Sunteți pe pagina 1din 112

Bazele informaticii 3

CUPRINS

Introducere .............................................................................................................................. 4

1. Sisteme de numeraţie .......................................................................................................... 5

2. Conversia unui număr din baza 10 în altă bază ................................................................... 9

3. Conversia unui număr din altă bază în baza 10 şi conversia directă binar – octal –
hexazecimal ............................................................................................................................. 17

4. Operaţii aritmetice cu numere formate dintr-o singură cifră .............................................. 27

5. Adunarea şi scăderea numerelor formate din mai multe cifre ............................................ 33

6. Înmulţirea şi împărţirea numerelor formate din mai multe cifre ......................................... 37

7. Reprezentarea internă a numerelor. Reprezentarea zecimală ............................................. 43

8. Reprezentarea internă a numerelor. Reprezentarea în virgulă fixă ..................................... 47

9. Reprezentarea internă a numerelor. Reprezentarea în virgulă mobilă ................................ 54

10. Operaţii logice ................................................................................................................... 74

11. Minimizarea funcţiilor booleene ....................................................................................... 91

12. Funcţii booleene redundante ............................................................................................. 93

13. Scheme logice ................................................................................................................... 101

14. Porţi şi circuite .................................................................................................................. 109

Bibliografie ............................................................................................................................. 114


4 Caiet de seminar

INTRODUCERE

Acest caiet de seminar pe care cititorul îl răsfoieşte doreşte să facă deschiderea către
domeniul Informaticii, prezentând bazele matematice şi logice ale acesteia. Exerciţiile prezentate
ţin de teoria numerelor, de algebră, de logica matematică, dar ele interferează şi cu principiile
constructive ale unui calculator electronic.
Prima parte prezintă noţiunile de bază ale matematicii aplicate în informatică: sistemele
de numeraţie, reprezentarea numerelor, operaţii în diverse baze de numeraţie, conversiile
numerelor dintr-o bază în alta.
Partea a doua asociază numerelor, reprezentate în sistemul de numeraţie cu baza 2, câteva
metode şi tehnici de reprezentare a numerelor în memoria internă / pe suporţii externi de
informaţie.
În partea a treia a se prezintă noţiunile de bază ale logicii matematice, operaţiile care se
pot efectua, metode de reprezentare şi de minimizare a funcţiilor logice.
Partea a patra se ocupă de implementarea principiilor logicii matematice în construcţia
componentelor calculatorului, de la porţile simple până la un exemplu complex –
microprocesorul Intel 8086.
Parcurgerea caietului de seminar necesită cunoştinţe matematice de bază, dar nu foarte
complexe; tocmai cu gândul de a atrage studenţii spre disciplina Bazele informaticii, autorul a
preferat să utilizeze exemple practice cu repetarea algoritmilor de rezolvare a acestora.
Caietul de seminar se adresează în special studenţilor facultăţilor de matematică, de
informatică sau de calculatoare, deoarece pentru aceştia stăpânirea mecanismelor de lucru cu
bazele funcţionării unui calculator, respectiv cu bazele programării, sunt indispensabile în
vederea înţelegerii modului de organizare şi funcţionare a unui sistem de calcul dar şi în vederea
pregătirii unora din conceptele de bază ale limbajelor de programare.
Includerea disciplinei Bazele informaticii în programul de pregătire a viitorului
matematician, calculatorist sau informatician, rezultă din nevoia ca aceştia să cunoască bazele
constructive şi funcţionale a calculatorului.
Lucrarea prezintă algoritmii de lucru doar prin exemple, rămânând în sarcina cititorului
doritor, după înţelegerea acestora, să elaboreze modele matematice ale acestora şi să găsească o
implementare în limbajul de programare preferat a algoritmilor prezentaţi. Rezolvările
exerciţiilor sunt prezentate detaliat, pentru ca acest ultim pas ce a mai rămas până la utilizarea
calculatorului să nu fie unul complicat şi să permită unui cunoscător de nivel mediu al oricărui
limbaj de programare de nivel înalt să treacă şi peste această ultimă etapă.
Având la bază experienţa în predarea acestui curs la Universitatea „Tibiscus” din
Timişoara, ca şi bibliografia naţională şi străină consultată (care poate ajuta cititorul în
îmbunătăţirea cunoştinţelor descoperite în carte), nu pot să închei fără a dori cititorilor mult
succes în parcurgerea lucrării şi multe foloase de pe urma informaţiilor dobândite.

Autorii
Timişoara, decembrie 2014
Bazele informaticii 5

SEMINAR 1
SISTEME DE NUMERAŢIE

Exerciţiul 1.1: Găsiţi reprezentarea zecimală Rezolvarea 1.1: Găsiţi reprezentarea


a numărului roman MCI. zecimală a numărului roman MCI.
M = 1000, C = 100, I = 1 M = 1000, C = 100, I = 1
deci numărul este: deci numărul este:
M+C+I = 1000+100+1 = 1101 M+C+I = 1000+100+1 = 1101

Exerciţiul 1.2: Găsiţi reprezentarea zecimală Rezolvarea 1.2: Găsiţi reprezentarea


a numărului roman DCCXXIII. zecimală a numărului roman DCCXXIII.
D = 500, C = 100, D = 500, C = 100,
X = 10, I = 1 X = 10, I = 1
deci numărul este: deci numărul este:
D+C+C+X+X+I+I+I = D+C+C+X+X+I+I+I =
500+100+100+10+10+1+1+1 = 723 500+100+100+10+10+1+1+1 = 723

Exerciţiul 1.3: Găsiţi reprezentarea zecimală Rezolvarea 1.3: Găsiţi reprezentarea


a numărului roman XCVII. zecimală a numărului roman XCVII.
C = 100, X = 10, V = 5, I = 1 C = 100, X = 10, V = 5, I = 1
deci numărul este: deci numărul este:
(XC)+V+I+I = (100-10)+5+1+1 = (XC)+V+I+I = (100-10)+5+1+1 =
97 97

Exerciţiul 1.4: Găsiţi reprezentarea zecimală Rezolvarea 1.4: Găsiţi reprezentarea


a numărului roman CMXXXIX. zecimală a numărului roman CMXXXIX.
M = 1000, C = 100, M = 1000, C = 100,
X = 10, I = 1 X = 10, I = 1
deci numărul este: deci numărul este:
(CM)+X+X+X+(IX) = (1000- (CM)+X+X+X+(IX) = (1000-
100)+10+10+10+(10-1) = 939 100)+10+10+10+(10-1) = 939

Exerciţiul 1.5: Găsiţi reprezentarea zecimală Rezolvarea 1.5: Găsiţi reprezentarea


a numărului roman MMXIV. zecimală a numărului roman MMXIV.
M = 1000, X = 10, V = 5, I = 1 M = 1000, X = 10, V = 5, I = 1
deci numărul este: deci numărul este:
M+M+X+(IV) = 1000+1000+10+(5- M+M+X+(IV) = 1000+1000+10+(5-
1) = 2014 1) = 2014

Exerciţiul 1.6: Găsiţi reprezentarea zecimală Rezolvarea 1.6: Găsiţi reprezentarea


a numărului roman DCLXVI. zecimală a numărului roman DCLXVI.
D = 500, C = 100, L = 50, D = 500, C = 100, L = 50,
X = 10, V = 5, I = 1 X = 10, V = 5, I = 1
deci numărul este: deci numărul este:
D+C+L+X+V+I = D+C+L+X+V+I =
500+100+50+10+5+1 = 666 500+100+50+10+5+1 = 666
6 Caiet de seminar

Exerciţiul 1.7: Găsiţi reprezentarea zecimală Rezolvarea 1.7: Găsiţi reprezentarea


a numărului roman MCMXVIII. zecimală a numărului roman MCMXVIII.
M = 1000, C = 100, M = 1000, C = 100,
X = 10, V = 5, I = 1 X = 10, V = 5, I = 1
deci numărul este: deci numărul este:
M+(CM)+X+V+I+I+I = M+(CM)+X+V+I+I+I =
1000+(1000-100)+10+5+1+1+1 = 1000+(1000-100)+10+5+1+1+1 =
1918 1918

Exerciţiul 1.8: Găsiţi reprezentarea romană a Rezolvarea 1.8: Găsiţi reprezentarea romană
numărului zecimal 375. a numărului zecimal 375.
100 = C, 50 = L, 10 = X, 5 = V 100 = C, 50 = L, 10 = X, 5 = V
deci numărul este: deci numărul este:
100+100+100+50+10+10+5 = 100+100+100+50+10+10+5 =
CCCLXXV CCCLXXV

Exerciţiul 1.9: Găsiţi reprezentarea romană a Rezolvarea 1.9: Găsiţi reprezentarea romană
numărului zecimal 1024. a numărului zecimal 1024.
1000 = M, 10 = X, 5 = V, 1 = I 1000 = M, 10 = X, 5 = V, 1 = I
deci numărul este: deci numărul este:
1000+10+10+4 = MXXIV 1000+10+10+4 = MXXIV

Exerciţiul 1.10: Găsiţi reprezentarea romană Rezolvarea 1.10: Găsiţi reprezentarea


a numărului zecimal 3519. romană a numărului zecimal 3519.
1000 = M, 500 = D, 10 = X, 1 = I 1000 = M, 500 = D, 10 = X, 1 = I
deci numărul este: deci numărul este:
1000+1000+1000+500+10+9 = 1000+1000+1000+500+10+9 =
MMMDXIX MMMDXIX

Exerciţiul 1.11: Găsiţi reprezentarea romană Rezolvarea 1.11: Găsiţi reprezentarea


a numărului zecimal 2015. romană a numărului zecimal 2015.
1000 = M, 10 = X, 5 = V 1000 = M, 10 = X, 5 = V
deci numărul este: deci numărul este:
1000+1000+10+5 = MMXV 1000+1000+10+5 = MMXV

Exerciţiul 1.12: Găsiţi reprezentarea romană Rezolvarea 1.12: Găsiţi reprezentarea


a numărului zecimal 1999. romană a numărului zecimal 1999.
1000 = M, 100 = C, 10 = X, 1 = I 1000 = M, 100 = C, 10 = X, 1 = I
deci numărul este: deci numărul este:
1000+900+90+9 = MCMXCIX 1000+900+90+9 = MCMXCIX

Exerciţiul 1.13: Găsiţi reprezentarea romană Rezolvarea 1.13: Găsiţi reprezentarea


a numărului zecimal 2847. romană a numărului zecimal 2847.
1000 = M, 500 = D, 100 = C, 1000 = M, 500 = D, 100 = C,
50 = L, 10 = X, 5 = V, 1 = I 50 = L, 10 = X, 5 = V, 1 = I
deci numărul este: deci numărul este:
1000+1000+500+100+100+100+40+ 1000+1000+500+100+100+100+40+
5+1+1 = MMDCCCXLVII 5+1+1 = MMDCCCXLVII
Bazele informaticii 7

Exerciţiul 1.14: Găsiţi reprezentarea romană Rezolvarea 1.14: Găsiţi reprezentarea


a numărului zecimal 987. romană a numărului zecimal 987.
1000 = M, 100 = C, 50 = L, 1000 = M, 100 = C, 50 = L,
10 = X, 5 = V, 1 = I 10 = X, 5 = V, 1 = I
deci numărul este: deci numărul este:
900+50+10+10+10+5+1+1 = 900+50+10+10+10+5+1+1 =
CMLXXXVII CMLXXXVII

Exerciţiul 1.15: Identificaţi cifrele Rezolvarea 1.15: Identificaţi cifrele


componente şi ponderile acestora în numărul componente şi ponderile acestora în numărul
zecimal 1987. zecimal 1987.
1 - pondere 103 (mii) 1 - pondere 103 (mii)
9 – pondere 102 (sute) 9 – pondere 102 (sute)
8 – pondere 101 (zeci) 8 – pondere 101 (zeci)
7 – pondere 100 (unităţi) 7 – pondere 100 (unităţi)

Exerciţiul 1.16: Identificaţi cifrele Rezolvarea 1.16: Identificaţi cifrele


componente şi ponderile acestora în numărul componente şi ponderile acestora în numărul
zecimal 2015. zecimal 2015.
2 - pondere 103 (mii) 2 - pondere 103 (mii)
0 – pondere 102 (sute) 0 – pondere 102 (sute)
1 – pondere 101 (zeci) 1 – pondere 101 (zeci)
5 – pondere 100 (unităţi) 5 – pondere 100 (unităţi)

Exerciţiul 1.17: Identificaţi cifrele Rezolvarea 1.17: Identificaţi cifrele


componente şi ponderile acestora în numărul componente şi ponderile acestora în numărul
zecimal 0,125. zecimal 0,125.
1 - pondere 10-1 (zecimi) 1 - pondere 10-1 (zecimi)
2 - pondere 10-2 (sutimi) 2 - pondere 10-2 (sutimi)
5 – pondere 10-3 (miimi) 5 – pondere 10-3 (miimi)

Exerciţiul 1.18: Identificaţi cifrele Rezolvarea 1.18: Identificaţi cifrele


componente şi ponderile acestora în numărul componente şi ponderile acestora în numărul
zecimal 0,651. zecimal 0,651.
6 - pondere 10-1 (zecimi) 6 - pondere 10-1 (zecimi)
5 - pondere 10-2 (sutimi) 5 - pondere 10-2 (sutimi)
1 – pondere 10-3 (miimi) 1 – pondere 10-3 (miimi)

Exerciţiul 1.19: Identificaţi cifrele Rezolvarea 1.19: Identificaţi cifrele


componente şi ponderile acestora în numărul componente şi ponderile acestora în numărul
zecimal 256,625. zecimal 256,625.
2 – pondere 102 (sute) 2 – pondere 102 (sute)
5 – pondere 101 (zeci) 5 – pondere 101 (zeci)
6 – pondere 100 (unităţi) 6 – pondere 100 (unităţi)
6 - pondere 10-1 (zecimi) 6 - pondere 10-1 (zecimi)
2 - pondere 10-2 (sutimi) 2 - pondere 10-2 (sutimi)
5 – pondere 10-3 (miimi) 5 – pondere 10-3 (miimi)
8 Caiet de seminar

Exerciţiul 1.20: Identificaţi cifrele Rezolvarea 1.20: Identificaţi cifrele


componente şi ponderile acestora în numărul componente şi ponderile acestora în numărul
zecimal 1000,0678. zecimal 1000,0678.
1 – pondere 103 (mii) 1 – pondere 103 (mii)
0 – pondere 102 (sute) 0 – pondere 102 (sute)
0 – pondere 101 (zeci) 0 – pondere 101 (zeci)
0 – pondere 100 (unităţi) 0 – pondere 100 (unităţi)
0 - pondere 10-1 (zecimi) 0 - pondere 10-1 (zecimi)
6 - pondere 10-2 (sutimi) 6 - pondere 10-2 (sutimi)
7 – pondere 10-3 (miimi) 7 – pondere 10-3 (miimi)
8 – pondere 10-4 (zecimi de 8 – pondere 10-4 (zecimi de
miimi) miimi)

Exerciţiul 1.21: Identificaţi cifrele Rezolvarea 1.21: Identificaţi cifrele


componente şi ponderile acestora în numărul componente şi ponderile acestora în numărul
zecimal 2048,625. zecimal 2048,625.

2 – pondere 103 (mii) 2 – pondere 103 (mii)


0 – pondere 102 (sute) 0 – pondere 102 (sute)
4 – pondere 101 (zeci) 4 – pondere 101 (zeci)
8 – pondere 100 (unităţi) 8 – pondere 100 (unităţi)
6 - pondere 10-1 (zecimi) 6 - pondere 10-1 (zecimi)
2 - pondere 10-2 (sutimi) 2 - pondere 10-2 (sutimi)
5 – pondere 10-3 (miimi) 5 – pondere 10-3 (miimi)

Exerciţiul 1.22: Identificaţi cifrele Rezolvarea 1.22: Identificaţi cifrele


componente şi ponderile acestora în numărul componente şi ponderile acestora în numărul
zecimal 123456,7809. zecimal 123456,7809.

1 – pondere 105 (sute de mii) 1 – pondere 105 (sute de mii)


2 – pondere 104 (zeci de mii) 2 – pondere 104 (zeci de mii)
3 – pondere 103 (mii) 3 – pondere 103 (mii)
4 – pondere 102 (sute) 4 – pondere 102 (sute)
5 – pondere 101 (zeci) 5 – pondere 101 (zeci)
6 – pondere 100 (unităţi) 6 – pondere 100 (unităţi)
7 - pondere 10-1 (zecimi) 7 - pondere 10-1 (zecimi)
8 - pondere 10-2 (sutimi) 8 - pondere 10-2 (sutimi)
0 – pondere 10-3 (miimi) 0 – pondere 10-3 (miimi)
9 – pondere 10-4 (zecimi de 9 – pondere 10-4 (zecimi de
miimi) miimi)
Bazele informaticii 9

SEMINAR 2
CONVERSIA UNUI NUMĂR DIN BAZA 10 ÎN ALTĂ BAZĂ

Exerciţiul 2.1: Transformaţi numărul (275)10 Rezolvarea 2.1: Transformaţi numărul


în bazele 2, 8 şi 16. (275)10 în bazele 2, 8 şi 16.
275 : 2 = 137 rest 1 275 : 2 = 137 rest 1
137 : 2 = 68 rest 1 137 : 2 = 68 rest 1
68 : 2 = 34 rest 0 68 : 2 = 34 rest 0
34 : 2 = 17 rest 0 34 : 2 = 17 rest 0
17 : 2 = 8 rest 1 17 : 2 = 8 rest 1
8 : 2 = 4 rest 0 8 : 2 = 4 rest 0
4 : 2 = 2 rest 0 4 : 2 = 2 rest 0
2 : 2 = 1 rest 0 2 : 2 = 1 rest 0
1 : 2 = 0 rest 1 1 : 2 = 0 rest 1
Citind resturile în ordine inversă obţinem: Citind resturile în ordine inversă obţinem:
(275)10 = (100010011)2 (275)10 = (100010011)2
275 : 8 = 34 rest 3 275 : 8 = 34 rest 3
34 : 8 = 4 rest 2 34 : 8 = 4 rest 2
4 : 8 = 0 rest 4 4 : 2 = 0 rest 4
Citind resturile în ordine inversă obţinem: Citind resturile în ordine inversă obţinem:
(275)10 = (423)8 (275)10 = (423)8
275 : 16 = 17 rest 3 275 : 16 = 17 rest 3
17 : 16 = 1 rest 1 17 : 16 = 1 rest 1
1 : 16 = 0 rest 1 1 : 16 = 0 rest 1
Citind resturile în ordine inversă obţinem: Citind resturile în ordine inversă obţinem:
(275)10 = (113)16 (275)10 = (113)16

Exerciţiul 2.2: Transformaţi numărul (116)10 Rezolvarea 2.2: Transformaţi numărul


în bazele 2, 8 şi 16. (116)10 în bazele 2, 8 şi 16.
116 : 2 = 58 rest 0 116 : 2 = 58 rest 0
58 : 2 = 29 rest 0 58 : 2 = 29 rest 0
29 : 2 = 14 rest 1 29 : 2 = 14 rest 1
14 : 2 = 7 rest 0 14 : 2 = 7 rest 0
7 : 2 = 3 rest 1 7 : 2 = 3 rest 1
3 : 2 = 1 rest 1 3 : 2 = 1 rest 1
1 : 2 = 0 rest 1 1 : 2 = 0 rest 1
Citind resturile în ordine inversă obţinem: Citind resturile în ordine inversă obţinem:
(116)10 = (1110100)2 (116)10 = (1110100)2
116 : 8 = 14 rest 4 116 : 8 = 14 rest 4
14 : 8 = 1 rest 6 14 : 8 = 1 rest 6
1 : 8 = 0 rest 1 1 : 8 = 0 rest 1
Citind resturile în ordine inversă obţinem: Citind resturile în ordine inversă obţinem:
(275)10 = (164)8 (275)10 = (164)8
116 : 16 = 7 rest 4 116 : 16 = 7 rest 4
7 : 16 = 0 rest 7 7 : 16 = 0 rest 7
Citind resturile în ordine inversă obţinem: Citind resturile în ordine inversă obţinem:
(116)10 = (74)16 (116)10 = (74)16
10 Caiet de seminar

Exerciţiul 2.3: Transformaţi numărul (625)10 Rezolvarea 2.3: Transformaţi numărul


în bazele 2, 8 şi 16. (625)10 în bazele 2, 8 şi 16.
625 : 2 = 312 rest 1 625 : 2 = 312 rest 1
312 : 2 = 156 rest 0 312 : 2 = 156 rest 0
156 : 2 = 78 rest 0 156 : 2 = 78 rest 0
78 : 2 = 39 rest 0 78 : 2 = 39 rest 0
39 : 2 = 19 rest 1 39 : 2 = 19 rest 1
19 : 2 = 9 rest 1 19 : 2 = 9 rest 1
9 : 2 = 4 rest 1 9 : 2 = 4 rest 1
4 : 2 = 2 rest 0 4 : 2 = 2 rest 0
2 : 2 = 1 rest 0 2 : 2 = 1 rest 0
1 : 2 = 0 rest 1 1 : 2 = 0 rest 1
Citind resturile în ordine inversă obţinem: Citind resturile în ordine inversă obţinem:
(625)10 = (1001110001)2 (625)10 = (1001110001)2
625 : 8 = 78 rest 1 625 : 8 = 78 rest 1
78 : 8 = 9 rest 6 78 : 8 = 9 rest 6
9 : 8 = 1 rest 1 9 : 8 = 1 rest 1
1 : 8 = 0 rest 1 1 : 8 = 0 rest 1
Citind resturile în ordine inversă obţinem: Citind resturile în ordine inversă obţinem:
(625)10 = (1161)8 (625)10 = (1161)8
625 : 16 = 39 rest 1 625 : 16 = 39 rest 1
39 : 16 = 2 rest 7 39 : 16 = 2 rest 7
2 : 16 = 0 rest 2 2 : 16 = 0 rest 2
Citind resturile în ordine inversă obţinem: Citind resturile în ordine inversă obţinem:
(275)10 = (271)16 (275)10 = (271)16

Exerciţiul 2.4: Transformaţi numărul (333)10 Rezolvarea 2.4: Transformaţi numărul


în bazele 2, 8 şi 16. (333)10 în bazele 2, 8 şi 16.
333 : 2 = 166 rest 1 333 : 2 = 166 rest 1
166 : 2 = 83 rest 0 166 : 2 = 83 rest 0
83 : 2 = 41 rest 1 83 : 2 = 41 rest 1
41 : 2 = 20 rest 1 41 : 2 = 20 rest 1
20 : 2 = 10 rest 0 20 : 2 = 10 rest 0
10 : 2 = 5 rest 0 10 : 2 = 5 rest 0
5 : 2 = 2 rest 1 5 : 2 = 2 rest 1
2 : 2 = 1 rest 0 2 : 2 = 1 rest 0
1 : 2 = 0 rest 1 1 : 2 = 0 rest 1
Citind resturile în ordine inversă obţinem: Citind resturile în ordine inversă obţinem:
(333)10 = (101001101)2 (333)10 = (101001101)2
333 : 8 = 41 rest 5 333 : 8 = 41 rest 5
41 : 8 = 5 rest 1 41 : 8 = 5 rest 1
5 : 8 = 0 rest 5 5 : 8 = 0 rest 5
Citind resturile în ordine inversă obţinem: Citind resturile în ordine inversă obţinem:
(333)10 = (515)8 (333)10 = (515)8
333 : 16 = 20 rest 13 333 : 16 = 20 rest 13
20 : 16 = 1 rest 4 20 : 16 = 1 rest 4
1 : 16 = 0 rest 1 1 : 16 = 0 rest 1
Citind resturile în ordine inversă obţinem: Citind resturile în ordine inversă obţinem:
(333)10 = (14D)16 (333)10 = (14D)16
Bazele informaticii 11

Exerciţiul 2.5: Transformaţi numărul Rezolvarea 2.5: Transformaţi numărul


(1234)10 în bazele 2, 8 şi 16. (1234)10 în bazele 2, 8 şi 16.
1234 : 2 = 617 rest 0 1234 : 2 = 617 rest 0
617 : 2 = 308 rest 1 617 : 2 = 308 rest 1
308 : 2 = 154 rest 0 308 : 2 = 154 rest 0
154 : 2 = 77 rest 0 154 : 2 = 77 rest 0
77 : 2 = 38 rest 1 77 : 2 = 38 rest 1
38 : 2 = 19 rest 0 38 : 2 = 19 rest 0
19 : 2 = 9 rest 1 19 : 2 = 9 rest 1
9 : 2 = 4 rest 1 9 : 2 = 4 rest 1
4 : 2 = 2 rest 0 4 : 2 = 2 rest 0
2 : 2 = 1 rest 0 2 : 2 = 1 rest 0
1 : 2 = 0 rest 1 1 : 2 = 0 rest 1
Citind resturile în ordine inversă obţinem: Citind resturile în ordine inversă obţinem:
(1234)10 = (10111010010)2 (1234)10 = (10111010010)2
1234 : 8 = 154 rest 2 1234 : 8 = 154 rest 2
154 : 8 = 19 rest 2 154 : 8 = 19 rest 2
19 : 8 = 2 rest 3 19 : 8 = 2 rest 3
2 : 8 = 0 rest 2 2 : 8 = 0 rest 2
Citind resturile în ordine inversă obţinem: Citind resturile în ordine inversă obţinem:
(1234)10 = (2322)8 (1234)10 = (2322)8
1234 : 16 = 77 rest 2 1234 : 16 = 77 rest 2
77 : 16 = 4 rest 13 77 : 16 = 4 rest 13
4 : 16 = 0 rest 4 4 : 16 = 0 rest 4
Citind resturile în ordine inversă obţinem: Citind resturile în ordine inversă obţinem:
(1234)10 = (4D2)16 (1234)10 = (4D2)16

