse de acestea,
distante de protectie
Pe terenul concesionat de catre SC INTERMED UTILAJ SRL exista : post TRAFO,
neexitand alte utilitati care sa traverseze terenul actual.
- modul de asigurare a utilitatiilor (din retelele publice existente in zona sau din surse
proprii: put pentru alimentarea cu apa, bazin vidanjabil etans, etc.).
Pentru functionarea obiectivului de investitie sunt necesare urmatoarele utilitati si
bransamente :
- energie electrica ;
- apa canal ;
- gaz.
Apele uzate vor fi colectate in bazinul vidanjabil care va fi construit prin grija beneficiarului.
Apele pluviale de pe teren se vor colecta prin rigole si santuri de pamant executate pe
ambele parti ale caiilor de acces si alei pietonale, dirijand apele colectate spre canalul
colector existand in partea de vest al terenului intre drum macadam si gard-limita de
proprietate.
I.03 - Caracteristicile constructiei propuse
- functiunea:elemente de fixare statie de preparare mixturi asfaltice.
- dimensiunile maxime la teren 151,9m * 90,02 m = 13675 m
- regim de inaltime ,elevatia fundatiilor pentru fixarea statiei : + 0.80 m;
- suprafata construita 30,62 * 30.33 m
Sc = 928,70 mp;
In conformitate cu "Normativul pentru proiectarea antiseismic a construciilor de locuine,
social-culturale, agrozootehnice i industriale" - P 100/92/96 clasa de importan a
prezentei construcii este V.
In conformitate cu "Regulamentul privind stabilirea categoriei de importan a
construciilor" aprobat prin H.G.R. nr.766 din 21.11.1997, categoria de importan a
construciei este D (REDUSA) i modelul de asigurare a calitaii nr.3 (conform art.20 din
"Regulamentul privind conducerea i asigurarea calitaii in construcii" aprobat prin aceeai
H.G.R.).
Capitolul II - DESCRIEREA FUNCTIONALA
9

- conform planselor anexate


Capitolul III - SOLUTII CONSTRUCTIVE SI DE FINISAJ
III.01 - Sistemul constructiv
Amenajare fundatii de prindere a utilajelor si echipamentelor tehnologice
- fundatii izolate beton armat c16/20 (b250) in care sunt inglobate acorajele de prindere
cu piesele metalice

PREDOZATOR PENTRU AGREGATE 10 BUC;


Dimensiune
(LxBxh)

X1,50 x1,30

1,40

X1,50 x1,30

TURN DE MALAXARE 4 BUC;


Dimensiune
(LxBxh)

1,40

USCATOR 4 BUC;
Dimensiune
(LxBxh)

X1,70 X2,00

BENZI TRANSPORTOARE 2 BUC;


Dimensiune
(LxBxh)

1,60

2,80

X2,70 X2,05

2,30

X2,20 X2,30

3,40

X2,30 X2,30

SILOZ FILER 6 BUC;


Tip A 4 BUC
Dimensiune
(LxBxh)
Tip B 2 BUC
Dimensiune
(LxBxh)

SILOZ STOCARE MIXTURA (BUNCAR DE SCHIP) 5 BUC;


Tip A 4 BUC
10

Dimensiune
(LxBxh)

1,90

X1,80 X2,10

3,20

X1,90 X2,10

Tip B 1 BUC
Dimensiune
(LxBxh)

CABINA COMANDA 4 BUC;

Dimensiune
(LxBxh)

X1,50 x1,50

GOSPODARIE BITUM CU DOUA REZERVOARE DE BITUM 1 BUC ;

Dimensiune
(LxBxh)

1,60

7,00

X7,00 X0,70

FILTRU DE PRAF 4 BUC;


Dimensiune
(LxBxh)

1,80

X1,70 X1,30

2,40

X0,95 X0,40

1,26

X1,26 X0,30

`
-

VENTILATOR 1 BUC;
Dimensiune
(LxBxh)

COS FUM 1 BUC;


Dimensiune
(LxBxh)

III.02 - Inchiderile exterioare si comparimentarile interioare


Nu este cazul.
III.03 - Finisajele interioare
11

Nu este cazul.
III.04 - Finisajele exterioare
Nu este cazul.
III.05 - Acoperisul si invelitoarea
Nu este cazul.
III.06 - Cosurile de fum (pentru uscator).
Se va realiza un cos din inox cu inaltimea de 8 m, sectiune circulara cu diametrul de
500 mm.
III.07 - Alte solutii constructive specifice proiectului.
Nu este cazul.
Capitolul IV - INDEPLINIREA CERINTELOR DE CALITATE (stabilite prin Legea
nr.10/1995)
IV.01 CERINTA A REZISTENTA SI STABILITATE
Sistemul constructiv este compus din fundatii din b.a. .
Constructia se incadreaza in clasa IV de importanta si respecta prevederile normativelor in
vigoare.
IV.02-Cerinta B SECURITATEA LA INCENDIU
Constructia are gradul II de rezistenta la foc. Se vor respecta prevederile Normativului de
protectie la foc P 118/1999 si a HGR nr. 571/1998, normele generale de protectie
impotriva incendiilor aprobate cu Ordinul MI 775/1998 si alte acte normative si STAS-uri
referitoare la constructii si instalatii.
Pentru evacuarea persoanelor din in caz de incendiu s-a prevazut folosirea mai multor
iesiri care asigura circulatia la capaciatea maxima.
Prin sistemul constructiv, materiale folosite, conformatie si pozitionare pe teren elementele
de sustinere a statiei de preparat mixturi asfaltice,a a fost proiectata in spiritul
reglementarilor in vigoare astfel incat sa aiba o buna comportare in caz de incendiu, sa nu
pericliteze siguranta persoanelor din cladire sau a cladirilor vecine si sa usureze accesul si
actiunile echipelor speciale de interventie.
IV.03-Cerinta C IGIENA ,SANATATE SI MEDIU
a) IGIENA SI SANATATEA OAMENILOR
Pentru protectia termica, minima, se vor respecta prevederile STAS 1907/1-80 si STAS
1907/80 si al Normativului C107/2-1997.
b) REFACEREA SI PROTECTIA MEDIULUI
Pe perioada santierului nu se vor folosi tehnici si substante poluante. Deseurile rezultate vor
fi evacuate pe baza unui contract cu una dintre societatile de salubrizare. Depozitarea
temporara a deseurilor si a materialelor de constructii va fi astfel efectuata incat sa nu
permita infestari ale solului.
Deseurile rezultate in urma activitatilor din aceste spatii se vor depozita in containere,
separat pe tipuri.
12

