NaCl - surse și importanța

practică
Elev: Lazăr Vlad
Clasa a IX-a B
Beneficii pentru sănătate

 Unul dintre cele mai importante roluri ale clorurii de sodiu in organismul
uman se refera la mentinerea echilibrului fluidelor. Osmoza reprezinta
deplasarea apei prin membranele permeabile catre zonele cu concentratii
mari de sare sau alte particule solubile. In tot acest timp, sodiul si clorura
din sange ajuta organismul sa nu piarda prea multa apa.
 Clorura de sodiu nu este numai un condiment de baza in alimentatia de zi
cu zi a oamenilor din intreaga lume, ci si un conservant excelent. Astfel,
clorura de sodiu este folosita in cantitati semnificative in industria
conservelor. De asemenea, clorura de sodiu mai este utilizata si in
industria chimica sau chiar si in tabacarie.
 Potrivit specialistilor, consumul zilnic de clorura de sodiu (sare de
bucatarie) recomandat este de aproximativ 5 grame. Asimilarea in
organism a unei cantitati prea mari de clorura de sodiu poate provoca in
timp probleme serioase de sanatate, incepand de la cresterea presiunii
arteriale si pana la anumite disfunctii cardiovasculare, infarct, osteoporoza
sau chiar si cancer stomacal. In urma cu mai bine de zece ani, in anul
2010, 15% din decesele cauzate de infarct au fost colerate cu consumul
excesiv de sare.
 Sodiul are o capacitate importanta de a retine apa in corp, fiind de
asemenea esential pentru buna functionare a sistemului nervos central si a
inimii. Alaturi de potasiu, sodiul asigura diferenta de potential
transmembranar din organism. Totodata, sodiul asigura volumul si
calitatea mediului intern, un singur atom de Na+ fiind capabil sa retina
intre 8 si 12 molecule de apa. Nu in ultimul rand, despre sodiu mai putem
spune ca mentine permeabilitatea normala a membranelor celulare.
Alte functii

 Sodiul este foarte important in stabilirea si mentinerea unei

incarcaturi electrice diferentiate de-a lungul membranei fiecarei
celule. Fiecare celula este incarcata negativ din interior si exista mai
mult sodiu in exteriorul celulei decat in interiorul ei, iar particulele
de sodiu sunt incarcate pozitiv. Acest lucru se numeste “potentialul
de repaus al membranei celulare” si permite celulelor sa comunice
intre ele. Celulele nervoase si cele musculare depind de potentialul
de repaus al membranei pentru a functiona. In lipsa acestuia,
celulele nervoase nu ar putea transmite semnalele, iar celulele
musculare nu s-ar putea contracta.
Conservarea prin sărare a alimentelor

 Sărarea reprezintă una din cele mai vechi metode de conservare cunoscută şi
practicată de oameni. Această metodă continuă să se folosească şi astăzi pe scară
mare în industria peştelui şi cărnii; pe o scară mai redusă în cazul legumelor.
Sărarea legumelor, cunoscută uneori şi sub denumirea de „suprasărare”, foloseşte
cantităţi care pot ajunge la 30% NaCl. În aceste condiţii, prin mărirea presiunii
osmotice a substratului, are loc plasmoliza sau parţiala deshidratare a celulelor,
astfel încât dezvoltarea microorganismelor responsabile ale alterării este
stingherită sau chiar complet frânată (haloosmoanabioză).
 Conservarea prin sărare se poate aplica la următoarele legume: ţelină, carote,
anghinare, conopidă, varză de Bruxeles, fasole verde, ceapă, praz, tomate etc..
Aceste legume pot fi consumate fie ca atare, fie după prealabilă desărare. În alte
ţări suprasărarea se aplică ardeilor şi sparanghelului pe o scară relativ mare pentru
o păstrare tranzitorie, înainte de a fi prelucraţi în diverse sortimente de conservare
sterilizate.
Tăbăcărie