Exerciţiul 2.6: Transformaţi numărul Rezolvarea 2.6: Transformaţi numărul


(-666)10 în bazele 2, 8 şi 16. (-666)10 în bazele 2, 8 şi 16.
Vom transforma numărul ca şi când ar fi Vom transforma numărul ca şi când ar fi
pozitiv iar la sfârşit vom adăuga rezultatului pozitiv iar la sfârşit vom adăuga rezultatului
semnul „-” semnul „-”
666 : 2 = 333 rest 0 666 : 2 = 333 rest 0
333 : 2 = 166 rest 1 333 : 2 = 166 rest 1
166 : 2 = 83 rest 0 166 : 2 = 83 rest 0
83 : 2 = 41 rest 1 83 : 2 = 41 rest 1
41 : 2 = 20 rest 1 41 : 2 = 20 rest 1
20 : 2 = 10 rest 0 20 : 2 = 10 rest 0
10 : 2 = 5 rest 0 10 : 2 = 5 rest 0
5 : 2 = 2 rest 1 5 : 2 = 2 rest 1
2 : 2 = 1 rest 0 2 : 2 = 1 rest 0
1 : 2 = 0 rest 1 1 : 2 = 0 rest 1
Citind resturile în ordine inversă obţinem: Citind resturile în ordine inversă obţinem:
-(666)10 = -(1010011010)2 -(666)10 = -(1010011010)2
666 : 8 = 83 rest 2 666 : 8 = 83 rest 2
83 : 8 = 10 rest 3 83 : 8 = 10 rest 3
10 : 8 = 1 rest 2 10 : 8 = 1 rest 2
1 : 8 = 0 rest 1 1 : 8 = 0 rest 1
De unde: -(666)10 = -(1232)8 De unde: -(666)10 = -(1232)8
666 : 16 = 41 rest 10 666 : 16 = 41 rest 10
41 : 16 = 2 rest 9 41 : 16 = 2 rest 9
2 : 16 = 0 rest 2 2 : 16 = 0 rest 2
De aici: -(666)10 = -(29A)16 De aici: -(666)10 = -(29A)16
12 Caiet de seminar

Exerciţiul 2.7: Transformaţi numărul Rezolvarea 2.7: Transformaţi numărul


(0,125)10 în bazele 2, 8 şi 16. (0,125)10 în bazele 2, 8 şi 16.
0,125 x 2 = 0,250 = 0 + 0,25 0,125 x 2 = 0,250 = 0 + 0,25
0,25 x 2 = 0,50 = 0 + 0,5 0,25 x 2 = 0,50 = 0 + 0,5
0,5 x 2 = 1,0 = 1 + 0,0 0,5 x 2 = 1,0 = 1 + 0,0

Citind părţile întregi în ordinea obţinerii Citind părţile întregi în ordinea obţinerii
avem: avem:
(0,125)10 = (0,001)2 (0,125)10 = (0,001)2

0,125 x 8 = 1,0 = 1 + 0,0 0,125 x 8 = 1,0 = 1 + 0,0

Citind părţile întregi în ordinea obţinerii Citind părţile întregi în ordinea obţinerii
avem: avem:
(0,125)10 = (0,1)8 (0,125)10 = (0,1)8

0,125 x 16 = 2,0 = 2 + 0,0 0,125 x 16 = 2,0 = 2 + 0,0

Citind părţile întregi în ordinea obţinerii Citind părţile întregi în ordinea obţinerii
avem: avem:
(0,125)10 = (0,2)16 (0,125)10 = (0,2)16

Exerciţiul 2.8: Transformaţi numărul Rezolvarea 2.8: Transformaţi numărul


(0,140625)10 în bazele 2, 8 şi 16. (0,140625)10 în bazele 2, 8 şi 16.
0,140625x2=0,28125=0+0,28125 0,140625x2=0,28125=0+0,28125
0,28125 x2=0,5625 =0+0,5625 0,28125 x2=0,5625 =0+0,5625
0,5625 x2=1,125 =1+0,125 0,5625 x2=1,125 =1+0,125
0,125 x2=0,25 =0+0,25 0,125 x2=0,25 =0+0,25
0,25 x2=0,5 =0+0,5 0,25 x2=0,5 =0+0,5
0,5 x2=1,0 =1+0,0 0,5 x2=1,0 =1+0,0

Citind părţile întregi în ordinea obţinerii Citind părţile întregi în ordinea obţinerii
avem: avem:
(0,140625)10 = (0,001001)2 (0,140625)10 = (0,001001)2

0,140625x8 = 1,125 = 1+0,125 0,140625x8 = 1,125 = 1+0,125


0,125 x8 = 1,0 = 1+0,0 0,125 x8 = 1,0 = 1+0,0

Citind părţile întregi în ordinea obţinerii Citind părţile întregi în ordinea obţinerii
avem: avem:
(0,140625)10 = (0,11)8 (0,140625)10 = (0,11)8

0,140625x16 = 2,25 = 2+0,25 0,140625x16 = 2,25 = 2+0,25


0,25 x16 = 4,0 = 4+0,0 0,25 x16 = 4,0 = 4+0,0

Citind părţile întregi în ordinea obţinerii Citind părţile întregi în ordinea obţinerii
avem: avem:
(0,140625)10 = (0,24)16 (0,140625)10 = (0,24)16
Bazele informaticii 13

Exerciţiul 2.9: Transformaţi numărul Rezolvarea 2.9: Transformaţi numărul


(0,325)10 în bazele 2, 8 şi 16. (0,325)10 în bazele 2, 8 şi 16.
0,325 x 2 = 0,650 = 0 + 0,65 0,325 x 2 = 0,650 = 0 + 0,65
0,65 x 2 = 1,30 = 1 + 0,3 0,65 x 2 = 1,30 = 1 + 0,3
0,3 x 2 = 0,6 = 0 + 0,6 0,3 x 2 = 0,6 = 0 + 0,6
0,6 x 2 = 1,2 = 1 + 0,2 0,6 x 2 = 1,2 = 1 + 0,2
0,2 x 2 = 0,4 = 0 + 0,4 0,2 x 2 = 0,4 = 0 + 0,4
0,4 x 2 = 0,8 = 0 + 0,8 0,4 x 2 = 0,8 = 0 + 0,8
0,8 x 2 = 1,6 = 1 + 0,6 0,8 x 2 = 1,6 = 1 + 0,6
0,6 x 2 = 1,2 = 1 + 0,2 0,6 x 2 = 1,2 = 1 + 0,2
0,2 x 2 = 0,4 = 0 + 0,4 0,2 x 2 = 0,4 = 0 + 0,4
0,4 x 2 = 0,8 = 0 + 0,8 0,4 x 2 = 0,8 = 0 + 0,8
0,8 x 2 = 1,6 = 1 + 0,6 0,8 x 2 = 1,6 = 1 + 0,6
0,6 x 2 = 1,2 = 1 + 0,2 0,6 x 2 = 1,2 = 1 + 0,2
etc. Se observă că se repetă grupul de la 0,6 etc. Se observă că se repetă grupul de la 0,6
la 0,8 inclusiv la 0,8 inclusiv
Citind părţile întregi în ordinea obţinerii Citind părţile întregi în ordinea obţinerii
avem: avem:
(0,325)10 = (0,010100110011...)2 (0,325)10 = (0,010100110011...)2
sau, cu notaţia de (...) pentru ceea ce în sau, cu notaţia de (...) pentru ceea ce în
matematică se numeşte “perioadă”: matematică se numeşte “perioadă”:
(0,325)10 = (0,0101(0011)...)2 (0,325)10 = (0,0101(0011)...)2

0,325 x 8 = 2,600 = 2 + 0,6 0,325 x 8 = 2,600 = 2 + 0,6


0,6 x 8 = 4,8 = 4 + 0,8 0,6 x 8 = 4,8 = 4 + 0,8
0,8 x 8 = 6,4 = 6 + 0,4 0,8 x 8 = 6,4 = 6 + 0,4
0,4 x 8 = 3,2 = 3 + 0,2 0,4 x 8 = 3,2 = 3 + 0,2
0,2 x 8 = 1,6 = 1 + 0,6 0,2 x 8 = 1,6 = 1 + 0,6
0,6 x 8 = 4,8 = 4 + 0,8 0,6 x 8 = 4,8 = 4 + 0,8
0,8 x 8 = 6,4 = 6 + 0,4 0,8 x 8 = 6,4 = 6 + 0,4
0,4 x 8 = 3,2 = 3 + 0,2 0,4 x 8 = 3,2 = 3 + 0,2
0,2 x 8 = 1,6 = 1 + 0,6 0,2 x 8 = 1,6 = 1 + 0,6
etc. Se observă că se repetă grupul de la 0,6 etc. Se observă că se repetă grupul de la 0,6
la 0,2 inclusiv. la 0,2 inclusiv.
Citind părţile întregi în ordinea obţinerii Citind părţile întregi în ordinea obţinerii
avem: avem:
(0,325)10 = (0,246314631...)8 (0,325)10 = (0,246314631...)8
sau: sau:
(0,325)10 = (0,2(4631)...)8 (0,325)10 = (0,2(4631)...)8

0,325 x 16 = 5,200 = 5 + 0,2 0,325 x 16 = 5,200 = 5 + 0,2


0,2 x 16 = 3,2 = 3 + 0,2 0,2 x 16 = 3,2 = 3 + 0,2
0,2 x 16 = 3,2 = 3 + 0,2 0,2 x 16 = 3,2 = 3 + 0,2
etc. Se observă că se repetă linia cu 0.2. etc. Se observă că se repetă linia cu 0.2.
Citind părţile întregi în ordinea obţinerii Citind părţile întregi în ordinea obţinerii
avem: avem:
(0,325)10 = (0,533...)16 (0,325)10 = (0,533...)16
sau: sau:
(0,325)10 = (0,5(3)...)16 (0,325)10 = (0,5(3)...)16
14 Caiet de seminar

Exerciţiul 2.10: Transformaţi numărul Rezolvarea 2.10: Transformaţi numărul


(0,729)10 în bazele 2, 8 şi 16. (0,729)10 în bazele 2, 8 şi 16.
0,729 x 2 = 1,458 = 1 + 0,458 0,729 x 2 = 1,458 = 1 + 0,458
0,458 x 2 = 0,916 = 0 + 0,916 0,458 x 2 = 0,916 = 0 + 0,916
0,916 x 2 = 1,832 = 1 + 0,832 0,916 x 2 = 1,832 = 1 + 0,832
0,832 x 2 = 1,664 = 1 + 0,664 0,832 x 2 = 1,664 = 1 + 0,664
0,664 x 2 = 1,328 = 1 + 0,328 0,664 x 2 = 1,328 = 1 + 0,328
0,328 x 2 = 0,656 = 0 + 0,656 0,328 x 2 = 0,656 = 0 + 0,656
0,656 x 2 = 1,312 = 1 + 0,312 0,656 x 2 = 1,312 = 1 + 0,312
0,312 x 2 = 0,624 = 0 + 0,624 0,312 x 2 = 0,624 = 0 + 0,624
0,624 x 2 = 1,248 = 1 + 0,248 0,624 x 2 = 1,248 = 1 + 0,248
0,248 x 2 = 0,496 = 0 + 0,496 0,248 x 2 = 0,496 = 0 + 0,496
0,496 x 2 = 0,992 = 0 + 0,992 0,496 x 2 = 0,992 = 0 + 0,992
0,992 x 2 = 1,984 = 1 + 0,987 0,992 x 2 = 1,984 = 1 + 0,987
..... Adică: (0,729)10 = (0,101110101001...)2 ..... Adică: (0,729)10 = (0,101110101001...)2
0,729 x 8 = 5,832 = 5 + 0,832 0,729 x 8 = 5,832 = 5 + 0,832
0,832 x 8 = 6,656 = 6 + 0,656 0,832 x 8 = 6,656 = 6 + 0,656
0,656 x 8 = 5,248 = 5 + 0,248 0,656 x 8 = 5,248 = 5 + 0,248
0,248 x 8 = 1,984 = 1 + 0,984 0,248 x 8 = 1,984 = 1 + 0,984
0,984 x 8 = 7,872 = 7 + 0,872 0,984 x 8 = 7,872 = 7 + 0,872
..... De aici: (0,729)10 = (0,56517...)8 ..... De aici: (0,729)10 = (0,56517...)8
0,729x16 = 11,664 = 11+0,664 0,729x16 = 11,664 = 11+0,664
0,664x16 = 10,624 = 10+0,624 0,664x16 = 10,624 = 10+0,624
0,624x16 = 9,984 = 9+0,984 0,624x16 = 9,984 = 9+0,984
0,984x16 = 15,744 = 15+0,744 0,984x16 = 15,744 = 15+0,744
0,744x16 = 11,904 = 11+0,904 0,744x16 = 11,904 = 11+0,904
..... Şi scriem: (0,729)10 = (0,BA9FB...)16 ..... Şi scriem: (0,729)10 = (0,BA9FB...)16
Exerciţiul 2.11: Transformaţi numărul Rezolvarea 2.11: Transformaţi numărul
(0,333)10 în bazele 2, 8 şi 16. (0,333)10 în bazele 2, 8 şi 16.
0,333 x 2 = 0,666 = 0 + 0,666 0,333 x 2 = 0,666 = 0 + 0,666
0,666 x 2 = 1,332 = 1 + 0,332 0,666 x 2 = 1,332 = 1 + 0,332
0,332 x 2 = 0,664 = 0 + 0,664 0,332 x 2 = 0,664 = 0 + 0,664
0,664 x 2 = 1,328 = 1 + 0,328 0,664 x 2 = 1,328 = 1 + 0,328
0,328 x 2 = 0,656 = 0 + 0,656 0,328 x 2 = 0,656 = 0 + 0,656
0,656 x 2 = 1,312 = 1 + 0,312 0,656 x 2 = 1,312 = 1 + 0,312
0,352 x 2 = 0,624 = 0 + 0,624 0,352 x 2 = 0,624 = 0 + 0,624
0,624 x 2 = 1,248 = 1 + 0,248 0,624 x 2 = 1,248 = 1 + 0,248
0,248 x 2 = 0,496 = 0 + 0,496 0,248 x 2 = 0,496 = 0 + 0,496
0,496 x 2 = 0,992 = 0 + 0,992 0,496 x 2 = 0,992 = 0 + 0,992
0,992 x 2 = 1,984 = 1 + 0,984 0,992 x 2 = 1,984 = 1 + 0,984
0,984 x 2 = 1,968 = 1 + 0,968 0,984 x 2 = 1,968 = 1 + 0,968
..... Scriem: (0,333)10 = (0,010101010011...)2 ..... Scriem: (0,333)10 = (0,010101010011...)2
0,333 x 8 = 2,664 = 2 + 0,664 0,333 x 8 = 2,664 = 2 + 0,664
0,664 x 8 = 5,312 = 5 + 0,312 0,664 x 8 = 5,312 = 5 + 0,312
0,312 x 8 = 2,496 = 2 + 0,496 0,312 x 8 = 2,496 = 2 + 0,496
0,496 x 8 = 3,968 = 3 + 0,968 0,496 x 8 = 3,968 = 3 + 0,968
0,968 x 8 = 7,744 = 7 + 0,744 0,968 x 8 = 7,744 = 7 + 0,744
..... Adică: (0,333)10 = (0,25237...)8 ..... Adică: (0,333)10 = (0,25237...)8
0,333x16 = 5,328 = 5+0,328 0,333x16 = 5,328 = 5+0,328
0,328x16 = 5,248 = 5+0,248 0,328x16 = 5,248 = 5+0,248
0,248x16 = 3,968 = 3+0,968 0,248x16 = 3,968 = 3+0,968
0,968x16 = 15,488 = 15+0,488 0,968x16 = 15,488 = 15+0,488
0,488x16 = 7,808 = 7+0,808 0,488x16 = 7,808 = 7+0,808
..... De unde: (0,333)10 = (0,553F7...)16 ..... De unde: (0,333)10 = (0,553F7...)16
Bazele informaticii 15

Exerciţiul 2.12: Transformaţi numărul Exerciţiul 2.12: Transformaţi numărul


(-0,585)10 în bazele 2, 8 şi 16. (-0,585)10 în bazele 2, 8 şi 16.
Vom transforma numărul ca şi când ar fi Vom transforma numărul ca şi când ar fi
pozitiv iar la sfârşit vom adăuga rezultatului pozitiv iar la sfârşit vom adăuga rezultatului
semnul „-” semnul „-”
0,585 x 2 = 1,170 = 1 + 0,17 0,585 x 2 = 1,170 = 1 + 0,17
0,17 x 2 = 0,34 = 0 + 0,34 0,17 x 2 = 0,34 = 0 + 0,34
0,34 x 2 = 0,68 = 0 + 0,68 0,34 x 2 = 0,68 = 0 + 0,68
0,68 x 2 = 1,36 = 1 + 0,36 0,68 x 2 = 1,36 = 1 + 0,36
0,36 x 2 = 0,72 = 0 + 0,72 0,36 x 2 = 0,72 = 0 + 0,72
0,72 x 2 = 1,44 = 1 + 0,44 0,72 x 2 = 1,44 = 1 + 0,44
0,44 x 2 = 0,88 = 0 + 0,88 0,44 x 2 = 0,88 = 0 + 0,88
0,88 x 2 = 1,76 = 1 + 0,76 0,88 x 2 = 1,76 = 1 + 0,76
0,76 x 2 = 1,52 = 1 + 0,52 0,76 x 2 = 1,52 = 1 + 0,52
0,52 x 2 = 1,04 = 1 + 0,04 0,52 x 2 = 1,04 = 1 + 0,04
0,04 x 2 = 0,08 = 0 + 0,08 0,04 x 2 = 0,08 = 0 + 0,08
0,08 x 2 = 0,16 = 0 + 0,16 0,08 x 2 = 0,16 = 0 + 0,16
0,16 x 2 = 0,32 = 0 + 0,32 0,16 x 2 = 0,32 = 0 + 0,32
0,32 x 2 = 0,64 = 0 + 0,64 0,32 x 2 = 0,64 = 0 + 0,64
0,64 x 2 = 1,28 = 1 + 0,28 0,64 x 2 = 1,28 = 1 + 0,28
..... .....
Şi scriem: Şi scriem:
(-0,585)10 = (-0,100101011100001...)2 (-0,585)10 = (-0,100101011100001...)2

0,585 x 8 = 4,68 = 4 + 0,68 0,585 x 8 = 4,68 = 4 + 0,68


0,68 x 8 = 5,44 = 5 + 0,44 0,68 x 8 = 5,44 = 5 + 0,44
0,44 x 8 = 3,52 = 3 + 0,52 0,44 x 8 = 3,52 = 3 + 0,52
0,52 x 8 = 4,16 = 4 + 0,16 0,52 x 8 = 4,16 = 4 + 0,16
0,16 x 8 = 1,28 = 1 + 0,28 0,16 x 8 = 1,28 = 1 + 0,28
0,28 x 8 = 2,24 = 2 + 0,24 0,28 x 8 = 2,24 = 2 + 0,24
0,24 x 8 = 1,92 = 1 + 0,92 0,24 x 8 = 1,92 = 1 + 0,92
0,92 x 8 = 7,36 = 7 + 0,36 0,92 x 8 = 7,36 = 7 + 0,36
0,36 x 8 = 2,88 = 2 + 0,88 0,36 x 8 = 2,88 = 2 + 0,88
0,88 x 8 = 7,04 = 7 + 0,04 0,88 x 8 = 7,04 = 7 + 0,04
..... .....
Adică: Adică:
(-0,585)10 = (-0,4534121727...)8 (-0,585)10 = (-0,4534121727...)8

0,585x16 = 9,36 = 9+0,36 0,585x16 = 9,36 = 9+0,36


0,36 x16 = 5,76 = 5+0,76 0,36 x16 = 5,76 = 5+0,76
0,76 x16 = 12,16 = 12+0,16 0,76 x16 = 12,16 = 12+0,16
0,16 x16 = 2,56 = 2+0,56 0,16 x16 = 2,56 = 2+0,56
0,56 x16 = 8,96 = 8+0,96 0,56 x16 = 8,96 = 8+0,96
0,96 x16 = 15,36 = 15+0,36 0,96 x16 = 15,36 = 15+0,36
0,36 x16 = 5,76 = 5+0,76 0,36 x16 = 5,76 = 5+0,76
0,76 x16 = 12,16 = 12+0,16 0,76 x16 = 12,16 = 12+0,16
0,16 x16 = 2,56 = 2+0,56 0,16 x16 = 2,56 = 2+0,56
0,56 x16 = 8,96 = 8+0,96 0,56 x16 = 8,96 = 8+0,96
..... .....
De aici: De aici:
(-0,585)10 = (-0,95C28F5C28...)16 (-0,585)10 = (-0,95C28F5C28...)16
16 Caiet de seminar

Exerciţiul 2.13: Transformaţi numărul Rezolvarea 2.13: Transformaţi numărul


(256,3125)10 în bazele 2, 8 şi 16. (256,3125)10 în bazele 2, 8 şi 16.

Să notăm că: (256,3125)10 = 256 + 0,3125 Să notăm că: (256,3125)10 = 256 + 0,3125
şi atunci facem separat cele două şi atunci facem separat cele două
transformări. transformări.
Începem cu partea supraunitară.: Începem cu partea supraunitară.:
256 : 2 = 128 rest 0 256 : 2 = 128 rest 0
128 : 2 = 64 rest 0 128 : 2 = 64 rest 0
64 : 2 = 32 rest 0 64 : 2 = 32 rest 0
32 : 2 = 16 rest 0 32 : 2 = 16 rest 0
16 : 2 = 8 rest 0 16 : 2 = 8 rest 0
8 : 2 = 4 rest 0 8 : 2 = 4 rest 0
4 : 2 = 2 rest 0 4 : 2 = 2 rest 0
2 : 2 = 1 rest 0 2 : 2 = 1 rest 0
1 : 2 = 0 rest 1 1 : 2 = 0 rest 1
Citind resturile în ordine inversă obţinem: Citind resturile în ordine inversă obţinem:
(256)10 = (100000000)2 (256)10 = (100000000)2
256 : 8 = 32 rest 0 256 : 8 = 32 rest 0
32 : 8 = 4 rest 0 32 : 8 = 4 rest 0
4 : 8 = 0 rest 4 4 : 8 = 0 rest 4
Citind resturile în ordine inversă obţinem: Citind resturile în ordine inversă obţinem:
(256)10 = (400)8 (256)10 = (400)8
256 : 16 = 16 rest 0 256 : 16 = 16 rest 0
16 : 16 = 1 rest 0 16 : 16 = 1 rest 0
1 : 16 = 0 rest 1 1 : 16 = 0 rest 1
Citind resturile în ordine inversă obţinem: Citind resturile în ordine inversă obţinem:
(256)10 = (100)16 (256)10 = (100)16

Urmează partea subunitară: Urmează partea subunitară:


0,3125x2 = 0,6250 = 0 + 0,625 0,3125x2 = 0,6250 = 0 + 0,625
0,625 x2 = 1,250 = 1 + 0,25 0,625 x2 = 1,250 = 1 + 0,25
0,25 x2 = 0,50 = 0 + 0,5 0,25 x2 = 0,50 = 0 + 0,5
0,5 x2 = 1,0 = 1 +0,0 0,5 x2 = 1,0 = 1 +0,0
Citind părţile întregi în ordinea obţinerii Citind părţile întregi în ordinea obţinerii
avem: (0,3125)10 = (0,0101)2 avem: (0,3125)10 = (0,0101)2
0,3125 x 8 = 2,5 = 2 + 0,5 0,3125 x 8 = 2,5 = 2 + 0,5
0,5 x 8 = 4,0 = 4 + 0,0 0,5 x 8 = 4,0 = 4 + 0,0
Citind părţile întregi în ordinea obţinerii Citind părţile întregi în ordinea obţinerii
avem: (0,3125)10 = (0,24)8 avem: (0,3125)10 = (0,24)8
0,3125 x 16 = 5,0 = 5 + 0,0 0,3125 x 16 = 5,0 = 5 + 0,0
Citind părţile întregi în ordinea obţinerii Citind părţile întregi în ordinea obţinerii
avem: (0,3125)10 = (0,5)16 avem: (0,3125)10 = (0,5)16

În final. cum (256,3125)10 = 256 + 0,3125 În final. cum (256,3125)10 = 256 + 0,3125
obţinem: obţinem:
(256,3125)10 = (100000000,0101)2 = (256,3125)10 = (100000000,0101)2 =
(400,25)8 = (100,5)16 (400,25)8 = (100,5)16
Bazele informaticii 17

SEMINAR 3
CONVERSIA UNUI NUMĂR DIN ALTĂ BAZĂ ÎN BAZA 10
ŞI CONVERSIA DIRECTĂ BINAR – OCTAL - HEXAZECIMAL

Exerciţiul 3.1: Transformaţi numărul (100100100,1001)2 în bazele 10, 8 şi 16 şi verificaţi


transformările efectuate.

(100100100,1001)2 = 1x28+0x27+0x26+1x25+0x24+0x23+1x22+0x21+0x20+1x2-1+0x2-2+0x2-
3
+1x2-4 = 256+32+4+0,5+0,0625 = (292,5625)10

Pentru trecerea directă din baza 2 în baza 8 împărţim numărul iniţial în triade:

(100100100,1001)2 = (100.100.100,100.1)2 = (100.100.100,100.100)2 = (444,44)8

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 8 în baza 10:

(444,44)8 = 4x82+4x81+4x80+4x8-1+4x8-2 = 4x64+4x8+4+4/8+4/64 = 256+32+4+0,5+0,0625 =


(292,5625)10

Pentru trecerea directă din baza 2 în baza 16 împărţim numărul iniţial în tetrade:

(100100100,1001)2 = (1.0010.0100,1001)2 = (0001.0010.0100,1001)2 = (124,9)16

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 16 în baza 10:

(124,9)16 = 1x162+2x161+4x160+9x16-1 = 256+32+4+9/16 = (292,5625)10

Rezolvarea 3.1: Transformaţi numărul (100100100,1001)2 în bazele 10, 8 şi 16 şi verificaţi


transformările efectuate.
(100100100,1001)2 = 1x28+0x27+0x26+1x25+0x24+0x23+1x22+0x21+0x20+1x2-1+0x2-2+0x2-
3
+1x2-4 = 256+32+4+0,5+0,0625 = (292,5625)10

Pentru trecerea directă din baza 2 în baza 8 împărţim numărul iniţial în triade:

(100100100,1001)2 = (100.100.100,100.1)2 = (100.100.100,100.100)2 = (444,44)8

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 8 în baza 10:

(444,44)8 = 4x82+4x81+4x80+4x8-1+4x8-2 = 4x64+4x8+4+4/8+4/64 = 256+32+4+0,5+0,0625 =


(292,5625)10

Pentru trecerea directă din baza 2 în baza 16 împărţim numărul iniţial în tetrade:

(100100100,1001)2 = (1.0010.0100,1001)2 = (0001.0010.0100,1001)2 = (124,9)16

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 16 în baza 10:

(124,9)16 = 1x162+2x161+4x160+9x16-1 = 256+32+4+9/16 = (292,5625)10


18 Caiet de seminar

Exerciţiul 3.2: Transformaţi numărul (1011101111,110011)2 în bazele 10, 8 şi 16 şi verificaţi


transformările efectuate.

