Folosirea apelor subterane de adâncime din Oltenia la irigații

o necesitate stringentă ce trebuie reglementată urgent

Popa Daniela1, Popescu Maria2, Șchiopu Cristina1, Cârlan Constantin2

In cadrul sedintei de lucru din data de 24.07.2013 organizata de Administratia Nationala

"Apele Romane", la care au participat sefii compartimentelor de reglementare de la toate
Administratiile bazinale de Apa din tara, printre altele, s-a luat si hotararea ca "irigatiile
pentru fermele agricole se vor face doar din panza freatica....", masura ce contravine
prevederilor Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare. Aceasta, la
art. 10, alin. 4 mentioneaza: "Apele subterane, corespunzatoare calitativ, sunt destinate in
primul rand pentru alimentarea cu apa a populatiei si animalelor, precum si pentru
asigurarea igienei si sanatatii populatiei. Aceste ape pot fi utilizate si in alte scopuri, numai
in baza autorizatiei de gospodarirea apelor."
In mod firesc, se naste intrebarea ce facem in cazul cand apele subterane de adancime nu sunt
corespunzatoare calitativ? Le putem folosi in agricultura la irigarea culturilor ori nu? In
spiritul Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare noi consideram ca
da!
In lucrarea de fata, vom incerca sa prezentam caracteristicile hidrogeologice si hidrochimice
ale corpului de ape subterane de adancime pliocen, codificat de A.N. "Apele Romane" - RO JI
07, care este principalul rezervor de ape subterane de adancime din Oltenia si care, in urma
hotararii din sedinta de lucru a A.N. "Apele Romane", nu poate fi folosit la irigarea terenurilor
agricole intr-o zona a tarii in care culturile plantelor sufera enorm de lipsa apei.

Extinderea corpului de ape subterane de adancime pliocen in Oltenia

1
University of Craiova, Horticulture Faculty, A.I.Cuza Street, No. 13, Craiova,
2
S.C.TAMTAM ADVERTISING S.R.L.Bucuresti, Splaiul Independentei, nr.2J
Corpul de ape subterane de adancime din formatiunile pliocene - cod ROJI07 este constituit
din mai multe complexe acvifere, care contin strate acvifere cu legaturi hidraulice directe, ce
determina parametri hidrogeologici asemanatori.

Sectiune geologica schematica prin Oltenia intre Targu Jiu si Dunare (1 - 1')

1.Complexul acvifer romanian

In cuprinsul Olteniei, Romanianul are o raspandire neuniforma. Limita maxima a extensiunii

sudice a depozitelor romaniene sub formatiuni mai noi, trece prin localitatile Oprisoru,
Perisoru, Intorsura, Sud Ceratu, Horezu Poenari, Sadova, Est Bechet, Dabuleni, Grojdibod,
Corabia, Segarcea Vale. In restul perimetrului depozitele romaniene lipsesc, probabil
indepartate de eroziunea avansata a vaii Dunarii.

Sectiune geologica prin Campia Olteniei intre Cetate si Rojistea (2 - 2')

Caracterul predominant argilos al depozitelor romaniene, in care apar 3-5 intercalatii de

nisipuri cu grosimi de 1-5m, mai rar 10-15m, conduce la aparitia de strate acvifere cu
extindere diferita, in care variatiile laterale de facies sunt frecvente. Stratele acvifere din acest
complex sunt constituite in general din nisipuri, existand o mare varietate in granulometria
acestora, de la fine la grosiere cu intercalatii de pietrisuri. Se observa o ingrosare accentuata a
grosimii stratelor acvifere in zonele depresionare, spre deosebire de zonele mai ridicate.

Coperisul stratelor acvifere este constituit din argile compacte apartinand Romanianului. In
zona Isalnita coperisul impermeabil lipseste, nisipurile cuaternare fiind in legatura hidraulica
directa cu stratul acvifer romanian. Culcusul stratelor acvifere este constituit dintr-o alternanta
de argile marnoase cu intercalatii de carbune.