Deseurile menajere vor fi colectate in europubele amplasate pe o platforma din incinta si


ridicate periodic de catre o unitate specializata, in baza unui contract cu primaria
locala.
Se vor respecta prevederile normelor de salubritate in vigoare.
Capitolul V - MASURILE DE PROTECTIE CIVILA
Lucrarile de montarea statiei de preparat mixturi asfaltice contine fisa tehnica a tuturor
utilajelor, precum si toate masurile de protectia civila in conformitate cu legislatia in vigoare.
Capitolul VI - AMENAJARI EXTERIOARE CONSTRUCTIEI
Nu este cazul
Capitolul VII - ORGANIZAREA DE SANTIER (daca nu face obiectul unei documentatii
distincte sau nu a fost cuprinsa in partea de structura) SI MASURI DE PROTECTIA MUNCII
Beneficiarul si constructorul angajat de catre acesta vor asigura respectarea stricta a
regulilor de protectia muncii pentru toate lucrarile intreprinse.
Masuri de protectia muncii si PSI
Constructorul va lua toate masurile de protectie a muncii si PSI prevazute in:
Masuri de protectie a muncii in constructii, aprobate cu
Ordinul nr. 9/n/15.03.1993, publicate in Buletinul Constructiilor nr. 5, 6, 7, 8/1993;
Norme specifice de protectie a muncii, elaborate sub egida Ministerului muncii si
protectiei sociale pentru:
- Lucrari de terasament
- Lucrari de beton, brosura nr.7
- Lucrari de zidarii, brosura nr.27
Masuri de prevenire si stingere a incediilor, prevazute in Normativul P118/99.
Lucrarile de santier vor fi astfel programate incat sa nu dauneze linistii locale,
traficului in zona sau terenurilor invecinate.
Nu se vor folosi tehnici si substante poluante. Deseurile rezultate vor fi evacuate
pe baza unui contract cu una dintre societatile de salubrizare. Depozitarea
temporara a deseurilor si a materialelor de constructii va fi astfel efectuata
incat sa nu permita infestari ale solului.
Beneficiarul va anunta autoritatilor data inceperii si data finalizarii santierului,
precum si fazele determinante la care reprezentantii inspectiei de stat in
constructii vor fi convocati, conform programului de control furnizat de catre
proiectant.

In conformitate cu Legea 10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii si HGR


925/1995 proiectul va fi supus verificarii tehnice pentru cerinta A, B si C (partea de
structura) si cerintele pentru platforma statia de preparat mixturi asfaltice : nu este cazul
(partea de arhitectura).
Prezenta documentatie, in faza de proiect pentru autorizatia de construire, este un extras
din proiectul tehnic si a fost elaborata cu respectarea prevederilor Legii 50/1991
(republicata), ale Legii nr.10/1995 privind calitatea lucrarilor in constructii si a normativelor
tehnice in vigoare.
13

2.2.2 Rezistenta
1. Date generale
BENEFICIAR: SC INTERMED UTILAJ SRL
2. Condiii de amplasament
- amplasament Lucrarea este amplasat n orasul Pancota, conform planului de situatie vizat de catre
OCPI, anexat prezentului proiect.

3. ncadrarea construciei n clase i categorii de importan


In conformitate cu "Normativul pentru proiectarea antiseismic a construciilor de
locuine, social-culturale, agrozootehnice i industriale" - P 100/92/96 clasa de
importan a prezentei construcii este IV.

In conformitate cu "Regulamentul privind stabilirea categoriei de importan a


construciilor" aprobat prin H.G.R. nr. 766 din 21.11.1997, categoria de importan a
construciei este D (redusa) i modelul de asigurare a calitaii nr.3 (conform art.20 din
"Regulamentul privind conducerea i asigurarea calitaii in construcii" aprobat prin
aceeai H.G.R.).
Stabilirea categoriei de important a construtiei
Conform Regulamentului privind stabilirea categoriei de importan a construciilor Metodologia pentru stabilirea categoriei de importanta a construciilor - aprobata
Ordinului MLPAT nr. 31 / N/ 02.10.1995

CLASIFICAREA CONSTRUCTIEI
Clasificarea construciei a fost ntocmit n conformitate cu ,,Regulamentul privind stabilirea
categoriei de importan a construciilor(Buletinul Construciilor Nr.4/1996, aprobat prin
Ordinul 31/N-1995 MLPAT)
Evaluarea punctajului pentru ncadrarea structurii s-a efectuat cu relaia (p.126)
14

P(n)K(n)= (n) x P(i) n (i)


Determinarea punctajului s-a efectuat tabelar:
Nr.crt

factorul

1.
IMPORTANTA VITALA

i
ii
iii
i
ii
iii
i
ii
iii
i
ii
iii

2
1
2
2
2
1
0
0
0
2
2
1

i
ii
iii

2
2
1

i
ii
iii

2
2
0

2.
IMPORTANTA SOCIAL-ECONOMICA
SI CULTURALA
3
IMPLICAREA ECOLOGICA
4
NECESITATEA
LUCRARII
IN
CONSIDERARE
A
DURATEI
DE
UTILIZARE(EXISTENTA)
5
NECESITATEA ADAPTARII LA CONDITIILE
LOCALE DE TEREN SI MEDIU
6
VOLUM DE MUNCA SI DE MATERIALE
NECESARE
T O T A L

K(n)

P(n)
2

10

Rezult ( cf.tab.3-pl.127)
CATEGORIA DE IMPORTANTA REDUSA (D)

Programul de control al calitii lucrrilor in fazele determinante de execuie


este prezentat n ANEX.
La efectuarea spturilor va fi in mod obligatoriu convocat geotehnicianul i
proiectantul, pentru confirmarea caracteristicilor terenului de fundare.

4.