(1011101111,110011)2 = 1x29+0x28+1x27+1x26+1x25+0x24+1x23+1x22+1x21+1x20+1x2-1+1x2-
2
+0x2-3+0x2-4+1x2-5+1x2-6 = 512+128+64+32+8+4+2+1+0,5+0,25+0,03125+0,015625 =
(751,796875)10

Pentru trecerea directă din baza 2 în baza 8 împărţim numărul iniţial în triade:

(1011101111,110011)2 = (1.011.101.111,110.011)2 = (001.011.101.111,110.011)2 = (1357,63)8

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 8 în baza 10:

(1357,63)8 = 1x83+3x82+5x81+7x80+6x8-1+3x8-2 = 1x512+3x64+5x8+7+6/8+3/64 =


512+192+40+7+0,75+0,046875 = (751,796875)10

Pentru trecerea directă din baza 2 în baza 16 împărţim numărul iniţial în tetrade:

(1011101111,110011)2 = (10.1110.1111,1100.11)2 = (0010.1110.1111,1100.1100)2 =


(2EF,CC)16

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 16 în baza 10:

(2EF,CC)16 = 2x162+Ex161+Fx160+Cx16-1+Cx16-2 = 2x256+14x16+15+12/16+12/256 =


512+224+15+0,75+0,046875 = (751,796875)10

Rezolvarea 3.2: Transformaţi numărul (1011101111,110011)2 în bazele 10, 8 şi 16 şi verificaţi


transformările efectuate.

(1011101111,110011)2 = 1x29+0x28+1x27+1x26+1x25+0x24+1x23+1x22+1x21+1x20+1x2-1+1x2-
2
+0x2-3+0x2-4+1x2-5+1x2-6 = 512+128+64+32+8+4+2+1+0,5+0,25+0,03125+0,015625 =
(751,796875)10

Pentru trecerea directă din baza 2 în baza 8 împărţim numărul iniţial în triade:

(1011101111,110011)2 = (1.011.101.111,110.011)2 = (001.011.101.111,110.011)2 = (1357,63)8

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 8 în baza 10:

(1357,63)8 = 1x83+3x82+5x81+7x80+6x8-1+3x8-2 = 1x512+3x64+5x8+7+6/8+3/64 =


512+192+40+7+0,75+0,046875 = (751,796875)10

Pentru trecerea directă din baza 2 în baza 16 împărţim numărul iniţial în tetrade:

(1011101111,110011)2 = (10.1110.1111,1100.11)2 = (0010.1110.1111,1100.1100)2 =


(2EF,CC)16

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 16 în baza 10:

(2EF,CC)16 = 2x162+Ex161+Fx160+Cx16-1+Cx16-2 = 2x256+14x16+15+12/16+12/256 =


512+224+15+0,75+0,046875 = (751,796875)10
Bazele informaticii 19

Exerciţiul 3.3: Transformaţi numărul (1010101011111111)2 în bazele 10, 8 şi 16 şi verificaţi


transformările efectuate.

(1010101011111111)2 =
1x215+0x214+1x213+0x212+1x211+0x210+1x29+0x28+1x27+1x26+1x25+1x24+1x23+1x22+1x21+1x
20 = 32768+8192+2048+512+128+64+32+16+8+4+2+1 = (43775)10

Pentru trecerea directă din baza 2 în baza 8 împărţim numărul iniţial în triade:

(1010101011111111)2 = (1.010.101.011.111.111)2 = (001.010.101.011.111.111)2 = (125377)8

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 8 în baza 10:

(125377)8 = 1x85+2x84+5x83+3x82+7x81+7x80 = 1x32768+2x4096+5x512+3x64+7x8+7 =


32768+8192+2560+192+56+7 = (43775)10

Pentru trecerea directă din baza 2 în baza 16 împărţim numărul iniţial în tetrade:

(1010101011111111)2 = (1010.1010.1111.1111)2 = (AAFF)16

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 16 în baza 10:

(AAFF)16 = Ax163+ Ax162+Fx161+Fx160 = 10x4096+10x256+15x16+15 =


40960+2560+240+15 = (43775)10

Rezolvarea 3.3: Transformaţi numărul (1010101011111111)2 în bazele 10, 8 şi 16 şi verificaţi


transformările efectuate.

(1010101011111111)2 =
1x215+0x214+1x213+0x212+1x211+0x210+1x29+0x28+1x27+1x26+1x25+1x24+1x23+1x22+1x21+1x
20 = 32768+8192+2048+512+128+64+32+16+8+4+2+1 = (43775)10

Pentru trecerea directă din baza 2 în baza 8 împărţim numărul iniţial în triade:

(1010101011111111)2 = (1.010.101.011.111.111)2 = (001.010.101.011.111.111)2 = (125377)8

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 8 în baza 10:

(125377)8 = 1x85+2x84+5x83+3x82+7x81+7x80 = 1x32768+2x4096+5x512+3x64+7x8+7 =


32768+8192+2560+192+56+7 = (43775)10

Pentru trecerea directă din baza 2 în baza 16 împărţim numărul iniţial în tetrade:

(1010101011111111)2 = (1010.1010.1111.1111)2 = (AAFF)16

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 16 în baza 10:

(AAFF)16 = Ax163+ Ax162+Fx161+Fx160 = 10x4096+10x256+15x16+15 =


40960+2560+240+15 = (43775)10
20 Caiet de seminar

Exerciţiul 3.4: Transformaţi numărul (0,10101111)2 în bazele 10, 8 şi 16 şi verificaţi


transformările efectuate.

(0,10101111)2 = 1x2-1+0x2-2+1x2-3+0x2-4+1x2-5+0x2-6+1x2-7+0x2-8 =
1/2+1/8+1/32+1/64+1/128+1/256 = 0,5+0,125+0,03125+0,015625+0,0078125+0,00390625 =
(0,68359375)10

Pentru trecerea directă din baza 2 în baza 8 împărţim numărul iniţial în triade:

(0,10101111)2 = (0,101.011.11)2 = (0,101.011.110)2 = (0,536)8

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 8 în baza 10:

(0,536)8 = 5x8-1+3x8-2+6x8-3 = 5/8+3/64+6/512 = 0,625+0,046875+0,01171875 =


(0,68359375)10

Pentru trecerea directă din baza 2 în baza 16 împărţim numărul iniţial în tetrade:

(0,10101111)2 = (0,1010.1111)2 = (0,AF)16

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 16 în baza 10:

(0,AF)16 = Ax16-1+Fx16-2 = 10/16+15/256 = 0,625+0,05859375 = (0,68359375)10

Rezolvarea 3.4: Transformaţi numărul (0,10101111)2 în bazele 10, 8 şi 16 şi verificaţi


transformările efectuate.

(0,10101111)2 = 1x2-1+0x2-2+1x2-3+0x2-4+1x2-5+0x2-6+1x2-7+0x2-8 =
1/2+1/8+1/32+1/64+1/128+1/256 = 0,5+0,125+0,03125+0,015625+0,0078125+0,00390625 =
(0,68359375)10

Pentru trecerea directă din baza 2 în baza 8 împărţim numărul iniţial în triade:

(0,10101111)2 = (0,101.011.11)2 = (0,101.011.110)2 = (0,536)8

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 8 în baza 10:

(0,536)8 = 5x8-1+3x8-2+6x8-3 = 5/8+3/64+6/512 = 0,625+0,046875+0,01171875 =


(0,68359375)10

Pentru trecerea directă din baza 2 în baza 16 împărţim numărul iniţial în tetrade:

(0,10101111)2 = (0,1010.1111)2 = (0,AF)16

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 16 în baza 10:

(0,AF)16 = Ax16-1+Fx16-2 = 10/16+15/256 = 0,625+0,05859375 = (0,68359375)10


Bazele informaticii 21

Exerciţiul 3.5: Transformaţi numărul (25,671)8 în bazele 10, 2 şi 16 şi verificaţi transformările


efectuate.

(25,671)8 = 2x81+5x80+6x8-1+7x8-2+1x8-3 = 2x8+5+6/8+7/64+1/512 =


16+5+0,75+0,109375+0,001953125 = (21,861328125)10

Pentru trecerea directă din baza 8 în baza 2 înlocuim cifrele octale prin triade:

(25,671)8 = (010.101,110.111.001)2 = (10101,110111001)2

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 2 în baza 10:

(10101,110111001)2 = 1x24+0x23+1x22+0x21+1x20+1x2-1+1x2-2+0x2-3+1x2-4+1x2-5+1x2-6+0x2-
7
+0x2-8+1x2-9 = 16+4+1+1/2+1/4+1/16+1/32+1/64+1/512 =
21+0,5+0,25+0,0625+0,03125+0,015625+0,001953125 = (21,861328125)10

Pentru trecerea din baza 8 în baza 16 facem întâi transformarea b8 → b2 şi apoi b2 → b16 prin
împărţirea numărului scris în b2 în tetrade:

(25,671)2 = (10101,110111001)2 = (1.0101,1101.1100.1)2 = (15,DC8)16

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 16 în baza 10:

(15,DC8)16 = 1x161+5x160+Dx16-1+Cx16-2+8x16-3 = 1x16+5+13/16+12/256+8/4096 =


21+0,8125+0,046875+0,001953125 = (21,861328125)10

Rezolvarea 3.5: Transformaţi numărul (25,671)8 în bazele 10, 2 şi 16 şi verificaţi transformările


efectuate.

(25,671)8 = 2x81+5x80+6x8-1+7x8-2+1x8-3 = 2x8+5+6/8+7/64+1/512 =


16+5+0,75+0,109375+0,001953125 = (21,861328125)10

Pentru trecerea directă din baza 8 în baza 2 înlocuim cifrele octale prin triade:

(25,671)8 = (010.101,110.111.001)2 = (10101,110111001)2

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 2 în baza 10:

(10101,110111001)2 = 1x24+0x23+1x22+0x21+1x20+1x2-1+1x2-2+0x2-3+1x2-4+1x2-5+1x2-6+0x2-
7
+0x2-8+1x2-9 = 16+4+1+1/2+1/4+1/16+1/32+1/64+1/512 =
21+0,5+0,25+0,0625+0,03125+0,015625+0,001953125 = (21,861328125)10

Pentru trecerea din baza 8 în baza 16 facem întâi transformarea b8 → b2 şi apoi b2 → b16 prin
împărţirea numărului scris în b2 în tetrade:

(25,671)2 = (10101,110111001)2 = (1.0101,1101.1100.1)2 = (15,DC8)16

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 16 în baza 10:

(15,DC8)16 = 1x161+5x160+Dx16-1+Cx16-2+8x16-3 = 1x16+5+13/16+12/256+8/4096 =


21+0,8125+0,046875+0,001953125 = (21,861328125)10
22 Caiet de seminar

Exerciţiul 3.6: Transformaţi numărul (432,75)8 în bazele 10, 2 şi 16 şi verificaţi transformările


efectuate.

(432,75)8 = 4x82+3x81+2x80+7x8-1+5x8-2 = 4x64+3x8+2+7/8+5/64 =


256+24+2+0,875+0,078125 = (282,953125)10

Pentru trecerea directă din baza 8 în baza 2 înlocuim cifrele octale prin triade:

(432,75)8 = (100.011.010,111.101)2 = (100011010,111101)2

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 2 în baza 10:

(100011010,111101)2 = 1x28+0x27+0x26+0x25+1x24+1x23+0x22+1x21+0x20+1x2-1+1x2-2+1x2-
3
+1x2-4+0x2-5+1x2-6 = 256+16+8+2+1/2+1/4+1/8+1/16+1/64 =
282+0,5+0,25+0,125+0,0625+0,015625 = (282,953125)10

Pentru trecerea din baza 8 în baza 16 facem întâi transformarea b8 → b2 şi apoi b2 → b16 prin
împărţirea numărului scris în b2 în tetrade:

(432,75)2 = (1.0001.1010,1111.01)2 = (11A,F4)16

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 16 în baza 10:

(11A,F4)16 = 1x162+1x161+Ax160+Fx16-1+4x16-2 = 1x256+1x16+10+15/16+4/256 =


256+16+10+0,9375+0,015625 = (282,953125)10

Rezolvarea 3.6: Transformaţi numărul (432,75)8 în bazele 10, 2 şi 16 şi verificaţi transformările


efectuate.

(432,75)8 = 4x82+3x81+2x80+7x8-1+5x8-2 = 4x64+3x8+2+7/8+5/64 =


256+24+2+0,875+0,078125 = (282,953125)10

Pentru trecerea directă din baza 8 în baza 2 înlocuim cifrele octale prin triade:

(432,75)8 = (100.011.010,111.101)2 = (100011010,111101)2

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 2 în baza 10:

(100011010,111101)2 = 1x28+0x27+0x26+0x25+1x24+1x23+0x22+1x21+0x20+1x2-1+1x2-2+1x2-
3
+1x2-4+0x2-5+1x2-6 = 256+16+8+2+1/2+1/4+1/8+1/16+1/64 =
282+0,5+0,25+0,125+0,0625+0,015625 = (282,953125)10

Pentru trecerea din baza 8 în baza 16 facem întâi transformarea b8 → b2 şi apoi b2 → b16 prin
împărţirea numărului scris în b2 în tetrade:

(432,75)2 = (1.0001.1010,1111.01)2 = (11A,F4)16

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 16 în baza 10:

(11A,F4)16 = 1x162+1x161+Ax160+Fx16-1+4x16-2 = 1x256+1x16+10+15/16+4/256 =


256+16+10+0,9375+0,015625 = (282,953125)10
Bazele informaticii 23

Exerciţiul 3.7: Transformaţi numărul (246,06)8 în bazele 10, 2 şi 16 şi verificaţi transformările


efectuate.

(246,06)8 = 2x82+4x81+6x80+0x8-1+6x8-2 = 2x64+4x8+6+6/64 = 128+32+6+0,09375 =


(166,09375)10

Pentru trecerea directă din baza 8 în baza 2 înlocuim cifrele octale prin triade:

(246,06)8 = (010.100.110,000.110)2 = (10100110,00011)2

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 2 în baza 10:

(10100110,00011)2 = 1x27+0x26+1x25+0x24+0x23+1x22+1x21+0x20+0x2-1+0x2-2+0x2-3+1x2-
4
+1x2-5 = 128+32+4+2+1/16+1/32 = 166+0,0625+0,03125 = (166,09375)10

Pentru trecerea din baza 8 în baza 16 facem întâi transformarea b8 → b2 şi apoi b2 → b16 prin
împărţirea numărului scris în b2 în tetrade:

(246,06)2 = (10100110,00011)2 = (1010.0110,0001.1)2 = (A6,18)16

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 16 în baza 10:

(A6,18)16 = Ax161+6x160+1x16-1+8x16-2 = 10x16+6+1/16+8/256 = 166+0,0625+0,03125 =


(166,09375)10

Rezolvarea 3.7: Transformaţi numărul (246,06)8 în bazele 10, 2 şi 16 şi verificaţi transformările


efectuate.

(246,06)8 = 2x82+4x81+6x80+0x8-1+6x8-2 = 2x64+4x8+6+6/64 = 128+32+6+0,09375 =


(166,09375)10

Pentru trecerea directă din baza 8 în baza 2 înlocuim cifrele octale prin triade:

(246,06)8 = (010.100.110,000.110)2 = (10100110,00011)2

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 2 în baza 10:

(10100110,00011)2 = 1x27+0x26+1x25+0x24+0x23+1x22+1x21+0x20+0x2-1+0x2-2+0x2-3+1x2-
4
+1x2-5 = 128+32+4+2+1/16+1/32 = 166+0,0625+0,03125 = (166,09375)10

Pentru trecerea din baza 8 în baza 16 facem întâi transformarea b8 → b2 şi apoi b2 → b16 prin
împărţirea numărului scris în b2 în tetrade:

(246,06)2 = (10100110,00011)2 = (1010.0110,0001.1)2 = (A6,18)16

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 16 în baza 10:

(A6,18)16 = Ax161+6x160+1x16-1+8x16-2 = 10x16+6+1/16+8/256 = 166+0,0625+0,03125 =


(166,09375)10
24 Caiet de seminar

Exerciţiul 3.8: Transformaţi numărul (2C0,FF)16 în bazele 10, 2 şi 8 şi verificaţi transformările


efectuate.

(2C0,FF)16 = 2x162+Cx161+0x160+Fx16-1+Fx16-2 = 2x256+12x16+15/16+15/256 =


512+192+0,9375+0,05859375 = (704,99609375)10

Pentru trecerea directă din baza 16 în baza 2 înlocuim cifrele hexazecimale prin tetrade:

(2C0,FF)16 = (0010.1100.0000,1111.1111)2 = (1011000000,11111111)2

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 2 în baza 10:

(1011000000,11111111)2 = 1x29+0x28+1x27+1x26+0x25+0x24+0x23+0x22+0x21+0x20+1x2-
1
+1x2-2+1x2-3+1x2-4+1x2-5+1x2-6+1x2-7+1x2-8 =
512+128+64+1/2+1/4+1/8+1/16+1/32+1/64+1/128+1/256 =
704+0,5+0,25+0,125+0,0625+0,03125+0,015625+0,0078125+0,00390625 = (704,99609375)10

Pentru trecerea din baza 16 în baza 8 facem întâi transformarea b16 → b2 şi apoi b2 → b8 prin
împărţirea numărului scris în b2 în triade:

(2C0,FF)16 = (1.011.000.000,111.111.11)2 = (1300,776)8

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 8 în baza 10:

(1300,776)8 = 1x83+3x82+0x81+0x80+7x8-1+7x8-2+6x8-3 = 1x512+3x64+7/8+7/64+6/512 =


512+192+0,875+0,109375+0,01171875 = (704,99609375)10

Rezolvarea 3.8: Transformaţi numărul (2C0,FF)16 în bazele 10, 2 şi 8 şi verificaţi transformările


efectuate.

(2C0,FF)16 = 2x162+Cx161+0x160+Fx16-1+Fx16-2 = 2x256+12x16+15/16+15/256 =


512+192+0,9375+0,05859375 = (704,99609375)10

Pentru trecerea directă din baza 16 în baza 2 înlocuim cifrele hexazecimale prin tetrade:

(2C0,FF)16 = (0010.1100.0000,1111.1111)2 = (1011000000,11111111)2

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 2 în baza 10:

(1011000000,11111111)2 = 1x29+0x28+1x27+1x26+0x25+0x24+0x23+0x22+0x21+0x20+1x2-
1
+1x2-2+1x2-3+1x2-4+1x2-5+1x2-6+1x2-7+1x2-8 =
512+128+64+1/2+1/4+1/8+1/16+1/32+1/64+1/128+1/256 =
704+0,5+0,25+0,125+0,0625+0,03125+0,015625+0,0078125+0,00390625 = (704,99609375)10

Pentru trecerea din baza 16 în baza 8 facem întâi transformarea b16 → b2 şi apoi b2 → b8 prin
împărţirea numărului scris în b2 în triade:

(2C0,FF)16 = (1.011.000.000,111.111.11)2 = (1300,776)8

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 8 în baza 10:

(1300,776)8 = 1x83+3x82+0x81+0x80+7x8-1+7x8-2+6x8-3 = 1x512+3x64+7/8+7/64+6/512 =


512+192+0,875+0,109375+0,01171875 = (704,99609375)10
Bazele informaticii 25

Exerciţiul 3.9: Transformaţi numărul (9A,48)16 în bazele 10, 2 şi 8 şi verificaţi transformările


efectuate.

(9A,48)16 = 9x161+Ax160+4x16-1+8x16-2 = 9x16+10+4/16+8/256 = 144+10+0,25+0,03125 =


(154,28125)10

Pentru trecerea directă din baza 16 în baza 2 înlocuim cifrele hexazecimale prin tetrade:

(9A,48)16 = (1001.1010,0100.1000)2 = (10011010,01001)2

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 2 în baza 10:

(10011100,01001)2 = 1x27+0x26+0x25+1x24+1x23+1x22+0x21+0x20+0x2-1+1x2-2+0x2-3+0x2-
4
+1x2-5 = 128+16+8+2+1/4+1/32 = 154+0,25+0,03125 = (154,28125)10

Pentru trecerea din baza 16 în baza 8 facem întâi transformarea b16 → b2 şi apoi b2 → b8 prin
împărţirea numărului scris în b2 în triade:

(9A,48)16 = (10.011.010,010.01)2 = (234,22)8

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 8 în baza 10:

(232,22)8 = 2x82+3x81+2x80+2x8-1+2x8-2+6x8-3 = 2x64+3x8+2+2/8+2/64 =


128+24+2+0,25+0,03125 = (154,28125)10

Rezolvarea 3.9: Transformaţi numărul (9A,48)16 în bazele 10, 2 şi 8 şi verificaţi transformările


efectuate.

(9A,48)16 = 9x161+Ax160+4x16-1+8x16-2 = 9x16+10+4/16+8/256 = 144+10+0,25+0,03125 =


(154,28125)10

Pentru trecerea directă din baza 16 în baza 2 înlocuim cifrele hexazecimale prin tetrade:

(9A,48)16 = (1001.1010,0100.1000)2 = (10011010,01001)2

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 2 în baza 10:

(10011100,01001)2 = 1x27+0x26+0x25+1x24+1x23+1x22+0x21+0x20+0x2-1+1x2-2+0x2-3+0x2-
4
+1x2-5 = 128+16+8+2+1/4+1/32 = 154+0,25+0,03125 = (154,28125)10

Pentru trecerea din baza 16 în baza 8 facem întâi transformarea b16 → b2 şi apoi b2 → b8 prin
împărţirea numărului scris în b2 în triade:

(9A,48)16 = (10.011.010,010.01)2 = (234,22)8

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 8 în baza 10:

(232,22)8 = 2x82+3x81+2x80+2x8-1+2x8-2+6x8-3 = 2x64+3x8+2+2/8+2/64 =


128+24+2+0,25+0,03125 = (154,28125)10
26 Caiet de seminar

Exerciţiul 3.10: Transformaţi numărul (7FF,01)16 în bazele 10, 2 şi 8 şi verificaţi transformările


efectuate.

(7FF,01)16 = 7x162+Fx161+Fx160+0x16-1+1x16-2 = 7x256+15x16+15+1/256 =


1792+240+15+0,00390625 = (2047,00390625)10

Pentru trecerea directă din baza 16 în baza 2 înlocuim cifrele hexazecimale prin tetrade:

(7FF,01)16 = (111.1111.1111,0000.0001)2 = (11111111111,00000001)2

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 2 în baza 10:

(11111111111,00000001)2 =
1x210+1x29+1x28+1x27+1x26+1x25+1x24+1x23+1x22+1x21+1x20+0x2-1+0x2-2+0x2-3+0x2-4+0x2-
5
+0x2-6+0x2-7+1x2-8 = 1024+512+256+128+64+32+16+8+4+2+1+1/256 = (2047,00390625)10

Pentru trecerea din baza 16 în baza 8 facem întâi transformarea b16 → b2 şi apoi b2 → b8 prin
împărţirea numărului scris în b2 în triade:

(7FF,01)16 = (11111111111,00000001)2 = (11.111.111.111,000.000.01)2 = (3777,002)8

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 8 în baza 10:

(3777,002)8 = 3x83+7x82+7x81+7x80+0x8-1+0x8-2+2x8-3 = 3x512+7x64+7x8+7+2/512 =


1536+448+56+7+0,00390625 = (2047,00390625)10

Rezolvarea 3.10: Transformaţi numărul (7FF,01)16 în bazele 10, 2 şi 8 şi verificaţi transformările


efectuate.