Alimentarea stratelor acvifere din complexul romanian se realizeaza prin infiltrarea

precipitatiilor in zonele in care formatiunile romaniene afloreaza si din apele de suprafata si
orizontul freatic in zonele in care exista legatura hidraulica intre acesta si acviferul romanian.

Directia generala de curgere a apelor subterane din complexul acvifer romanian este NV-SE
in directia liniei de scufundare a depozitelor romaniene.

Nivelul piezometric al stratelor acvifere din acest complex este puternic ascensional,
stabilizat la adancimi reduse, functie de morfologia terenului si artezian (in zonele de lunca a
Jiului, Oltului si Motrului), ajungand la +15,50 m in zona Isalnita.

In Piemontul Getic debitele obtinute in urma pomparilor experimentale indica valori extrem
de variabile cuprinse intre 0,1 - 60,0 l/s. Aceasta mare variabilitate a debitelor obtinute se
datoreaza atat constitutiei extrem de diferite a stratelor acvifere, cat si faptului ca unele strate
se gasesc deasupra bazei de eroziune si sunt drenate de vai. Debite mari au fost obtinute la
forajele de la Spitalul Strehaia, cu nivelul piezometric artezian stabilizat la +8 m, care are
debitul la curgere libera 12 l/s; Statia CFR Strehaia, cu nivelul piezometric artezian stabilizat
la +0,8m si debitul la curgere libera de 8 l/s.

Din punct de vedere chimic apele cantonate in stratele acvifere din Romanian nu indeplinesc
conditiile de potabilitate admisibile. Valoarea mineralizatiei este sub 1000mg/l, dar
compozitia chimica a apelor arata depasiri mari la indicatorul NH4+ cum ar fi: F Sere Isalnita-
16,4mg/l; F1 Pod C.F.Isalnita-38,9mg/l; F SCPP Craiova-17,7mg/l; F Balta Verde-11,8mg/l;
F10 Breasta-5,9mg/l, limita admisa de Legea apei potabile nr. 458/2002 cu modificarile si
completarile ulterioare fiind 0,5mg/l.

Prezentam mai jos principalii indicatori de calitate a apei din cateva foraje arteziene
din perimetrul Olteniei:

Indicatorii de calitate a apei

nr mg/l
Denumire foraj
cr Sub. Rez.
ph Dtot HCO3- Ca2+ Fe2+ Mn2+ NH4+ NO3- NO2- SO4- Cl-
org. fix
1 Isalnita pod C.F. 7,8 2,4 25,5 512,4 158,4 0,31 0,07 38,9 18,8 0,079 228,9 53,1 774
2 Balta Verde 7,7 8,8 24,6 488 152 0,37 0,07 11,8 74,6 0,15 127,6 16,0 678
3 F10 Breasta 7,6 2,4 21,7 - 139,2 - - 5,9 13,3 0,05 - 14,2 545
4 H11Saulesti 7,6 8,5 21,1 408 115 0,3 - 0,3 5,6 0,1 54 28 580
5 H12Hurezani 7,1 8,1 14,9 282 77 0,2 - 0,4 4,6 0,1 162 35 405
6 H15P1Stoina 6,8 - 5,0 439,2 24,0 0,2 abs. 4,0 2,0 abs. 7,7 4,2 414,4
 7 H16Danciulesti 7,4 9,0 14,9 256 69 0,3 - 0,4 5,5 0,01 220 60 540
8 H3Goiesti 7,7 5,8 16,2 341 83 0,3 - 0,4 3,8 0,02 183 32 446
9 H5Mihaita 6,5 - 14,2 475,9 43,3 4,0 - 25,0 abs. abs. urme 56,7 491,4
10 H6Mihaita 8,0 - 7,5 658,9 14,4 1,0 - 5,0 urme abs. 9,6 42,6 643
11 73H2Mihaita 6,6 - 9,5 561,3 24,8 0,1 - 16,0 abs. abs. 3,8 10,6 505,5

Importanta economica a acviferului romanian este deosebita in special in zonele luncilor

unde, din anumite cauze, nu poate fi folosit stratul freatic pentru alimentari cu apa, daca se
rezolva, prin statii de tratare, problema excesului de amoniu. In prezent mai multe surse de
ape subterane capteaza acest acvifer cum ar fi: S.C. Acasalterm Turceni, Termocentrala
Turceni, captarea Tantareni a Schelei de Petrol Turburea, S.C. Aquaterm Filiasi, captarea
Bradesti a S.C. Petromservice Craiova, captarea Mihaita a S.C. Petromservice Craiova, S.C.
Olpo Podari s.a.