Descrierea structurii

Reglementari tehnice utilizate:


a) P 100-1/2006 -Normativ pentru proiectarea antiseismica a cladirilor;
b) NP112-04 -Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare direct;
c) Colecia de STAS-uri 10101 -Aciuni in constructii, Clasificarea i gruparea
aciunilor;
d) NE 012-99 -Cod de practica pentru executarea lucrrilor din beton, beton
armat i beton precomprimat;
e) STAS 10107/0-90 -Alctuirea i calculul elementelor de beton armat.
15

Pentru fixarea statiei de preparat mixturi asfaltice s-au prevazut fundatii izolate din
beton armat pevazute cu piese metalice ancorate in beton . La calculul fundatiilor s-a
luat in considerare o presiune conventionala de 250 KPa conform studiului geotehnic
efectuat. Fundaiile sunt de tipul izolate si radier din beton armat.
In cazul anumitor neconcordante, se va anunta proiectantul in vederea analizarii
propunerilor.
1. Materiale utilizate
Betonul armat din fundaii va fi C16/20(B250). Oelul pentru armaturi la ancoraje
va fi oel beton PC 52.
Calculul i verificarea structurii
Calculul i verificarea structurii s-au efectuat avnd la baz urmatoarele date de intrare:
-incarcari permanente rezultate din greutatea proprie;
-incarcari utile;
-incarcari rezultate din vnt;
- solicitarea seismica, calculat pentru: -perioada de colt Tc=0,7s;
-clasa de importanta IV, yI=0,8.
Stabilirea incrcrilor i a sarcinii seismice
Incrcrile s-au evaluat avnd in vedere normativele in vigoare, precum i temele
elaborate de ctre toate specialitile implicate.
- Incrcri permanente
Incrcarile permanente luate in calcul la verificarea i dimensionarea elementelor
structurale:
1. greutatea proprie a elementelor de rezisten
- Incrcri variabile
2. incrcarea data de vnt
Stabilirea incrcrii seismice s-a facut in conformitate cu punctul 4.5.3.2.2 din
P 100-1/2006
Fb = Yi Sd (T1) m X
in care:
yI - factor de importanta -expunere al constructiei Sd (T1) - ordonata
spectrului de raspuns de proiectare corespunzatoare perioadei fundamentale
T1 - perioada proprie fundamentala de vibratie a cladirii m - masa totala a
cladirii calculata ca suma a maselor de nivel mi
conform notaliilor din anexa C
X - factor de corectie care tine seama de contributia modului
propriu fundamental
3.
X = 0.85 daca T1 < Tc si cladirea are mai mult de doua
niveluri
4.
X = 1.00 in celelalte situatii.
6. Precizri conform legii nr. 10/1995

Constructia se incadreaz in categoria de importan D, conform HGR nr.


766/1997 cu modelul de asigurare 3.
16

Constructia aparine clasei de importan III conform STAS 10100/0, respectiv IV,
conform Normativ P100-1/2006, caracterizat prin coeficientul de importanta y I=0,8.
In atenia beneficiarului i a constructorului

Controlul executrii corecte pe antier a golurilor pentru instalaii revine


proiectanilor de specialitate pentru instalaii. Inainte de turnarea betonului in fundatii se
vor monta ancorele de prinderea placilor metalice.
La execuia lucrrilor de construcii i arhitectur se vor folosi numai materiale
(betoane, armturi, mortare, profile metalice etc.) insoite de certificate de calitate care
s ateste condiiile de calitate cerute prin proiect i de normativele in vigoare.
Pentru beneficiar, va urmri lucrrile i va semna procesele verbale un diriginte de
antier autorizat de Inspectoratul de Stat n Construcii.
Convocarea proiectantului de ctre constructor pentru verificarea unor etape ale
execuiei, sau n cazul unor lucrri neprevazute, va fi facut n scris cu cel puin 10 zile
nainte.
In cazul cnd proiectantul nu este convocat s participe la verificri i soluionri
ale neconformitilor, se consider c beneficiarul i constructorul i asum integral
rspunderea calitii lucrrilor.
Lucrrile cuprinse in prezenta documentaie nu se vor executa dect, dup
obinerea autorizaiei de construire.
8. Protecia muncii
La execuia lucrrilor de construcii aferente prezentului proiect, constructorul va
lua toate msurile necesare pentru respectarea normelor actuale de protecie i
securitate a muncii avizate de M.L.P.A.T. i M.M.P.S.cu Ordinul nr 578/DB/ 5840 -1996.
La elaborarea prezentului proiect s-au avut in vedere urmtoarele normative i
prescripii pentru protecia muncii:
-Legea proteciei muncii nr. 90/1996 -Normele metodologice de aplicare a
acesteia;
-Norme specifice de protecia muncii pentru lucrri geotehnice de excavaii,
fundaii, terasamente, nivelri i consolidri teren.
-Norme specifice de protecia muncii pentru prepararea, transportul, turnarea
betoanelor i executarea lucrrilor din beton, beton armat i precomprimate.
5.Regulament privind protecia i igiena muncii in construcii aprobat de MLPAT
nr. 9/N/15.08.93.
-Norme de medicina muncii aprobate de MS. cu ord. 1967/25.01.94.
-Norme generale de protecia muncii aprobate cu Ord.578/DE 5840 al MS.
La execuia lucrrilor, ct i in activitatea de exploatare i intreinere se va urmri
respectarea cu strictee a prevederilor actelor normative menionate care vizeaz
activitatea pe antier.
In cele ce urmeaz se prezint principalele msuri care trebuie avute in vedere la
execuia lucrrilor:

17

6. personalul muncitor s aib cunostinele profesionale i cele de protecia


muncii specifice lucrarilor ce se execut, precum i cunotine privind acordarea
primului ajutor in caz de accident.
7. s se fac instructaje i verificari ale cunostinelor referitoare la NTS cu toi
oamenii care iau parte la procesul de realizare a investiiei. Acesta este obligatoriu
pentru intreg personalul muncitor din antier, precum i pentru cel din alte uniti care
vine pe antier in interes de serviciu sau interes personal.
8. pentru evitarea accidentelor sau a imbolnavirilor, personalul va purta
echipamente de protecie corespunzatoare in timpul lucrului sau de circulaie prin
antier.
Aparate de sudura (grupuri de sudura), precum i generatoare de acetilen vor
trebui controlate inainte de inceperea i in timpul execuiei sudurilor de ctre serviciul
''Mecanic ef' al intreprinderii sau a antierului respectiv.
9. in timpul montajului se vor evita manevrele lang stalpii electrici aerieni pentru
a nu se produce avarierea acestora.
10. se vor monta placue avertizoare pentru locurile periculoase.
Aceleai norme vor fi respectate de beneficiar i executant.
9. Msuri de prevenire i stingere a incendiilor
In vederea prevenirii i stingerii incendiilor, este necesar respectarea cu
strictee a urmatoarelor norme i decrete:
*Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor aprobate de MI i
MLPAT cu Ordinul 381/04.03.1994 i respectiv nr. 1219/03.03.1994.
Norme generale aprobate prin decretul 290/1977.
H.G.R. nr. 51/1992 i H.G.R. nr. 71/1996 - republicat cu nr. 51/1996
Normativ P 118/83 - Norme tehnice de protecie i realizarea
construciilor privind protecia la aciunea focului", impreun cu
completarile i modificarile facute d MLPAT prin Ordinul 29/N din
10.04.1996.
Normele indicate mai sus sunt obligatorii att pentru proiectant, ct i pentru
beneficiarul i executantul lucrrilor, fiecare in domeniul sau de responsabilitate. Se va
acorda o atenie deosebit depozitarii i manipulrii materialelor inflamabile, in scopul
prevenirii oricror posibiliti de incendiu.
La punctele de lucru se vor organiza pichete de incendiu, lundu-se toate
msurile necesare in scopul respectrii cu strictee a Normelor PSI.
Echipelor de intervenie li se vor face instructaje speciale privind acordarea de
ajutor in caz de incendiu.
Pentru perioada de execuie a lucrrilor, msurile de prevenire a incendiilor se
stabilesc de catre elaboratorul documentaiei de organizare de antier i de ctre
unitatea de execuie.
Recepia i punerea in exploatar a lucrrilor cuprinse in prezentul proiect se va
face numai dac s-au realizat msurile PSI indicate in Normele menionate mai sus.
Constructia are caracter industrial.
Gradul de rezisten la foc este determinat de:dat de producatorul utilajului iar
elementele de beton armat ( pentru sustinerea utilajelor) au rezisten la foc de 2,5 ore.
18

10. Asigurarea calitii


In vederea asigurrii calitii in construcii, criteriile de verificare a cerinelor
eseniale pentru lucrrile cuprinse in proiect sunt A-rezisten i stabilitate, conform
Regulamentului i Legii privind calitatea in construcii nr.10/1995.
Din punct de vedere al categoriei de imporan, conform HGR/261/94 construcia
se incadreaz in categoria D" i modelul de asigurare a calitii nr.3.
Gradul de rezisten la foc este II conform Normativ P 118 /1999. Clasa de
importan este V.
11. Msuri pentru protejarea construciilor existente pe timpul execuiei
lucrrilor
Lucrrile de sptur ale structurii se vor executa pe timp uscat pe termen scurt.
Pentru situaii deosebite pe antier va exista o pomp pentru indeprtarea apei din
gropile de fundaie.
Manipularea materialelor i a utilajelor se va face cu grij, pentru a nu deteriora
elementele de structur sau finisajele imobilului vecin.
Depozitarea materialului rezultat din sptur se va face la distan de marginea
gropilor de fundaii, n aa fel nct s nu provoace surparea acestora.
12.Instruciuni de exploatare i urmrirea comportrii n timp a
construciei
Obiectul urmririi comportrii in exploatare a cldirii i al interveniei in timp este
evaluarea strii tehnice a construciei i meninerea aptitudinii la exploatare pe toata
durata de existent a acesteia.
Urmrirea comportarii in exploatare este una din componentele sistemului calitii
in construcii i are la baza Regulamentul privind urmrirea comportarii in exploatare,
interveniile in timp i postutilizarea construciilor", aprobat cu HGR nr.766 din
21.11.1997, precum i Normativul P 130/88 - Norme metodologice privind comportarea
construciilor, inclusiv supravegherea curent a strii tehnice a acestora".
Urmrirea comportarii in exploatare a constructiei se face in vederea depistrii din
timp a unor degradri care conduc la diminuarea aptitudinii in exploatare.
Urmrirea comportrii in exploatare a construciei se face prin urmrirea curent,
care are un caracter permanent, durata ei coinciznd cu durata de serviciu efectiv a
unui astfel de constructie.
Urmrirea curent se realizeaz prin examinarea vizuala direct i cu ajutorul
unor mijloace simple de msurare.
Rezultatul supravegherii curente a strii tehnice (urmrirea curent) se inscrie in
jurnalul evenimentelor din cartea tehnic a construciei.
Beneficiarul are obligaia verificrii comportrii o dat pe trimestru, precum i
dup orice eveniment deosebit (cutremur, inundaie, ploi toreniale, cderi masive de
zpad, supraincrcri accidentale cu materiale, explozii, incendii, etc.)
Urmrirea curent se face la urmtoarele categorii de lucrri, analizandu-se:
- situaia terenului de fundare (tasare, umplere, umezire avansat, alunecare).
- fundaii (fisurare, deplasare)
- instalaii

19

Pentru orice modificare in destinaie va fi informat proiectantul in vederea lurii


acceptului acestuia, innd cont de sarcinile care au stat la baza dimensionrii
elementelor structurale ale cldirii.
Ing. FAUR Avram