(7FF,01)16 = 7x162+Fx161+Fx160+0x16-1+1x16-2 = 7x256+15x16+15+1/256 =


1792+240+15+0,00390625 = (2047,00390625)10

Pentru trecerea directă din baza 16 în baza 2 înlocuim cifrele hexazecimale prin tetrade:

(7FF,01)16 = (111.1111.1111,0000.0001)2 = (11111111111,00000001)2

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 2 în baza 10:

(11111111111,00000001)2 =
1x210+1x29+1x28+1x27+1x26+1x25+1x24+1x23+1x22+1x21+1x20+0x2-1+0x2-2+0x2-3+0x2-4+0x2-
5
+0x2-6+0x2-7+1x2-8 = 1024+512+256+128+64+32+16+8+4+2+1+1/256 = (2047,00390625)10

Pentru trecerea din baza 16 în baza 8 facem întâi transformarea b16 → b2 şi apoi b2 → b8 prin
împărţirea numărului scris în b2 în triade:

(7FF,01)16 = (11111111111,00000001)2 = (11.111.111.111,000.000.01)2 = (3777,002)8

iar pentru verificare să trecem acest număr din baza 8 în baza 10:

(3777,002)8 = 3x83+7x82+7x81+7x80+0x8-1+0x8-2+2x8-3 = 3x512+7x64+7x8+7+2/512 =


1536+448+56+7+0,00390625 = (2047,00390625)10
Bazele informaticii 27

SEMINAR 4
OPERAŢII ARITMETICE
CU NUMERE FORMATE DINTR-O SINGURĂ CIFRĂ

Exerciţiul 4.1: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.1: Care este rezultatul operaţiei
zecimale: zecimale:
2+ 2+
6 6
8 8

Exerciţiul 4.2: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.2: Care este rezultatul operaţiei
zecimale: zecimale:
4+ 4+
8 8
12 12

Exerciţiul 4.3: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.3: Care este rezultatul operaţiei
zecimale: zecimale:
7+ 7+
6 6
13 13

Exerciţiul 4.4: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.4: Care este rezultatul operaţiei
binare: binare:
1+ 1+
0 0
1 1

Exerciţiul 4.5: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.5: Care este rezultatul operaţiei
binare: binare:
1+ 1+
1 1
10 10

Exerciţiul 4.6: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.6: Care este rezultatul operaţiei
octale: octale:
1+ 1+
1 1
2 2

Exerciţiul 4.7: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.7: Care este rezultatul operaţiei
octale: octale:
3+ 3+
4 4
7 7

Exerciţiul 4.8: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.8: Care este rezultatul operaţiei
octale: octale:
5+ 5+
6 6
13 13
28 Caiet de seminar

Exerciţiul 4.9: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.9: Care este rezultatul operaţiei
octale: octale:
7+ 7+
7 7
16 16

Exerciţiul 4.10: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.10: Care este rezultatul operaţiei
hexazecimale: hexazecimale:
2+ 2+
6 6
8 8

Exerciţiul 4.11: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.11: Care este rezultatul operaţiei
hexazecimale: hexazecimale:
5+ 5+
8 8
D D

Exerciţiul 4.12: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.12: Care este rezultatul operaţiei
hexazecimale: hexazecimale:
A+ A+
9 9
13 13

Exerciţiul 4.13: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.13: Care este rezultatul operaţiei
zecimale: zecimale:
6- 6-
2 2
4 4

Exerciţiul 4.14: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.14: Care este rezultatul operaţiei
zecimale: zecimale:
8- 8-
4 4
4 4

Exerciţiul 4.15: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.15: Care este rezultatul operaţiei
zecimale: zecimale:
6- 6-
7 7
-1 (de fapt s-a efectuat 7-6=1 şi s-a -1 (de fapt s-a efectuat 7-6=1 şi s-a
schimbat apoi semnul) schimbat apoi semnul)

Exerciţiul 4.16: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.16: Care este rezultatul operaţiei
binare: binare:
1- 1-
0 0
1 1

Exerciţiul 4.17: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.17: Care este rezultatul operaţiei
binare: binare:
1- 1-
1 1
0 0
Bazele informaticii 29

Exerciţiul 4.18: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.18: Care este rezultatul operaţiei
octale: octale:
3- 3-
1 1
2 2

Exerciţiul 4.19: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.19: Care este rezultatul operaţiei
octale: octale:
4- 4-
3 3
1 1

Exerciţiul 4.20: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.20: Care este rezultatul operaţiei
octale: octale:
5- 5-
6 6
-1 -1

Exerciţiul 4.21: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.21: Care este rezultatul operaţiei
octale: octale:
7- 7-
7 7
0 0

Exerciţiul 4.22: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.22: Care este rezultatul operaţiei
hexazecimale: hexazecimale:
6- 6-
2 2
4 4

Exerciţiul 4.23: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.23: Care este rezultatul operaţiei
hexazecimale: hexazecimale:
8- 8-
5 5
3 3

Exerciţiul 4.24: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.24: Care este rezultatul operaţiei
hexazecimale: hexazecimale:
A- A-
9 9
1 1

Exerciţiul 4.25: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.25: Care este rezultatul operaţiei
zecimale: zecimale:
3* 3*
2 2
6 6

Exerciţiul 4.26: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.26: Care este rezultatul operaţiei
zecimale: zecimale:
8* 8*
4 4
32 32
30 Caiet de seminar

Exerciţiul 4.27: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.27: Care este rezultatul operaţiei
zecimale: zecimale:
6* 6*
7 7
42 42

Exerciţiul 4.28: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.28: Care este rezultatul operaţiei
binare: binare:
1* 1*
0 0
0 0

Exerciţiul 4.29: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.29: Care este rezultatul operaţiei
binare: binare:
1* 1*
1 1
1 1

Exerciţiul 4.30: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.30: Care este rezultatul operaţiei
octale: octale:
3* 3*
1 1
3 3

Exerciţiul 4.31: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.31: Care este rezultatul operaţiei
octale: octale:
4* 4*
3 3
14 14

Exerciţiul 4.32: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.32: Care este rezultatul operaţiei
octale: octale:
5* 5*
6 6
36 36

Exerciţiul 4.33: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.33: Care este rezultatul operaţiei
octale: octale:
7* 7*
7 7
67 67

Exerciţiul 4.34: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.34: Care este rezultatul operaţiei
hexazecimale: hexazecimale:
6* 6*
2 2
C C

Exerciţiul 4.35: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.35: Care este rezultatul operaţiei
hexazecimale: hexazecimale:
8* 8*
5 5
28 28
Bazele informaticii 31

Exerciţiul 4.36: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.36: Care este rezultatul operaţiei
hexazecimale: hexazecimale:
A* A*
9 9
5A 5A

Exerciţiul 4.37: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.37: Care este rezultatul operaţiei
zecimale: zecimale:
3/ 3/
2 2
1 rest 1 1 rest 1

Exerciţiul 4.38: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.38: Care este rezultatul operaţiei
zecimale: zecimale:
8/ 8/
4 4
2 2

Exerciţiul 4.39: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.39: Care este rezultatul operaţiei
zecimale: zecimale:
6/ 6/
7 7
0 rest 6 0 rest 6

Exerciţiul 4.40: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.40: Care este rezultatul operaţiei
binare: binare:
0/ 0/
1 1
0 rest 0 0 rest 0

Exerciţiul 4.41: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.41: Care este rezultatul operaţiei
binare: binare:
1/ 1/
1 1
1 1

Exerciţiul 4.42: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.42: Care este rezultatul operaţiei
octale: octale:
3/ 3/
1 1
3 3

Exerciţiul 4.43: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.43: Care este rezultatul operaţiei
octale: octale:
4/ 4/
3 3
1 rest 1 1 rest 1

Exerciţiul 4.44: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.44: Care este rezultatul operaţiei
octale: octale:
7/ 7/
2 2
3 rest 1 3 rest 1
32 Caiet de seminar

Exerciţiul 4.45: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.45: Care este rezultatul operaţiei
octale: octale:
7/ 7/
7 7
1 1

Exerciţiul 4.46: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.46: Care este rezultatul operaţiei
hexazecimale: hexazecimale:
6/ 6/
2 2
3 3

Exerciţiul 4.47: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.47: Care este rezultatul operaţiei
hexazecimale: hexazecimale:
E/ E/
5 5
2 rest 4 2 rest 4

Exerciţiul 4.48: Care este rezultatul operaţiei Rezultatul 4.48: Care este rezultatul operaţiei
hexazecimale: hexazecimale:
A/ A/
3 3
3 rest 1 3 rest 1
Bazele informaticii 33

SEMINAR 5
ADUNAREA ŞI SCĂDEREA
NUMERELOR FORMATE DIN MAI MULTE CIFRE

Exerciţiul 5.1: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.1: Care este rezultatul operaţiei
zecimale: zecimale:

1234+ 1234+
3635 3635
4869 4869

Exerciţiul 5.2: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.2: Care este rezultatul operaţiei
zecimale: zecimale:
* * * *
3825+ 3825+
4559 4559
8384 8384

Exerciţiul 5.3: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.3: Care este rezultatul operaţiei
zecimale: zecimale:
** **
545+ 545+
793 793
1338 1338

Exerciţiul 5.4: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.4: Care este rezultatul operaţiei
binare: binare:

10101+ 10101+
1010 1010
11111 11111

Exerciţiul 5.5: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.5: Care este rezultatul operaţiei
binare: binare:
*** ***
10101+ 10101+
11110 11110
110011 110011

Exerciţiul 5.6: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.6: Care este rezultatul operaţiei
binare: binare:
* * * *
110011+ 110011+
101010 101010
1011101 1011101

Exerciţiul 5.7: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.7: Care este rezultatul operaţiei
binare: binare:
******* *******
10111011+ 10111011+
1101101 1101101
100101000 100101000
34 Caiet de seminar

Exerciţiul 5.8: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.8: Care este rezultatul operaţiei
octale: octale:

12345+ 12345+
32132 32132
44477 44477

Exerciţiul 5.9: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.9: Care este rezultatul operaţiei
octale: octale:
***** *****
34567+ 34567+
76543 76543
133332 133332

Exerciţiul 5.10: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.10: Care este rezultatul
octale: operaţiei octale:
** **
34111+ 34111+
23765 23765
60076 60076

Exerciţiul 5.11: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.11: Care este rezultatul
octale: operaţiei octale:
**** ****
1357246+ 1357246+
3456701 3456701
5036147 5036147

Exerciţiul 5.12: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.12: Care este rezultatul
hexazecimale: operaţiei hexazecimale:

12345+ 12345+
86420 86420
98765 98765

Exerciţiul 5.13: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.13: Care este rezultatul
hexazecimale: operaţiei hexazecimale:
** **
123456+ 123456+
789ABC 789ABC
8ACF12 8ACF12

Exerciţiul 5.14: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.14: Care este rezultatul
hexazecimale: operaţiei hexazecimale:
**** ****
3579BDF+ 3579BDF+
123789A 123789A
47B1479 47B1479

Exerciţiul 5.15: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.15: Care este rezultatul
hexazecimale: operaţiei hexazecimale:
******* *******
7A8B9CAD+ 7A8B9CAD+
159DB975 159DB975
90295622 90295622
Bazele informaticii 35

Exerciţiul 5.16: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.16: Care este rezultatul
zecimale: operaţiei zecimale:

3635- 3635-
1234 1234
2401 2401

Exerciţiul 5.17: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.17: Care este rezultatul
zecimale: operaţiei zecimale:
* *
4559- 4559-
3825 3825
=734 =734

Exerciţiul 5.18: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.18: Care este rezultatul
zecimale: operaţiei zecimale:
* *
793- 793-
545 545
248 248

Exerciţiul 5.19: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.19: Care este rezultatul
binare: operaţiei binare:
* * * *
10101- 10101-
1010 1010
=1011 =1011

Exerciţiul 5.20: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.20: Care este rezultatul
binare: operaţiei binare:
* *
11110- 11110-
10101 10101
=1001 =1001

Exerciţiul 5.21: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.21: Care este rezultatul
binare: operaţiei binare:
* *
110011- 110011-
101010 101010
=01001 =01001

Exerciţiul 5.22: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.22: Care este rezultatul
binare: operaţiei binare:
* ** * **
10111011- 10111011-
1101101 1101101
=1001110 =1001110

Exerciţiul 5.23: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.23: Care este rezultatul
octale: operaţiei octale:
* * * *
31452- 31452-
12345 12345
17105 17105
36 Caiet de seminar

Exerciţiul 5.24: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.24: Care este rezultatul
octale: operaţiei octale:
*** ***
76543- 76543-
34567 34567
41754 41754

Exerciţiul 5.25: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.25: Care este rezultatul
octale: operaţiei octale:
*** ***
34111- 34111-
23765 23765
10124 10124

Exerciţiul 5.26: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.26: Care este rezultatul
octale: operaţiei octale:
** ** ** **
3456701- 3456701-
1357246 1357246
2077433 2077433

Exerciţiul 5.27: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.27: Care este rezultatul
hexazecimale: operaţiei hexazecimale:

96420- 96420-
43210 43210
53210 53210

Exerciţiul 5.28: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.28: Care este rezultatul
hexazecimale: operaţiei hexazecimale:
*** ***
789456- 789456-
123ABC 123ABC
66599A 66599A

Exerciţiul 5.29: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.29: Care este rezultatul
hexazecimale: operaţiei hexazecimale:
** **
3579BDF- 3579BDF-
17C289A 17C289A
1DB7345 1DB7345

Exerciţiul 5.30: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 5.30: Care este rezultatul
hexazecimale: operaţiei hexazecimale:
*** ***
7A8B9CAD- 7A8B9CAD-
159DB975 159DB975
64EDE338 64EDE338
Bazele informaticii 37

SEMINAR 6
ÎNMULŢIREA ŞI ÎMPĂRŢIREA
NUMERELOR FORMATE DIN MAI MULTE CIFRE

Exerciţiul 6.1: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.1: Care este rezultatul operaţiei
zecimale: zecimale:
12* 12*
36 36
.72 .72
36. 36.
432 432

Exerciţiul 6.2: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.2: Care este rezultatul operaţiei
zecimale: zecimale:
123* 123*
987 987
...861 ...861
..984. ..984.
1107.. 1107..
121401 121401

Exerciţiul 6.3: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.3: Care este rezultatul operaţiei
zecimale: zecimale:
357* 357*
468 468
..2856 ..2856
.2142. .2142.
1428.. 1428..
167076 167076

Exerciţiul 6.4: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.4: Care este rezultatul operaţiei
binare: binare:
1001* 1001*
101 101
..1001 ..1001
1001.. 1001..
101101 101101

Exerciţiul 6.5: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.5: Care este rezultatul operaţiei
binare: binare:
1010* 1010*
1011 1011
...1010 ...1010
..1010. ..1010.
1010... 1010...
1101110 1101110
38 Caiet de seminar

Exerciţiul 6.6: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.6: Care este rezultatul operaţiei
binare: binare:
101101* 101101*
11011 11011
.....101101 .....101101
....101101. ....101101.
..101101... ..101101...
.101101.... .101101....
10010111111 10010111111

Exerciţiul 6.7: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.7: Care este rezultatul operaţiei
binare: binare:
110011* 110011*
101010 101010
.....110011. .....110011.
...110011... ...110011...
.110011..... .110011.....
100001011110 100001011110

Exerciţiul 6.8: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.8: Care este rezultatul operaţiei
octale: octale:
234* 234*
15 15
1414 1414
234. 234.
3754 3754

Exerciţiul 6.9: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.9: Care este rezultatul operaţiei
octale: octale:
357* 357*
246 246
..2632 ..2632
.1674. .1674.
.736.. .736..
115372 115372

Exerciţiul 6.10: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.10: Care este rezultatul
octale: operaţiei octale:
4576* 4576*
1346 1346
..34364 ..34364
.22770. .22770.
16172.. 16172..
4576... 4576...
6701464 6701464

Exerciţiul 6.11: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.11: Care este rezultatul
octale: operaţiei octale:
6143* 6143*
513 513
..22451 ..22451
..6143. ..6143.
36757.. 36757..
4002001 4002001
Bazele informaticii 39

Exerciţiul 6.12: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.12: Care este rezultatul
hexazecimale: operaţiei hexazecimale:
37B* 37B*
A5 A5
1167 1167
22CE. 22CE.
23E47 23E47

Exerciţiul 6.13: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.13: Care este rezultatul
hexazecimale: operaţiei hexazecimale:
20C8* 20C8*
FC1 FC1
...20C8 ...20C8
.18960. .18960.
1EBB8.. 1EBB8..
2046EC8 2046EC8

Exerciţiul 6.14: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.14: Care este rezultatul
hexazecimale: operaţiei hexazecimale:
ABCD* ABCD*
3579 3579
60A35 60A35
4B29B. 4B29B.
35B01.. 35B01..
20367... 20367...
23E2A4E5 23E2A4E5

Exerciţiul 6.15: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.15: Care este rezultatul
hexazecimale: operaţiei hexazecimale:
2468A* 2468A*
5678 5678
123450 123450
FEDC6. FEDC6.
DA73C.. DA73C..
B60B2... B60B2...
C4C36CB0 C4C36CB0

Exerciţiul 6.16: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.16: Care este rezultatul
zecimale: operaţiei zecimale:
36 : 12 = 3 rest 0 36 : 12 = 3 rest 0
36 36
== ==

Exerciţiul 6.17: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.17: Care este rezultatul
zecimale: operaţiei zecimale:
987 : 123 = 8 rest 3 987 : 123 = 8 rest 3
984 984
==3 ==3
40 Caiet de seminar

Exerciţiul 6.18: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.18: Care este rezultatul
zecimale: operaţiei zecimale:
52468 : 357 = 146 rest 346 52468 : 357 = 146 rest 346
357 357
1676 1676
1428 1428
=2488 =2488
2142 2142
=346 =346

Exerciţiul 6.19: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.19: Care este rezultatul
binare: operaţiei binare:
1001 : 101 = 1 rest 100 1001 : 101 = 1 rest 100
101 101
100 100

Exerciţiul 6.20: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.20: Care este rezultatul
binare: operaţiei binare:
110111 : 1011 = 101 110111 : 1011 = 101
1011 1011
==1011 ==1011
1011 1011
==== ====

Exerciţiul 6.21: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.21: Care este rezultatul
binare: operaţiei binare:
111011011 : 11011 = 10001 111011011 : 11011 = 10001
11011 11011
===101011 ===101011
11011 11011
10000 10000

Exerciţiul 6.22: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.22: Care este rezultatul
binare: operaţiei binare:
1100111001101 : 101010 = 1100111001101 : 101010 =
10011101 rest 1011 10011101 rest 1011
101010 101010
==1001100 ==1001100
101010 101010
1000101 1000101
101010 101010
=110111 =110111
101010 101010
==110101 ==110101
101010 101010
==1011 ==1011

Exerciţiul 6.23: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.23: Care este rezultatul
octale: operaţiei octale:
234 : 15 = 14 rest 0 234 : 15 = 14 rest 0
15 15
=64 =64
64 64
== ==
Bazele informaticii 41

Exerciţiul 6.24: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.24: Care este rezultatul
octale: operaţiei octale:
35713 : 245 = 134 rest 177 35713 : 245 = 134 rest 177
245 245
1121 1121
757 757
=1423 =1423
1224 1224
=177 =177

Exerciţiul 6.25: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.25: Care este rezultatul
octale: operaţiei octale:
45765 : 1346 = 32 rest 231 45765 : 1346 = 32 rest 231
4262 4262
=3145 =3145
2714 2714
=231 =231

Exerciţiul 6.26: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.26: Care este rezultatul
octale: operaţiei octale:
614372 : 513 = 1145 rest 143 614372 : 513 = 1145 rest 143
513 513
1013 1013
513 513
3007 3007
2454 2454
=3332 =3332
3167 3167
=143 =143

Exerciţiul 6.27: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.27: Care este rezultatul
hexazecimale: operaţiei hexazecimale:
37B2 : A5 = 56 rest 44 37B2 : A5 = 56 rest 44
339 339
=422 =422
3DE 3DE
=44 =44

Exerciţiul 6.28: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.28: Care este rezultatul
hexazecimale: operaţiei hexazecimale:
20C81 : FC1 = 21 rest 4A0 20C81 : FC1 = 21 rest 4A0
1F82 1F82
=1461 =1461
FC1 FC1
=4A0 =4A0

Exerciţiul 6.29: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.29: Care este rezultatul
hexazecimale: operaţiei hexazecimale:
ABCDEF : 3579 = 336 rest 1B69 ABCDEF : 3579 = 336 rest 1B69
A06B A06B
=B62E =B62E
A06B A06B
15C3F 15C3F
140D6 140D6
=1B69 =1B69
42 Caiet de seminar

Exerciţiul 6.30: Care este rezultatul operaţiei Rezolvarea 6.30: Care este rezultatul
hexazecimale: operaţiei hexazecimale:
2468ACE : 5678 = 6BC 2468ACE : 5678 = 6BC
206D0 206D0
=3FBAC =3FBAC
3B728 3B728
=4484E =4484E
40DA0 40DA0
=3AAE =3AAE
Bazele informaticii 43

SEMINAR 7
REPREZENTAREA INTERNĂ A NUMERELOR.
REPREZENTAREA ZECIMALĂ

Exerciţiul 7.1: Reprezentaţi numărul +275 Rezolvarea 7.1: Reprezentaţi numărul +275
folosind reprezentarea zecimală. folosind reprezentarea zecimală.
zecimal despachetat: zecimal despachetat:
(+275)10 → (+275)10 → F 2 F 7 C 5
zecimal împachetat: zecimal împachetat:
(+275)10 → (+275)10 → 2 7 5 C

Exerciţiul 7.2: Reprezentaţi numărul -275 Rezolvarea 7.2: Reprezentaţi numărul -275
folosind reprezentarea zecimală. folosind reprezentarea zecimală.
zecimal despachetat: zecimal despachetat:
(-275)10 → (-275)10 → F 2 F 7 D 5
zecimal împachetat: zecimal împachetat:
(-275)10 → (-275)10 → 2 7 5 D

Exerciţiul 7.3: Reprezentaţi numărul +1234 Rezolvarea 7.3: Reprezentaţi numărul +1234
folosind reprezentarea zecimală. folosind reprezentarea zecimală.
zecimal despachetat: zecimal despachetat:
(+1234)10 → (+1234)10 → F 1 F 2 F 3 C 4
zecimal împachetat: zecimal împachetat:
(+1234)10 → (+1234)10 → 0 1 2 3 4 C

Exerciţiul 7.4: Reprezentaţi numărul -1234 Rezolvarea 7.4: Reprezentaţi numărul -1234
folosind reprezentarea zecimală. folosind reprezentarea zecimală.
zecimal despachetat: zecimal despachetat:
(-1234)10 → (-1234)10 → F 1 F 2 F 3 D 4
zecimal împachetat: zecimal împachetat:
(-1234)10 → (-1234)10 → 0 1 2 3 4 D

Exerciţiul 7.5: Reprezentaţi numărul +370 Rezolvarea 7.5: Reprezentaţi numărul +370
folosind reprezentarea zecimală. folosind reprezentarea zecimală.
zecimal despachetat: zecimal despachetat:
(+370)10 → (+370)10 → F 3 F 7 C 0
zecimal împachetat: zecimal împachetat:
(+370)10 → (+370)10 → 3 7 0 C

Exerciţiul 7.6: Reprezentaţi numărul -370 Rezolvarea 7.6: Reprezentaţi numărul -370
folosind reprezentarea zecimală. folosind reprezentarea zecimală.
zecimal despachetat: zecimal despachetat:
(-370)10 → (-370)10 → F 3 F 7 C 0
zecimal împachetat: zecimal împachetat:
(-370)10 → (-370)10 → 3 7 0 C
44 Caiet de seminar

Exerciţiul 7.7: Reprezentaţi numărul +2 Rezolvarea 7.7: Reprezentaţi numărul +2


folosind reprezentarea zecimală. folosind reprezentarea zecimală.

zecimal despachetat: zecimal despachetat:


(+2)10 → (+2)10 → C 2
zecimal împachetat: zecimal împachetat:
(+2)10 → (+2)10 → 2 C

Exerciţiul 7.8: Reprezentaţi numărul -2 Rezolvarea 7.8: Reprezentaţi numărul -2


folosind reprezentarea zecimală. folosind reprezentarea zecimală.

zecimal despachetat: zecimal despachetat:


(-2)10 → (-2)10 → D 2
zecimal împachetat: zecimal împachetat:
(-2)10 → (-2)10 → 2 D

Exerciţiul 7.9: Reprezentaţi numărul +89522 Rezolvarea 7.9: Reprezentaţi numărul


folosind reprezentarea zecimală. +89522 folosind reprezentarea zecimală.

zecimal despachetat: zecimal despachetat:


(+89522)10 → (+89522)10 → F 8 F 9 F 5 F2 C2
zecimal împachetat: zecimal împachetat:
(+89522)10 → (+89522)10 → 8 9 5 2 2 C

Exerciţiul 7.10: Reprezentaţi numărul Rezolvarea 7.10: Reprezentaţi numărul


-89522 folosind reprezentarea zecimală. -89522 folosind reprezentarea zecimală.

zecimal despachetat: zecimal despachetat:


(-89522)10 → (-89522)10 → F 8 F 9 F 5 F 2 D 2
zecimal împachetat: zecimal împachetat:
(-89522)10 → (-89522)10 → 8 9 5 2 2 D

Exerciţiul 7.11: Să se determine care este Rezolvarea 7.11: Să se determine care este
numărul întreg a cărui reprezentare zecimală numărul întreg a cărui reprezentare zecimală
despachetată este: despachetată este:

F7 F3 F8 C1 F7 F3 F8 C1

Rezolvare: Rezolvare:

F7 F3 F8 C1 → F7 F3 F8 C 1 → (+7381)10

Exerciţiul 7.12: Să se determine care este Rezolvarea 7.12: Să se determine care este
numărul întreg a cărui reprezentare zecimală numărul întreg a cărui reprezentare zecimală
despachetată este: despachetată este:

F2 F5 C6 F2 F5 C6

Rezolvare: Rezolvare:

F2 F5 C6 → F2 F 5 C 6 → (+256)10
Bazele informaticii 45

Exerciţiul 7.13: Să se determine care este Rezolvarea 7.13: Să se determine care este
numărul întreg a cărui reprezentare zecimală numărul întreg a cărui reprezentare zecimală
despachetată este: despachetată este:

F1 F2 D7 F1 F2 D7

Rezolvare: Rezolvare:

F1 F2 D7 → F1 F 2 D 7 → (-127)10

Exerciţiul 7.14: Să se determine care este Rezolvarea 7.14: Să se determine care este
numărul întreg a cărui reprezentare zecimală numărul întreg a cărui reprezentare zecimală
despachetată este: despachetată este:

F4 F5 F7 F0 D0 F4 F5 F7 F0 D0

Rezolvare: Rezolvare:

F4 F5 F7 F0 D0 → F4 F5 F7 F 0 D 0 → (-45700)10

Exerciţiul 7.15: Să se determine care este Rezolvarea 7.15: Să se determine care este
numărul întreg a cărui reprezentare zecimală numărul întreg a cărui reprezentare zecimală
împachetată este: împachetată este:

07 38 1C 07 38 1C

Rezolvare: Rezolvare:

07 38 1C → 07 38 1 C → (+7381)10

Exerciţiul 7.16: Să se determine care este Rezolvarea 7.16: Să se determine care este
numărul întreg a cărui reprezentare zecimală numărul întreg a cărui reprezentare zecimală
împachetată este: împachetată este:

25 6C 25 6C

Rezolvare: Rezolvare:

25 6C → 25 6 C → (+256)10

Exerciţiul 7.17: Să se determine care este Rezolvarea 7.17: Să se determine care este
numărul întreg a cărui reprezentare zecimală numărul întreg a cărui reprezentare zecimală
împachetată este: împachetată este:

12 7D 12 7D

Rezolvare: Rezolvare:

12 7D → 1 2 7 D → (-127)10
46 Caiet de seminar

Exerciţiul 7.18: Să se determine care este Rezolvarea 7.18: Să se determine care este
numărul întreg a cărui reprezentare zecimală numărul întreg a cărui reprezentare zecimală
împachetată este: împachetată este:

45 70 0D 45 70 0D

Rezolvare: Rezolvare:

45 70 0 D → (-45700)10 45 7 0 0 D → (-45700)10

Exerciţiul 7.19: Să se determine care sunt Rezolvarea 7.19: Să se determine care sunt
numerele întregi ale căror reprezentări numerele întregi ale căror reprezentări
zecimale sunt: zecimale sunt:

F1 F2 C5 F4 D8 F2 F0 C0 F1 F2 C5 F4 D8 F2 F0 C0

Rezolvare: Rezolvare:

F1 F2 C 5 → (+125)10 F1 F 2 C 5 → (+125)10

F 4 D 8 → (-48)10 F 4 D 8 → (-48)10

F 2 C 0 C 0 → (+200)10 F 2 C 0 C 0 → (+200)10

Exerciţiul 7.20: Să se determine care sunt Rezolvarea 7.20: Să se determine care sunt
numerele întregi ale căror reprezentări numerele întregi ale căror reprezentări
zecimale sunt: zecimale sunt:

F2 C2 C5 F4 D8 F2 F4 C6 F2 C2 C5 F4 D8 F2 F4 C6

Rezolvare: Rezolvare:

F 1 C 2 → (+12)10 F 1 C 2 → (+12)10

C 5 → (+5)10 C 5 → (+5)10

F 4 D 8 → (-48)10 F 4 D 8 → (-48)10

F2 F4 C 6 → (+246)10 F2 F 4 C 6 → (+246)10

Exerciţiul 7.21: Să se determine care sunt Rezolvarea 7.21: Să se determine care sunt
numerele întregi ale căror reprezentări numerele întregi ale căror reprezentări
zecimale sunt: zecimale sunt:

F2 F3 F5 C4 F8 F2 F0 D9 F2 F3 F5 C4 F8 F2 F0 D9

Rezolvare: Rezolvare:

F2 F3 F 5 C 4 → (+23510 F2 F3 F5 C 4 → (+23510

F8 F2 F 0 D 9 → (-8209)10 F8 F2 F 0 D 9 → (-8209)10
Bazele informaticii 47

SEMINAR 8
REPREZENTAREA INTERNĂ A NUMERELOR.
REPREZENTAREA ÎN VIRGULĂ FIXĂ

Exerciţiul 8.1: Reprezentaţi numărul zecimal Rezolvarea 8.1: Reprezentaţi numărul


întreg +27. zecimal întreg +27.

