12 Relee Electronice

28.01.2023, 11:40 Incepe cursul - Elearning Bestcor.
ro
  40 MINUTE INSTRUCTOR
BESTCOR
RELEE ELECTRONICE
Releele electronice sunt circuite care masoara cu ajutorul unor traductoare diverse marimi
fizice si produc un semnal electric de comanda sau de avertizare atunci cand marimea
masurata depaseste o valoare prestabilita.
Releele electronice au ca element de actionare relee electromagnetice.
Dupa marimea supravegheata releele electronice pot fi: de tensiune, de temperatura, de timp,
de iluminare, etc.
In releele analogice, un condesator se incarca si atinge tensiunea de prag dupa un anumit

interval, in general reglabil. Functionarea lor pot fi de tip mono sau astabil, deci si CBA si CBM
cunoscute sunt relee de timp.
1. Relee de tensiune
Aceste circuite genereaza semnal cand o tensiune continua sau alternativa depaseste nivelul
reglat. De fapt, toate releele contin relee de tensiune, conectate la iesirea traductorului. Prin
redresare, tensiunea alternativa poate fi aplicata unui releu de tensiune continua. De aceea, vor
fi considerate relee de tensiune alternativa numai cele care nu o redreseaza decat, cel mult,
inaintea dispozitivului de avertizare.
In figura 1 este reprezentata schema simplificata a unui releu de nivel cu o dioda Zenner
conectata in circuitul bazei. Tensiunea de comparat se aplica potentiometrului cu ajutorul
https://elearning.bestcor.ro/course-status/# 1/22
28.01.2023, 11:40 Incepe cursul - Elearning Bestcor.ro
caruia se regleaza valoarea nivelului de tensiune la care releul este actionat. Daca tensiunea
intre cursorul potentiometrului si masa este mai mica decat tensiunea de deschidere (de
avalansa) a diodei Zenner, curentul in baza tranzistorului este foarte redus, insuficient pentru
actionarea releului. Daca tensiunea de la iesirea potentiometrului depaseste tensiunea de
avalansa a diodei Zenner, curentul de baza al tranzistorului creste repede cu tensiunea aplicata
la intrarea montajului.
Considerand ca rezistenta sursei de semnal este neglijabila, iar este mult mai
mare decat rezistenta de la intrare a tranzistorului, curentul de baza are valoarea:
in care p este raportul de divizare, iar Rp este valoarea rezistentei potentiometrului. Rezistenta
bazei indeplineste un rol de limitare a curentului foarte necesar daca p se apropie de unitate.
Rezistenta R imbunatateste stabilitatea termica a schemei.
In cazurile in care se doreste sa se memoreze faptul ca tensiunea controlata a depasit un

anumit nivel, chiar daca ulterior s-a produs revenirea ei, se poate folosi schema din figura 2,
care are o reactie pozitiva. Daca tensiunea culeasa de cursorul potentiometrului este mai mica
decat tensiunea de referinta data de dioda Zenner, tranzistorul T1 este blocat. Deoarece
curentul de colector al lui T1 este curentul de baza al lui T2, rezulta ca si tranzistorul T2 este
blocat. In consecinta releul este nealimentat.
Daca tensiunea aplicata bazei tranzistorului T1 depaseste valoarea Uz, tranzistoarele T1 si T2 se

deschid. Curentul de colector al lui T2, trecand in parte prin baza lui T1, mareste curentul de
baza initial al acestuia, care a fost determinat de tensiunea aplicata la intrare. Datorita reactiei
pozitive, in montaj are loc un proces de avalansa, in urma caruia ambele tranzistoare intra in
saturatie, iar prin releu va circula un curent neinsemnat.
Aceasta stare, in care ambele tranzistoare conduc, este stabila si nu poate fi parasita prin
reducerea semnalului de actionare, ci numai prin scoaterea temporara din saturatie a unuia sau
a ambelor tranzistoare ( prin intreruperea tensiunii de alimentare a montajului, prin
scurtcircuitarea uneia din jonctiunile baza-emitor ale tranzistoarelor sau prin scurtcircuitarea
grupului de tranzistoare). Ansamblul T1, T2 functioneaza ca un tiristor.
In legatura cu schemele de relee electronice de nivel prezentate trebuie observat faptul ca, in
cazul in care sursa de semnal dispune de o putere suficienta, ea poate constitui si sursa de
alimentare a acestor scheme, ceea ce reprezinta un avantaj evident. Aceasta solutie se adopta
de obicei in cazul schemelor de protectie a sistmelor energetice, unde traductoarele –
transformatoare de curent sau de tensiune care alimenteaza o punte de redresare – pot livra cu
prisosinta puterea necesara actionarii unui releu electromagnetic.
2. Comparatoare de nivel
Comparatoarele de nivel sunt de fapt detectoare de nivel generale, care realizeaza compararea
p p g , p
nivelelor a doua semnale, ambele de nivel variabil. Comparatoarele de amplitudini se pot
realiza plecand de la schemele detectoarelor de nivel, la care sursa de referinta se inlocuieste
cu una dintre sursele de semnal ale caror tensiuni urmeaza sa se compare. In cazul in care
semnalele de comparat sunt alternative, se procedeaza in prealabil la redresarea si netezirea
lor.
O categorie de comparatoare de amplitudini functioneaza intr-o schema numita cu circulatia