 Sarea este cea mai răspândită soluție pentru perioada de iarnă

împotriva asfaltului înghețat, deoarece este ieftină, ușor de aplicat și
eficientă. Aceasta scade punctul de îngheț al apei. Apa simplă
îngheață la 0°C, dar atunci când este cu sare, rămâne lichidă la
temperaturi mai scăzute. De exemplu, o soluție de apă care conține
10% sare va rămâne lichidă până când temperatura acesteia atinge –
6 ° C. Aplicarea sării pe un drum înghețat transformă gheața în
lichid, dar există mult mai mult decât atât. Intenția nu este de a topi
gheața complet, ceea ce ar necesita multă sare, ci de a o sparge.
Odată ce legătura este ruptă între asfalt și gheață, este mai ușor ca
plugurile să curețe gheața de pe carosabil.
Salina Praid

 Salina Praid este o mină de sare gemă din România, situată în județul Harghita. Salina se află în
bazinul munților Gurghiului, cuprinsă în Dealul Sării, formând triunghiul Praid - Ocna de Jos - Ocna
de Sus.
 Date geologice
 Zăcămintele de sare din Transilvania (exploatate sistematic în cursul vremii la Ocna Dejului, Sic,
Cojocna, Turda, Ocna Mureș, Ocna Sibiului și Praid) s-au format cu 13,5 milioane de ani în urmă,
într-o mare cu adâncime redusă și sub un climat tropical, foarte cald. Etajul geologic respectiv
corespunde miocenului mediu. Stratul de sare se întinde pretutindeni în subsolul Transilvaniei, având
o grosime medie (originară) de circa 400 m. Straturile groase de sedimente depuse ulterior deasupra
orizontului de sare au apăsat cu o greutate imensă stratul maleabil și plastic de sare, care a căutat zone
mai slabe ale scoarței terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu
înălțimi de peste 1.000 m, ajungând de multe ori chiar până la suprafața pământului (cazul localităților
cu vechi exploatări de sare menționate mai sus). Corpul de sare de la Praid are în plan orizontal o
formă ușor elipsoidală, cu diametrele de 1,2 si 1,4 km, iar pe baza sondelor de explorare (S ACEX
401/1949 și S 110/1973) se apreciază că are o adâncime de 2,6 - 2,8 km, fiind în acest fel cel mai mare
corp diapirogen de sare gemă din țară.
Istoric

 Primele exploatări de sare sunt atestate de pe vremea romanilor, dar mina

din Praid este atestată documentar de la 1200, iar exploatarea intensivă se
face din 1700. Romanii lucrau numai la suprafață, în gropi patrulatere,
până la o adâncime de 12-15 m, de unde sarea se putea scoate ușor pe
punți alunecoase și cu aparate simple de ridicat, după care o părăseau și
începeau alta. Așa au extras romanii sarea peste tot în Ardeal, iar
excavațiile părăsite au devenit lacuri.
 Volker Wollmann în monografia sa asupra mineritului] subliniază prezența
în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei
fortificații romane. Castrul roman Praetoria Augusta de la Inlăceni a apărat
exploatările de sare de la Praid.
Salina Slănic

 Salina Slănic este o exploatare minieră a sării aflată în

stațiunea Slănic, județul Prahova, Muntenia, România.
 Elemente de geologie
 Masivul de sare are o lungime de 5-6 km, o lățime de circa 2-3 km și
poate fi exploatat pentru câteva mii de ani. Sarea se prezintă sub
formă de cristale bine dezvoltate, care formează o masă compactă
grăunțoasă, în care cristalele mari se divizează în masa cristalelor
mici. Suprafețele de contact dintre cristale au formă neregulată, ceea
ce mărește mult coeziunea și aderența.
 https://ceeste.ro/ce-este-clorura-de-sodiu/
 https://www.scridoc.com/2021/08/conservarea-prin-sarare-
alimentelor.htmlâ
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Salina_Sl%C4%83nic
 https://dozadesanatate.ro/sarea-de-mare-10-beneficii-incredibile/
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Salina_Praid