MEMORIU TEHNIC
MONTAJ STATIE MARINI 80
1. AMPLASAREA

20

SC INTERMED UTILAJ SRL va amplasa o statie de preparat mixture asfaltice tip MARINI
80, pe raza orasului Pancota, la periferia acestuia. Aceasta suprafata de teren a fost
concesionata de catre SC Intermed Utilaj SRL Pe o perioada de 49 de ani de la Primaria
orasului Pancota.
In apropierea ternului concesionat se afla conducta de gaze iar curentul electric se afla tras
in incinta terenului concesionat.
Suprafata ce va fi ocupata de catre utilajul de producere a mixturii asfaltice va fi de 928,7
mp.
2. DATE GENERALE DE PRODUCTIE
Statia de preparat mixtura asfaltica tip IMA 80 este o instalatie prevazuta cu filtre de
particole, functionarea ei incadrandu-se in parametrii minimi de poluare. Combustibilul cu
care va functiona statia este gazul metan, aceasta prin ardere nu va genera fum.
In urma functionarii statiei nu vor rezulta reziduri care polueaza mediul.
Aceasta statie de preparat mixture asfaltice tip IMA 80, are o productivitate de 80 t/h, fiind
complet compiuterizata, procesul de productie fiind urmarit riguros.
Bitumul va fi adus in cisterne special si golit in gospodaria de bitum prin intermediul unor
conducte etanse.
Gospodaria de bitum va fi inchisa intro incinta de beton. Ea va cuprinde 2 tancuri de bitum.
Perioada de functionare a statiei va fi in lunile in care temperature mediului ambient trece
de 10 C.
Ea va fi montata pe fundatii de beton armat si ancorata de acestea cu suruburi tip
conespan.
In functionare statia de preparat mixture asfaltice, nu produce zgomot peste limita admisa,
fiind actionata de motoare electrice trifazice. Personalul deservent va beneficia de 2 baraci
tip container, si de apa de la conducta de apa potabila a orasului Pancota, la care se va
bransa beneficiarul.
Se va construi un grup social, apele uzate evacuindu-se in bazin vidanjabil.
3. DESCRIEREA INSTALATIEI
Ansamblul instalatiei pentru preparat mixture asfaltice cu productivitatea de 8o t/h se
compune din urmatoarele utilaje si subansamble principale:
- Masina predozat agregate;
- Transportor cu banda;
- Masina de uscat;
- Masina de malaxat;
- Instalatie de desprafuire uscata;
- Buncar cu schip;
- Cabina de comanda;
- Legatura uscator filtru;
- Conducta aspiratie;
- Set conducta bitum si ulei termal;
- Transportor praf;
- Instalatie electrica;
21

Instalatie producer aer;


Conexiuni pneumatic;
Gospodarie bitum si ulei termal;
Gospodarie de praf recuperat;
Gospodarie de filer.

MASINA DE MALAXAT
Sorteaza in 4 sorturi, prin ciuruire, agregatele minerale fierbinti si formeaza prin dozarea
gavimetrica a agregatelor, dozarea gavimetrica a filerului, sarja de component care se
amesteca in malaxor impreuna cu bitumul pulverizat, in prealabil dozat gavimetric.
Masina de malaxat are urmatoarele componente:
SASIU - este o constructive sudate din profile laminate, chesonate in anumite zone si
sustine in functionare toate subansamblele masinii de malaxat.
La montarea pe amplasamentul de lucru masina de malaxat, este suspendata pe picioare
montate pe sasiu.
ELEVATOR - organul de transport al elevatorului si este alcatuit din doua lanturi paralele
pe care sunt montate cupe metalice.
Este alimentat prin cadere libera cu agregate minerale fierbinti de la masine de uscat; ridica
si descarca materialele prin jgheaburi, fie in sita vibrant, fie direct in dozatorul masinii de
malaxat (sort1).
Intinderea corespunzatoare a lantului cu cupa este asigurata de doua intinzatoare cu arc
dispuse lateral la partea inferioara a elevatorului.
SITA VIBRANTA realizeaza sortarea agregatelor minerale pe 4 granulatii ce sunt
inmagazinate in compartimente corespunzatoare cu dozatorul.
Materialul de granulatie mare care nu poate trece prin site este evacuate din flux printr-un
tub special.
Sita se compune dintro rama fixa sudata pe care sprijina prin 4 resoarte cadrul vibrant.
Cadrul vibrant este pus in miscare datorita axului pe care este montat impreuna cu
contragreutatile excentrice.
Antrenarea sitei este realizata de un motor electric si o transmisie cu curele, ce actioneaza
axul sitei.
Elementele component ale sitei sunt protejate de carcasa superioara si carcasa anterioara.

DOZATORUL DE AGREGATE este o constructive sudata, cu 4 compartimente, plasata


sub sita vibranta.
Dozatorul primeste agregatele minerale fie de la sita vibrant, fie direct da la elevator printrun jgheab de scurtcircuitare a sitei (la sort 1).
Agregatele depozitate in compartimentele dozatorului sunt evacuate in buncarul cantar cu
ajutorul unor clapete, actionate de cilindrii pneumatici.
Pentru prevenirea umplerii peste limita compartimentele sunt prevazute cu guri de preaplin
prelungite cu tevi spre sol.
22