curentului, care in cazul marimilor continue are aspectul reprezentat in figura 3. tensiunile de
comparat sunt conectate in serie si debiteaza pe doua rezistente de aceeasi valoare.
Potentiometrul serveste la echilibrarea montajului. Prin reglarea lui se poate face ca tensiunea
de intrare a detectorului de nul sa fie 0 nu la egalitatea celor doua tensiuni, ci pentru un anumit
raport al acestora, diferit de unitate.
Admitand ca rezistenta de intrare a detectorului de nul este foarte mare si considerand

cursorul la mijlocul potentiometrului, tensiunea la intrarea detectorului este:
Se observa ca polaritatea acestei tensiuni este determinata de valoarea relativa a celor doua
tensiuni de comparat. In cazul particular in care E1=E2, tensiunea la intrarea detectorului este
nula.
In functie de aplicatia la care se foloseste comparatorul de amplitudini, detectorul de polaritate

se poate realiza astfel ca la iesirea lui sa apara semnal daca tensiunea lui de intrare are valoarea
0 sau daca este inferioara unei anumite valori, in ambele sensuri.
Detectorul de polaritate se poate realiza foarte simplu cu un etaj cu un tranzistor fara polarizare
initiala.
Aplicand intre baza si emitor tensiunea dintre punctele A si B, tranzistorul este blocat pentru o
polaritate a tensiunii aplicate si este deschis pentru cealalta polaritate.
In figura 4 este reprezentata schema de principiu a unui comparator de amplitudini pentru

tensiuni alternative, folosind tranzistoare. Tranzistoarele lucreaza in regiunea activa curentul lor
de colector fiind proportional cu tensiunea aplicata in circuitul bazei. La cele doua alternante
ale tensiunilor aplicate la intrarile montajului, in mod alternativ conduce cate un tranzistor
dintre perechile de tranzistoare ale celor doua grupuri. Curentii de colector ai tranzistoarelor
strabat rezistenta de sracina comuna Rs, in sensuri opuse.
Releele de tensiune cu doua praguri. Aceste relee dau semnal la iesire cand tensiunea de
intrare nu se mai incadreaza in domeniul dorit. Ele mai sunt numite discriminatoare sau
compratoare cu fereastra.
In circuitul simplu din figura 5, cand U<Uz2<Uz1, ambele tranzistoare sunt blocate si releul
nu este atras. Cand Uz2<U<Uz1, T1 este blocat, T2 conduce si actioneaza releul. Daca U>Uz1,
ambele tranzistoare conduc. Diferenta de tensiune intre colectoarele lor este prea mica pentru
a atrage releul.
3. Relee de timp
In foarte multe cazuri practice este necesar ca o comanda sa fie data pentru sau dupa o
anumita perioada de timp. O serie de procese tehnologice necesita un control precis al
intervalelor de timp dintre starea initiala si cea finala.
Releul electronic de timp ofera posibilitatea de a regal precis si in limite largi timpul pentru
care sau dupa care trebuie data comanda.
In majoritatea cazurilor, in schemele de relee electronice de timp se foloseste incarcarea sau

descarcarea unui condesator.
In figura 6 este prezentata o schema simpla de releu de timp cu tranzistor.
In mod normal, curentul care circula prin tranzistor este foarte mic( baza fiind conectata la
emitor prin R1, R2 ). Prin trecerea cheii k in pozitia 2 in pozitia 1, tranzistorul este dus in
conductie, la un curent mai mare decat cel de declansare, deoarece condensatorul este
incarcat la intreaga tensiune de alimentare Ec.
Urmeaza descarcarea condensatorului prin rezistenta R1 in paralel cu suma rezistentelor R2 si

