Investeşte în oameni!

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor
Umane 2007 – 2013
Axa prioritară: 1 - Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate
pe cunoaştere
Domeniul major de intervenţie: 1.3 - Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare
Titlul proiectului: FLEXFORM - Program de formare profesională flexibilă pe platforme mecatronice
Contract POSDRU/87/1.3/S/64069
Beneficiar: Universitatea Politehnica din București

LUCRARE de EVALUARE FINALĂ

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCUREȘTI

Program de formare continuă: Mecatronica I (Platforme mecatronice pentru educatie si

formare flexibila)
Titlul lucrării: Modelare și achiziție de semnal cu LabVIEW pentru lecții de fizică
Cursant: profesor EMILIA PĂUȘAN
Data sustinerii publice: februarie, 2013

„Această lucrare a beneficiat de suport financiar prin proiectul FLEXFORM - Program de formare profesională
flexibilă pe platforme mecatronice, contract nr. POSDRU/87/1.3/S/64069, proiect cofinanțat din Fondul Social
European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013”.
Investeşte în oameni!

CUPRINS

1. Introducere ........................................................................................................................................... 3
2. Simulări LabVIEW pentru lecții de fizică............................................................................................ 4
2.1. Circuit mixt de curent alternativ.................................................................................................... 4
2.2. Oscilator liniar ............................................................................................................................... 7
2.3. Dispozitiv Young .......................................................................................................................... 9
3. Experimente reale cu achiziție de semnal .......................................................................................... 11
3.1 Sisteme computerizate de măsurare echipate cu plăci de achiziție .............................................. 11
3.2 Instrumentaţie virtuală.................................................................................................................. 11
3.3. Proiectarea unui experiment real cu achiziție de semnal ............................................................ 12
3.3.1. Caracteristica rezistorului ..................................................................................................... 12
3.3.2. Caracteristica statică a diodei semiconductoare polarizată direct ......................................... 16
4. Concluzii ............................................................................................................................................ 18
5. Bibliografie......................................................................................................................................... 19

Lucrare de evaluare finală, M2 (prof. Emilia Păușan) pag. 2 / 19

Investeşte în oameni!

1. Introducere

În studiul fizicii definim diferite modele, ceea ce recomandă utilizarea softurilor de simulare pentru
evidenţierea proprietăţilor sistemului modelat, putând fi oferite în cadrul acestor aplicații și facilități
pentru verificarea sau chiar descoperirea unor teoreme.
Un avantaj important al utilizării softurilor de simulare constă în posibilitatea de a vizualiza modul
de comportare al unui model în condiţii impuse de utilizator, precum și de posibilitatea de a genera
secvențe multiple de învățare. În timp scurt pot fi evidenţiate mai multe situaţii particulare ce pun
probleme distincte, analizarea acestora fiind importantă pentru studiul evoluţiei sistemului modelat.
Identificarea limitelor unui model, a condiţiilor în care acestea descriu optim anumite sisteme fizice,
identificarea de noi proprietăţi ce pot fi incluse în definirea unor modele de rang superior, toate
acestea pot fi realizate prin utilizarea unor aplicații ce propun experimente virtuale de laborator.
Este recomandat ca o secvență didactică în care se apelează la experiment virtual să fie urmată,
atunci când este posibil, de confruntarea modelelor cu sistemele reale, prin efectuarea
experimentelor reale, de laborator.
Experimentul de laborator, real sau virtual, reprezintă secvenţa didactică cea mai importantă a unei
lecţii de fizică. Componentele deteriorate din trusele clasice de laborator pot fi astăzi înlocuite prin
instrumente virtuale, unele dintre acestea fiind create cu LabVIEW. În interfaţa instrumentelor
virtuale sunt incluse controale şi indicatoare realizate într-o formă grafică asemănătoare aparatelor
şi dispozitivelor reale, utilizatorii unui program LabVIEW manevrând instrumentele virtuale ca şi
cum ar manevra instrumente reale.
Propunerea pentru utilizarea instrumentaţiei virtuale în liceu porneşte nu numai din necesitatea de a
înlocui anumite componente deteriorate din trusa clasică de laborator. Un avantaj important al
instrumentelor virtuale constă şi în faptul că acestea pot fi uşor transformate prin programare. Dacă
ai nevoie de un instrument mai complex decât cel de care dispui la un moment dat, folosind
programul LabVIEW poţi să-l construieşti cu relativă uşurinţă şi fără probleme financiare. Iar acest
lucru recomandă utilizarea programului LabVIEW şi în educaţie.
Prin eforturile Companiei National Instruments şi cu sprijinul Ministerului Educaţiei şi Cercetării,
liceele din România dispun astăzi de licenţa programului LabVIEW. Mai mult, au fost oferite şi
plăci de achiziţie de date, în câteva licee (printre care şi liceul în care îmi desfăşor activitatea), iar
de curând accesul la astfel de componente a fost lărgit.
În cadrul acestei lucrări sunt prezentate câteva softuri de simulare pe care le-am realizat pentru
diferite capitole prevăzute în programa de fizică, precum şi experimente de laborator în care datele
experimentale au fost achiziţionate şi prelucrate computerizat.