2.Complexul acvifer dacian

Formatiunile daciene, in cuprinsul Campiei Olteniei, au o larga raspandire, fiind

intalnite din valea Drincei pana in valea Oltului. Ele lipsesc in sectorul Dunare-Drincea si in
lunca Dunarii din sectorul Jiu–Olt. In sectorul situat la sud de aliniamentrul Plenita, Giubega,
Cerat, Horezu Poenari, Bechet, depozitele daciene se gasesc imediat sub depozitele aluvionare
ale teraselor si luncilor Dunarii si Jiului. In rest ele sunt acoperite de formatiuni romaniene.

Sectiune hidrogeologica prin Campia Bailesti intre Plenita si Desa (3 - 3')

Se constata o crestere continua a grosimii depozitelor daciene de la vest la est si de la sud la

nord. Complexul acvifer dacian este constituit, la partea sa inferioara din nisipuri medii cu
frecvente concretiuni grezoase, care trec, spre partea superioara, la nisipuri fine cu intercalatii
argiloase. Cresterii in grosime a Dacianului, de la sud la nord, ii corespunde o inmultire
accentuata a nivelelor pelitice reprezentate printr-o succesiune de marne si argile, cu
intercalatii de nisipuri si nivele carbunoase. In zona Craiova depozitele daciene depasesc
150,0m grosime.

Sectiune geologica prin Campia Romanati intre Bals si Dabuleni (4 - 4')

Stratele acvifere din complexul dacian au grosimi insemnate, ajungand la peste 70m in
sectorul Drincea-Desnatui. In celelalte zone ele formeaza o alternanta continua de strate
permeabile si strate impermeabile care comunica intre ele.

Culcusul acviferului dacian este constituit din marne si argile pontiene. In sectorul confluentei
Jiului cu Dunarea nisipurile daciene repauzeaza peste un banc de nisipuri fine argiloase de
varsta pontiana. De asemenea, in extremitatea sudestica a Olteniei depozitele daciene stau
transgresiv peste marne sarmatiene. Coperisul complexului acvifer dacian, acolo unde se
gasesc depozite romaniene, este constituit din argile si marne. In rest, complexul acvifer
dacian este in legatura hidraulica directa cu orizontul freatic (sectorul Drincea–Desnatui).

Sectiune geologica prin sudul Campiei Olteniei intre vaile Jiu si Olt (5 - 5')

In perimetrul Piemontului Getic acviferul dacian se intalneste la adancimi reduse in jumatatea

vestica a perimetrului, adancimi ce cresc treptat spre est. Litologic, se caracterizeaza prin
existenta in baza a unor nisipuri cu rare elemente de pietrisuri, spre partea superioara stratele
acvifere avand o granulometrie mai fina (nisipuri si nisipuri fine), fiind separate de orizonturi
impermeabile argiloase. Se constata o dezvoltare aproximativ uniforma a orizontului inferior,
slab inclinat spre est (10°), spre deosebire de orizontul superior in care stratele acvifere apar
in alternanta cu stratele impermeabile argiloase sau cu carbuni.

Grosimea stratelor acvifere este insemnata atingand valori de peste 50m (perimetrul Jiu-
Motru). Spre est orizontul inferior este separat in mai multe strate prin aparitia unor
intercalatii argiloase.
 Sectiune hidrogeologica prin captarea de ape subterane Targu Carbunesti (6 - 6')

Culcusul complexului dacian este format din marne si argile pontiene sau din marne si
nisipuri meotiene. Coperisul acviferului este format din argile romaniene; in zonele in care
Romanianul lipseste aluviunile luncilor stau direct peste depozitele daciene. Aceasta situatie
se intalneste in nordul si vestul perimetrului, unde depozitele luncilor Motrului superior,
Husnitei si Cosustei repauzeaza peste depozitele daciene.