rbe, rbe fiind rezistenta de intrare. Dupa un anumit timp, curentul scade sub valoarea
curentului de declansare necesar pentru mentinerea armaturii, releul elibereaza armature si
intrerupe circiutul exterior 1-2. Practic, in descarcarea condesatorului conteaza numai
rezistenta R1, cu ajutorul careia se si regleaza temporizarea.
Pentru valori mentionate, schema din figura 6 realizeaza temporizari de la fractiuni de secunda
pana la 20 de secunde. Rezistenta R2 stabileste punctul de functionare al tranzistorului, iar R3 il

stabilizeaza.
Releu de timp cu TEC
Deosebit de comode in schemele de relee electronice de timp sunt tranzistoarele cu

efect de camp; acestea avand o rezistenta de intrare foarte mare, fac inutile precautii
referitoare la suntare de catre tranzistorul bipolar a elementelor circuitului de temporizare.
In figura 7 este data schema unui releu cu transistor cu efect de camp si cu un tiristor ca
element de executie, cu doua stari stabile. Intrerupatoarele k1 si k2 sunt actionate simultan
astfel incat, printr-un sistem mecanic potrivit , se asigura inchiderea lui k1 cu putin inainte de
deschiderea lui k2.
In situatia din figura , in care k1 este deschis iar k2 inchis, trece un curent prin infasurarea
releului Re astfel incat acesta este actionat; condensatorul se incarca prin rezistenta R1 si dioda
D, pana la nivelul corespunzator tensiunii E si cu polaritatea indicate in figura. Cand se inchide
K1 se aplica o tensiune negativaT1, ceea ce duce la anularea curentului de la iesirea acestuia.
Prin inchiderea lui k1 condesatorului C incepe un proces de descarcare si apoi de incarcare cu o
polaritate inversata fata de cea din figura; se poate vedea ca tensiunea de la bornele
condensatorului C (care totodata reprezinta tensiunea de la intrarea etajului T1) variaza.
Prin inchiderea k1 de deschide k2 (cu o oarecare intarziere), ceea ce duce la intreruperea

curentului prin Re. Pe masura ce tensiunea negativa de la intrarea etajului T1 scade datorita
incarcarii condensatorului C cu o polaritate inversa, montajul se apropie de situatia in care se
obtine un curent prin T1 suficient pentru amorsarea T2.
Ca mai inainte, valoarea temporarii se deduce din expresia tensiunii de la bornele

condensatorului circuitului.
Relee de timp cu testarea tensiunii

In cazul temporizarilor , panta deosebit de lina de crestere a tensiunii determina o mare

incertitudine a temporizarii, deoarece o foarte mica tensiune de zgomot, sau un semnal parazit
adaugat la tensiunea condensatorului, pot declansa semnalul de comanda. Pentru a elimina
neajunsul se folosesc relee de timp cu tensiune E, printr-o rezinstenta de valoare foarte mare.
Pe acelasi principiu
lucreaza si temporizatorul C1 se incarca prin R1, iar impulsurile scurte provin din derivarea
tensiunii generate de CBA. Tensiunea suma se aplica prin C3 comparatorul T3-T4. Se pot obtine
temporizari de 1-60 minute.
Relee de timp cu comandor
T1 este generator de curent. In starea stabila, T2 si T3 conduc si comparatorul da la ieisre o

tensiune negativa mare. Cand se aplica un impuls pozitiv de comanda, T3 se blocheaza,
comparatorul produce imediat o tensiune pozitiva, dat de T1, pana la deschiderea lui T2, cand
montajul basculeaza iar. Pragul de basculare este tensiunea U, care regleaza astfel
temporizarea cu o foarte buna linearitate.
Relee de timp pentru comanda procesorului de sudura
Instalatiile de sudura in puncte necesita o precizie mare a timpului de sudura, pentru a

obtine produse de buna calitate.
Daca intervalele de timp sunt egale sau multipli ai perioadei unui generator de tact, atunci
comenzile secventiale sunt date cu usurinta de un numarator binar sau in inel, cu o matrice de
decodare corespunzatoare. Un exemplu cu numarator binar (care necesita mai putine CBB, dar
decodarea este mai complicata) cu CBB integrate jk “master-slave” este reprezentata in figura
8.
Distribuitoarele in inel se realizeaza si cu dispozitive cu caracteristica bistabila: dioda pnpn TUJ,