Instrumentație virtuală LabVIEW pag. 3 / 19

Investeşte în oameni!

2. Simulări LabVIEW pentru lecții de fizică

Voi exemplifica în continuare cu câteva simulări realizate în LabVIEW, pentru unele dintre acestea
detaliind și cu privire la aspectele legate de realizarea interfeței utilizator, respectiv la cele legate de
diagrama aplicației.

2.1. Circuit mixt de curent alternativ

Descrierea problemei

Este propu studiul unui circuit paralel de curent alternativ cu două ramuri:
 o ramură a circuitului conține o bobină (pentru care utilizatorul poate alege valorile
inductanței și rezistenței electrice);
 pe cea de a doua ramură există un condensator electric, de capacitate C (valoare ce poate fi
modificată printr-un control de tip numeric, ca și în cazul caracteristicilor bobinei).
Principala sarcină de lucru (propusă pentru autoevaluare) în cadrul acestei aplicații constă în
determinarea valorii capacității electrice a condensatorului pentru care circuitul se comportă
echivalent unui rezistor. Altfel spus, este propusă o problemă clasică, pentru care utilizatorii pot
genera mai multe cazuri particulare prin modificarea valorii parametrilor circuitului.
Interfața utilizator

Aplicația permite generarea a trei secvențe importante:

 secvența principală (afișată implicit) prezintă circuitul virtual, problema propusă și imagini
din laboratorul real – figura 1;

Figura 1 – Secvența prinicipală, afișată la Figura 2 – Secvența Ajutor a aplicației “Circuit

deschiderea aplicației “Circuit mixt de c.a.” mixt de c.a.”

 secvența Ajutor (figura 2), afișată prin acționarea controlului cu același nume, prezită
utilizatorului informații calitative privind funcționarea circuitului: sunt redate aici
reprezentări grafice u(t), i(t) – variațiile în timp ale tensiunii de la bornele circuitului și ale
intensității curentului electric din ramura principală a aplicației, dar și diagrama fazorială

Lucrare de evaluare finală, M2 (prof. Emilia Păușan) pag. 4 / 19

Investeşte în oameni!

pentru care s-a ales ca origine a fazelor faza tensiunii (I1 este fazorul ce corespunde
intensității curentului electric prin bobină, I2 este fazorul ce corespunde intensității
curentului electric din ramura în care se găsește condensatorul, iar I este fazorul ce
corespunde intensității curentului electric din ramura principală a circuitului);
 cea de a treia secvență a aplicației oferă acces, printr-o parolă, la soluțiile problemei
propuse, utilizatorii obținând informații detaliate privind valori ale impedanței fiecărei
ramuri, defazaj curent-tensiune pentru fiecare ramură și pentru întregul circuit, valorile
efective ale intensității curentului electric din fiecare ramură, caracteristici ale circuitului
echivalent, valoarea capacității curentului electric pentru care circuitul se comportă
echivalent unui rezistor (acest mod de funcționare oferă flexibilitate în utilizarea aplicației la
clasă, putând fi utilizată pentru evaluare/autoevaluare).

Figura 3 – Accesarea soluțiilor problemei propuse (aplicația “Circuit mixt de c.a.”)

Aspecte legate de proiectarea aplicației

Pentru a realiza interfața utilizator am utilizat diferite tipuri de controale și indicatoare:

 controale de tip numeric (utilizate pentru introducerea frecvenței curentului alternativ,
valorii efective a tensiunii aplicate circuitului, valorilor parametrilor de circuit - unele dintre
aceste controale au aspect particularizat, design-ul fiind realizat de autor);
 indicatoare numerice (aici sunt afișate valori calculate de aplicație);
 indicatoare grafice (utilizate pentru prezentarea dependenței de timp a tensiunii și intensității
curentului electric din ramura principală a cicuitului, respectiv pentru prezentarea diagramei
fazoriale);
 controale de tip string (un astfel de control este utilizat pentru completarea parolei prin care
se obține accesul la soluțiile problemei propuse);
 indicatoare de tip string (utilizate pentru afișarea unor informații, precum cele legate de
comportarea circuitului pentru anumite valori ale parametrilor circuitului);
 controale de tip boolean (utilizate pentru a comanda rularea aplicației, respectiv pentru a
comanda deschiderea/închiderea anumitor secvențe ale aplicației – secvențele Ajutor,
Solutiile problemei).