CANTARUL DE AGREGATE se compune dintr-un buncar sudat si system de cantarire,


pe patru doze tesometrice pe care se sprijina buncarul de cantarire.
Principiul de functionare al cantarului este prin insumarea cantitatilor din fiecare sort.
Cantarul este plasat sub dozator.
CANTARUL DE FILER primeste filerul de la gospodaria de filer. Cantarul este o confectie
sudata, suspendata pe 4 doze tensometrice, care la alimentare are o clapeta actionata
electropneumatic, pentru inchiderea gurii de deversare a snecului de repartizare uniforma a
filerului in cantar si cu o clapeta de deversare actionata electropneumatic.
MALAXOR este ansamblul in care se realizeaza prepararea mixturii asfaltice.
Malaxorul primeste materialele cantarite si le amesteca cu ajutorul unor brate prevazute cu
placi de uzura, fixate pe doua axe paralele care se rotesc in sensuri opuse, cu turatii egale.
La partea inferioara a malaxorului este prevazut cu un sibar de inchidere actionat de un
cilindru pneumatic.
In interiorul malaxorului este captusit cu blindaje de uzura schimbabile, executate din otel
manganos
ANTRENARE MALAXOR are schema cinematic prezentata alaturat.
Motorul electric prin transmisia cu curele trapezoidale antreneaza reductorul.
Transmisia de la redactor se realizeaza cu lant catre pinioanele de antrenare a celor doua
axe ale malaxorului. Axele malaxorului se invart in asa fel incat materialul sa fie dus spre
centru, combinat cu o miscare transversal de amestecare, intors cu ultimele palete de pe
fiecare ax.
DOZATOR DE BITUM este plasat pe un suport special in apropierea malaxorului si are
rolul de a pulverize cantitatea de bitum necesara prepararii unei sarje de mixture asfaltice.
Dozatorul de bitum este de tip gavimetric si este alimentat de pompa de bitum situate in
imediata apropiere a masinii de malaxat.
Bitumul din dozator este injectat in malaxor cu ajutorul pompei dozatorului de bitum.
Pompa de bitum cuprinde 2 roti dintate montate intro carcasa din fonta cu pereti dubli, iar
capacele pompei sunt incalzite cu ulei termal furnizat de instalatia santierului.
Este natrenata printr-o transmisie cu curele trapezoidale de un motor electric.
Pompa si motorul sunt prevazute pe o placa metalica fixate la un cadru sudat, din tevi.
Aspiratia si refularea pompei sunt legate la un collector care contine o supapa de siguranta.
Conductele ce leaga pompa de collector sunt prevazute cu robineti de golire si o pilnie de
umplere necesara amorsarii pompei la inceputul functionarii si la curatire.
INSTALATIA DE STROPIRE are duzele amplasate sub malaxor si serveste la stropirea
cu motorina a suprafetelor interioare a cupei schipului in cursa lui de intoarcere pentru o
noua incarcare.
Stropirea cu motorina evita arderea mixturii asfaltice la cupa asigurandu-se si o buna
descarcare.
Pulverizarea motorinei prin diuze este realizata cu aer comprimat, iar momentul pulverizarii
este comandat de pozitia cupei schipului prin intermediul unei parghii, unui limitator, unui
electroventil din component instalatiei pneumatic.
23

INSTALATIA DE AER cuprinde toate circuitele pneumatic necesare bunei functionary a


subansamblelor masinii de malaxat.
Elementul principal il constituie electrocompresorul de aer montat pe rezervorul de aer
comprimat deplasabil pe roti.
Instalatia de aer include atat aparatura de pregatire a aerului la parametrii de utilizare,
rezervoare intermediare, racorduri, conducte, cat si aparatura de distributie spre cilindrii
pneumatic.
Electrocompresorul poate fi plasat in limita lungimii conductei de legatura, in orice punct
langa masina, de preferat in zona fara praf.
CABINA DE COMANDA
Este destinata sa adaposteasca aparatura electrica de comanda, alimentare, automatizare,
dozare si de masura a temperaturilor si presiunilor pentru toate utilajele ce alcatuiesc
instalatia.
Aparatura din cabina este concentrate in pupitru de comanda si dulapul de aparate.

DESCRIEREA INSTALATIEI ELECTRICE SI DE AUTOMATIZARE


Instalatia electrica este compusa din:
- Instalatia de forta si comanda individuala a utilajelor;
- Instalatia de automatizare ( care cuprinde instalatia de cantarire si dozare automata
si instalatia pentru automatizare ciclu preprare mixturi;
- Instalatia pentru comanda automata a scuturarii;
- Instalatia de masurare temperature
Instalatia de forta si comanda individual a utilajelor cuprinde aparatura de comanda si
protective necesara functionarii si protectiei individuale, pentru utilaje din cadrul instalatiei
de mixturi.
Instalatia de forta si comanda este compusa:
- dintr-un dulap cu aparatura D;
- pupitru de comanda P;
- cutiile locale de conexiuni;
- comanda C1;
- comanda C2;
- conexiunile intre aceste elemente.
Dulapul ,,D se afla montat in cabina de comanda si contine contactori de forta si comanda,
elemente de protective (sigurante fuzibile, relee termice), transformatoarele de tensiune,
etc.
Dulapul este montat cu spatele lipit de peretele exterior al cabinei in dreptul unei nise astfel
casa se poata conecta fisele alimentate ale motoarelor din exteriorul in prozele
corespunzatoare plasate pe spatele dulapului.
Instalatia pentru automatizarea ciclului de preprare a mixturii asfaltice se afla amplasata in
principal in ,,pupitrul de comanda P avand legatura cu elementele de executie din dulap,
aparatura de cantarire si dozare, limitatorii de cursa plasati pe utilaje prin intermediul cutiei
de conexiuni C1, etc.

24

Pupitrul de comanda se afla plasat in partea din fata a cabinei de comanda in dreptul
geamurilor astfel ca sa poata fi supravegheat intreg procesul tehnologic de la scaunul
(postul) operatorului.
Pentru instalatia de automatizare si gestiune pe calculator se consulta documentatia scrisa
pusa la dispozitie de catre executantul acesteia.
4. CARACTERISTICI TEHNICE
CARACTERISTICI FUNCTIONALE ALE INSTALATIEI
Capacitatea de productie
Puterea instalata
Precizia de dozare - agregate
- bitum
- filer
Caracteristicile indicate se obtin in urmatoarele conditii
-

80 t/h
220 kW
1%
0,3 %
1%

- Greutatea specifica a agregatelor


1,6 t/m3
- Caldura specifica a a gregatelor
0,21 kcal/kgC
- Umiditatea agregatelor
4%
- Temperatura agregatelor la iesirea din uscator
170 180 C
- Adaos de liant ( bitum) in greutate
8%
- Temperature bitum la dozator
160 180 C
- Puterea carorifica a combustibilului utilizat
8500 kcal/kgC
- Altitudinea locului functionarii
Sub 1000 m
Agregatele minerale utilizate trebuie sa contina max 40 % fractiune fin care trece prin sita
3,15 mm si max 7 % fractiune ce trece prin sita cu ochiul de 0,090mm.
4.1.PREDOZATORUL DE AGREGATE
- Productivitatea max. a benzii de transport
- Productivitatea unui benzi extractoare la 1,6 t/mc minim
maxim
- Buncare
Numarul de buncare
Capacitatea unui buncar
Capacitatea totala 5 x 8
- Vibrator
Numarul de vibratoare
Puterea
Turatia
Tensiunea de alimentare
Transformator trifazat uscat
- Benzi transportoare
Productivitatea unui benzi extractoare la 1,6 t/mc minim
maxim
Numarul de benzi
Latimea gurii de descarcare
Inaltimea gurii de descarcare
- Actionarea benzilor transportoare
Motorul electric cu convertizor de frecventa