tristor, TUP etc, toate pe principii similare, cu putere dependenta de tipul dispozitivului folosit.
Relee de timp cu numaratoare
Pentru temporizari foarte mari, releele analogice dau temporizari nesigure. Se folosesc
relee de timp cu numaratoare, care divizeaza frecventa unui oscilator-pilot ( de exemplu un
oscillator de relaxare OR cu Tuj) sau frecventa retelei.
Releul din figura 9 contine un OR, un CBB formator de impulsuri si N divizoare de frecventa DF
cu TUJ. Divizoarele au de diviziune-numerele prime intre ele ( de exemplu 5, 7, 8, 9, 11) si conduc
la un circuit SI. Aceasta da un semnal la ieisre numai cand a primit semnalul pe toate intrarile,
deci cu o perioada de 5 x 7 x 8 x 9 x 11 ori mai mare decat la intrarea divizoarelor.
Divizoarele cu TUJ incarca C2 cu aceeasi sarcina la fiecare basculare a CBB, din starea “O” in
starea “1”, prin circuitul de derivare C1-R’2 II R3. Diodele D1 si D2 au curenti inverse foarte mici si
impiedica descarcarea consatorului in curenti foarte mici si impiedica descarcarea
condensatorului in intervalele de timp intre impulsurile de le intrare.
Fig. 9. Releu de timp de frecventa cu TUJ:
schema-bloc;
schema unui divisor de frecventa;
forma de unda a tensiunii pe condensatorul C2.
Rezulta la bornele c2 o tensiune in trepte. Cand aceasta tensiune atrage E, TUJ-ul amorseaza si
da un impuls la iesire.
Relee de timp integrate
Temporizatorul integrat de tip 555 (figura 10) pare complicat, dar programul tehnologiei si
proiectarea atenta il fac sa fie destul de ieftin. El contine doua comparatoare cu tensiuni de
p o ecta ea ate ta ac sa e destu de e t . co t e doua co pa atoa e cu te s u de
referinta diferite date de divizorul cu trei rezistente R, cu CBB comandat de comparatoare si un
etaj amplificator de iesire. Cu un numar mic de componente exterioare se pot realize
temporizari in domeniu foarte larg, cu functionare ca CBM (c,e) sau CBA (d). In CBM, in starea
stabila C este descarcat si Ue aproximativ egal cu O datorita starii CBB. Cand se aplifica un
impuls negativ de comanda, comparatorul 2 determina bascularea prin Ra. Cand Uc
aproximativ egal cu 2/3E, comparatorul 1 comanda revenirea CBB in starea initiala si
descarcarea rapida a lui C prin T14. La CBA, impulsul de comanda este dat chiar de C. In
circiutul e, stabilizatorul integrat AD580 mentine o tensiune de incarcare a condensatorului Ct.
Fig.10 Temporizator integrat tip 555
schema bloc;
schema de principiu;
CBM
CBA
CBM cu tensiuni de iesire dreptungiulara si triunghiulara.
Tensiunea liniara crescatoare de pe condensator se va regasi la iesirea stabilizatorului, decalata

de 2,5V, iar la ieisrea temporizatorului se culege tensiunea dreptungiulara obisnuita pentru
astfel de circuite. Perioada poate fi ajustata cu ajutorul Rt sau tensiunea aplicata pe borna 5 a
temporizatorului.
Temporizatorul integrat XR-220 permite realizarea unor timpi de 1-2 ore. Starea stabila da
semnal “O” la iesirea “1” si semnal “1” la iesirea “2”. C este descarcat. Cand intrarea 1 este
conectata la masa sau intrarea 2 la +5V, CBB basculeaza si C se incarca prin generatorul de
curent, pana la atingerea pragului de aproximativ 2,4V. In acel moment, comparatorul
comanda bascularea CBB.
4. Relee de temperatura
Pentru urmarirea temperaturii mediului ambiant, din diversitatea de traductoare, s-au dovedit
adecvate cele resistive, in special termistorii. Sensibilitatea lor deosebit de buna constituie
principalul avantaj al utilizarii lor.
In general un asemenea aparat cuprinde un traductor de temperatura, un circuit de amplificare

a variatiilor de tensiune produse de traductor si circuitul de masurare. Pentru cazul in care se se
controleaza conditiile de mediu, mai adecvate sunt aparatele in care circuitul de masurare este
inlocuit cu un circuit cu functionare de releu care fie semnalizeaza depasirea unei anumite
temperaturi, fie actioneaza chiar instalatia de incalzire.
Termorelee
Schema din figura 11, destinata instalatiilor de climatizare, functioneaza in limitele 200 – 300 C.
Releul se actioneaza pentru o diferenta de temperatura de 0,10 C.
Pentru alimentarea aparatului sunt prevazute doua circuite separate ; unul pentru
amplificatorul diferential, T1, T2 celalalt pentru etajul de comanda T3.
Elementul sensibil la temperatura este constituit de termorezistenta RT, conectata in divizorul

