Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROFESOR,
NEAGU MANUELA
SCOALA CU CLASELE I-VIII SMEENI
8 MAI 2009
CUPRINS:
INTRODUCERE:..3
PRINCIPIISI REGULI IN STUDIEREA UNOR PROBLEME DE NUMARARE..3
1.REGULA SUMEI; REGULA PRODUSULUI . APLICATII.................4
2.PARTEA INTREAGA A UNUI NUMAR IN PROBLEME DE NUMARARE..6
3. NUMARUL DIVIZORILOR UNUI NUMAR NATURAL................................7
4.SUMA DIVIZORILOR UNUI NUMAR NATURAL..8
5. PRINCIPIUL LUI DIRICHLET. .. .8
6. APLICATII. .9
7. PRINCIPIUL INCLUDERII SI EXCLUDERII............... . .12
8. PROBLEME DE NUMARARE CARE FOLOSESC INDICI DE NUMARARE.. ....13
9. PROBLEME DE NUMARARE CARE CARE FOLOSESC SIRURI.
14
BIBLIOGRAFIE
.15
REFERAT METODIC:
,,PROBLEME DE NUMARARE PENTRU ELEVII DIN GIMNAZIU
Profesor Neagu Manuela,
Scoala cu clasele I-VIII Smeeni
INTRODUCERE
Tema propusa : ,,Probleme de numarare constituie o extindere a programei
analitice obligatorii de matematica si parcurgerea ei este necesara pentru abordarea
unor probleme mai dificile.O categorie aparte de probleme, ignorata de manualele
unice din anii precedenti si prezentata sumar in actualele manuale alternative ,
problemele de numarare apar destul de des in ultimul timp ca subiecte de olimpiada,
concursuri. Acestea sunt probleme de aritmetica mai dificile in marea lor majoritate,
iar pentru rezolvarea lor elevul are nevoie de solide cunostinte teoretice pe baza carora
sa-si dezvolte capacitatile si deprinderile necesare.
Tema poate fi tratata pe parcursul mai multor ani de studiu (evident cu o
problematica corespunzatoare) asigurandu-se astfel continuitatea si coerenta
procesului de invatare. Trebuie precizat faptul ca matematica nu este un produs finit,
ci un proces intelectual in care, pe suportul unor cunostinte solide, primeaza initiativa
personala.
In selectarea continutului acestui material am tinut cont de tendintele actuale in
formularea subiectelor la concursurile si olimpiadele scolare.
Probleme de numarare intalnim in diverse situatii din viata cotidiana. In
matematica scolara sunt frecvente problemele de numarare ca de exemplu: numarul
divizorilor unui numar, numarul cifrelor unui numar, numarul termenilor unui sir,
numarul triunghiurilor sau numarul patrulaterelor dintr-o anumita configuratie si in
general, numararea elementelor unor multimi diverse.
Domeniul matematicii in care se studiaza astfel de probleme se numeste
combinatorica .
Voi prezenta in continuare cateva reguli si principii importante in studierea unor
probleme de numarare.
1.REGULA SUMEI
Daca un anumit obiect A poate fi ales in m moduri, iar un alt obiect poate fi ales in
n moduri, atunci alegerea lui ,,A sau B poate fi realizata in m+n moduri ( trebuie
avut in vedere ca nici o alegere a lui A sa nu coincida cu nici o alegere a luiB ).Daca
totusi exista astfel de coincidente ( in numar de k), atunci regula sumei de mai sus
da ,,m+n-k moduri de alegere a lui ,,A sau B .
3
REGULA PRODUSULUI.
Daca un obiect A se poate alege in,, m moduri si daca dupa fiecare astfel de
alegere, un obiect B se poate alege in ,,n moduri, atunci alegerea perechii (A , B ) in
acesta ordine poate fi realizata in ,,m n moduri.
Exemple:1) Sa se determine cate numere ( scrise in baza 10) de cate 4 cifre se pot
forma, folosind numai cifrele 0, 2, 4 si 6.
Solutie .Un astfel de numar este de forma abcd ; pentru cifra a avem 3 posibilitati
de alegere: 2, 4 si 6 iar pentru oricare din celelalte 3 cifre avem cate 4 posibilitati de
alegere. Folosind regula produsului, obtinem 3 4 4 4 = 192 de numere.