Sectiune hidrogeologica prin Piemontul Motrului intre Vagiulesti si Turceni (7 - 7')

In Campia Olteniei stratele acvifere din complexul dacian se alimenteaza cu apa din orizontul
freatic, acolo unde exista legatura hidraulica directa intre acestea, si din apele de suprafata ale
Dunarii, Jiului si Oltului unde formeaza talvegul acestor cursuri de apa.

Directia de curgere a curentului subteran din complexul dacian este spre zonele de afundare
ale depozitelor daciene ale culoarului craiovean. Tot in aceasta directie creste si presiunea de
strat, apele devenind arteziene. Nivelul piezometric al apelor subterane cantonate in acviferul
dacian este puternic ascensional si artezian. La curgere libera s-au obtinut debite de 3-7 l/s.

In urma pomparilor experimentale s-au obtinut debite variind intre limite extrem de largi: 1,76
l/s pentru S-43,0m (orizontul inferior din forajul de la Isalnita) si peste 20 l/s pentru S - 4,0m
(forajul de la Bailesti).

In Piemontul Getic alimentarea stratelor acvifere din cadrul complexului acvifer dacian se
realizeaza prin infiltrarea precipitatiilor in zonele in care acestea afloreaza si din orizonturile
acvifere superioare in zonele in care exista legatura hidraulica directa intre acestea si
complexul dacian.

Directia generala de curgere a apelor subterane din Dacian urmareste inclinarea stratelor.

Apele subterane din complexul dacian prezinta niveluri piezometrice puternic ascensionale si
arteziene. Toate forajele hidrogeologice sapate in principalele vai au confirmat caracterul
ascensional si artezian al apelor din Dacian. Debitele obtinute la pomparile experimentale au
valori ridicate, ajungandu-se la valori de cca. 100 l/s. Aceasta se datoreste atat granulometriei
mai grosiere a stratelor de nisipuri, cat si presiunii de strat ridicate.

Din punct de vedere hidrochimic apele subterane cantonate in complexul acvifer dacian
indeplinesc conditiile de potabilitate admisibile in zona Motru-Rovinari-Targu Carbunesti,
fiind ape bicarbonatate cu mineralizatia totala pana la 800mg/l si duritatea totala sub 30 grade
germane, fiind folosite la alimentarea cu apa a oraselor respective. In sud, in subsolul Campiei
Olteniei, apele din acest complex acvifer au depasiri mari la indicatorul NH4+, cum ar fi la: F
Sere Isalnita-20,9mg/l; F Mihaita-Predesti-35mg/l.

Prezentam mai jos principalii indicatori de calitate a apei din cateva foraje din
perimetrul Olteniei care capteaza complexul acvifer dacian:

Indicatorii de calitate a apei

nr mg/l
Denumire foraj
cr Sub. Rez.
ph Dtot HCO3- Ca2+ Fe2+ Mn2+ NH4+ NO3- NO2- SO4- Cl-
org fix
1 Sere Isalnita 7,8 5,2 21,3 414,8 132,8 - - 20,9 22,9 0,13 174,7 17,7 582
2 Geasol Cernele 7,8 5,2 22,8 451,4 144 0,28 0,05 13,7 42,6 0,07 146,4 17,8 597
3 FA1 Strehaia 7,4 2,8 12,7 225,7 76,8 0,17 0,1 4,3 14,9 0,03 108,9 21,3 365
4 FA1Butoiesti 7,3 3,3 23,7 469,7 148,8 0,44 0,09 5,8 13,6 0,02 147,4 24,9 605
5 H3Plopsoru 7,8 4,6 15,3 317 41,6 9,8 - 0,3 31,5 0,03 86,4 39,0 518
6 H6Glogova 7,2 2,9 16,4 298 56 10,3 - 0,3 30,6 0,02 137,2 17,7 536
7 H8Ticleni 7,4 7,9 14,3 286 62,4 8,8 - 3,6 19,2 0,02 91,6 14,1 450
8 H10Vagiulesti 8,7 4,0 18,9 329 77,0 0,5 - 0,8 5,2 0,05 276 21,0 304
 9 H13Turceni 7,5 5,1 11,8 291 49,0 03 - 0,4 3,2 0 178 11,0 251
10 H14Talvesti 7,7 3,2 12,7 256 54,0 0,3 - 1,2 4,2 0 186 11,0 297
11 H1Filiasi 7,2 5,2 16,9 439 112 0,5 - 0,8 6,5 0,02 157 11,0 478
12 H2 P1 Argetoaia 6,0 5,2 31,9 573,5 156,3 urme abs. abs. urme abs. 71,6 49,6 653,3
13 H4Bulzesti 6,5 - 3,4 488 24,0 0,1 abs. 2,0 abs. abs. 19,2 14,2 527,7
14 H14Bistret 7,1 13,6 12,7 232 65,6 8,2 - 0,3 33,6 0,03 139,1 109,9 648
15 H15Urzicuta 7,6 6,2 21,3 414 49,6 11,2 - 18,7 40,2 0,03 153 124,1 890
16 H16Macesu de J 7,6 4,9 26,3 536 110,7 9,2 - 0,4 16,3 0,01 155 63,8 850
17 H3Mihaita 6,7 - 19,7 780,9 39,3 1,0 - 35,0 abs. abs. urme 14,2 662,2
18 73H1Mihaita 6,8 - 12,9 500,2 45,6 0,2 - 15,0 60,0 0,1 192,0 21,2 845,1
19 73H4Mihaita 6,8 - 9,3 292,8 38,5 2,5 - abs. 30,0 abs. urme 63,8 409,8
20 327H4Mihaita 6,5 - 11,4 256,2 44,9 1,0 - abs. - abs. urme 92,2 403,1

Importanta economica a acestui complex este cu totul deosebita datorita atat capacitatii mari
de inmagazinare a apei cat si presiunii de strat ridicate. In prezent mai multe surse de ape
subterane capteaza acest acvifer cum ar fi cele de la: S.C. Rovego Rovinari, Serviciul Public
Targu Carbunesti, captarea Socu a S.C. Petromservice Ticleni, S.C. U.A.T.A.A. Motru. In
cazul extinderii captarilor mai importante pentru alimentarea cu apa a diferitelor centre
populate trebuie sa se tina seama de rezervele de ape subterane daciene care pot rezolva
aceasta problema. Conditia care trebuie rezolvata este eliminarea excesului de amoniu din
aceste ape.

3.Complexul acvifer Pontian

Date hidrogeologice privind stratele acvifere din depozitele pontiene sunt sumare si
neconcludente pentru o caracterizare a complexului acvifer pontian. Formatiunile pontiene se
intalnesc in subsolul Campiei Olteniei pe tot cuprinsul sau, la adancimi ce variaza foarte mult
in special de la vest la est, afundandu-se mult in zona culoarului craiovean, si de la sud la
nord. In vest, in sectorul Dunare-Drincea formatiunile pontiene afloreaza, pentru a se afunda
mult in sectorul Drincea-Jiu (la Rast limita Dacian/ Pontian este la -140 m), si apar din nou la
zi in zona de confluenta a Jiului cu Dunarea. In sectorul Jiu-Olt limita extensiunii spre sud a
Pontianului se urmareste dupa o linie ce trece pe la Zaval, Dabuleni, Grojdibod, Studina,
Cilieni.

Grosimea depozitelor pontiene variaza foarte mult, de la 0-10m in zona Zavalu-Celaru-

Teascu, Bals, Slatina, la 100-300m in zona Murta-Rojiste si peste 700m in zona Craiova. Ele
sunt alcatuite predominant dintr-o alternanta de marne si argile, care la partea superioara
suporta un banc de nisipuri. Pontianul nisipos a fost identificat in vestul sectorului Dunare-
Drincea, in zona de confluenta a Jiului cu Dunarea, precum si in zona Grojdibod. Se constata
ca, acolo unde Pontianul se gaseste la adancimi relativ mici, este constituit din nisipuri.

Stratele acvifere din complexul pontian sunt constituite, in principal, din nisipuri fine, a caror
grosime variaza de la o zona la alta.