(+27)10 = (........................................)2 (+27)10 = (+11011)2


de unde, pe 1 octet, avem: de unde, pe 1 octet, avem:
0 0 0 1 1 0 1 1
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(27)10 → (27)10 → 1 B
Dacă însă pentru reprezentare alegem să Dacă însă pentru reprezentare alegem să
folosim 2 octeţi, atunci reprezentarea este: folosim 2 octeţi, atunci reprezentarea este:
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 1 1
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(27)10 → (27)10 → 0 0 1 B

Exerciţiul 8.2: Reprezentaţi numărul zecimal Rezolvarea 8.2: Reprezentaţi numărul


+59. zecimal +59.

(+59)10 = (........................................)2 (+59)10 = (+111011)2


de unde, pe 1 octet, avem: de unde, pe 1 octet, avem:
0 0 1 1 1 0 1 1
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(59)10 → (59)10 → 3 B
Dacă însă pentru reprezentare alegem să Dacă însă pentru reprezentare alegem să
folosim 2 octeţi, atunci reprezentarea este: folosim 2 octeţi, atunci reprezentarea este:
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 0 1 1
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(59)10 → (27)10 → 0 0 3 B

Exerciţiul 8.3: Reprezentaţi numărul zecimal Rezolvarea 8.3: Reprezentaţi numărul


întreg +125. zecimal întreg +125.

(+125)10 = (........................................)2 (+125)10 = (+1111101)2


de unde, pe 1 octet, avem: de unde, pe 1 octet, avem:
0 1 1 1 1 1 0 1
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(125)10 → (125)10 → 7 D
Dacă însă pentru reprezentare alegem să Dacă însă pentru reprezentare alegem să
folosim 2 octeţi, atunci reprezentarea este: folosim 2 octeţi, atunci reprezentarea este:
0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 0 1
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(125)10 → (125)10 → 0 0 7 D
48 Caiet de seminar

Exerciţiul 8.4: Reprezentaţi numărul zecimal Rezolvarea 8.4: Reprezentaţi numărul


subunitar +0,125. zecimal subunitar +0,125.

(+0,125)10 = (........................................)2 (+0,125)10 = (+0,001)2


de unde, pe 1 octet, avem: de unde, pe 1 octet, avem:
0 0 0 1 0 0 0 0
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(0,125)10 → (0,125)10 → 1 0
Dacă însă pentru reprezentare alegem să Dacă însă pentru reprezentare alegem să
folosim 2 octeţi, atunci reprezentarea este: folosim 2 octeţi, atunci reprezentarea este:
0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(0,125)10 → (0,125)10 → 0 1 0 0

Exerciţiul 8.5: Reprezentaţi numărul zecimal Rezolvarea 8.5: Reprezentaţi numărul


subunitar +0,55. zecimal subunitar +0,55.

(+0,55)10 = (.........................................)2 (+0,55)10 = (+0,1000110011001100...)2


de unde, pe 1 octet, avem: de unde, pe 1 octet, avem:
0 1 0 0 0 1 1 0
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(0,55)10 → (0,55)10 → 4 6
Dacă însă pentru reprezentare alegem să Dacă însă pentru reprezentare alegem să
folosim 2 octeţi, atunci reprezentarea este: folosim 2 octeţi, atunci reprezentarea este:
0 1 0 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(0,55)10 → (0,55)10 → 4 6 6 6

Exerciţiul 8.6: Reprezentaţi numărul zecimal Rezolvarea 8.6: Reprezentaţi numărul


subunitar +0,16. zecimal subunitar +0,16.

(+0,16)10 = (........................................)2 (+0,16)10 = (+0,0010100011110101)2


de unde, pe 1 octet, avem: de unde, pe 1 octet, avem:
0 0 0 1 0 1 0 0
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(0,16)10 → (0,16)10 → 1 4
Dacă însă pentru reprezentare alegem să Dacă însă pentru reprezentare alegem să
folosim 2 octeţi, atunci reprezentarea este: folosim 2 octeţi, atunci reprezentarea este:
0 0 0 1 0 1 0 0 0 1 1 1 1 0 1 0
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(016)10 → (016)10 → 1 4 7 A
Bazele informaticii 49

Exerciţiul 8.7: Reprezentaţi numărul zecimal Rezolvarea 8.7: Reprezentaţi numărul


întreg -27. zecimal întreg -27.

(-27)10 = (........................................)2 (-27)10 = (-11011)2


de unde, pe 1 octet, avem: de unde, pe 1 octet, avem:
în cod direct: în cod direct:
1 0 0 1 1 0 1 1
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(-27)10 → (-27)10 → 9 B
în cod invers: în cod invers:
1 1 1 0 0 1 0 0
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(-27)10 → (-27)10 → E 4
în cod complementar: în cod complementar:
1 1 1 0 0 1 0 1
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(-27)10 → (-27)10 → E 5
Dacă însă pentru reprezentare alegem să Dacă însă pentru reprezentare alegem să
folosim 2 octeţi, atunci reprezentarea este: folosim 2 octeţi, atunci reprezentarea este:
în cod direct: în cod direct:
1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 1 1
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(-27)10 → 8 0 1 B (-27)10 → 8 0 1 B
în cod invers: în cod invers:
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 1 0 0
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(-27)10 → F F E 4 (-27)10 → F F E 4
în cod complementar: în cod complementar:
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 1 0 1
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(-27)10 → F F E 5 (-27)10 → F F E 5

Exerciţiul 8.8: Reprezentaţi numărul zecimal Rezolvarea 8.8: Reprezentaţi numărul


-59. zecimal -59.

(-59)10 = (........................................)2 (-59)10 = (-111011)2


de unde, pe 2 octeţi, avem: de unde, pe 2 octeţi, avem:
în cod direct: în cod direct:
1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 0 1 1
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(-59)10 → (-59)10 → 8 0 3 B
în cod invers: în cod invers:
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 1 0 0
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(-59)10 → (-59)10 → F 0 C 4
în cod complementar: în cod complementar:
1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 1 0 1
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(-59)10 → (-59)10 → F 0 C 5
50 Caiet de seminar

Exerciţiul 8.9: Reprezentaţi numărul zecimal Rezolvarea 8.9: Reprezentaţi numărul


întreg -125. zecimal întreg -125.
(-125)10 = (........................................)2 (-125)10 = (-1111101)2
de unde, pe 2 octeţi, avem: de unde, pe 2 octeţi, avem:
în cod direct: în cod direct:
1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 0 1
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(-125)10 → (-125)10 → 8 0 7 D
în cod invers: în cod invers:
1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 1 0
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(-125)10 → (-125)10 → F F 8 2
în cod direct: în cod direct:
1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 1 1
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(-125)10 → (-125)10 → F F 8 3

Exerciţiul 8.10: Reprezentaţi numărul Rezolvarea 8.10: Reprezentaţi numărul


zecimal subunitar -0,125. zecimal subunitar -0,125.
(-0,125)10 = (.........................................)2 (-0,125)10 = (-0,001)2
de unde avem: de unde avem:
în cod direct: în cod direct:
1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(-0,125)10 → (-0,125)10 → 9 0 0 0
în cod invers: în cod invers:
1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(-0,125)10 → (-0,125)10 → E F F F
în cod complementar: în cod complementar:
1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(-0,125)10 → (-0,125)10 → F 0 0 0

Exerciţiul 8.11: Reprezentaţi numărul Rezolvarea 8.11: Reprezentaţi numărul


zecimal subunitar -0,55. 1zecimal subunitar -0,55.
(-0,55)10 = (.........................................)2 (-0,55)10 = (-0,1000110011001100...)2
de unde avem: de unde avem:
în cod direct: în cod direct:
1 1 0 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(-0,55)10 → (-0,55)10 → C 6 6 6
în cod invers: în cod invers:
1 0 1 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(-0,55)10 → (-0,55)10 → B 9 9 9
în cod complementar: în cod complementar:
1 0 1 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 1 0
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(-0,55)10 → (-0,55)10 → B 9 9 A
Bazele informaticii 51

Exerciţiul 8.12: Reprezentaţi numărul Rezolvarea 8.12: Reprezentaţi numărul


zecimal subunitar -0,16. zecimal subunitar -0,16.
(-0,16)10 = (........................................)2 (-0,16)10 = (-0,0010100011110101)2
de unde avem: de unde avem:
în cod direct: în cod direct:
1 0 0 1 0 1 0 0 0 1 1 1 1 0 1 0
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(-0,16)10 → (-0,16)10 → 9 4 7 A
în cod invers: în cod invers:
1 1 1 0 1 0 1 1 1 0 0 0 0 1 0 1
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(-0,16)10 → (-0,16)10 → E B 8 5
în cod complementar: în cod complementar:
1 1 1 0 1 0 1 1 1 0 0 0 0 1 1 0
sau (utilizând baza 16): sau (utilizând baza 16):
(-0,16)10 → (-0,16)10 → E B 8 6

Exerciţiul 8.13: Să se determine care este Rezolvarea 8.13: Să se determine care este
numărul întreg a cărui reprezentare în numărul întreg a cărui reprezentare în
virgulă fixă este: virgulă fixă este:

0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 1 0 1 1 1 1 Se observă că primul bit (S) are valoarea 0,


deci numărul este pozitiv. Fiind număr
întreg, înseamnă că mantisa sa este:
(000000100101111)2 =
= (100101111)2 = (303)10
Aşadar, reprezentarea este a numărului
(+303)10.

Exerciţiul 8.14: Să se determine care este Rezolvarea 8.14: Să se determine care este
numărul întreg a cărui reprezentare în numărul întreg a cărui reprezentare în
virgulă fixă este: virgulă fixă este:

0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 0 0 1 1 1 Se observă că primul bit (S) are valoarea 0,


deci numărul este pozitiv. Fiind număr
întreg, înseamnă că mantisa sa este:
(000001111100111)2 =
= (1111100111)2 = (999)10
Aşadar, reprezentarea este a numărului
(+999)10.

Exerciţiul 8.15: Să se determine care este Rezolvarea 8.15: Să se determine care este
numărul subunitar a cărui reprezentare în numărul întreg a cărui reprezentare în
virgulă fixă este: virgulă fixă este:

0 0 1 0 1 0 1 0 0 0 1 1 1 1 0 1 Se observă că primul bit (S) are valoarea 0,


deci numărul esrte pozitiv. Fiind număr
subunitar, înseamnă că mantisa sa este:
(010101000111101)2 deci provine din
(0,010101000111101)2 = (0,33)10
Aşadar, reprezentarea este a numărului
(+0,33)10.
52 Caiet de seminar

Exerciţiul 8.16: Să se determine care este Rezolvarea 8.16: Să se determine care este
numărul subunitar a cărui reprezentare în numărul întreg a cărui reprezentare în
virgulă fixă este: virgulă fixă este:

0 1 0 0 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 Se observă că primul bit (S) are valoarea 0,


deci numărul esrte pozitiv. Fiind număr
subunitar, înseamnă că mantisa sa este:
(100100110011001)2 deci provine din
(0,100100110011001)2 = (0,575)10
Aşadar, reprezentarea este a numărului
(+0,575)10.

Exerciţiul 8.17: Să se determine care este Rezolvarea 8.17: Să se determine care este
numărul întreg a cărui reprezentare în numărul întreg a cărui reprezentare în
virgulă fixă este: virgulă fixă este:

1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 Se observă că primul bit (S) are valoarea 1,


deci numărul este negativ şi considerăm că
este reprezentat în cod complementar.
Scădem un 1 din reprezentarea dată, pentru
a obţine reprezentarea în cod invers:
1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1
1
1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 0
de unde trecând din cod invers în cod direct
obţinem:
0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1
şi cum numărul este întreg, mantisa sa este:
(0000000001000001)2 =
(1000001)2 = (65)10
Aşadar, reprezentarea dată este a numărului
(-65)10.

Exerciţiul 8.18: Să se determine care este Rezolvarea 8.18: Să se determine care este
numărul întreg a cărui reprezentare în numărul întreg a cărui reprezentare în
virgulă fixă este: virgulă fixă este:

1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 0 1 1 0 0 Se observă că primul bit (S) are valoarea 1,


deci numărul este negativ şi considerăm că
este reprezentat în cod complementar.
Scădem un 1 din reprezentarea dată, pentru
a obţine reprezentarea în cod invers:
1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 0 1 1 0 0
1
1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 0 1 0 1 1
de unde trecând din cod invers în cod direct
obţinem:
0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 1 0 0
şi cum numărul este întreg, mantisa sa este:
(0000000100010100)2 =
(100010100)2 = (276)10
Aşadar, reprezentarea dată este a numărului
(-276)10.
Bazele informaticii 53

Exerciţiul 8.19: Să se determine care este Rezolvarea 8.19: Să se determine care este
numărul subunitar a cărui reprezentare în numărul întreg a cărui reprezentare în
virgulă fixă este: virgulă fixă este:

1 1 1 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Se observă că primul bit (S) are valoarea 1,


deci numărul este negativ şi considerăm că
este reprezentat în cod complementar.
Scădem un 1 din reprezentarea dată, pentru
a obţine reprezentarea în cod invers:
1 1 1 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1
1 1 1 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1
de unde trecând din cod invers în cod direct
obţinem:
0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Fiind număr subunitar, înseamnă că mantisa
sa este:
(001001000000000)2 deci provine din
(0,001001)2 = (0,140625)10
Aşadar, reprezentarea este a numărului
(-0,140625)10.

Exerciţiul 8.20: Să se determine care este Rezolvarea 8.20: Să se determine care este
numărul subunitar a cărui reprezentare în numărul întreg a cărui reprezentare în
virgulă fixă este: virgulă fixă este:

1 0 0 1 1 1 1 1 0 0 0 0 1 0 1 1 Se observă că primul bit (S) are valoarea 1,


deci numărul este negativ şi considerăm că
este reprezentat în cod complementar.
Scădem un 1 din reprezentarea dată, pentru
a obţine reprezentarea în cod invers:
1 0 0 1 1 1 1 1 0 0 0 0 1 0 1 1
1
1 0 0 1 1 1 1 1 0 0 0 0 1 0 1 0
de unde trecând din cod invers în cod direct
obţinem:
0 1 1 0 0 0 0 0 1 1 1 1 0 1 0 1
Fiind număr subunitar, înseamnă că mantisa
sa este:
(0110000011110101)2 deci provine din
(0,110000011110101)2 = (0,7575)10
Aşadar, reprezentarea este a numărului
(-0,7575)10.
54 Caiet de seminar

SEMINAR 9
REPREZENTAREA INTERNĂ A NUMERELOR.
REPREZENTAREA ÎN VIRGULĂ MOBILĂ

Exerciţiul 9.1: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal +27.

(27)10 = (11011)2 = (0,11011)2 • 25


şi atunci se compune reprezentarea:
-semnul este 0 fiind număr pozitiv;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(5)10 sau (05)16 respectiv (000 0101)2; rezultatul este (69)10 / (100 0101)2 / (45)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului, adică (11011)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

adică:
(+27)10 → 4 5 D8 00 00

Rezolvarea 9.1: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal +27.


(27)10 = (11011)2 = (0,11011)2 • 25
şi atunci se compune reprezentarea:
-semnul este 0 fiind număr pozitiv;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(5)10 sau (05)16 respectiv (000 0101)2; rezultatul este (69)10 = (100 0101)2 = (45)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului, adică (11011)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

S ...........................................M............................................
0 1 0 0 0 1 0 1 1 1 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
............C............

adică:

(+27)10 → 4 5 D8 00 00

Exerciţiul 9.2: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal +55.

(55)10 = (110111)2 = (0,110111)2 • 26


şi atunci se compune reprezentarea:
-semnul este 0 fiind număr pozitiv;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(6)10 sau (06)16 respectiv (000 0110)2; rezultatul este (70)10 = (100 0110)2 = (46)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului, adică (110111)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

0 1 0 0 0 1 1 0 1 1 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
adică:
(+55)10 → 4 6 D C 0 0 0 0
Bazele informaticii 55

Rezolvarea 9.2: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal +55.

(55)10 = (110111)2 = (0,110111)2 • 26


şi atunci se compune reprezentarea:
-semnul este 0 fiind număr pozitiv;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(6)10 sau (06)16 respectiv (000 0110)2; rezultatul este (70)10 = (100 0110)2 = (46)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului, adică (110111)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

0 1 0 0 0 1 1 0 1 1 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

adică:

(+55)10 → 4 6 D C 0 0 00

Exerciţiul 9.3: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal +132.

(132)10 = (10000100)2 = (0,10000100)2 • 28


şi atunci se compune reprezentarea:
-semnul este 0 fiind număr pozitiv;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(8)10 sau (08)16 respectiv (000 1000)2; rezultatul este (72)10 = (100 1000)2 = (48)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului, adică (10000100)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

adică:

(+132)10 →

Rezolvarea 9.3: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal +132.

(132)10 = (10000100)2 = (0,10000100)2 • 28


şi atunci se compune reprezentarea:
-semnul este 0 fiind număr pozitiv;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(8)10 sau (08)16 respectiv (000 1000)2; rezultatul este (72)10 = (100 1000)2 = (48)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului, adică (10000100)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

0 1 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

adică:

(+132)10 → 4 8 84 00 00
56 Caiet de seminar

Exerciţiul 9.4: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal +0,625.

(0,625)10 = (0,101)2 = (0,101)2 • 20


şi atunci se compune reprezentarea:
-semnul este 0 fiind număr pozitiv;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(0)10 sau (0)16 respectiv (0)2; rezultatul este (64)10 = (100 0000)2 = (40)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului, adică (101)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

adică:

(+0,625)10 → 4 0 A0 00 00

Rezolvarea 9.4: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal +0,625.

(0,625)10 = (0,101)2 = (0,101)2 • 20


şi atunci se compune reprezentarea:
-semnul este 0 fiind număr pozitiv;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(0)10 sau (0)16 respectiv (0)2; rezultatul este (64)10 = (100 0000)2 = (40)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului, adică (101)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

adică:

(+0,625)10 → 4 0 A0 00 00

Exerciţiul 9.5: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal +0,55.

(0,55)10 = (0,101)2 = (0,101)2 • 20


şi atunci se compune reprezentarea:
-semnul este 0 fiind număr pozitiv;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(0)10 sau (0)16 respectiv (0)2; rezultatul este (64)10 = (100 0000)2 = (40)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului, adică (1000110011001100...)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0

adică:

(+0,55)10 → 4 0 8C CC CC
Bazele informaticii 57

Rezolvarea 9.5: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal +0,55.

(0,55)10 = (0,1000110011001100...)2 = (0,1000110011001100)2 • 20


şi atunci se compune reprezentarea:
-semnul este 0 fiind număr pozitiv;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(0)10 sau (0)16 respectiv (0)2; rezultatul este (64)10 = (100 0000)2 = (40)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului, adică (1000110011001100...)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0

adică:

(+0,55)10 → 4 0 8C CC CC

Exerciţiul 9.6: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal +0,2014.

(0,2014)10 = (0,00110011100011101111001101)2 = (0, 110011100011101111001101)2 • 2-2


şi atunci se compune reprezentarea:
-semnul este 0 fiind număr pozitiv;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(-2)10 sau (-02)16 respectiv (-10)2; rezultatul este (62)10 = (011 1110)2 = (3E)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului: (110011100011101111001101)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

0 0 1 1 1 1 1 0 1 1 0 0 1 1 1 0 0 0 1 1 1 0 1 1 1 1 0 0 1 1 0 1

adică:

(+0,2014)10 → 3 E C E 3 B C D

Rezolvarea 9.6: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal +0,2014.

(0,2014)10 = (0,00110011100011101111001101)2 = (0, 110011100011101111001101)2 • 2-2


şi atunci se compune reprezentarea:
-semnul este 0 fiind număr pozitiv;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(-2)10 sau (-02)16 respectiv (-10)2; rezultatul este (62)10 = (011 1110)2 = (3E)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului: (110011100011101111001101)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

0 0 1 1 1 1 1 0 1 1 0 0 1 1 1 0 0 0 1 1 1 0 1 1 1 1 0 0 1 1 0 1

adică:

(+0,2014)10 → 3 E C E 3 B C D
58 Caiet de seminar

Exerciţiul 9.7: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal +25,25.

(25,25)10 = (11001,01)2 = (0,1100101)2 • 25


şi atunci se compune reprezentarea:
-semnul este 0 fiind număr pozitiv;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(5)10 sau (05)16 respectiv (101)2; rezultatul este (69)10 = (100 0101)2 = (45)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului: (1100101)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

0 1 0 0 0 1 0 1 1 1 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

adică:

(+25,25)10 → 4 5 C A 0 0 00

Rezolvarea 9.7: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal +25,25.

(25,25)10 = (11001,01)2 = (0,1100101)2 • 25


şi atunci se compune reprezentarea:
-semnul este 0 fiind număr pozitiv;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(5)10 sau (05)16 respectiv (101)2; rezultatul este (69)10 = (100 0101)2 = (45)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului: (1100101)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

0 1 0 0 0 1 0 1 1 1 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

adică:

(+25,25)10 → 4 5 C A 0 0 00

Exerciţiul 9.8: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal +13,675.

(13,675)10 = (1101,10101100110011001100...)2 = (0,110110101100110011001100...)2 • 24


şi atunci se compune reprezentarea:
-semnul este 0 fiind număr pozitiv;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(4)10 sau (04)16 respectiv (100)2; rezultatul este (68)10 = (100 0100)2 = (44)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului:
(1101101011001100110011001100...)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

0 1 0 0 0 1 0 0 1 1 0 1 1 0 1 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0

adică:

(+13,675)10 → 4 4 D A C C C C
Bazele informaticii 59

Rezolvarea 9.8: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal +13,675.

(13,675)10 = (1101,10101100110011001100...)2 = (0,110110101100110011001100...)2 • 24


şi atunci se compune reprezentarea:
-semnul este 0 fiind număr pozitiv;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(4)10 sau (04)16 respectiv (100)2; rezultatul este (68)10 = (100 0100)2 = (44)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului:
(1101101011001100110011001100...)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

0 1 0 0 0 1 0 0 1 1 0 1 1 0 1 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0

adică:

(+13,675)10 → 4 4 D A C C C C

Exerciţiul 9.9: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal +13,675.

(99,666)10 = (1100011,10101010011111101...)2 = (0,110001110101010011111101...)2 • 27


şi atunci se compune reprezentarea:
-semnul este 0 fiind număr pozitiv;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(7)10 sau (07)16 respectiv (111)2; rezultatul este (71)10 = (100 0111)2 = (47)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului: (110001110101010011111101...)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

0 1 0 0 0 1 1 1 1 1 0 0 0 1 1 1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 1 1 1 1 1 0 1

adică:

(+99,666)10 → 4 7 C7 54 FD

Rezolvarea 9.9: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal +13,675.

(99,666)10 = (1100011,10101010011111101...)2 = (0,110001110101010011111101...)2 • 27


şi atunci se compune reprezentarea:
-semnul este 0 fiind număr pozitiv;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(7)10 sau (07)16 respectiv (111)2; rezultatul este (71)10 = (100 0111)2 = (47)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului: (110001110101010011111101...)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

0 1 0 0 0 1 1 1 1 1 0 0 0 1 1 1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 1 1 1 1 1 0 1

adică:

(+99,666)10 → 4 7 C7 54 FD
60 Caiet de seminar

Exerciţiul 9.10: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal -48.

(48)10 = (110000)2 = (0,110000)2 • 26


şi atunci se compune reprezentarea în cod direct:
-semnul este 1 fiind număr pozitiv;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(6)10 sau (06)16 respectiv (000 0110)2; rezultatul este (70)10 = (100 0110)2 = (46)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului, adică (110000)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

S ...........................................M............................................
1 1 0 0 0 1 1 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
............C............
adică:

(-48)10 → C 6 C 0 00 00

În cod invers:

S ...........................................M............................................
1 0 1 1 1 0 0 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
............C............

adică:

(-48)10 → B 9 3F FF FF

iar apoi în cod complementar:

S ...........................................M............................................
1 0 1 1 1 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
............C............

adică:

(-48)10 → B 9 40 00 00

Rezolvarea 9.10: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal -48.

(48)10 = (110000)2 = (0,110000)2 • 26


şi atunci se compune reprezentarea în cod direct:
-semnul este 1 fiind număr negativ;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(6)10 sau (06)16 respectiv (000 0110)2; rezultatul este (70)10 = (100 0110)2 = (46)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului, adică (110000)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

S ...........................................M............................................
1 1 0 0 0 1 1 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
............C............
Bazele informaticii 61

adică:

(-48)10 → C 6 C 0 00 00

În cod invers:

S ...........................................M............................................
1 0 1 1 1 0 0 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
............C............

adică:

(-48)10 → B 9 3 F FF FF

iar apoi în cod complementar:

S ...........................................M............................................
1 0 1 1 1 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
............C............

adică:

(-48)10 → B 9 40 00 00

Exerciţiul 9.11: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal -127.

(127)10 = (1111111)2 = (0,1111111)2 • 27


şi atunci se compune reprezentarea în cod direct:
-semnul este 1 fiind număr pozitiv;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(7)10 sau (07)16 respectiv (000 0111)2; rezultatul este (71)10 = (100 0111)2 = (47)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului, adică (110000)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

1 1 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

În cod invers:

1 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

iar apoi în cod complementar:

1 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

adică:

(-127)10 → B 8 02 00 00

Rezolvarea 9.11: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal -127.

(127)10 = (1111111)2 = (0,1111111)2 • 27


şi atunci se compune reprezentarea în cod direct:
-semnul este 1 fiind număr negativ;
62 Caiet de seminar

-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(7)10 sau (07)16 respectiv (000 0111)2; rezultatul este (71)10 = (100 0111)2 = (47)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului, adică (110000)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

1 1 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

În cod invers:

1 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

iar apoi în cod complementar:

1 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

adică:

(-127)10 → B 8 02 00 00

Exerciţiul 9.12: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal -1000.

(1000)10 = (1111101000)2 = (0,1111101000)2 • 210


şi atunci se compune reprezentarea în cod direct:
-semnul este 1 fiind număr negativ;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(10)10 sau (0A)16 respectiv (000 1010)2; rezultatul este (74)10 = (100 1010)2 = (4A)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului, adică (1111101000)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

1 1 0 0 1 0 1 0 1 1 1 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

În cod invers:

1 0 1 1 0 1 0 1 0 0 0 0 0 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

iar apoi în cod complementar:

1 0 1 1 0 1 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

adică:

(-1000)10 → B 5 06 00 00

Rezolvarea 9.12: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal -1000.