2) Un numar natural se numeste palindrom daca el coincide cu rasturnatul sau
(exemplu 525 sau 41714 ). Cate numere palindrom de 5 cifre exista?
Solutie .Evident, e suficient sa alegem primele 3 cifre (celelalte coincid cu a doua,
respectiv cu prima ). Alegerea se poate face in 9 moduri pentru prima cifra (fara 0 ),
apoi in cate 10 moduri pentru urmatoarele doua. Cu regula produsului obtinem 9
1010 = 900 numere.
3) Cate numere de 5 cifre au suma dintre prima si ultima cifra egala cu 5 ?
Solutie.Un astfel de numar este de forma abcde si din a+e = 5 deducem ca
perechea (a,e) poate fi una din perechile (1,4),(2,3),(4,1),(5,0); in rest, fiecare din
celelalte 3 cifre pot fi alese in cate 10 moduri. Folosind regula produsului, obtinem 4
10 numere.
4) Varfurile unui triunghi ABC neisoscel se coloreaza cu una dintre culorile rosu,
galben sau albastru.In cate moduri pot fi colorate varfurile triunghiului? Cate triunghiuri au exact doua varfuri colorate cu aceeasi culoare?
Solutie. Cu regula produsului se obtine 3 3 3 =3 =27 respectiv 18 .
5) Pe fiecare din laturile unui triunghi se considera cate trei puncte, diferite de
varfurile acestuia. Cate triunghiuri cu varfurile in cele 9 puncte exista?
Solutie.Cazul I. Fiecare din triunghiurile formate are exact cate un varf pe cate o
latura a celui initial; cu regula produsului obtinem 3 =27 astfel de triunghiuri.
Cazul II. Fiecare triunghi are 2 varfuri pe aceeasi latura a triunghiului initial;
aceste varfuri pot fi alese in 3 feluri iar al treilea varf in 6 moduri. Rezulta 3 6 =18
posibilitati pentru fiecare latura,deci 3 18 =54 posibilitati.In total sunt 27+54 =81
posibilitati.
6) Un patrat se imparte prin drepte paralele cu laturile sale in 16 patratele ( 4 linii,
4 coloane ). In cate moduri putem colora patratelele folosind culorile rosu, galben si
albastru?
Solutie.Cu regula produsului avem 3x3x3..3 = 3 16.
7) Daca A si B sunt multimi finite cu n elemente, respectiv m elemente, atunci
numarul functiilor f: A B este egal cu m n .
Solutie .Daca A= { a1,a 2 ,a 3 ,.an }si B= { b1,b2 ,b3 ...bm} ,atunci f :A B este
bine determinata daca stim care sunt valorile lui f(a 1 ),f(a2 ),.f(an) care se pot alege
conform regulii produsului dintre elementele lui B in numar de mmm=m n
moduri.
8) Se considera intr-un plan 5 puncte, oricare trei necoliniare.
a) Cate drepte determina aceste puncte?
b) Cate triunghiuri determina aceste puncte?
c) Daca avem n puncte (oricare trei necoliniare), cate drepte si cate triunghiuri determina?
Solutie.a) fie A1 ,A2 , A 3 ,A4 ,A5 punctele din ipoteza .Punctul A1 determina cu
celelalte 4 puncte un numar de 4 drepte. Din cele 5 puncte pleaca 4 5 =20
semidrepte.Fiecare dreapta a fost numarata de doua ori(de exemplu A1A2 si
A2A1 ).Atunci numarul dreptelor care trec prin cele cinci puncte este 20:2=10.
Generalizare. Daca avem n puncte ( n 3 ) si oricare trei sunt necoliniare atunci
ele determina n(n-1) /2 drepte.
b)-c) Pentru numarul de triunghiuri consideram cazul cand oricare trei puncte sunt
necoliniare. Fixam un varf Ai de exemplu, fapt ce poate fi realizat in n moduri. Fixam
al doilea varf Aj realizabil( dupa prima fixare) in n-1 moduri iar al treilea varf A k ,
realizabil in n-2 moduri. Rezulta n(n-1)(n-2) variante; dar fiecare triunghi Ai Aj Ak a
fost numarat de sase ori , atunci numarul de triunghiuri determinat este n(n-1)(n-2)/6.
9) Determinati numarul diagonalelor unui poligon convex cu n laturi (n 4 ).