Calitativ, apele subterane din complexul acvifer pontian se prezinta astfel: in zona confluentei
Jiului cu Dunarea, la Gighera, sunt mentionate in Pontian doua orizonturi mineralizate (75-
78m; 109-118m), din care s-au obtinut ape sulfuroase, iodurate, bromurate, clorosodice, cu
concentratii de 8914mg/l reziduu fix si 130mg/l H2S. De asemenea, se mentioneaza ca apele
subterane din orizontul inferior interceptat in forajul FA1 Tamburesti sunt ape nepotabile,
hiperclorurate cu mineralizatie totala de 4488mg/l.

Sectiune hidrogeologica prin zacamantul de ape mineralizate Gighera (8 - 8')

In anul 1998 a fost sapat in Campia Olteniei forajul hidrogeologic de cercetare H66 Patulele,
judetul Mehedinti cu adancimea de 240m. Filtrele s-au pozat intre 158-235m, stratele acvifere
fiind constituite din nisipuri.

Nivelul piezometric al apelor subterane este puternic ascensional, situat la adancimea de

12,1m. Nivelul hidrodinamic s-a stabilizat la adancimea de 48,5 m rezultand o denivelare de
36,4 m si obtinandu-se un debit de 5,5 l/s.

Apele subterane captate sunt sarate, in conformitate cu cele din alte foraje hidrogeologice
sapate in Pontian.

Importanta economica a complexului acvifer pontian este locala; in zonele in care sunt situate
la adancimi reduse, datorita mineralizatiei lor, acestea ar putea fi valorificate ca ape curative,
cum ar fi la Gighera (jud. Dolj) si Patulele (jud. Mehedinti).
4.Aprecierea globala asupra calitatii apelor din corpul de ape subterane pliocen

Apele subterane din formatiunile romaniene au mineralizatia totala sub 1000mg/l, dar au ionul
NH4+ cu valori ce depasesc limitele Legii apei potabile nr. 458/2002 cu modificarile si
completarile ulterioare, cum ar fi in zona Craiova, unde NH4+ are valori peste limita admisa,
ajungand la 38,9 mg/l, apele fiind nepotabile. În perimetrul Motru-Jiu apar si ape subterane
sulfatate.

Apele subterane din formatiunile daciene au mineralizatia totala sub 800mg/l, in care apar
uneori valori mari ale ionului NH4+, fapt pus pe seama prezentei sau absentei stratelor de
lignit in complexul dacian. Ingrijoratoare e prezenta ionilor de Fe2+, cu valori deosebit de
mari in unele foraje, atat din piemont cat si din campie, cum ar fi: H 3Plopsoru-9,8mg/l;
H6Glogova-10,3mg/l; H14Bistret-8,2mg/l; H15Urzicuta-11,2mg/l; H16Macesu de Jos-9,2mg/l;
H17Valea Stanciului-7,5mg/l, limita admisibila fiind de 0,2 mg/l. Valorile ridicate ale ionilor
Fe2+ si SO42- au fost puse pe seama prezentei sau absentei stratelor de lignit in care apar
frecvent sulfuri, mai ales sub forma de pirita, prin spalarea carora apele subterane se
imbogatesc in acesti ioni.

Prezenta in apele subterane din Pliocenul superior a ionilor de NH4+, uneori cu valori deosebit
de mari, s-ar putea datora conditiilor primare din bazinul pliocen de formare a depozitelor de
nisipuri ale acviferului. Astfel, in situatia unei adancimi reduse a apelor bazinului de
sedimentare, materia organica provenita din flora si fauna ce se dezvolta aici, in conditiile
anoxice datorate acoperii de sedimente, a suferit un proces de carbonizare, ale caror produse
finale sunt lignitii din Oltenia si subordonat valorile moderate ale ionului NH4+. Adancimea
mai mare a apei, in conditiile unui mediu oxic, a favorizat procesul de putrefactie a
microflorei, dar in special al faunei de aici, al carui produs final este ionul NH4+.