120 t/h
2,5 t/h
90 t/h
4 buc
8 m3
40 m3
2 buc
0,37 kw
3000 rot/min
380 V
1,6 kva;380 V
2,5 t/h
90 t/h
5 buc
490 mm
50-140 mm

25

Turatia
Turatia

Tensiunea
Frecventa
protectie

- Reductor de turatie
Caracteristici constructive:
- Tipul
- Turatia minim
Maxim
- Raport de transmitere
- Pozitia de montaj
- Transportorul
- Latimea benzii de transport
- Lungimea benzii de transport
- Viteza benzii de transport
- Motoreductor
- Tipul

Marimea
Turatia nominal de intrare
Turatia motorului
Turatia de iesire
Raportul de transmitere
Varianta de montaj
Cuplajul
Tipul
marimea
masa neta predozator

4.2.TRANSPORTOR CU BANDA
- Lungimea

4.3.MASINA DE USCAT
- Umiditatea naturala a agregatelor
- Umiditatea agregatelor uscate
- Debitul maxim de aggregate uscate
- Temperatura agregatelor la iesire
- Tamburul de uscare
- diametrul interior
- lungimea
- Motoreductor actionare tambur de uscare
- tip 2 P B 16 18,5 x1500

minim
maxim

2,2 kw
100 rot/min
945 rot/min
380 V
50 Hz
IP 54

melcat
2 rot/min
15,75 rot/min
i = 60
0
400 mm
17.000 mm
V = 0,784 m/s
cu angrenaje cilindrice; in
2 trepte cu talpa 21A-14r.5/1500-HO1

2I
n = 1500 rot/min
n = 1390 rot/min
n = 99,2 rot/min
i = 14
HO 1
Elastic cu bolturi
4
3250 kg

10m

4%
0,5 %
93 t/h
170 180 C
1.410 mm
7.000 mm

26

- putere motor electric


- turatie
Antrenare tambur de uscare
- Tip
- Numar de role motoare
Arzator
- Tip
- Tip combustibil
- Functionare automata
- Supraveghere flacara
- Aprindere cu pilot pe gaz
Ventilatorul de aer
- Debit
- Presiune totala
- Temperatura aerului la aspiratie
- Turatie
Motor electric ventilator de aer
- Putere
- Turatie
Masa neta a masinii de uscat

18,5 kw
1.465 rot/min
Angrenaj dintat
1
Cu reglaj continuu
Gaz metan

9.00 Nm3/h
355 mm CA
20 C
2.987 rot/min
15 kw
3.000 rot/min
14.421 kg

27

5. MONTAREA INSTALATIEI PE AMPLASAMENT


5.1 . AMENAJAREA AMPLASAMENTULUI
Amplasamentul instalatiei trebuie executat astfel incat axul fundatiilor necesare montarii
utilajlor componente sa corespunda cu axul suport al fiecarui element al statiei componente:
- depozitul de agregate minerale organizat pe sorturi;
- gospodaria de bitum topit;
- gospodaria de filer uscat;
- racordul de alimentare cu energie elctrica a cabinei de comanda;
- gospodaria de combustibil lichid;
- gospodaria de ulei termal formata din cazan racorduri pentru alimentarea dozatorului
de bitum si a pompei de bitum de pe instalatie precum si tevile cu pereti dubli de
legatura intre gospodaria de bitum, pompa bitum si dozator de bitum.
Fundatiile subansamblelor instalatiei s-au proiectat si se va executa tinand cont de planul
de fundatii, de rezistenta terenului, etc.
5.2 MONTAREA MASINILOR
Pentru montarea masinii de dozator agregate, se vor introduce adaosuri astfel ca sasiul
masinii sa fie orizontal. Pentru control se va folosi nivela cu bula de aer.
Se va asigura de asemeni alinierea masinii de dozat la axa longitudinala a instalatiei.
In functie de terenul avut la dispozitie, se poate monta masina de dozat agregate cu axa
longitudinala perpendiculara pe axa instalatiei.
Pentru incarcarea mai usoara a buncarelor se recomanda executarea unor rampe langa
masina de dozat agregate, cu inaltimea de cca 1,2 m.
La montarea masinii de uscat se va aduce masina astfel incat suportii de sprijin sa fie situati
deasupra fundatiilor respective. Se elibereaza cei 4 suporti din pozitia de transport dupa
care se ridica sasiul masinii cu ajutorul unui cric atat cat este necesar pentru aducerea
suportilor in pozitia de lucru si asigurarea lor la sasiuri prin suruburi.
Daca este necesar se vor introduce adaosuri pentru aducerea la orizontala a sasiului.
Se introduc suruburile de fundatie in gaurile din fundatie, se trec prin talpile suportilor, se
betoneaza.
Controlul se va face cu ajutorul nivelei cu bula de aer.
Se alineaza masina de uscat la axa instalatiei si se respecta cotele fata de masina de
dozat. Se strang piulitele suruburilor de fundatie.
Se monteaza scara de acces la instalatia de combustibili si arzator, transportata separat.
Se monteaza tubulatura de gaze si suportii de srijin ai tubulaturii.
Se demonteaza benzile de asigurare a tamburului impotriva rotirii pe perioada transportului.
Se realizeaza legatura instalatiei de combustibil cu rezervorul de combustibil al santierului.
Se va realiza legatura galvanica a masinii cu pamantul.
28