de tensiune RT – R1, alimentat cu tensiunea stbilizata cu dioda Zener Z. Cu ajutorul potentialului
P1 se regleaza temperatura de functionare.
Fig. 11
Datorita rezistentei comune din emitor derivatele celor doua tranzistoare ale amplificatorului
tind sa se compenseze.
Rezistentele de polarizare a bazelor R1, RT, R4, R7 constituie de fapt bratele unei punti
Wheatstone.In diagonala de masura este conectat amplificatorul diferential realizat cu
tranzistoarele T1, T2.
Pentru temperatura normala (200 C) a mediului ambiant, puntea este echilibrata (reglajul
facandu-se cu ajutorul potentiometrului P1) astfel ca tensiunea in diagonala de masura este
nula. La o variatie a rezistentei termistorului, puntea se dezechilibreaza ; semnalul la iesirea
acesteia este amplificat si aplicat bazei tranzistorului T3.
Tranzistorul T3, alimentat separat, poate fi conectat direct intre emitorul si colectorul
tranzistorului T1. In circuitul sau de emitor este conectata in sens direct dioda cu siliciu D3.
Aceasta produce o cadere de tensiune suficienta pentru ca tranzistorul T3 sa inceapa sa
conduca numai daca tensiunea emitor – colector a tranzistorului T1 devine mai mare decat
aproximativ 0,8 V.
Prin urmare, cand semnalul din diagonala puntii, amplificat, depaseste tensiunea de prag a
tranzistorului T3, acesta incepe sa conduca, releul Rl aclansandu-se.
Pentru a se evita aparitia supratensiunilor la intreruperea curentului prin releu, s-a prevazut
condensatorul C1. producand un efect Miller, acesta incetineste variatiile curentului.
O alta schema care furnizeaza un semnal de avertizare atunci cand temperatura mediului
ambiant variaza in jurul valorii de 200 C este prezentata in figura 12.
Schema reprezinta un tigger Schmitt cu un releu elecromagnetic si actionat de variatia de

tensiune produsa la intrarea sa, ca urmare a modificarii rezistentei termistorului R2.
Fig.12
Daca temperatura mediului ambiant scade sub punctul in care trebuie sa aiba loc comutarea,
tranzistorul T2 fiind in conductie datorita polarizarii sale prin rezistenta R7, releul Rl se
actioneaza. Ca urmare, contactele sale se inchid si prin acestea circuitul de utilzare, conectat
intre punctele I si II, este alimentat.
La cresterea temperaturii, ca urmare a variatiei rezistentei termistorului R2 curentul de baza al

tranzisorului T1 se modifica astfel incat pentru o valoare prestabilita de comutare T1 este adus in
conductie ; datorita cresterii curentului de colector se provoaca o cadere brusca de tensiune la
bornele rezistentei R4 care face mai pozitiva baza tranzistorului T2 si-l blocheaza.
Ca urmare releul Rl ne mai fiind actionat, circuitul de utilizare este intrerupt.
Termistorul R2 este o rezistenta cu coeficient de temperatura negativ, de valoare mare.
Cu ajutorul potentiometrului P1 se regleaza sensibilitatea schemei.
In aplicatiile practice circuitul trebuie sa fie sensibil la variatii de temeratura intr-o gama cat
mai ingusta. Pentru aceasta, punctul de comutare trebuie stabilit cat mai riguros. Din acest
motiv a fost necesara introducerea diodei D2 in circuitul de baza. Datorita rezistentei RV5 se
asigura o comutare rapida.
Prereglarea temperaturii de comutare se poate face cu ajutorul rezistentei R5.
In figura 3 se prezinta schema de principiu a unui termoreleu cu circuit in punte si comanda

prin tiristor.
Fig. 13
Termistorul R formeaza unul din bratele puntii Wheatstone, alimentata in curent alternativ. Cu
ajutorul potentiometrului P se echilibreaza puntea pentru temperatura controlata. Pentru
aceasta situatie, releul Rl nu este aclansat, circuitul sau de alimentare fiind intrerupt de
tiristorul Tr care este blocat.
La variatia temperaturii, rezistenta termistorului R se modifica, dezechilibrand puntea.