(1000)10 = (1111101000)2 = (0,1111101000)2 • 210


şi atunci se compune reprezentarea în cod direct:
-semnul este 1 fiind număr negativ;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(10)10 sau (0A)16 respectiv (000 1010)2; rezultatul este (74)10 = (100 1010)2 = (4A)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului, adică (1111101000)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:
Bazele informaticii 63

1 1 0 0 1 0 1 0 1 1 1 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

În cod invers:

1 0 1 1 0 1 0 1 0 0 0 0 0 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

iar apoi în cod complementar:

1 0 1 1 0 1 0 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

adică:

(-1000)10 → B 5 06 00 00

Exerciţiul 9.13: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal -0,9375.

(0,9375)10 = (0,1111)2 = (0,1111)2 • 20


şi atunci se compune reprezentarea în cod direct:
-semnul este 1 fiind număr negativ;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(0)10 sau (0)16 respectiv (0)2; rezultatul este (64)10 = (100 0000)2 = (40)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului, adică (1111)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

1 1 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

În cod invers:

1 0 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

iar apoi în cod complementar:

1 0 1 1 1 1 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

adică:

(-0,9375)10 → B F 1 0 00 00

Rezolvarea 9.13: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal -0,9375.

(0,9375)10 = (0,1111)2 = (0,1111)2 • 20


şi atunci se compune reprezentarea în cod direct:
-semnul este 1 fiind număr negativ;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(0)10 sau (0)16 respectiv (0)2; rezultatul este (64)10 = (100 0000)2 = (40)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului, adică (1111)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

1 1 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

În cod invers:

1 0 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
64 Caiet de seminar

iar apoi în cod complementar:

1 0 1 1 1 1 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

adică:

(-0,9375)10 → B F 1 0 00 00

Exerciţiul 9.14: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal -0,015625.

(0,015626)10 = (0,000001)2 = (0,1)2 • 2-5


şi atunci se compune reprezentarea în cod direct:
-semnul este 1 fiind număr negativ;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(-5)10 sau (-05)16 respectiv (-101)2; rezultatul este (59)10 = (011 1011)2 = (3B)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului, adică (1)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

1 0 1 1 1 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

În cod invers:

1 1 0 0 0 1 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

iar apoi în cod complementar:

1 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

adică:

(-0,01525)10 → C 4 80 00 00

Rezolvarea 9.14: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal -0,015625.

(0,015626)10 = (0,000001)2 = (0,1)2 • 2-5


şi atunci se compune reprezentarea în cod direct:
-semnul este 1 fiind număr negativ;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(-5)10 sau (-05)16 respectiv (-101)2; rezultatul este (59)10 = (011 1011)2 = (3B)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului, adică (1)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

1 0 1 1 1 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

În cod invers:

1 1 0 0 0 1 0 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

iar apoi în cod complementar:

1 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Bazele informaticii 65

adică:

(-0,01525)10 → C 4 80 00 00

Exerciţiul 9.15: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal -0,256.

(0,256)10 = (0,0100000110001001001101110)2 = (0,100000110001001001101110)2 • 2-1


şi atunci se compune reprezentarea în cod direct:
-semnul este 1 fiind număr negativ;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(-1)10 sau (-01)16 respectiv (-01)2; rezultatul este (63)10 = (011 1111)2 = (3F)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului, adică
(100000110001001001101110)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

1 0 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0 1 1 0 1 1 1 0

În cod invers:

1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 0 0 1 1 1 0 1 1 0 1 1 0 0 1 0 0 0 1

iar apoi în cod complementar:

1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 0 0 1 1 1 0 1 1 0 1 1 0 0 1 0 0 1 0

adică:

(-0,256)10 → C 0 7 C E D 9 2

Rezolvarea 9.15: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal -0,256.

(0,256)10 = (0,0100000110001001001101110)2 = (0,100000110001001001101110)2 • 2-1


şi atunci se compune reprezentarea în cod direct:
-semnul este 1 fiind număr negativ;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(-1)10 sau (-01)16 respectiv (-01)2; rezultatul este (63)10 = (011 1111)2 = (3F)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului, adică
(100000110001001001101110)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

1 0 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0 1 1 0 1 1 1 0

În cod invers:

1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 0 0 1 1 1 0 1 1 0 1 1 0 0 1 0 0 0 1

iar apoi în cod complementar:

1 1 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 0 0 1 1 1 0 1 1 0 1 1 0 0 1 0 0 1 0

adică:

(-0,256)10 → C 0 7 C E D 9 2
66 Caiet de seminar

Exerciţiul 9.16: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal -78,5.

(78,5)10 = (1001110,1)2 = (0,10011101)2 • 27


şi atunci se compune reprezentarea în cod direct:
-semnul este 1 fiind număr negativ;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(7)10 sau (07)16 respectiv (-111)2; rezultatul este (71)10 = (100 0111)2 = (47)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului, adică (10011101)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

1 1 0 0 0 1 1 1 1 0 0 1 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

În cod invers:

1 0 1 1 1 0 0 0 0 1 1 0 0 0 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

iar apoi în cod complementar:

1 0 1 1 1 0 0 0 0 1 1 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

adică:

(-75,5)10 → B 8 63 00 00

Rezolvarea 9.16: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal -78,5.

(78,5)10 = (1001110,1)2 = (0,10011101)2 • 27


şi atunci se compune reprezentarea în cod direct:
-semnul este 1 fiind număr negativ;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(7)10 sau (07)16 respectiv (111)2; rezultatul este (71)10 = (100 0111)2 = (47)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului, adică (10011101)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

1 1 0 0 0 1 1 1 1 0 0 1 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

În cod invers:

1 0 1 1 1 0 0 0 0 1 1 0 0 0 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

iar apoi în cod complementar:

1 0 1 1 1 0 0 0 0 1 1 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

adică:

(-75,5)10 → B 8 63 00 00

Exerciţiul 9.17: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal -72,625.

(72,625)10 = (1001000,101)2 = (0,1001000101)2 • 27


Bazele informaticii 67

şi atunci se compune reprezentarea în cod direct:


-semnul este 1 fiind număr negativ;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(7)10 sau (07)16 respectiv (-111)2; rezultatul este (71)10 = (100 0111)2 = (47)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului, adică (100100101)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

1 1 0 0 0 1 1 1 1 0 0 1 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

În cod invers:

1 0 1 1 1 0 0 0 0 1 1 0 1 1 1 0 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

iar apoi în cod complementar:

1 0 1 1 1 0 0 0 0 1 1 0 1 1 1 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

adică:

(-72,625)10 → B 8 6 E C 0 00

Rezolvarea 9.17: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal -72,625.

(72,625)10 = (1001000,101)2 = (0,1001000101)2 • 27


şi atunci se compune reprezentarea în cod direct:
-semnul este 1 fiind număr negativ;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(7)10 sau (07)16 respectiv (0111)2; rezultatul este (71)10 = (100 0111)2 = (47)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului, adică (100100101)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

1 1 0 0 0 1 1 1 1 0 0 1 0 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

În cod invers:

1 0 1 1 1 0 0 0 0 1 1 0 1 1 1 0 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

iar apoi în cod complementar:

1 0 1 1 1 0 0 0 0 1 1 0 1 1 1 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

adică:

(-72,625)10 → B 8 6 E C 0 00

Exerciţiul 9.18: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal -168,168.

(168,168)10 = (10101000,0010101100000010)2 = (0,101010000010101100000010)2 • 28


şi atunci se compune reprezentarea în cod direct:
-semnul este 1 fiind număr negativ;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(8)10 sau (08)16 respectiv (1000)2; rezultatul este (72)10 = (100 1000)2 = (48)16;
68 Caiet de seminar

-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului, adică


(101010000010101100000010)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

1 1 0 0 1 0 0 0 1 0 1 0 1 0 0 0 0 0 1 0 1 0 1 1 0 0 0 0 0 0 1 0

În cod invers:

1 0 1 1 0 1 1 1 0 1 0 1 0 1 1 1 1 1 0 1 0 1 0 0 1 1 1 1 1 1 0 1

iar apoi în cod complementar:

1 0 1 1 0 1 1 1 0 1 0 1 0 1 1 1 1 1 0 1 0 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 0

adică:

(-168,168)10 → B 7 57 D4 FE

Rezolvarea 9.18: Reprezentaţi în virgulă mobilă numărul zecimal -168,168.

(168,168)10 = (10101000,0010101100000010)2 = (0,101010000010101100000010)2 • 28


şi atunci se compune reprezentarea în cod direct:
-semnul este 1 fiind număr negativ;
-caracteristica se obţine adunând (64)10 sau (40)16 sau (100 000)2 cu valoarea exponentului, adică
(8)10 sau (08)16 respectiv (1000)2; rezultatul este (72)10 = (100 1000)2 = (48)16;
-mantisa este reprezentată de partea subunitară a numărului, adică
(101010000010101100000010)2.
De aici, cu reprezentarea pe 4 octeţi:

1 1 0 0 1 0 0 0 1 0 1 0 1 0 0 0 0 0 1 0 1 0 1 1 0 0 0 0 0 0 1 0

În cod invers:

1 0 1 1 0 1 1 1 0 1 0 1 0 1 1 1 1 1 0 1 0 1 0 0 1 1 1 1 1 1 0 1

iar apoi în cod complementar:

1 0 1 1 0 1 1 1 0 1 0 1 0 1 1 1 1 1 0 1 0 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 0

adică:

(-168,168)10 → B 7 57 D4 FE

Exerciţiul 9.19: Să se determine care este numărul a cărui reprezentare în virgulă mobilă este:

0 1 0 0 0 1 1 1 1 0 1 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Se observă că primul bit (S) este 0, deci reprezentarea aparţine unui număr pozitiv.
Următorii 7 biţi reprezintă caracteristica, deci C = (100 0111)2.
Cum C = (64)10 + exp = (40)16 + exp = (100 0000)2 + exp, rezultă că exponentul este:
exp = C - (100 0000)2 = (100 0111)2 – (100 0000)2 = (0111)2 = (7)10.
Ceilalţi 24 de biţi reprezintă mantisa, adică M = (1010 1010 0001 0000 0000 0000)2.
Bazele informaticii 69

Deci numărul iniţial se obţine din:


0,101010100001000000000000 • 27 = (1010101,00001000000000000)2 = (101 0101,0000 1)2 =
= (55,08)16 = (+85,03125)10

Rezolvarea 9.19: Să se determine care este numărul a cărui reprezentare în virgulă mobilă este:

0 1 0 0 0 1 1 1 1 0 1 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Se observă că primul bit (S) este 0, deci reprezentarea aparţine unui număr pozitiv.
Următorii 7 biţi reprezintă caracteristica, deci C = (100 0111)2.
Cum C = (64)10 + exp = (40)16 + exp = (100 0000)2 + exp, rezultă că exponentul este:
exp = C - (100 0000)2 = (100 0111)2 – (100 0000)2 = (0111)2 = (7)10.
Ceilalţi 24 de biţi reprezintă mantisa, adică M = (1010 1010 0001 0000 0000 0000)2.

Deci numărul iniţial se obţine din:


0,101010100001000000000000 • 27 = (1010101,00001000000000000)2 = (101 0101,0000 1)2 =
= (55,08)16 = (+85,03125)10

Exerciţiul 9.20: Să se determine care este numărul a cărui reprezentare în virgulă mobilă este:

0 1 0 0 0 1 1 0 1 0 0 1 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Se observă că primul bit (S) este 0, deci reprezentarea aparţine unui număr pozitiv.
Următorii 7 biţi reprezintă caracteristica, deci C = (100 0110)2.
Cum C = (64)10 + exp = (40)16 + exp = (100 0000)2 + exp, rezultă că exponentul este:
exp = C - (100 0000)2 = (100 0110)2 – (100 0000)2 = (0110)2 = (6)10.
Ceilalţi 24 de biţi reprezintă mantisa, adică M = (1001 0011 0000 0000 0000 0000)2.

Deci numărul iniţial se obţine din:


0,100100110000000000000000 • 26 = (100100,110000000000000000)2 = (10 0100,11)2 =
= (24,C)16 = (+36,75)10

Rezolvarea 9.20: Să se determine care este numărul a cărui reprezentare în virgulă mobilă este:

0 1 0 0 0 1 1 0 1 0 0 1 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Se observă că primul bit (S) este 0, deci reprezentarea aparţine unui număr pozitiv.
Următorii 7 biţi reprezintă caracteristica, deci C = (100 0110)2.
Cum C = (64)10 + exp = (40)16 + exp = (100 0000)2 + exp, rezultă că exponentul este:
exp = C - (100 0000)2 = (100 0110)2 – (100 0000)2 = (0110)2 = (6)10.
Ceilalţi 24 de biţi reprezintă mantisa, adică M = (1001 0011 0000 0000 0000 0000)2.

Deci numărul iniţial se obţine din:


0,100100110000000000000000 • 26 = (100100,110000000000000000)2 = (10 0100,11)2 =
= (24,C)16 = (+36,75)10

Exerciţiul 9.21: Să se determine care este numărul a cărui reprezentare în virgulă mobilă este:
70 Caiet de seminar

0 1 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Se observă că primul bit (S) este 0, deci reprezentarea aparţine unui număr pozitiv.
Următorii 7 biţi reprezintă caracteristica, deci C = (100 0111)2.
Cum C = (64)10 + exp = (40)16 + exp = (100 0000)2 + exp, rezultă că exponentul este:
exp = C - (100 0000)2 = (100 0111)2 – (100 0000)2 = (0111)2 = (7)10.
Ceilalţi 24 de biţi reprezintă mantisa, adică M = (1000 0000 0110 0000 0000 0000)2.

Deci numărul iniţial se obţine din:


0,100000000110000000000000 • 27 = (1000000,00110000000000000)2 = (100 0000,0011)2 =
= (40,3)16 = (+64,1875)10

Rezolvarea 9.21: Să se determine care este numărul a cărui reprezentare în virgulă mobilă este:

0 1 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Se observă că primul bit (S) este 0, deci reprezentarea aparţine unui număr pozitiv.
Următorii 7 biţi reprezintă caracteristica, deci C = (100 0111)2.
Cum C = (64)10 + exp = (40)16 + exp = (100 0000)2 + exp, rezultă că exponentul este:
exp = C - (100 0000)2 = (100 0111)2 – (100 0000)2 = (0111)2 = (7)10.
Ceilalţi 24 de biţi reprezintă mantisa, adică M = (1000 0000 0110 0000 0000 0000)2.

Deci numărul iniţial se obţine din:


0,100000000110000000000000 • 27 = (1000000,00110000000000000)2 = (100 0000,0011)2 =
= (40,3)16 = (+64,1875)10

Exerciţiul 9.22: Să se determine care este numărul a cărui reprezentare în virgulă mobilă este:

1 0 1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Se observă că primul bit (S) este 0, deci reprezentarea aparţine unui număr negativ. Considerând
că reprezentarea s-a făcut în cod complementar, pentru a obţine numărul scris în cod direct mai
întâi se scrie codul invers (obţinut scăzând un 1 din reprezentarea în cod complementar:

1 0 1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1
1 0 1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

de unde obţinem codul direct:

0 1 0 0 0 1 1 1 1 0 1 1 1 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

De aici citim caracteristica: C = (100 0111)2.


Cum C = (64)10 + exp = (40)16 + exp = (100 0000)2 + exp, rezultă că exponentul este:
exp = C - (100 0000)2 = (100 0111)2 – (100 0000)2 = (0111)2 = (7)10.
Ultimii 24 de biţi reprezintă mantisa, adică M = (1011 1010 0001 0000 0000 0000)2.

Deci numărul iniţial se obţine din:


0,101110100010000000000000 • 27 = (1011101,00001000000000000)2 = (101 1101,0001)2 =
= (5D,1)16 = (93,0625)10
Bazele informaticii 71

Rezolvarea 9.22: Să se determine care este numărul a cărui reprezentare în virgulă mobilă este:

1 0 1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Se observă că primul bit (S) este 1, deci reprezentarea aparţine unui număr negativ. Considerând
că reprezentarea s-a făcut în cod complementar, pentru a obţine numărul scris în cod direct mai
întâi se scrie codul invers (obţinut scăzând un 1 din reprezentarea în cod complementar):

1 0 1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1
1 0 1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1

de unde obţinem codul direct al numărului pozitiv:

0 1 0 0 0 1 1 1 1 0 1 1 1 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

De aici citim caracteristica: C = (100 0111)2.


Cum C = (64)10 + exp = (40)16 + exp = (100 0000)2 + exp, rezultă că exponentul este:
exp = C - (100 0000)2 = (100 0111)2 – (100 0000)2 = (0111)2 = (7)10.
Ultimii 24 de biţi reprezintă mantisa, adică M = (1011 1010 0001 0000 0000 0000)2.

Deci numărul iniţial se obţine din:


0,101110100010000000000000 • 27 = (1011101,00001000000000000)2 = (101 1101,0001)2 =
= (5D,1)16 = (93,0625)10. Cum numărul iniţial trebuie să fie negativ, rezultatul este -93,0625.

Exerciţiul 9.23: Să se determine care este numărul a cărui reprezentare în virgulă mobilă este:

1 0 1 1 0 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Se observă că primul bit (S) este 1, deci reprezentarea aparţine unui număr negativ. Considerând
că reprezentarea s-a făcut în cod complementar, pentru a obţine numărul scris în cod direct mai
întâi se scrie codul invers (obţinut scăzând un 1 din reprezentarea în cod complementar):

1 0 1 1 0 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1
1 0 1 1 0 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1

de unde obţinem codul direct al numărului pozitiv:

0 1 0 0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0

De aici citim caracteristica: C = (100 1100)2.


Cum C = (64)10 + exp = (40)16 + exp = (100 0000)2 + exp, rezultă că exponentul este:
exp = C - (100 0000)2 = (100 1100)2 – (100 0000)2 = (1100)2 = (12)10.
Ultimii 24 de biţi reprezintă mantisa, adică M = (1000 0000 0000 0011 0000 0000)2.

Deci numărul iniţial se obţine din:


0,100000000000011000000000 • 212 = (100000000000,011000000000)2 =
= (1000 0000 0000,011)2 = (800,3)16 = (2048,375)10. Cum numărul iniţial trebuie să fie negativ,
rezultatul este -2048,375.
72 Caiet de seminar

Rezolvarea 9.23: Să se determine care este numărul a cărui reprezentare în virgulă mobilă este:

1 0 1 1 0 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Se observă că primul bit (S) este 1, deci reprezentarea aparţine unui număr negativ. Considerând
că reprezentarea s-a făcut în cod complementar, pentru a obţine numărul scris în cod direct mai
întâi se scrie codul invers (obţinut scăzând un 1 din reprezentarea în cod complementar):

1 0 1 1 0 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1
1 0 1 1 0 0 1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1

de unde obţinem codul direct al numărului pozitiv:

0 1 0 0 1 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0

De aici citim caracteristica: C = (100 1100)2.


Cum C = (64)10 + exp = (40)16 + exp = (100 0000)2 + exp, rezultă că exponentul este:
exp = C - (100 0000)2 = (100 1100)2 – (100 0000)2 = (1100)2 = (12)10.
Ultimii 24 de biţi reprezintă mantisa, adică M = (1000 0000 0000 0011 0000 0000)2.

Deci numărul iniţial se obţine din:


0,100000000000011000000000 • 212 = (100000000000,011000000000)2 =
= (1000 0000 0000,011)2 = (800,3)16 = (2048,375)10. Cum numărul iniţial trebuie să fie negativ,
rezultatul este -2048,375.

Exerciţiul 9.24: Să se determine care este numărul a cărui reprezentare în virgulă mobilă este:

1 0 1 1 0 1 1 1 0 0 1 0 1 1 1 1 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 1

Se observă că primul bit (S) este 1, deci reprezentarea aparţine unui număr negativ. Considerând
că reprezentarea s-a făcut în cod complementar, pentru a obţine numărul scris în cod direct mai
întâi se scrie codul invers (obţinut scăzând un 1 din reprezentarea în cod complementar):

1 0 1 1 0 1 1 1 0 0 1 0 1 1 1 1 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 1
1
1 0 1 1 0 1 1 1 0 0 1 0 1 1 1 1 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0

de unde obţinem codul direct al numărului pozitiv:

0 1 0 0 1 0 0 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1

De aici citim caracteristica: C = (100 1000)2.


Cum C = (64)10 + exp = (40)16 + exp = (100 0000)2 + exp, rezultă că exponentul este:
exp = C - (100 0000)2 = (100 1000)2 – (100 0000)2 = (1000)2 = (8)10.
Ultimii 24 de biţi reprezintă mantisa, adică M = (1101 0000 0011 0011 0011 0011)2.

Deci numărul iniţial se obţine din:


0,110100000011001100110011 • 28 = (11010000,0011001100110011)2 =
Bazele informaticii 73

= (1101 0000,0011 0011 0011 0011)2 = (D0,3333)16 = (208,2)10. Cum numărul iniţial trebuie să
fie negativ, rezultatul este -208,2.

Rezolvarea 9.24: Să se determine care este numărul a cărui reprezentare în virgulă mobilă este:

1 0 1 1 0 1 1 1 0 0 1 0 1 1 1 1 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 1

Se observă că primul bit (S) este 1, deci reprezentarea aparţine unui număr negativ. Considerând
că reprezentarea s-a făcut în cod complementar, pentru a obţine numărul scris în cod direct mai
întâi se scrie codul invers (obţinut scăzând un 1 din reprezentarea în cod complementar):

1 0 1 1 0 1 1 1 0 0 1 0 1 1 1 1 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 1
1
1 0 1 1 0 1 1 1 0 0 1 0 1 1 1 1 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0

de unde obţinem codul direct al numărului pozitiv:

0 1 0 0 1 0 0 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 1

De aici citim caracteristica: C = (100 1000)2.


Cum C = (64)10 + exp = (40)16 + exp = (100 0000)2 + exp, rezultă că exponentul este:
exp = C - (100 0000)2 = (100 1000)2 – (100 0000)2 = (1000)2 = (8)10.
Ultimii 24 de biţi reprezintă mantisa, adică M = (1101 0000 0011 0011 0011 0011)2.

Deci numărul iniţial se obţine din:


0,110100000011001100110011 • 28 = (11010000,0011001100110011)2 =
= (1101 0000,0011 0011 0011 0011)2 = (D0,3333)16 = (208,2)10. Cum numărul iniţial trebuie să
fie negativ, rezultatul este -208,2.
74 Caiet de seminar

SEMINAR 10
OPERAŢII LOGICE

Exerciţiul 10.1: Să se determine valoarea logică de adevăr a expresiei booleene:


Z = (A ∨ B) ∧ (A ∨  B) ∧ ( A ∨ B)

A B A B A∨B A ∨ B A ∨B Z
0 0 1 1 0 1 1 0
0 1 1 0 1 0 1 0
1 0 0 1 1 1 0 0
1 1 0 0 1 1 1 1

Rezolvarea 10.1: Pentru aceasta construim tabela de adevăr:

A B A B A∨B A ∨ B A ∨B Z
0 0 1 1 0 1 1 0
0 1 1 0 1 0 1 0
1 0 0 1 1 1 0 0
1 1 0 0 1 1 1 1

Exerciţiul 10.2: Să se determine valoarea logică de adevăr a expresiei booleene:


Z =  (A ∧ B) ∨  C

A B C A ∧ B  (A ∧ B) C Z
0 0 0 0 1 1 1
0 0 1 0 1 0 1
0 1 0 0 1 1 1
0 1 1 0 1 0 1
1 0 0 0 1 1 1
1 0 1 0 1 0 1
1 1 0 1 0 1 1
1 1 1 1 0 0 0

Rezolvarea 10.2: Pentru aceasta construim tabela de adevăr:

A B C A ∧ B  (A ∧ B) C Z
0 0 0 0 1 1 1
0 0 1 0 1 0 1
0 1 0 0 1 1 1
0 1 1 0 1 0 1
1 0 0 0 1 1 1
1 0 1 0 1 0 1
1 1 0 1 0 1 1
1 1 1 1 0 0 0
Bazele informaticii 75

Exerciţiul 10.3: Să se determine valoarea logică de adevăr a expresiei booleene:


Z =  (A ∧ B) ∨  ( B ∨ C)

A B C A∧B  (A ∧ B) B B∨C  ( B ∨ C) Z
0 0 0 0 1 1 1 0 1
0 0 1 0 1 1 1 0 1
0 1 0 0 1 0 0 1 1
0 1 1 0 1 0 1 0 1
1 0 0 0 1 1 1 0 1
1 0 1 0 1 1 1 0 1
1 1 0 1 0 0 0 1 1
1 1 1 1 0 0 1 0 0

Rezolvarea 10.3: Pentru aceasta construim tabela de adevăr:

A B C A∧B  (A ∧ B) B B∨C  ( B ∨ C) Z
0 0 0 0 1 1 1 0 1
0 0 1 0 1 1 1 0 1
0 1 0 0 1 0 0 1 1
0 1 1 0 1 0 1 0 1
1 0 0 0 1 1 1 0 1
1 0 1 0 1 1 1 0 1
1 1 0 1 0 0 0 1 1
1 1 1 1 0 0 1 0 0

Exerciţiul 10.4: Să se determine valoarea logică de adevăr a expresiei booleene:


Z =  (A ∧ B ∧ C) ∨ A ∧  (B ∧ C) ∨  (A ∧ B ∧ C)

A B C  B A ∧  B ∧ C T1 B∧C  A (B∧C) T2 A∧B∧C T3 Z


0 0 0 1 0 1 0 1 1 1 0 1 1
0 0 1 1 0 1 0 1 1 1 0 1 1
0 1 0 0 0 1 0 1 1 1 0 1 1
0 1 1 0 0 1 1 1 0 0 0 1 1
1 0 0 1 0 1 0 0 1 0 0 1 1
1 0 1 1 1 0 0 0 1 0 0 1 1
1 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0 1 1
1 1 1 0 0 1 1 0 0 0 1 0 1

Rezolvarea 10.4: Pentru aceasta construim tabela de adevăr:

A B C  B A ∧  B ∧ C T1 B∧C  A (B∧C) T2 A∧B∧C T3 Z


0 0 0 1 0 1 0 1 1 1 0 1 1
0 0 1 1 0 1 0 1 1 1 0 1 1
0 1 0 0 0 1 0 1 1 1 0 1 1
0 1 1 0 0 1 1 1 0 0 0 1 1
1 0 0 1 0 1 0 0 1 0 0 1 1
1 0 1 1 1 0 0 0 1 0 0 1 1
1 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0 1 1
1 1 1 0 0 1 1 0 0 0 1 0 1

unde am notat: T1 =  (A ∧ B ∧ C), T2 = A ∧  (B ∧ C), T3 =  (A ∧ B ∧ C)


76 Caiet de seminar

Exerciţiul 10.5: Să se determine valoarea logică de adevăr a expresiei booleene:


Z =  A ∧  B ∧  ( A ∨  C) ∨  B ∧ A ∧  (A ∧  B ∨  C)