Solutie. Din fiecare varf pleaca n-3 diagonale pentru ca un varf si cu doua varfuri
adiacente nu determina diagonale. Fiind n varfuri avem n(n-3) segmente. Dar fiecare
diagonala a fost numarata de doua ori, deci numarul diagonalelor este n(n-3)/2.
Altfel, daca avem n puncte distincte (oricare trei necoliniare), ele determina
5
m
n
2,. n
(forma canonica a lui a).Pentru a obtine numarul divizorilor lui a, formam tabelul :
p 10
p12
p13 p11
1 +1 termeni
p20
p2
p2 p2 2
2+ 1 termeni
..
pn0
pn1 pn2
pn n
n +1 termeni
Observam ca fiecare numar din tabel este un divizor pentru a ;linia i contine i + 1
termeni. Daca inmultim fiecare numar din prima linie cu fiecare numar din a doua
linie, obtinem (1 + 1)(2 + 1 ) divizori ai lui a. Inmultim apoi fiecare din aceste
numere cu fiecare numar din linia 3 si obtinem (1 + 1 )(2+ 1 )(3+ 1 ) divizori ai lui
a. Continuand rationamentul obtinem (1 + 1)( 2 +1)...(n + 1) numere care
sunt divizori ai lui a . In numarul acestor divizori este inclus si divizorul 1.Am obtinut
astfel urmatoarea
Teorema: Numarul divizorilor numarului a= p11 p22 .pnn este
(n)= ( 1 + 1 )( 2 + 1 ).( n + 1).
Pentru n numar natural, vom nota cu ( n )- numarul divizorilor naturali ai lui n.
Exemple. 1) Determinati numarul divizorilor lui 360.
Solutie.360= 23 32 5.Rezulta ( 3+1)(2+1)(1+1)=24 divizori.
2) Cati divizori in multimea numerelor naturale are numarul 210 59 +2 58.
Solutie.2Numarul dat se poate scrie 2 958 11.Rezulta (9+1)(8+1)(1+1)=180
divizori.
3) Determinati toate numerele de forma a= 2m 3 n, unde m si n sunt numere
naturale care au exact 8 divizori.
Solutie. ( m+ 1 )( n+ 1)=8 ;rezulta numerele 37 ,54, 24, 27.
4) Sa se determine toate numerele scrise in baza 10 care sunt divizibile cu 15 si au
14 divizori.
Solutie. 15|A=> A= 3x 5y pk1 pk2 ..; x,y 0. (A)=(x+1)(y+1)(k1 + 1)(k2 +1)
Cum x+1 1 si y +1 1 => x+1=2 si y+1 =7 sau x+1=7 si y+1=2. Deci x=1 si y=6
sau x=6 si y=1. Numerele care satisfac conditia problemei sunt A= 3 56 sau A=365.
4.SUMA DIVIZORILOR UNUI NUMAR NATURAL ((n)).
Sa calculam mai intai suma
S =1+x+x2 +.xn. Se stie ca S= ( x n+1 -1 )/ ( x 1 ) ;cu x1.
Scriem produsul de n sume avand termenii pe cele n linii din table si obtinem
(1+p1+p12+p11)(1+p2+p22+.+p2).(1+pn+pn2+pn)=
p 11+1 - 1
P1 - 1
p 22+1 -1
p2 1
pnn -1
pn -1
23 1
=42430 .
29 - 1
si d1 d 2 .d8 = 20014
Un numar natural se numeste perfect daca (n)= 2 n;exemplu : 6, 28, 496, 8128
tipul
urmator : ,,daca repartizam n+1 obiecte in n cutii atunci cel putin doua obiecte vor fi
in aceeasi cutie.Justificare :consideram cazul cel mai nefavorabil asezand in fiecare
cutie cate un obiect. Deci am folosit ,, n cutii si ,, n obiecte. Obiectul cu numarul
n+1 trebuie pus si el intr-o cutie oarecare dar in acea cutie exista deja un obiect.
Asadar avem o cutie cu doua obiecte. Nu este important care cutie contine cel putin
doua obiecte, nici cate obiecte sunt in acea cutie si nici cate astfel de cutii exista.
Important este ca exista cel putin o cutie cu cel putin doua obiecte.