Semnalul ce apare in diagonala de masura este aplicat tranzistorului T1, care deschizandu-se va
comanda tiristorul Tr. Ca urmare, prin bobina releului va trece un curent, suficient pentru
aclansarea acestuia. Contactele sale normal deschise, inseriate in circuitul lampii de
semnalizare se vor inchide obtinandu-se semnalizarea optica a depasirii temperaturii.
Precizia obtinuta este de 10 C in domeniul de temperatura cuprins intre 100 – 500 C.
Termometre
Uneori apare necesitatea cunoasterii exacte a temperaturii mediului ambiant; in aceste cazuri
se prefera utilizarea termometrelor, cu posibilitatea unor citiri precise.
In schema din figura 14 se prezinta un termometru simplu, cu sensibilitate buna si variatie

liniara, functionand in gama de temperatura cuprinsa intre 220 – 420 C .
Fig. 14
Urmarind schema din figura 14 a se constata ca pentru cazul in care RB1=RB2 si deci cele doua
durate ale impulsului t1, t2 sunt egale, curentul prin instrumentul de masurat, conectat intre
colectoarele tranzistoarelor, este nul. La scaderea valorii uneia dintre rezistentele de baza RB,
durata corespunzatoare t se va scurta. Ca urmare se constata trecerea unui curent prin

instrumentul de masurat.
Valoarea medie a curentului in cazul t1≠t2 este diferita de zero.
Daca rezistenta RB2 este inlocuita cu un termistor, t2 rezulta ca se poate stabili o relatie intre
curentul ce trece prin instrument si variatia de temperatura a mediului ambiant.
In rezistenta de baza a tranzistorului T1 s-a inserat termistorul 44031, elementul traductor al

schemei.
Cu ajutorul potentiometrului P se stabileste capatul de scala al instrumentului, adica

temperatura de la care incepe masurarea.
Semnalul cules intre cele doua colectoare ale multivibratorului este amplificat in amplificatorul
diferential realizat cu tranzistoarele T3 si T4, dupa care este citit pe instrumentul de masurat I.
Pentru masurarea temperaturii aerului rezultate bune se obtin si cu traductoare rezistive.

Schema de principiu a unui termometru, folosind astfel de traductor, este prezentata in figura
6.
Traductorul de temperatura este conectat intre baza tranzistorului T2 si masa. Orice modificare
a rezistentei traductorului, datorita temperaturii, atrage dupa sine modificarea tensiunii bazei
tranzistorului T2.
Variatia de tensiune este amplificata de amplificatorul diferential, format de tranzistorii T1 si

T2.aceasta este citita pe instrumentul de masurat I, gradat in unitati de temperatura.
Conectarea instrumentului la iesirea amplificatorului se face prin intermediul amplificatorului
diferential repetor pe emitor, realizat cu tranzistoarele T3, T4. acesta prezentand la iesire o
impedanta foarte mica, realizeaza adaptarea dintre primul amplificator si instrument.
Reglajul punctului de zero, corespunzator temperaturii ambiante, se poate face cu ajutorul

potentiometrului P1.
Sensibilitatea schemei poate fi controlata cu ajutorul potentiometrului P2. Se poate face un

reglaj al amplificarii astfel incat sa se poata obtine o variatie de 50 sau 100 C pe toata scala.
Pentru reducerea influentei temperaturii asupra curentului rezidual, cei doi tranzistori sunt
introdusi in acelasi radiator.
Traductorul este realizat din conductor de nichel cu diametrul de 0,02 mm, bobinat pe un
suport din bare de sticla, asa cum reiese din figura 15. Tot acest sistem este inchis intr-un
cilindru de tabla perforata.
Fig.15
Coeficientul de temperatura este =0,0067 in gama de la 0-1000 C.
La temperatura ambianta valoarea nominala a rezistentei traductorului este de 100.
Etalonarea termometrului se poate face prin inlocuirea traductorului cu o cutie de rezistenta

standard. Valorile de etalonare sunt cele determinate pe baza relatiei Rt=R0 (1+ )
Termoregulatoare
Conditionarea aerului este procedeul care permite mentinerea caracteristicilor fizice si

chimice ale aerului dintr-o incapere intre anumite limite dorite.
In general aceste caracteristici controlate sunt:temperatura, umiditatea, distributia aerului si

compozitia sa: continut de praf si impuritati diferite, fum, bacterii.
Nu ne vom opri asupra analizei principiilor de reglare automata si nici asupra structurii acestor
sisteme, ele constituind obiectul a numeroase lucrari de specialitate. Ne vom limita doar la
prezentarea unor scheme simple de termoregulatoare, aparate electronice pentru reglarea
temperaturii.
Datorita avantajelor prezentate de tiristori (timp de comutare scurt, independenta puterii de