A B C  A  B  C A ∨ C (A ∨ C) T1 A ∧  B A∧ B∨C (A∧B∨C) T2 Z


0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 1 0 0 0
0 0 1 1 1 0 1 0 0 0 0 1 0 0
0 1 0 1 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0
0 1 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0
1 0 0 0 1 1 1 0 0 1 1 0 0 0
1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 1 0 0 0
1 1 0 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0
1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0

Rezolvarea 10.5: Pentru aceasta construim tabela de adevăr:

A B C  A  B  C A ∨ C (A ∨ C) T1 A ∧  B A∧ B∨C (A∧B∨C) T2 Z


0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 1 0 0 0
0 0 1 1 1 0 1 0 0 0 0 1 0 0
0 1 0 1 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0
0 1 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0
1 0 0 0 1 1 1 0 0 1 1 0 0 0
1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 1 0 0 0
1 1 0 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0
1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0

Exerciţiul 10.6: Să se determine valoarea logică de adevăr a expresiei booleene:


Z = ( A ∨ B) ∧ (A ∨ C)

A B C  A A ∨ B A∨C Z
0 0 0 1 1 0 0
0 0 1 1 1 1 1
0 1 0 1 1 0 0
0 1 1 1 1 1 1
1 0 0 0 0 1 0
1 0 1 0 0 1 0
1 1 0 0 1 1 1
1 1 1 0 1 1 1

Rezolvarea 10.6: Pentru aceasta construim tabela de adevăr:

A B C  A A ∨ B A∨C Z
0 0 0 1 1 0 0
0 0 1 1 1 1 1
0 1 0 1 1 0 0
0 1 1 1 1 1 1
1 0 0 0 0 1 0
1 0 1 0 0 1 0
1 1 0 0 1 1 1
1 1 1 0 1 1 1
Bazele informaticii 77

Exerciţiul 10.7: Să se determine valoarea logică de adevăr a expresiei booleene:


Z = ( A ∧ C) ∨ (B ∧ C) ∨ (A ∧ B)

A B C A A∧C B∧C A∧B Z


0 0 0 1 0 0 0 0
0 0 1 1 1 0 0 1
0 1 0 1 0 0 0 0
0 1 1 1 1 1 0 1
1 0 0 0 0 0 0 0
1 0 1 0 0 0 0 0
1 1 0 0 0 0 1 1
1 1 1 0 0 0 1 1

Rezolvarea 10.7: Pentru aceasta construim tabela de adevăr:

A B C A A∧C B∧C A∧B Z


0 0 0 1 0 0 0 0
0 0 1 1 1 0 0 1
0 1 0 1 0 0 0 0
0 1 1 1 1 1 0 1
1 0 0 0 0 0 0 0
1 0 1 0 0 0 0 0
1 1 0 0 0 0 1 1
1 1 1 0 0 0 1 1

Exerciţiul 10.8: Să se determine valoarea logică de adevăr a expresiei booleene:


Z = A ∧ ( B ∧ C ∨ B) ∨ ( A ∧ B ∧ C) ∨ (A ∧ B ∧ C) ∨ (A ∧ B ∧ C)

A B C B B∧C B∧C∨B T1 A C T2 T3 T4 Z
0 0 0 1 0 0 0 1 1 0 1 0 1
0 0 1 1 1 1 0 1 0 0 0 0 0
0 1 0 0 0 1 0 1 1 1 0 0 1
0 1 1 0 0 1 0 1 0 0 0 1 1
1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0
1 0 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 1
1 1 0 0 0 1 1 0 1 0 0 0 1
1 1 1 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1

Rezolvarea 10.8: Pentru aceasta construim tabela de adevăr:

A B C B B∧C B∧C∨B T1 A C T2 T3 T4 Z
0 0 0 1 0 0 0 1 1 0 1 0 1
0 0 1 1 1 1 0 1 0 0 0 0 0
0 1 0 0 0 1 0 1 1 1 0 0 1
0 1 1 0 0 1 0 1 0 0 0 1 1
1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0
1 0 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 1
1 1 0 0 0 1 1 0 1 0 0 0 1
1 1 1 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1

unde am notat: T1= A ∧ ( B ∧ C ∨ B), T2= A ∧ B ∧ C, T3=A ∧ B ∧ C, T4=A ∧ B ∧ C


78 Caiet de seminar

Exerciţiul 10.9: Să se determine valoarea logică de adevăr a expresiei booleene:


Z = ( A ∧  B ∧  C) ∨ ( A ∧ B ∧  C) ∨ ( A ∧ B ∧ C) ∨ (A ∧  B ∧ C) ∨ (A ∧ B ∧  C)

A B C A B C T1 T2 T3 T4 T5 Z
0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 1
0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0
0 1 0 1 0 1 0 1 0 0 0 1
0 1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 1
1 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0
1 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0 1
1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 1
1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Rezolvarea 10.9: Pentru aceasta construim tabela de adevăr:

A B C A B C T1 T2 T3 T4 T5 Z
0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 1
0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0
0 1 0 1 0 1 0 1 0 0 0 1
0 1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 1
1 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0
1 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0 1
1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 1
1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0

unde: T1=  A ∧  B ∧  C, T2= A ∧ B ∧  C, T3= A ∧ B ∧ C, T4=A ∧  B ∧ C, T5=A ∧ B ∧  C

Exerciţiul 10.10: Să se determine valoarea logică de adevăr a expresiei booleene:


Z = A B + B C +B C+ A B C

A B C A B C AB BC B C AB C Z
0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0
0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0
0 1 0 1 0 1 1 1 0 0 1
0 1 1 1 0 0 1 0 1 0 1
1 0 0 0 1 1 0 0 0 1 1
1 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0
1 1 0 0 0 1 0 1 0 0 1
1 1 1 0 0 0 0 0 1 0 1
Bazele informaticii 79

Rezolvarea 10.10: Pentru aceasta construim tabela de adevăr:

A B C A B C AB BC B C AB C Z
0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0
0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0
0 1 0 1 0 1 1 1 0 0 1
0 1 1 1 0 0 1 0 1 0 1
1 0 0 0 1 1 0 0 0 1 1
1 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0
1 1 0 0 0 1 0 1 0 0 1
1 1 1 0 0 0 0 0 1 0 1

Exerciţiul 10.11: Să se determine valoarea logică de adevăr a expresiei booleene:


Z = A B + B C+ A C + A B C

A B C A B C AB BC A C ABC Z
0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0
0 0 1 1 1 0 0 1 0 0 1
0 1 0 1 0 1 1 0 0 0 1
0 1 1 1 0 0 1 0 0 0 1
1 0 0 0 1 1 0 0 1 0 1
1 0 1 0 1 0 0 1 0 0 1
1 1 0 0 0 1 0 0 1 0 1
1 1 1 0 0 0 0 0 0 1 1

Rezolvarea 10.11: Pentru aceasta construim tabela de adevăr:

A B C A B C AB BC A C ABC Z
0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0
0 0 1 1 1 0 0 1 0 0 1
0 1 0 1 0 1 1 0 0 0 1
0 1 1 1 0 0 1 0 0 0 1
1 0 0 0 1 1 0 0 1 0 1
1 0 1 0 1 0 0 1 0 0 1
1 1 0 0 0 1 0 0 1 0 1
1 1 1 0 0 0 0 0 0 1 1
80 Caiet de seminar

Exerciţiul 10.12: Să se determine valoarea logică de adevăr a expresiei booleene:


Z = AB CD + AB C D + A B C D + AB C D + AB C D + A B C D + A B C D + A B CD

A B C D A B C D T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 Z
0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 1 0 0 1 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 1 1 0 1 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1
0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 0 0 0 0 1 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1
1 0 0 1 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1
1 0 1 0 0 1 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1
1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1
1 1 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1
1 1 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1
1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 1
1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Rezolvarea 10.12: Pentru aceasta construim tabela de adevăr:

A B C D A B C D T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 Z
0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 1 0 0 1 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 1 1 0 1 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1
0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 0 0 0 0 1 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1
1 0 0 1 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1
1 0 1 0 0 1 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1
1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1
1 1 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1
1 1 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1
1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 1
1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

unde prin T1, ..., T8 am notat cei opt termeni de produse din expresia lui Z.
Bazele informaticii 81

SEMINAR 11
MINIMIZAREA FUNCŢIILOR BOOLEENE

Exerciţiul 11.1: Să se minimizeze expresia booleană:


Z = (A ∨ B) ∧ (A ∨  B) ∧ ( A ∨ B)

A B A B A∨B A ∨ B A ∨B Z
0 0 1 1 0 1 1 0
0 1 1 0 1 0 1 0
1 0 0 1 1 1 0 0
1 1 0 0 1 1 1 1

B
0 1
0 0 0
A 1 0 1

Aşadar expresia simplificată devine: Z = A ∧ B

Rezolvarea 11.1: Se completează mai întâi tabela de adevăr:

A B A B A∨B A ∨ B A ∨B Z
0 0 1 1 0 1 1 0
0 1 1 0 1 0 1 0
1 0 0 1 1 1 0 0
1 1 0 0 1 1 1 1

apoi diagrama Karnaugh:

B
0 1
0 0 0
A 1 0 1

de unde expresia simplificată devine: Z = A ∧ B

Exerciţiul 11.2: Să se minimizeze expresia booleană:


Z =  (A ∧ B) ∨  C

A B C A ∧ B  (A ∧ B) C Z
0 0 0 0 1 1 1
0 0 1 0 1 0 1
0 1 0 0 1 1 1
0 1 1 0 1 0 1
1 0 0 0 1 1 1
1 0 1 0 1 0 1
1 1 0 1 0 1 1
1 1 1 1 0 0 0
82 Caiet de seminar

B
0 0 1 1
0 1 1 1 1
A 1 1 1 0 1
0 1 1 0
C

Aşadar expresia simplificată devine: Z =  A ∨  B ∨  C

Rezolvarea 11.2: Se completează mai întâi tabela de adevăr:

A B C A ∧ B  (A ∧ B) C Z
0 0 0 0 1 1 1
0 0 1 0 1 0 1
0 1 0 0 1 1 1
0 1 1 0 1 0 1
1 0 0 0 1 1 1
1 0 1 0 1 0 1
1 1 0 1 0 1 1
1 1 1 1 0 0 0

apoi diagrama Karnaugh:

B
0 0 1 1
0 1 1 1 1
A 1 1 1 0 1
0 1 1 0
C

de unde expresia simplificată devine: Z =  A ∨  B ∨  C

Exerciţiul 11.3: Să se minimizeze expresia booleană: Z =  (A ∧ B) ∨  ( B ∨ C)

A B C A∧B  (A ∧ B) B B∨C  ( B ∨ C) Z
0 0 0 0 1 1 1 0 1
0 0 1 0 1 1 1 0 1
0 1 0 0 1 0 0 1 1
0 1 1 0 1 0 1 0 1
1 0 0 0 1 1 1 0 1
1 0 1 0 1 1 1 0 1
1 1 0 1 0 0 0 1 1
1 1 1 1 0 0 1 0 0

B
0 0 1 1
0 1 1 1 1
A 1 1 1 0 1
0 1 1 0
C
Bazele informaticii 83

Aşadar expresia simplificată devine: Z =  A ∨  B ∨  C

Rezolvarea 11.3: Se completează mai întâi tabela de adevăr:

A B C A∧B  (A ∧ B) B B∨C  ( B ∨ C) Z
0 0 0 0 1 1 1 0 1
0 0 1 0 1 1 1 0 1
0 1 0 0 1 0 0 1 1
0 1 1 0 1 0 1 0 1
1 0 0 0 1 1 1 0 1
1 0 1 0 1 1 1 0 1
1 1 0 1 0 0 0 1 1
1 1 1 1 0 0 1 0 0

apoi diagrama Karnaugh:

B
0 0 1 1
0 1 1 1 1
A 1 1 1 0 1
0 1 1 0
C

de unde expresia simplificată devine: Z =  A ∨  B ∨  C

Exerciţiul 11.4: Să se minimizeze expresia booleană:


Z =  (A ∧ B ∧ C) ∨ A ∧  (B ∧ C) ∨  (A ∧ B ∧ C)

A B C  B A ∧  B ∧ C T1 B∧C  A (B∧C) T2 A∧B∧C T3 Z


0 0 0 1 0 1 0 1 1 1 0 1 1
0 0 1 1 0 1 0 1 1 1 0 1 1
0 1 0 0 0 1 0 1 1 1 0 1 1
0 1 1 0 0 1 1 1 0 0 0 1 1
1 0 0 1 0 1 0 0 1 0 0 1 1
1 0 1 1 1 0 0 0 1 0 0 1 1
1 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0 1 1
1 1 1 0 0 1 1 0 0 0 1 0 1

B
0 0 1 1
0 1 1 1 1
A 1 1 1 1 1
0 1 1 0
C

Aşadar expresia simplificată devine: Z = 1 (adică, mereu adevărat).

Rezolvarea 11.4: Se completează mai întâi tabela de adevăr:


84 Caiet de seminar

A B C  B A ∧  B ∧ C T1 B∧C  A (B∧C) T2 A∧B∧C T3 Z


0 0 0 1 0 1 0 1 1 1 0 1 1
0 0 1 1 0 1 0 1 1 1 0 1 1
0 1 0 0 0 1 0 1 1 1 0 1 1
0 1 1 0 0 1 1 1 0 0 0 1 1
1 0 0 1 0 1 0 0 1 0 0 1 1
1 0 1 1 1 0 0 0 1 0 0 1 1
1 1 0 0 0 1 0 0 1 0 0 1 1
1 1 1 0 0 1 1 0 0 0 1 0 1
apoi diagrama Karnaugh:
B
0 0 1 1
0 1 1 1 1
A 1 1 1 1 1
0 1 1 0
C
de unde expresia simplificată devine: Z = 1 (adică, mereu adevărat).

Exerciţiul 11.5: Să se minimizeze expresia booleană:


Z =  A ∧  B ∧  ( A ∨  C) ∨  B ∧ A ∧  (A ∧  B ∨  C)
A B C  A  B  C A ∨ C (A ∨ C) T1 A ∧  B A∧ B∨C (A∧B∨C) T2 Z
0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 1 0 0 0
0 0 1 1 1 0 1 0 0 0 0 1 0 0
0 1 0 1 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0
0 1 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0
1 0 0 0 1 1 1 0 0 1 1 0 0 0
1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 1 0 0 0
1 1 0 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0
1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0
B
0 0 1 1
0 0 0 0 0
A 1 0 0 0 0
0 1 1 0
C
Aşadar expresia simplificată devine: Z = 0 (adică, mereu fals).

Rezolvarea 11.5: Se completează mai întâi tabela de adevăr:


A B C  A  B  C A ∨ C (A ∨ C) T1 A ∧  B A∧ B∨C (A∧B∨C) T2 Z
0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 1 0 0 0
0 0 1 1 1 0 1 0 0 0 0 1 0 0
0 1 0 1 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0
0 1 1 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0
1 0 0 0 1 1 1 0 0 1 1 0 0 0
1 0 1 0 1 0 0 1 0 1 1 0 0 0
1 1 0 0 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0
1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0
Bazele informaticii 85

apoi diagrama Karnaugh:

B
0 0 1 1
0 0 0 0 0
A 1 0 0 0 0
0 1 1 0
C

de unde expresia simplificată devine: Z = 0 (adică, mereu fals).

Exerciţiul 11.6: Să se minimizeze expresia booleană: Z = ( A ∨ B) ∧ (A ∨ C)

A B C  A A ∨ B A∨C Z
0 0 0 1 1 0 0
0 0 1 1 1 1 1
0 1 0 1 1 0 0
0 1 1 1 1 1 1
1 0 0 0 0 1 0
1 0 1 0 0 1 0
1 1 0 0 1 1 1
1 1 1 0 1 1 1

B
0 0 1 1
0 0 1 1 0
A 1 0 0 1 1
0 1 1 0
C

Aşadar expresia simplificată devine: Z = ( A ∧ C) ∨ (A ∧ B)

Rezolvarea 11.6: Se completează mai întâi tabela de adevăr:

A B C  A A ∨ B A∨C Z
0 0 0 1 1 0 0
0 0 1 1 1 1 1
0 1 0 1 1 0 0
0 1 1 1 1 1 1
1 0 0 0 0 1 0
1 0 1 0 0 1 0
1 1 0 0 1 1 1
1 1 1 0 1 1 1

apoi diagrama Karnaugh:

B
0 0 1 1
0 0 1 1 0
A 1 0 0 1 1
0 1 1 0
C
86 Caiet de seminar

de unde expresia simplificată devine: Z = ( A ∧ C) ∨ (A ∧ B)

Exerciţiul 11.7: Să se minimizeze expresia booleană: Z = ( A ∧ C) ∨ (B ∧ C) ∨ (A ∧ B)

A B C A A∧C B∧C A∧B Z


0 0 0 1 0 0 0 0
0 0 1 1 1 0 0 1
0 1 0 1 0 0 0 0
0 1 1 1 1 1 0 1
1 0 0 0 0 0 0 0
1 0 1 0 0 0 0 0
1 1 0 0 0 0 1 1
1 1 1 0 0 0 1 1

B
0 0 1 1
0 0 1 1 0
A 1 0 0 1 1
0 1 1 0
C

Aşadar expresia simplificată devine: Z = ( A ∧ C) ∨ (A ∧ B)

Rezolvarea 11.7: Se completează mai întâi tabela de adevăr:

A B C A A∧C B∧C A∧B Z


0 0 0 1 0 0 0 0
0 0 1 1 1 0 0 1
0 1 0 1 0 0 0 0
0 1 1 1 1 1 0 1
1 0 0 0 0 0 0 0
1 0 1 0 0 0 0 0
1 1 0 0 0 0 1 1
1 1 1 0 0 0 1 1

apoi diagrama Karnaugh:

B
0 0 1 1
0 0 1 1 0
A 1 0 0 1 1
0 1 1 0
C

de unde expresia simplificată devine: Z = ( A ∧ C) ∨ (A ∧ B)


Bazele informaticii 87

Exerciţiul 11.8: Să se minimizeze expresia booleană:


Z = A ∧ ( B ∧ C ∨ B) ∨ ( A ∧ B ∧ C) ∨ (A ∧ B ∧ C) ∨ (A ∧ B ∧ C)

A B C B B∧C B∧C∨B T1 A C T2 T3 T4 Z
0 0 0 1 0 0 0 1 1 0 1 0 1
0 0 1 1 1 1 0 1 0 0 0 0 0
0 1 0 0 0 1 0 1 1 1 0 0 1
0 1 1 0 0 1 0 1 0 0 0 1 1
1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0
1 0 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 1
1 1 0 0 0 1 1 0 1 0 0 0 1
1 1 1 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1

B
0 0 1 1
0 1 0 1 1
A 1 0 1 1 1
0 1 1 0
C

Aşadar expresia simplificată devine: Z = B ∨ (A ∧ C) ∨ ( A ∧  C)

Rezolvarea 11.8: Se completează mai întâi tabela de adevăr:

A B C B B∧C B∧C∨B T1 A C T2 T3 T4 Z
0 0 0 1 0 0 0 1 1 0 1 0 1
0 0 1 1 1 1 0 1 0 0 0 0 0
0 1 0 0 0 1 0 1 1 1 0 0 1
0 1 1 0 0 1 0 1 0 0 0 1 1
1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0
1 0 1 1 1 1 1 0 0 0 0 0 1
1 1 0 0 0 1 1 0 1 0 0 0 1
1 1 1 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1

apoi diagrama Karnaugh:

B
0 0 1 1
0 1 0 1 1
A 1 0 1 1 1
0 1 1 0
C

de unde expresia simplificată devine: Z = B ∨ (A ∧ C) ∨ ( A ∧  C)


88 Caiet de seminar

Exerciţiul 11.9: Să se minimizeze expresia booleană:


Z = ( A ∧  B ∧  C) ∨ ( A ∧ B ∧  C) ∨ ( A ∧ B ∧ C) ∨ (A ∧  B ∧ C) ∨ (A ∧ B ∧  C)

A B C A B C T1 T2 T3 T4 T5 Z
0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 1
0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0
0 1 0 1 0 1 0 1 0 0 0 1
0 1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 1
1 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0
1 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0 1
1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 1
1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0

B
0 0 1 1
0 1 0 1 1
A 1 0 1 0 1
0 1 1 0
C

Aşadar expresia simplificată devine: Z = ( A ∧ B) ∨ (B ∧  C) ∨ ( A ∧  C) ∨ (A ∧ B ∧ C)

Rezolvarea 11.9: Se completează mai întâi tabela de adevăr:

A B C A B C T1 T2 T3 T4 T5 Z
0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 1
0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0
0 1 0 1 0 1 0 1 0 0 0 1
0 1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 1
1 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0
1 0 1 0 1 0 0 0 0 1 0 1
1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1 1
1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0

apoi diagrama Karnaugh:

B
0 0 1 1
0 1 0 1 1
A 1 0 1 0 1
0 1 1 0
C

de unde expresia simplificată devine: Z = ( A ∧ B) ∨ (B ∧  C) ∨ ( A ∧  C) ∨ (A ∧ B ∧ C)


Bazele informaticii 89

Exerciţiul 11.10: Să se minimizeze expresia booleană: Z = A B + B C +B C+ A B C

A B C Z
0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0
0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0
0 1 0 1 0 1 1 1 0 0 1
0 1 1 1 0 0 1 0 1 0 1
1 0 0 0 1 1 0 0 0 1 1
1 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0
1 1 0 0 0 1 0 1 0 0 1
1 1 1 0 0 0 0 0 1 0 1

B
0 0 1 1
0 0 0 1 1
A 1 1 0 1 1
0 1 1 0
C

Aşadar expresia simplificată devine: Z =

Rezolvarea 11.10: Se completează mai întâi tabela de adevăr:

A B C A B C AB BC B C AB C Z
0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0
0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0
0 1 0 1 0 1 1 1 0 0 1
0 1 1 1 0 0 1 0 1 0 1
1 0 0 0 1 1 0 0 0 1 1
1 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0
1 1 0 0 0 1 0 1 0 0 1
1 1 1 0 0 0 0 0 1 0 1

apoi diagrama Karnaugh:

B
0 0 1 1
0 0 0 1 1
A 1 1 0 1 1
0 1 1 0
C

de unde expresia simplificată devine: Z = B + A C


90 Caiet de seminar

Exerciţiul 11.11: Să se minimizeze expresia booleană: Z = A B + B C+ A C + A B C

A B C ABC Z
0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0
0 0 1 1 1 0 0 1 0 0 1
0 1 0 1 0 1 1 0 0 0 1
0 1 1 1 0 0 1 0 0 0 1
1 0 0 0 1 1 0 0 1 0 1
1 0 1 0 1 0 0 1 0 0 1
1 1 0 0 0 1 0 0 1 0 1
1 1 1 0 0 0 0 0 0 1 1

B
0 0 1 1
0 0 1 1 1
A 1 1 1 1 1
0 1 1 0
C

Aşadar expresia simplificată devine: Z = A + B + C

Rezolvarea 11.11: Se completează mai întâi tabela de adevăr:

A B C A B C AB BC A C ABC Z
0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0
0 0 1 1 1 0 0 1 0 0 1
0 1 0 1 0 1 1 0 0 0 1
0 1 1 1 0 0 1 0 0 0 1
1 0 0 0 1 1 0 0 1 0 1
1 0 1 0 1 0 0 1 0 0 1
1 1 0 0 0 1 0 0 1 0 1
1 1 1 0 0 0 0 0 0 1 1

apoi diagrama Karnaugh:

B
0 0 1 1
0 0 1 1 1
A 1 1 1 1 1
0 1 1 0
C

de unde expresia simplificată devine: Z = A + B + C

Exerciţiul 11.12: Să se minimizeze expresia booleană:


Z = AB CD + AB C D + A B C D + AB C D + AB C D + A B C D + A B C D + A B CD
Bazele informaticii 91

A B C D T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 Z
0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 1 0 0 1 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 1 1 0 1 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1
0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 0 0 0 0 1 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1
1 0 0 1 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1
1 0 1 0 0 1 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1
1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1
1 1 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1
1 1 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1
1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 1
1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

C
0 0 1 1
0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 1 1
B
1 1 1 0 1 1
A
1 1 1 1 1 0
0 1 1 0
D

Aşadar expresia simplificată devine: Z = A + A

Rezolvarea 11.12: Se completează mai întâi tabela de adevăr:

A B C D A B C D T1 T2 T3 T4 T5 T6 T7 T8 Z
0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 1 0 0 1 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 1 1 0 1 0 0 1 1 0 0 0 0 0 0 0 1
0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 0 0 0 0 1 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1
1 0 0 1 0 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 1
1 0 1 0 0 1 0 1 0 0 0 1 0 0 0 0 1
1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 1
1 1 0 0 0 0 1 1 0 0 0 0 0 1 0 0 1
1 1 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1
1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 1 1
1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
92 Caiet de seminar

apoi diagrama Karnaugh:

C
0 0 1 1
0 0 0 0 0 0
0 0 0 0 1 1
B
1 1 1 0 1 1
A
1 1 1 1 1 0
0 1 1 0
D

de unde expresia simplificată devine: Z = A B + A C + B C D


Bazele informaticii 93

SEMINAR 12
FUNCŢII LOGICE REDUNDANTE

Exerciţiul 12.1: Să se minimizeze funcţia booleană:


Z = A B C D+A B C D+AB C D +AB C D+ABCD, pentru care se pot considera redundanţi
termenii cu valorile 0010, 0111, 1000, 1010 (adică: A B C D , A B C D, A B C D , A B C D ).
Tabela de adevăr este:

A B ABCD Z
0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0
0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0
0 0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0
0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0
0 1 0 0 1 0 1 1 0 0 0 0 0 0
0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 0 0 0 1
0 1 1 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0
0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 0 0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0
1 0 0 1 0 1 1 0 0 1 0 0 0 1
1 0 1 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0
1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0
1 1 0 0 0 0 1 1 0 0 1 0 0 1
1 1 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 1
1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0
1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1

iar diagrama Karnaugh este:

C
0 0 1 1
0 0 0 0 0 0
0 0 1 0 0 1
B
1 1 1 1 0 1
A
1 0 1 0 0 0
0 1 1 0
D

de unde Z nu poate fi scrisă într-o formă (mai) redusă faţă de enunţul problemei. Considerând
însă termenii redundanţi, notaţi cu # în diagrama Karnaugh, obţinem:

C
0 0 1 1
0 0 0 0 # 0
0 0 1 # 0 1
B
1 1 1 1 0 1
A
1 # 1 0 # 0
0 1 1 0
D
94 Caiet de seminar

şi astfel obţinem: Z = A C + B D

Exerciţiul 12.1: Tabela de adevăr este:

A B C D A B C D A B C D A B C D AB C D AB C D ABCD Z
0 0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0
0 0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0
0 0 1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0
0 0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0
0 1 0 0 1 0 1 1 0 0 0 0 0 0
0 1 0 1 1 0 1 0 1 0 0 0 0 1
0 1 1 0 1 0 0 1 0 0 0 0 0 0
0 1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 0 0 0 0 1 1 1 0 0 0 0 0 0
1 0 0 1 0 1 1 0 0 1 0 0 0 1
1 0 1 0 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0
1 0 1 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0
1 1 0 0 0 0 1 1 0 0 1 0 0 1
1 1 0 1 0 0 1 0 0 0 0 1 0 1
1 1 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0
1 1 1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1

iar diagrama Karnaugh aferentă este:

C
0 0 1 1
0 0 0 0 0 0
0 0 1 0 0 1
B
1 1 1 1 0 1
A
1 0 1 0 0 0
0 1 1 0
D

de unde Z nu poate fi scrisă într-o formă (mai) redusă faţă de enunţul problemei. Considerând
însă termenii redundanţi, notaţi cu # în diagrama Karnaugh, obţinem:

C
0 0 1 1
0 0 0 0 # 0
0 0 1 # 0 1
B
1 1 1 1 0 1
A
1 # 1 0 # 0
0 1 1 0
D

şi astfel obţinem Z = A C + B D

Exerciţiul 12.2: Se consideră următorul afişaj digital cu 7 segmente:


Bazele informaticii 95

Să se construiască funcţia/funcţiile logică/e care permit afişare cifrelor 0, 1, ..., 9 şi care comandă
afişarea fiecărei cifre zecimale în parte.

x0 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8 x9 Cifra indicată A B C D E F G
1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 0
0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 1 0 0 0 0
0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 2 1 1 0 1 1 0 1
0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 3 1 1 1 1 0 0 1
0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 4 0 1 1 0 0 1 1
0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 5 1 0 1 1 0 1 1
0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 6 1 0 1 1 1 1 1
0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 7 1 1 1 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 8 1 1 1 1 1 1 1
0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 9 1 1 1 1 0 1 1

Construirea unei singure funcţii logice Z = f (A, B, C, D, E, F, G) înseamnă găsirea celor 27 =


128 combinaţii posibile ale variabilelor logice A, ..., G şi reprezentarea lor în tabela de adevăr.
Cum acest lucru este prea complicat, vom alege varianta de a defini şapte funcţii logice A, ..., G
care să depindă de variabilele de intrare x0, x1, ..., x9. Atunci:
A = x0 + x2 + x3 + x5 + x6 + x7 + x8 + x9
B = x0 + x1 + x2 + x3 + x4 + x7 + x8 + x9
C = x0 + x1 + x3 + x4 + x5 + x6 + x7 + x8 + x9
D = x0 + x2 + x3 + x5 + x6 + x8 + x9
E = x0 + x2 + x6 + x8
F = x0 + x4 + x5 + x6 + x8 + x9
G = x2 + x3 + x4 + x5 + x6 + x8 + x9

Rezolvarea 12.2: Construim tabelul:

x0 x1 x2 x3 x4 x5 x6 x7 x8 x9 Cifra indicată A B C D E F G
1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 0
0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 1 1 0 0 0 0
0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 2 1 1 0 1 1 0 1
0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 3 1 1 1 1 0 0 1
0 0 0 0 1 0 0 0 0 0 4 0 1 1 0 0 1 1
0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 5 1 0 1 1 0 1 1
0 0 0 0 0 0 1 0 0 0 6 1 0 1 1 1 1 1
0 0 0 0 0 0 0 1 0 0 7 1 1 1 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 1 0 8 1 1 1 1 1 1 1
0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 9 1 1 1 1 0 1 1
96 Caiet de seminar

Construirea unei singure funcţii logice Z = f (A, B, C, D, E, F, G) înseamnă găsirea celor 27 =


128 combinaţii posibile ale variabilelor logice A, ..., G şi reprezentarea lor în tabela de adevăr.
Cum acest lucru este prea complicat, vom alege varianta de a defini şapte funcţii logice A, ..., G
care să depindă de variabilele de intrare x0, x1, ..., x9. Atunci:
A = x0 + x2 + x3 + x5 + x6 + x7 + x8 + x9
B = x0 + x1 + x2 + x3 + x4 + x7 + x8 + x9
C = x0 + x1 + x3 + x4 + x5 + x6 + x7 + x8 + x9
D = x0 + x2 + x3 + x5 + x6 + x8 + x9
E = x0 + x2 + x6 + x8
F = x0 + x4 + x5 + x6 + x8 + x9
G = x2 + x3 + x4 + x5 + x6 + x8 + x9

Exerciţiul 12.3: Se consideră următorul afişaj digital cu 7 segmente:

Să se construiască funcţia logică ce permit afişare cifrelor 0, 1, ..., 9 şi care comandă segmentele
folosind cât mai puţine variable de intrare, apoi să se minimizeze aceste funcţii folosind
diagrama Karnaugh.

Comanda celor 7 segmente se face astfel încât să permită reprezentarea celor 10 cifre zecimale.
Pentru a comanda 10 combinaţii diferite avem nevoie de o funcţie booleană de 4 variabile (24 =
16 > 10) pe care le vom nota x1, x2, x3, x4. Tabel de adevăr este atunci:
x1 x2 x3 x4 Cifra zecimală A B C D E F G
0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 0
0 0 0 1 1 0 1 1 0 0 0 0
0 0 1 0 2 1 1 0 1 1 0 1
0 0 1 1 3 1 1 1 1 0 0 1
0 1 0 0 4 0 1 1 0 0 1 1
0 1 0 1 5 1 0 1 1 0 1 1
0 1 1 0 6 1 0 1 1 1 1 1
0 1 1 1 7 1 1 1 0 0 0 0
1 0 0 0 8 1 1 1 1 1 1 1
1 0 0 1 9 1 1 1 1 0 1 1
1 0 1 0 # # # # # # # #
1 0 1 1 # # # # # # # #
1 1 0 0 # # # # # # # #
1 1 0 1 # # # # # # # #
1 1 1 0 # # # # # # # #
1 1 1 1 # # # # # # # #

De aici, pentru definirea funcţiei A construim diagrama Karnaugh:


Bazele informaticii 97

x3
0 0 1 1
0 1 0 1 1 0
0 0 1 1 1 1
x2
1 # # # # 1
x1
1 1 1 # # 0
0 1 1 0
x4

de unde, folosindu-ne şi de acele elemente redundante care ne sunt folositoare, găsim că.
A = x1 + x3 + x2 x4 + x2 x4.
Similar pentru B:

x3
0 0 1 1
0 1 1 1 1 0
0 1 0 1 0 1
x2
1 1 1 # # 1
x1
1 # # # # 0
0 1 1 0
x4

de unde B = x1 + x2 + x3 x4 + x3 x4.


Similar pentru C:

x3
0 0 1 1
0 1 1 1 0 0
0 1 1 1 1 1
x2
1 1 1 # # 1
x1
1 # # # # 0
0 1 1 0
x4

de unde C = x2 + x3 + x4.


Similar pentru D:

x3
0 0 1 1
0 1 0 1 1 0
0 0 1 0 1 1
x2
1 1 1 # # 1
x1
1 # # # # 0
0 1 1 0
x4

de unde D = x1 + x2 x3 + x3 x4+ x2 x4 + x2 x3 x4.


Apoi E:
98 Caiet de seminar

x3
0 0 1 1
0 1 0 0 1 0
0 0 0 0 1 1
x2
1 1 0 # # 1
X1
1 # # # # 0
0 1 1 0
x4
de unde E = x3 x4+ x1 x4 + x2 x4. Apoi F:
x3
0 0 1 1
0 0 0 0 0
0 1 1 0 1 1
x2
1 1 1 # # 1
X1
1 # # # # 0
0 1 1 0
x4

de unde F = x2 x3+ x2 x4 + x3 x4. Şi în final G:


x3
0 0 1 1
0 0 0 1 0
0 1 1 0 1 1
x2
1 1 1 # # 1
x1
1 # # # # 0
0 1 1 0
x4

de unde G = x2 x3+ x2 x4 + x2 x3.

Rezolvarea 12.3: Comanda celor 7 segmente se face astfel încât să permită reprezentarea celor
10 cifre zecimale. Pentru a comanda 10 combinaţii diferite avem nevoie de o funcţie booleană de
4 variabile (24 = 16 > 10) pe care le vom nota x1, x2, x3, x4. Tabel de adevăr este atunci:
x1 x2 x3 x4 Cifra zecimală A B C D E F G
0 0 0 0 0 1 1 1 1 1 1 0
0 0 0 1 1 0 1 1 0 0 0 0
0 0 1 0 2 1 1 0 1 1 0 1
0 0 1 1 3 1 1 1 1 0 0 1
0 1 0 0 4 0 1 1 0 0 1 1
0 1 0 1 5 1 0 1 1 0 1 1
0 1 1 0 6 1 0 1 1 1 1 1
0 1 1 1 7 1 1 1 0 0 0 0
1 0 0 0 8 1 1 1 1 1 1 1
1 0 0 1 9 1 1 1 1 0 1 1
1 0 1 0 # # # # # # # #
1 0 1 1 # # # # # # # #
1 1 0 0 # # # # # # # #
1 1 0 1 # # # # # # # #
1 1 1 0 # # # # # # # #
1 1 1 1 # # # # # # # #
Bazele informaticii 99

De aici, pentru definirea funcţiei A construim diagrama Karnaugh:

x3
0 0 1 1
0 1 0 1 1 0
0 0 1 1 1 1
x2
1 # # # # 1
x1
1 1 1 # # 0
0 1 1 0
x4

de unde, folosindu-ne şi de acele elemente redundante care ne sunt folositoare, găsim că.
A = x1 + x3 + x2 x4 + x2 x4.
Similar pentru B:

x3
0 0 1 1
0 1 1 1 1 0
0 1 0 1 0 1
x2
1 1 1 # # 1
x1
1 # # # # 0
0 1 1 0
x4

de unde B = x1 + x2 + x3 x4 + x3 x4.


Similar pentru C:

x3
0 0 1 1
0 1 1 1 0 0
0 1 1 1 1 1
x2
1 1 1 # # 1
x1
1 # # # # 0
0 1 1 0
x4

de unde C = x2 + x3 + x4.


Similar pentru D:

x3
0 0 1 1
0 1 0 1 1 0
0 0 1 0 1 1
x2
1 1 1 # # 1
x1
1 # # # # 0
0 1 1 0
x4

de unde D = x1 + x2 x3 + x3 x4+ x2 x4 + x2 x3 x4.


Apoi E:
100 Caiet de seminar

x3
0 0 1 1
0 1 0 0 1 0
0 0 0 0 1 1
x2
1 1 0 # # 1
x1
1 # # # # 0
0 1 1 0
x4

de unde E = x3 x4+ x1 x4 + x2 x4.


Apoi F:

x3
0 0 1 1
0 1 0 0 0 0
0 1 1 0 1 1
x2
1 1 1 # # 1
x1
1 # # # # 0
0 1 1 0
x4

de unde F = x2 x3+ x2 x4 + x3 x4.


Şi în final G:

x3
0 0 1 1
0 0 0 1 1 0
0 1 1 0 1 1
x2
1 1 1 # # 1
x1
1 # # # # 0
0 1 1 0
x4

de unde G = x2 x3+ x2 x4 + x2 x3.


Bazele informaticii 101

SEMINAR 13
SCHEME LOGICE

Exerciţiul 13.1: Determinaţi schema logică şi tabela de adevăr care implementează funcţia
logică: Z = AB+AC.
Tabela de adevăr:
A B C AB AC Z
0 0 0 0 0 0
0 0 1 0 0 0
0 1 0 0 0 0
0 1 1 0 0 0
1 0 0 0 0 0
1 0 1 0 1 1
1 1 0 1 0 1
1 1 1 1 1 1

Rezolvarea 13.1:
Schema logică:

Tabela de adevăr:
A B C AB AC Z
0 0 0 0 0 0
0 0 1 0 0 0
0 1 0 0 0 0
0 1 1 0 0 0
1 0 0 0 0 0
1 0 1 0 1 1
1 1 0 1 0 1
1 1 1 1 1 1

Exerciţiul 13.2: Determinaţi funcţia logică implementată de schema logică de mai jos şi
determinaţi valoarea lui Z când una şi numai una din variabilele A, ..., F este adevărată.
102 Caiet de seminar

Poarta 1:
Poarta 2:
Poarta 3: C
Poarta 4: CD
Poarta 5: D()
Poarta 6:  (C+ CD+ D

Tabela de adevăr:
A B C D E F Z
0 0 0 0 0 1 1 1 0 0 0 1
0 0 0 0 1 0 1 1 0 0 0 1
0 0 0 1 0 0 1 1 0 0 1 1
0 0 1 0 0 0 1 1 1 0 0 1
0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1
1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1

Rezolvarea 13.2:
Poarta 1: AB
Poarta 2: A + B
Poarta 3: AB C
Poarta 4: CD
Poarta 5: D( A + B )
Poarta 6:  ( AB C+ CD+ D ( A + B ))

Tabela de adevăr:
A B C D E F AB A+ B AB C CD D( A + B ) Z
0 0 0 0 0 1 1 1 0 0 0 1
0 0 0 0 1 0 1 1 0 0 0 1
0 0 0 1 0 0 1 1 0 0 1 1
0 0 1 0 0 0 1 1 1 0 0 1
0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1
1 0 0 0 0 0 1 0 0 0 0 1

Exerciţiul 13.3: Determinaţi funcţia logică implementată de schema logică de mai jos, construiţi
tabela de adevăr asociată şi minimizaţi funcţia rezultată folosind diagrama Karnaugh.
Bazele informaticii 103

Poarta 1: ABD
Poarta 2: AB
Poarta 3: AC
Poarta 4: C
Z = ABD + ABC

Tabela de adevăr:
A B C D ABD Z
0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 1 0 0 0 0 0
0 0 1 0 0 0 0 1 1
0 0 1 1 0 0 0 1 1
0 1 0 0 0 0 0 0 0
0 1 0 1 0 0 0 0 0
0 1 1 0 0 0 0 1 1
0 1 1 1 0 0 0 1 1
1 0 0 0 0 0 0 0 0
1 0 0 1 0 0 0 0 0
1 0 1 0 0 0 1 0 1
1 0 1 1 0 0 1 0 1
1 1 0 0 0 1 0 0 1
1 1 0 1 1 0 0 0 1
1 1 1 0 0 1 0 0 1
1 1 1 1 1 0 0 0 1

Diagrama Karnaugh:
C
0 0 1 1
0 0 0 1 1 0
0 0 0 1 1 1
B
1 1 1 1 1 1
A
1 0 0 1 1 0
0 1 1 0
D

de unde: Z = C + AB
104 Caiet de seminar

Rezolvarea 13.3:
Poarta 1: ABD
Poarta 2: AB D
Poarta 3: A B C
Poarta 4: A C
Z = ABD + AB D + A B C + A C

Tabela de adevăr:
A B C D ABD AB D ABC AC Z
0 0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 1 0 0 0 0 0
0 0 1 0 0 0 0 1 1
0 0 1 1 0 0 0 1 1
0 1 0 0 0 0 0 0 0
0 1 0 1 0 0 0 0 0
0 1 1 0 0 0 0 1 1
0 1 1 1 0 0 0 1 1
1 0 0 0 0 0 0 0 0
1 0 0 1 0 0 0 0 0
1 0 1 0 0 0 1 0 1
1 0 1 1 0 0 1 0 1
1 1 0 0 0 1 0 0 1
1 1 0 1 1 0 0 0 1
1 1 1 0 0 1 0 0 1
1 1 1 1 1 0 0 0 1

Diagrama Karnaugh:
C
0 0 1 1
0 0 0 1 1 0
0 0 0 1 1 1
B
1 1 1 1 1 1
A
1 0 0 1 1 0
0 1 1 0
D

de unde: Z = C + AB
Bazele informaticii 105

Exerciţiul 13.4: Determinaţi funcţia logică implementată de schema logică de mai jos, construiţi
tabela de adevăr asociată şi minimizaţi funcţia rezultată folosind diagrama Karnaugh.

Poarta 1: BC
Poarta 2: AC
Poarta 3: AB
Poarta 4: ABC
Z = ABC

Tabela de adevăr:
A B ABC Z
0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 1 0 0 0 0 0
0 1 0 0 0 0 0 0
0 1 1 1 0 0 0 1
1 0 0 0 0 0 0 0
1 0 1 0 1 0 0 1
1 1 0 0 0 1 0 1
1 1 1 0 0 0 1 1

Diagrama Karnaugh:
B
0 0 1 1
0 0 0 1 0
A 1 0 1 1 1
0 1 1 0
C

de unde: Z = AC + AB + BC
106 Caiet de seminar

Rezolvarea 13.4:
Poarta 1: A BC
Poarta 2: A B C
Poarta 3: AB C
Poarta 4: ABC
Z = A BC + A B C + AB C + ABC

Tabela de adevăr:
A B C A BC ABC AB C ABC Z
0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 1 0 0 0 0 0
0 1 0 0 0 0 0 0
0 1 1 1 0 0 0 1
1 0 0 0 0 0 0 0
1 0 1 0 1 0 0 1
1 1 0 0 0 1 0 1
1 1 1 0 0 0 1 1

Diagrama Karnaugh:
B
0 0 1 1
0 0 0 1 0
A 1 0 1 1 1
0 1 1 0
C

de unde: Z = AC + AB + BC

Exerciţiul 13.5: Determinaţi funcţia logică implementată de schema logică de mai jos, construiţi
tabela de adevăr asociată şi minimizaţi funcţia rezultată folosind diagrama Karnaugh.

Poarta 1: AB
Poarta 2: B+C
Poarta 3: BC
Poarta 4: BC(B+C)
Z = AB + B+C + BC + BC(B+C)
Bazele informaticii 107

Tabela de adevăr:
A B C AB B+C BC BC(B+C) Z
0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 1 0 1 0 0 1
0 1 0 0 1 0 0 1
0 1 1 0 1 1 1 1
1 0 0 0 0 0 0 0
1 0 1 0 1 0 0 1
1 1 0 1 1 0 0 1
1 1 1 1 1 1 1 1

Diagrama Karnaugh:
B
0 0 1 1
0 0 1 1 1
A 1 0 1 1 1
0 1 1 0
C

de unde: Z = B + C

Rezolvarea 13.5:
Poarta 1: AB
Poarta 2: B+C
Poarta 3: BC
Poarta 4: BC(B+C)
Z = AB + B+C + BC + BC(B+C)

Tabela de adevăr:
A B C AB B+C BC BC(B+C) Z
0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 1 0 1 0 0 1
0 1 0 0 1 0 0 1
0 1 1 0 1 1 1 1
1 0 0 0 0 0 0 0
1 0 1 0 1 0 0 1
1 1 0 1 1 0 0 1
1 1 1 1 1 1 1 1

Diagrama Karnaugh:
B
0 0 1 1
0 0 1 1 1
A 1 0 1 1 1
0 1 1 0
C

de unde: Z = B + C
108 Caiet de seminar

Exerciţiul 13.6: Determinaţi funcţia logică implementată de schema logică de mai jos şi
construiţi tabela de adevăr asociată.

Poarta 1: B
Poarta 2: A
Z=B+A

Tabela de adevăr:

A B Z
0 0 0 0 0
0 1 1 0 1
1 0 0 1 1
1 1 0 0 0

Rezolvarea 13.6:
Poarta 1: A B
Poarta 2: A B
Z = AB + AB

Tabela de adevăr:
A B AB AB Z
0 0 0 0 0
0 1 1 0 1
1 0 0 1 1
1 1 0 0 0
Bazele informaticii 109

SEMINAR 14
PORŢI ŞI CIRCUITE

Exerciţiul 14.1: Exemplificaţi funcţionarea sumatorului pe 1 bit din imaginea de mai jos, pentru
efectuarea tuturor adunărilor posibile:

Transport de intrare x y x+y Transport de ieşire


0 0 0 0 0
0 0 1 1 0
0 1 0 1 0
0 1 1 0 1
1 0 0 1 0
1 0 1 0 1
1 1 0 0 1
1 1 1 1 1

Rezolvarea 14.1: Construim tabela:

Transport de intrare x y x+y Transport de ieşire


0 0 0 0 0
0 0 1 1 0
0 1 0 1 0
0 1 1 0 1
1 0 0 1 0
1 0 1 0 1
1 1 0 0 1
1 1 1 1 1

Exerciţiul 14.2: Exemplificaţi funcţionarea circuitului comparator de mai jos, care indică dacă
valorile celor două variabile sunt sau nu identice.
110 Caiet de seminar

A B AB AB Z
0 0 0 1 1
0 1 0 0 0
1 0 0 0 0
1 1 1 0 1

Rezolvarea 14.2: Construim tabela:

A B AB AB Z
0 0 0 1 1
0 1 0 0 0
1 0 0 0 0
1 1 1 0 1

Exerciţiul 14.3: Exemplificaţi funcţionarea circuitului decodificator (zecimal-hexazecimal) de


mai jos, care indică valoarea binară pe 4 biţi aferentă valorii zecinale de la intrare.

x3

x2

x1

x0

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 x3 x2 x1 x0
0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0
1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 1
1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 0 0 1 0
1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 0 0 1 1
1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 0 1 0 0
1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 0 1 0 1
1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 0 1 1 0
1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 0 1 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 0 0 0
1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 0 0 1
Bazele informaticii 111

Rezolvarea 14.3: Construim tabela:

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 x3 x2 x1 x0
0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 0
1 0 1 1 1 1 1 1 1 1 0 0 0 1
1 1 0 1 1 1 1 1 1 1 0 0 1 0
1 1 1 0 1 1 1 1 1 1 0 0 1 1
1 1 1 1 0 1 1 1 1 1 0 1 0 0
1 1 1 1 1 0 1 1 1 1 0 1 0 1
1 1 1 1 1 1 0 1 1 1 0 1 1 0
1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 0 1 1 1
1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 1 0 0 0
1 1 1 1 1 1 1 1 1 0 1 0 0 1

Exerciţiul 14.4: Exemplificaţi funcţionarea circuitului multiplexor 4:1 de mai jos.

S1 S0 Poarta 1 Poarta 2 Poarta 3 Poarta 4 Z


0 0 D0 0 0 0 D0
0 1 0 D1 0 0 D1
1 0 0 0 D2 0 D2
1 1 0 0 0 D3 D3

Rezolvarea 14.4: Construim tabela:

S1 S0 Poarta 1 Poarta 2 Poarta 3 Poarta 4 Z


0 0 D0 0 0 0 D0
0 1 0 D1 0 0 D1
1 0 0 0 D2 0 D2
1 1 0 0 0 D3 D3
112 Caiet de seminar

Exerciţiul 14.5: Exemplificaţi funcţionarea circuitului demultiplexor 1:4 de mai jos.

S1 S0 Z0 Z1 Z2 Z3
0 0 D 0 0 0
0 1 0 D 0 0
1 0 0 0 D 0
1 1 0 0 0 D

Rezolvarea 14.5: Construim tabela:

S1 S0 Z0 Z1 Z2 Z3
0 0 D 0 0 0
0 1 0 D 0 0
1 0 0 0 D 0
1 1 0 0 0 D

Exerciţiul 14.6: Exemplificaţi funcţionarea sumatorului pe 4 biţi din imaginea de mai jos, pentru
efectuarea operaţiilor aritmetice: 0000+0101; 0101+1010; 0110+0111; 0101+1011.

x3 y3 x2 y2 x1 y1 x0 y0 c4 s3 c3 s2 c2 s1 c1 s0 c0
0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0
0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1 0
0 0 1 1 1 1 0 1 0 1 1 1 1 0 0 1 0
0 1 1 0 0 1 1 1 1 0 1 0 1 0 1 0 0
Bazele informaticii 113

Rezolvarea 14.6: Construim tabela:

x3 y3 x2 y2 x1 y1 x0 y0 c4 s3 c3 s2 c2 s1 c1 s0 c0
0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0 0 0 1 0
0 1 1 0 0 1 1 0 0 1 0 1 0 1 0 1 0
0 0 1 1 1 1 0 1 0 1 1 1 1 0 0 1 0
0 1 1 0 0 1 1 1 1 0 1 0 1 0 1 0 0
114 Caiet de seminar

BIBLIOGRAFIE

Avornicului, C., Avram-Niţchi, R., ş.a. - Bazele prelucrării informaţiilor & tehnologie
informaţională, Seria “Informatică de Management & Afaceri”, Editura Intelcredo, Deva, 1996

Bujor Anca – Bazele informaticii. Suport de curs, Universitatea “Petre Andrei” din Iaşi

Chu Yaohan - Bazele proiectării calculatoarelor numerice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1968

Cocan Moise, Florea Ion – Programarea şi utilizarea calculatoarelor, Universitatea


„Transilvania” din Braşov, Braşov, 1999

Dodescu, Gh., Mârşanu, R., Năstase, F. - Calculatoare. Elemente fundamentale de structură.


Iniţiere în utilizarea PC-urilor, Editura All Educational, Bucureşti, 2000

Dogaru, C.O., Anghelina, E. - Bazele Informaticii-1. Exerciţii şi probleme, Vol. I, Tipografia


Universităţii din Timişoara, 1982

Dodescu, Gh. ş.a. - Sisteme electronice de calcul şi teleprelucrare, Editura Didactică şi


Pedagogică, Bucureşti, 1980

Gorgan Dorian, Sebestyen Gheorghe – Proiectarea calculatoarelor, Editura Albastră, Cluj-


Napoca, 2005

Hennessy, L.J., Patterson, A.D. - Organizarea şi proiectarea calculatoarelor - interfaţa


hardware/software, Editura All Educational, Bucureşti, 2002

Karnyanszky, T. M. - Bazele matematice şi logice ale informaticii, Editura Eurostampa,


Timişoara, 2014

Luca, L., Ionescu, A., Luca, S. - Bazele informaticii, Editura Mirton, Timişoara, 2010

Lung, C., Joian, R., Oniga, Şt., Gavrincea, C. – Circuite integrate digitale. Îndrumător de
laborator, Universitatea de Nord din Baia Mare, 2008

Lupea Mihaiela, Mihiş Andreea – Logici clasice şi circuite logice: teorie şi exemple, Editura
Albastră, Cluj-Napoca, 2008

Tanenbaum, S. Andrew - Organizarea structurată a calculatoarelor, Ediţia a IV-a, Editura


Computer Press AGORA, Tg. Mureş, 1999

Tomescu, I., Leu, A. - Matematică aplicată în tehnica de calcul, Editura Didactică şi


Pedagogică, Bucureşti, 1985

Vişan Ion – Calculatoare electronice. Culegere de probleme, Editura Academiei Militare,


Bucureşti, 1985

Wittgenstein Ludwig – Tractatus Logico-Philosophicus, London, Kegan Paul, Trench, Hubner


& Co., Ltd., 1922, pe: www.gutenberg.org

S-ar putea să vă placă și