Cum bazinul de sedimentare dacic a suferit in timpul Pliocenului numeroase miscari de

basculare pe verticala, este posibil ca sursa ionilor in exces, care determina nepotabilitatea
apelor subterane, sa aiba aceasta explicatie, iar prezenta acestora sa fie ,,in situ'' nu urmare a
vreunei influente antropice.

Ceilalti indicatori de calitate a apei sunt in limitele admisibile ale apei potabile, exceptand in
unele zone ionii de Fe2+ si Mn2+.

Apele subterane din formatiunile pontiene sunt in majoritatea cazurilor mineralizate, cu valori
ridicate ale ionilor de Na+ si Cl-, de tip zacamant, care le fac nepotabile, dar care pot fi
valorificate ca ape terapeutice. Mineralizatia apei, din zonele mentionate, s-ar putea datora
mineralizarii primare a stratelor de nisipuri pontiene, care stau fie peste Meotianul in facies
salmastru cu Dosinii (FA1 Tamburesti) sau peste formatiunile sarmatiene marnoase. S-ar parea
ca salinitatea mai ridicata a apelor sarmatiene si meotiene se mentine si in Pontian si deci
apele subterane de aceasta varsta sa capete mineralizatia ridicata.

5.Folosirea apelor subterane de adancime din Oltenia

Corpul de ape subterane pliocen inmagazineaza importante rezerve de ape, care ar putea fi o
solutie in alimentarea cu apa a localitatilor si obiectivelor economice din zona, dar care
necesita tratari pentru incadrarea in limitele impuse de Legea apei potabile nr. 458/2002
modificata prin Legea nr. 311/2004.

Pentru executarea captarilor de ape subterane din acest corp de ape este imperios necesara
intocmirea studiilor hidrogeologice si hidrochimice, care sa prezinte situatia reala a zonei
respective, cu referire speciala la ionii NH4+, Fe2+ si Mn2+, astfel incat proiectantii captarilor
sa prevada sau nu statii de tratare a apei captate in vederea potabilizarii.

Prin legislatia apelor in vigoare, tuturor surselor de alimentare cu apa in scop potabil trebuie
sa li se determine perimetrele de protectie sanitara si hidrogeologica, care vor fi declarate
zone protejate, si in interiorul acestora nu se permite executarea altor surse (foraje
hidrogeologice) de alimentare cu ape subterane de adancime (H.G. nr. 930/2005).

Dupa executarea captarilor de ape subterane pentru alimentarea cu apa a localitatilor si

stabilirea, prin studiile hidrogeologice adecvate, perimetrelor de protectie hidrogeologica a
acestora, se pot executa in afara acestor perimetre foraje hidrogeologice de adancime care sa
capteze apele subterane din corpul apelor subterane pliocen pentru a fi folosite la irigarea
culturilor agricole sau a altor obiective economice. Valorile ridicate ale ionului NH4+ fac ca
aceste ape sa fie deosebit de utile folosirii lor in stare naturala la irigarea culturilor agricole,
aducand un aport insemnat de nutrienti necesari plantelor fara cheltuieli suplimentare.

In afara perimetrului de protectie hidrogeologica nu vedem de ce nu s-ar putea folosi apele

subterane de adancime pliocene la alimentarea cu apa a sistemelor locale de irigatii, deoarece
resursa de ape subterane de adancime este regenerabila, nu epuizabila ca in cazul altor
substante minerale utile, astfel incat cantitatea de apa prelevata prin sursele de ape subterane
este inlocuita cu alta cantitate de apa din cadrul circuitului natural al apei.

Trebuie sa tinem cont ca in perioadele secetoase, atat de frecvente in Oltenia, cand apele de
suprafata au debite extrem de mici si apele freatice au nivelurile minime si, implicit, debitele
exploatabile mici; in acelasi timp tocmai atunci culturile agricole au nevoia cea mai mare de
apa!

Aceasta apa poate fi furnizata de corpul apelor subterane de adancime pliocen din Oltenia, ce
contine o mare rezerva de ape subterane care nu este influentata direct de variatiile climatice
excesive si, pe deasupra, mai au si ionul NH4+ in exces, ce le face necorespunzatoare
calitativ pentru alimentarea cu apa a populatiei, dar excelente pentru irigatii.