iesire de frecventa de comutatie la regulatoarele PID, etc.) acestia sunt folositi in majoritatea
termoregulatoarelor in etajele de iesire.
Schema de principiu a unui regulator de temperatura, cu posibilitatea de comanda a unei

puteri de 1,4 Kw,este prezentata in figura 16.
Triacul T1 folosit ca element de comanda se poate deschide fie la alternantele pozitive, fie la
cele negative, prin aplicarea pe poarta sa a unui impuls de comanda pozitiv sau negativ.
La inceputul fiecarei alternante, triacul T1 este blocat si toata tensiunea de retea este aplicata la
bornele sale, caderea de tensiune pe sarcina fiind nula.
Fig. 16
Condensatorul C1 se incarca prin rezistentele R1, R2 si R3 si cand tensiunea la bornele sale atinge
pragul de conductie al diacului D1 acesta incepe sa conduca, permitand descarcarea
condensatorului pe poarta triacului T1. Acesta se deschide astfel incat sarcina este parcursa de
curent.
La sfarsitul alternantei, triacul se blocheaza, procesul realizandu-se pentru urmatorul impuls de

comanda.
Elementul sensibil la temperatura este termorezistenta R2. Odata cu modificarea valorii

rezistentei sale se modifica si durata de incarcare a condensatorului C1 si deci implicit unghiul
de deschidere al triacului. Corespunzator unghiului de deschidere se modifica si puterea in
sarcina.
Prin urmare, la o scadere a valorii rezistentei R2,constanta de timp a circuitului scade, unghiul
de deschidere devine mai mic si deci puterea in sarcina creste.
Pentru eliminarea perturbatiilor produse de comutarea triacului s-a prevazut filtrul L1-C2.
Grupul R4-C3 s-a introdus pentru protectia triacului cand sarcina este inductiva.
O alta schema cu posibilitatea reglarii unei puteri de 5 Kw in sarcina este prezentata in figura
17.
Elementul sensibil la variatia temperaturii este termistorul Rt, conectat in circuitul portii
tiristorului T1, ca element de referinta fiind folosite rezistentele R4+R5.
Posibilitatile oferite de amplificatoarele operationale isi gasesc o larga aplicare si in acest

domeniu.
Fig.17
Fig. 18
In figura 18 se prezinta schema unui regulator proportional de temperatura destinat unor spatii
mici.
In aceasta schema sunt utilizati doi amplificatori operationali. Primul amplifica semnalul de
eroare al puntii, in care sunt conectate termorezistentele Rt. Tensiunea sa de iesire este
comparata cu o tensiune de referinta, functie de temperatura de reglat. Cand tensiunea de
iesire a acestui amplificator este egala cu tensiunea de referinta, tensiunea la intrarea celui de
al doilea amplificator este nula. Orice diferenta intre temperatura de mentinut (tradusa prin
tensiunea de referinta) si temperatura masurata cu termorezistentele se traduce printr-o
tensiune care, amplificata in cel de al doilea amplificator, este aplicata- prin dioda 1N4112 –
amplificatorului de putere, care alimenteaza rezistentele de incalzire Rs. Ca urmare are loc o
reducere a intensitatii curentului din circuitul de sarcina.
Se realizeaza astfel o reglare precisa a temperaturii cu minimum de oscilatie in jurul valorii de

mentinut.
Atasamente " 11



12 Relee Electronice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

12 Relee Electronice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

28.01.2023, 11:40 Incepe cursul - Elearning Bestcor.

Releele electronice au ca element de actionare relee electromagnetice.

In releele analogice, un condesator se incarca si atinge tensiunea de prag dupa un anumit

In cazurile in care se doreste sa se memoreze faptul ca tensiunea controlata a depasit un

Daca tensiunea aplicata bazei tranzistorului T1 depaseste valoarea Uz, tranzistoarele T1 si T2 se

saturatie, iar prin releu va circula un curent neinsemnat.

O categorie de comparatoare de amplitudini functioneaza intr-o schema numita cu circulatia

Admitand ca rezistenta de intrare a detectorului de nul este foarte mare si considerand

In functie de aplicatia la care se foloseste comparatorul de amplitudini, detectorul de polaritate

In figura 4 este reprezentata schema de principiu a unui comparator de amplitudini pentru

In majoritatea cazurilor, in schemele de relee electronice de timp se foloseste incarcarea sau

In figura 6 este prezentata o schema simpla de releu de timp cu tranzistor.