In literatura matematica principiul lui Dirichlet este intalnit si sub denumirea
de ,,principiul cutiei, cu precizarea ca denumirea de ,,cutie desemneaza ,,grupe de
obiecte, stabilite dupa anumite, iar ,,obiectele desemneaza lucruri, numere, figure
geometrice, etc.Ceea ce caracterizeaza problemele in care se foloseste acest principiu,
este dificultatea de a le aborda pe cai cunoscute. In general principiul cutiei este un
principiu de numarare care in ultimul timp a capatat o mare popularitate fiind pus la
baza unui numar mare de probleme, unele chiar dificile.
Voi prezenta in continuare cateva probleme ale caror solutii se bazeaza pe
principiul de mai sus.
6.APLICATII LA PRINCIPIUL LUI DIRICHLET
1) Se considera 7 numere naturale. Demonstrati ca printre numerele date, cel
putin doua dau acelasi rest la impartirea cu 6.
Solutie. La impartirea cu 6 a unui numar natural se poate obtine unul din
resturile:0, 1, 2, 3, 4,sau 5. Consideram cutia ,,i formata din numerele care dau restul
,,i la impartirea cu 6.Rezulta astfel 6 cutii in care trebuie plasate 7 numere. Va exista
cel putin o cutie care contine doua sau mai multe numere care dau acelasi rest la
impartirea cu 6.
Generalizare. Fie n+1 numere. Sa se arate ca exista cel putin doua numere care
dau acelasi rest prin impartirea la n.
2) Sa se demonstreze ca printre orice sase numere intregi exista doua numere a
caror diferenta este divizibila prin 5.
Solutie. Conform exercitiului anterior, exista cel putin doua numere care dau
acelasi rest prin impartire cu 5, deci diferenta lor este divizibila cu 5.
Solutie. Unind doua cate doua mijloacele laturilor opuse in patratul dat, obtinem o
impartire a acestuia in patrate de arie 1/4.Oricum am plasa cele noua puncte,
intotdeauna trei se vor afla in interiorul sau pe laturile aceluiasi patrat. Fie A, B, C
cele trei puncte situate in patratul EFGH. Sa aratam ca aria (ABC ) <1/8.
11
dintre acestea sunt egale.Care este cel mai mare numar de numere egale cu
proprietatea ceruta?
Solutie.Daca toate numerele sunt distincte si cele mai mici posibile obtinem:
1+2+3+63=2016>2000 ,deci cel putin doua numere sunt egale. De exemplu
2+3+4++62+48=2000.
Daca toate numerele sunt egale, atunci: x+x+..+x=2000; 63x=2000 de unde x nu
este natural.Pot fi cel mult 62 numere egale, cu proprietatea ceruta ,de exemplu 1+1+
+1+1938=2000.
7.PRINCIPIUL INCLUDERII SI EXCLUDERII.
Fie A, B, C multimi finite . Cardinalul multimilor A U B, A U B U C este dat de
relatiile:
a) card(A U B) = card(A ) +card ( B)- card (A B)
b) card ( A U B U C) = card(A)+ card (B)+card ( C )- card ( A B)-card( AC)
-card( BC) +card ( ABC).( cazuri particulare ale formulei BooleSilvester).
12
13
22000 = 21000 + 2 x
Se determina x; 2 x= 22000- 21000 => x= 21999- 2999=> x = 2999( 21000- 1 ). Indicele de
numarare ia valori de la 0 la 2999( 21000- 1 ). Prin urmare sunt 21999- 2999+1 numere pare.
2) In cate regiuni impart planul n drepte concurente?
Solutie.Doua drepte concurente impart planul in 4 regiuni, 3 drepte concurente in
2 3= 6 regiuni; n drepte cocurente vor determina 2 n regiuni.
3) Un patrat perfect se termina cu 5. Demonstrati ca cifra sutelor este un numar
par.
Solutie.n= a1 a2..ak5 . Cum n este patrat perfect, rezulta ca n poate fi scris sub
forma: ( b1 b2br0+5)2= ( 10b + 5 )2= 100b(b+1) + 25, unde b=b1 b2 br.
n-25=100b(b+1)=> n-25 divizibil cu 200=> n-25= a1 a2 ak5 -25 divizibil cu 200 =>
ak=2 si ak-1 par.
4) Fie sirul de fractii:
Bibliografie
Revista Arhimede
Gazeta matematica
15
16