In acelasi timp, consideram ca se impune urgent o analiza temeinica a rezolvarii situatiei

forajelor hidrogeologice arteziene din Oltenia, care in prezent curg liber si prin care se pierde
o mare cantitate de apa din corpul de ape subterane pliocen, totodata pierzandu-se si din
presiunea de strat din acviferul de adancime, cu influente semnificative asupra forajelor
hidrogeologice in exploatare.

Bibliografie

1.Bandrabur, T., Geologia campiei dunarene dintre Jiu si Olt, An.,Inst., Geol., seria J, nr., 9,
Bucuresti, 1971
2.Bucur, A., Elemente de chimia apei, Edit., *H*G*A*, Bucuresti, 1999

3.Carlan, C., Apele subterane de adancime din sectorul central al Campiei Olteniei, Rev.,
Hidrotehnica, nr., 27, Bucuresti, 1982

4.Carlan, C., Aspecte ale excesului de umiditate in judetul Dolj, Buletinul, C.N.A., nr.4,
Bucuresti, 1982

5.Carlan, C., Chiciudeanu, O., Leu, I., Pleniceanu, V., Studiu privind cresterea continutului in
substante minerale din Campia Olteniei (interfluviul Jiu-Olt) ca efect al introducerii irigatiilor
si aplicarii ingrasamintelor chimice in sistemul Sadova-Corabia, Arhiva, OGA, Dolj, Craiova,
1982

6.Carlan, C., Popescu, Maria, Poluarea acviferelor cu nivel liber din Campia Olteniei cu
nitrati si alti compusi ai azotului, Rev., AHR, Hidrogeologia, vol., 9, nr. 1, Bucuresti, 2009

7.Cineti, A., Resursele de ape subterane ale Romaniei, Edit., Tehnica, Bucuresti, 1990

8.Constantinescu, G., P., Captarile de ape subterane din Romania, Edit., Tehnica, Bucuresti,
1980

9.Cotet, P., Campia Olteniei, Edit., Didactica si Ped., Bucuresti, 1957

10.Enache, C., Geologia si hidrogeologia regiunii dintre Motru si Jiu cu privire speciala
asupra zacamantului de carbune, rezumat teza doctorat, Universitatea Bucuresti, 1976

11.Enache, C., Geologia Olteniei, Edit., Universitaria, Craiova, 2008

12.Enciu, P., Pliocenul si cuaternarul din vestul bazinului dacic, Edit., Academiei, Bucuresti,
1978

13.Ghenea, C.,Mihaila, N., Ghenea Ana, Cercetari geologice intre valea Topolnitei si valea
Desnatui, St. de geol. Cuaternarului, Seria E, nr., 6, Bucuresti, 1963

14.Liteanu, E., Despre limita Cuaternar-Tertiar in Depresiunea Valaha, St. tehn. ec., seria E,
nr. 5, Bucuresti, 1961

15.Marinescu, F., Stratigrafia neogenului superior din sectorul vestic al bazinului dacic, Edit.,
Academiei, Bucuresti, 1978

16.Petrescu, I. si altii, Geologia zacamintelor de carbuni, Edit., Tehnica, Bucuresti, 1986

17.Tomescu, G., C., Resursele de ape subterane potabile si efectele poluarii in Romania,
Masuri non-structurale in gospodarirea apelor, Edit., *H*G*A*, Bucuresti, 1997.

18.Varduca, A., Hidrochimie si poluarea chimica a apelor, Edit., *H*G*A*, Bucuresti, 1997

19.*** Atlasul litofacial al Romaniei, VI, Neogen, Institutul Geologic, Bucuresti, 1969

20.*** Geografia Romaniei, vol. IV, V, Edit., Academiei, Romane, Bucuresti, 2005
21.*** Harta geologica a Romaniei, sc.1:200000, foile Baia de Arama, Turnu Severin, Targu
Jiu, Plenita, Craiova, Slatina, Calafat-Bechet

22.*** Harta hidrogeologica a Romaniei, sc.1:100000, foile Tr.Severin, Cujmir, Plenita,

Calafat, Craiova, Bechet, Caracal, Corabia