Urmeaza descarcarea condensatorului prin rezistenta R1 in paralel cu suma rezistentelor R2 si

pana la 20 de secunde. Rezistenta R2 stabileste punctul de functionare al tranzistorului, iar R3 il

Releu de timp cu TEC

Deosebit de comode in schemele de relee electronice de timp sunt tranzistoarele cu

Prin inchiderea k1 de deschide k2 (cu o oarecare intarziere), ceea ce duce la intreruperea

Ca mai inainte, valoarea temporarii se deduce din expresia tensiunii de la bornele

Relee de timp cu testarea tensiunii

In cazul temporizarilor , panta deosebit de lina de crestere a tensiunii determina o mare

Relee de timp cu comandor

T1 este generator de curent. In starea stabila, T2 si T3 conduc si comparatorul da la ieisre o

Relee de timp pentru comanda procesorului de sudura

Instalatiile de sudura in puncte necesita o precizie mare a timpului de sudura, pentru a

Distribuitoarele in inel se realizeaza si cu dispozitive cu caracteristica bistabila: dioda pnpn TUJ,

Relee de timp cu numaratoare

Fig. 9. Releu de timp de frecventa cu TUJ:

Relee de timp integrate

Fig.10 Temporizator integrat tip 555

Tensiunea liniara crescatoare de pe condensator se va regasi la iesirea stabilizatorului, decalata

In general un asemenea aparat cuprinde un traductor de temperatura, un circuit de amplificare

Releul se actioneaza pentru o diferenta de temperatura de 0,10 C.

Elementul sensibil la temperatura este constituit de termorezistenta RT, conectata in divizorul

Schema reprezinta un tigger Schmitt cu un releu elecromagnetic si actionat de variatia de

La cresterea temperaturii, ca urmare a variatiei rezistentei termistorului R2 curentul de baza al

Ca urmare releul Rl ne mai fiind actionat, circuitul de utilizare este intrerupt.

Termistorul R2 este o rezistenta cu coeficient de temperatura negativ, de valoare mare.

Cu ajutorul potentiometrului P1 se regleaza sensibilitatea schemei.

Prereglarea temperaturii de comutare se poate face cu ajutorul rezistentei R5.

In figura 3 se prezinta schema de principiu a unui termoreleu cu circuit in punte si comanda

La variatia temperaturii, rezistenta termistorului R se modifica, dezechilibrand puntea.

Precizia obtinuta este de 10 C in domeniul de temperatura cuprins intre 100 – 500 C.

In schema din figura 14 se prezinta un termometru simplu, cu sensibilitate buna si variatie

durata corespunzatoare t se va scurta. Ca urmare se constata trecerea unui curent prin

Valoarea medie a curentului in cazul t1≠t2 este diferita de zero.

In rezistenta de baza a tranzistorului T1 s-a inserat termistorul 44031, elementul traductor al

Cu ajutorul potentiometrului P se stabileste capatul de scala al instrumentului, adica

Pentru masurarea temperaturii aerului rezultate bune se obtin si cu traductoare rezistive.

Variatia de tensiune este amplificata de amplificatorul diferential, format de tranzistorii T1 si

Reglajul punctului de zero, corespunzator temperaturii ambiante, se poate face cu ajutorul

Sensibilitatea schemei poate fi controlata cu ajutorul potentiometrului P2. Se poate face un

Coeficientul de temperatura este =0,0067 in gama de la 0-1000 C.

La temperatura ambianta valoarea nominala a rezistentei traductorului este de 100.

Etalonarea termometrului se poate face prin inlocuirea traductorului cu o cutie de rezistenta

Conditionarea aerului este procedeul care permite mentinerea caracteristicilor fizice si

In general aceste caracteristici controlate sunt:temperatura, umiditatea, distributia aerului si

Datorita avantajelor prezentate de tiristori (timp de comutare scurt, independenta puterii de

Schema de principiu a unui regulator de temperatura, cu posibilitatea de comanda a unei

La sfarsitul alternantei, triacul se blocheaza, procesul realizandu-se pentru urmatorul impuls de

Elementul sensibil la temperatura este termorezistenta R2. Odata cu modificarea valorii

Posibilitatile oferite de amplificatoarele operationale isi gasesc o larga aplicare si in acest

Se realizeaza astfel o reglare precisa a temperaturii cu minimum de oscilatie in jurul valorii de

S-ar putea să vă placă și