Pentru montare, masina de malaxat se aduce deasupra fundatiilor respective. Se aliniaza


confor plan de fundatii si se verifica prin corespondenta intre elevator si iesirea din uscator.
Se introduc suruburile de funtati in gaurile de fundatii.
Manevrarea in timpul ridicarii masinii se va face incet, cu atentie, simultan, astfel incat
suspendarea sa se faca in mod egal cu toate cele 4 picioare.
Se verifica orizontalitatea sasiului de malaxat folosind nivele cu bula de aer. La nevoie se
vor introduce adaosuri din tabla sub stalpi. Se strang apoi piulitele suriburilor de fundatie.
Se continua montarea in pozitie de functionare a subansamblelor masinii de malaxat in
ordinea urmatoare:
- se monteaza elevetorul si grupul de cernere-malaxare in pozitia verticala;
- se monteaza palniile de deversare dintre elevator si grupul de cernere malaxare;
- se fixeaza tevile de preaplin si refuz la grupul de cernere malaxare;
- se face legatura dintre refularea dozatorului de bitum si conducta de bitum din
malaxor;
- se monteaza toate elementele de acces ale masinii;
Se ridica buncarul de mixtura in pozitia de lucru. Dupa ridicarea in pozitia de lucru buncarul
se solidarizeaza cu chipul prin elementele de legatura.
Se monteaza rama superioara a buncarului de mixtura, apoi:
- se face sa alunece cupa schipului spre malaxor, dupa montarea bratarilor de fixare a
cupei;
- se intind cablurile de ridicare pe role si tobe.
Se instaleaza pompa de bitum facand legatura pompei cu dozatorul de bitum prin conducta
de alimentare si conducta de recirculare.
Se instaleaza conform plan general electrocompresorul de aer se fac legaturile pneumatice
intre electrocompresor, masina de malaxat si cabina de comanda.
Se realizeaza legatura intre conducta de evacuare a agregatelor minerale din uscator si
gurade alimentare a elevatorului.
Se racordeaza la gospodaria de ulei termal conductele de bitum, pompa de bitum si
dozatorul de bitum.
Se realizeaza legatura galvanica intre sasiul masinii de malaxat si pamant.
Pentru montarea instalatiei de filtrare uscata se monteaza incinta (corpul filtrului) si
portiunea inferioara cu picioarele de sprijin si se plaseaza conform planului de fundatii:
- se potriveste pozitia definitiva, la tubularea de la uscator. In aceasta situatie se
introduc suruburile de fundatie se controleaza orizontalitatea si se corecteaza prin
adaosuri. Se betoneaza suruburile si apoi se strang piulitele suruburilor fundatiei;
- se monteaza scara de acces, podetul si balustrada;
- se monteaza instalatia de desprafuire;
29

se amplaseaza compresorul in preajma compresorului de la masina de malaxat si se


fac racordurile intre cele 2 compresoare si intre compresor si instalatia de deprafuire
de pe filtru;
se monteaza tubulatura descendenta;
se amplaseaza grupul motor ventilator exhaustor alimentandu-se cu tubulatura si cu
cosul;
se amplaseaza cosul si se aliniaza cu grup ventilator si cu ancora de solidarizare cu
corp filtru;
se introduc suruburile de fundatie la suportul tubulaturii la sasiul grup ventilator si la
cos si se betoneaza apoi se trang piulitele cand betonul a facut priza;
se fac legaturile elastice intre tubulatura ventilator si cos;
se monteaza ecluzele la partea inferioara filtrului;
se monteaza elementele filtrante odata cu suportii pentru elemente filtrante;
se realizeaza legatura galvanica cu pamantul;
se monteaza snecul de filer in apa in asa fel incat gaura de deversare sa se
racordeze cu snecul de imprastiere de pe masina de malaxat;
se monteaza transportorul de praf pe peretele silozului sort I de pe masina de
malaxat dupa ce se inlatura capacul orb de la siloz;
se monteaza snecul de praf racordand ecluza filtrului uscat cu transportorul de praf;
se executa legaturile elastice la imbinarile cu ecluza si transportorul de praf.

5.3.MONTAREA INSTALATIEI ELECTRICE SI DE AUTOMATIZARE


Instalatia electrica si de automatizare este montata si probata in ansamblu in intreprinderea
constructoare.
Pentru livrare este demontata si asamblata.
Beneficiarul instalatiei are de executat centura de punere la pamant compusa din mai multe
prize si conexiunile dintre ele, precum si masinile, de asemeni partile metalice ale masinilor
intre ele cinform indicatiilor din schemele de amplasari si trasee si normative in vigoare
(STAS 12604/5-90).
Beneficiarul utilajului va stabili necesitatea constructiei unei instalatii de paratrasnet in
functie de conditiile locale si nomativele locale in vigoare, avand inaltimea cladirilor si
importante lor, zona kerounica in care este amplasata instalatia, revenindu-i obligatia
executiei in caz ce este necesar.
Se vor executa conexiunile conform schemelor de conexiuni exterioare, amplasari si trasee,
scheme de forta, scheme de comanda etc.

Intocmit,
Ing. FAUR Avram

30

Anexa
Denumire lucrare MONTARE STATIE DE PREPARAT MIXTURI
ASFALTICE MARINI 80

PROGRAM
PENTRU CONTROLUL CALITTII PE FAZE DETERMINANTE
pentru controlul calitii lucrrilor de construcii, pe faze determinante, n conformitate cu Legea nr.
10/1995 i normativele tehnice n vigoare

Nr.
crt.

Lucrri ce se controleaz, se verific sau se


recepioneaz calitativ i pentru care trebuie
ntocmite documente scrise

0
1.
2.
3.

Document de atestare a
controlului:
PVR proces-verbal de
receptie
PVLA Proces verbal
lucrri ascunse
PVT proces verbal de
trasare
PVFD Proces verbal
Pentru faze determinante

Cine ntocmete
i
semneaz
I-Inspecia n
Construcii
B -beneficiar
E executant
P -proiectant

2
PVT/PVR

3
BEP

1
Predarea- primirea amplasamentului i a
bornelor de reper si trasarea pe teren a
obiectivului
Verificarea execuiei
FUNDATII:
- cota radier
- cota elevatie fundatie

11.

RECEPIA LUCRRII
Recepia
preliminar
lucrrilor

12.

Recepia final.

la

BENEFICIAR:
SC INTERMED UTILAJ SRL

terminarea

Din data

topometru

Metoda
de control

4
Msur.
i obs.

PVLA
Din data ..

BE

Msur.
i obs

PVLA
Din data ..

BE

Msur.
i obs

PVR

BEP

Din data ..
PVR
Din data ..

BEP

PROIECTANT
S.C.VIADUCT S.R.L

Msur.
i obs
Obs+ms

EXECUTANT

NOTA:
1. Executantul va anuna n scris ceilali factori interesai pentru participare cu
minim 10 zile naintea datei la care urmeaz a se face verificarea.
2. La recepia obiectului, un exemplar din prezentul program , se va anexa la
Cartea Construciei

31

32