Instrumentație virtuală LabVIEW pag. 5 / 19

Investeşte în oameni!

În ceea ce privește codul (diagrama) aplicației, este important

de precizat faptul că, atunci când o aplicație are o diagramă mai
complexă, de dimensiune mai mare, se apelează la proiectare
ierarhivă, existând și avantajul reutilizării unor sub-VI-uri.
În cadrul acestei aplicații, pentru a reda diagrama fazorială, am
decis crearea a două subVI-uri:
 vector1.vi” ,
 “adunare_vectori.vi” Fig. 4 – Stuctura ierarhică a
aplicației “Circuit mixt de c.a.”
așa cum este readat și în ierarhia aplicației (fig. 4).

Diagrama aplicației

Figura 5 – Diagrama aplicației “Circuit mixt de c.a.”

Elemente de proiectare utilizate:

 nod de formule (structură utilizată pentru calcularea datelor de ieșire);
 structură de tip For Loop (utilizată pentru acumularea punctelor necesare reprezentărilor
grafice u(t), i(t) – pentru tunelele de ieșire se menține autoindexarea, ceea ce permite
obținerea tablourilor necesare reprezentărilor grafice);
 structură de tip While Loop (utilizată pentru a obține rularea continuă a aplicației până la
primirea valorii logice ce comandă oprirea funcționării – această valoare este transmisă
terminalului structurii la actionarea unui control din interfața utilizator, plasat imediat lângă
titlul aplicației);
 structuri de tip Case (utilizate pentru a comanda funcționarea condiționată a unor secvențe
ale aplicației).

Lucrare de evaluare finală, M2 (prof. Emilia Păușan) pag. 6 / 19

Investeşte în oameni!

În figura 6 este prezentat subVI-ul “adunare_vectori.vi”, putându-se remarca în diagrama acestuia

apelarea subVI-ului “vector1.vi”.

a) interfața aplicației adunare_vectori.vi b) diagrama subVI-lui

Figura 6 – SubVI-ul “adunare_vectori.vi”

Programarea ierarhica reprezintă unul dintre marile avantaje oferite de mediul de programare
LabVIEW. Apelând la o astfel de soluție poți crea subVI-uri ce pot fi integrate în mai multe
aplicații. Dezvoltarea de noi aplicații se realizează mai ușor, având posibilitatea de a testa
funcționarea fiecărei fiecărui subVI înainte de includerea într-o aplicație mai complexă.

2.2. Oscilator liniar

Simularea comportării unui sistem permite studiu pe model, urmat de confruntarea modelului cu
sistemul real. În mod clasic, descriem comportarea sistemelor fizice prin tabele de valori, prin
formule matematice şi/ sau prin reprezentări grafice. Nu întotdeauna şi nu pentru orice elev
efectuarea şi interpretarea calculelor matematice, respectiv a reprezentărilor grafice, este uşor de
realizat. El are nevoie de timp pentru a se acomoda cu acestea, iar ritmul fiecărui elev nu este
acelaşi. Acest aspect a constituit un reper important pentru proiectarea diferitelor aplicaţii,
prezentându-vă în continuare un alt soft, “Oscilatorul liniar” (figura 7).
Am proiectat această aplicație pentru a permite
elevului vizualizarea comportării modelului, fiindu-i
prezentate şi dependenţele de timp a diferitelor
mărimi ce descriu oscilaţia.
Reprezentările grafice sunt construite simultan cu
evoluţia sistemului, echivalent cu obținerea pe hârtie
a unei seismograme, ceea ce permite ca semnificaţia
acelor reprezentări să poată fi mai uşor înţeleasă.
Figura 7. Secvență din interfața aplicaţiei
“Oscilatorul liniar”

Instrumentație virtuală LabVIEW pag. 7 / 19

Investeşte în oameni!

Interfața acestei aplicații este structurată în mai multe

secțiuni:
 “Considerații teoretice” (sunt actualizate aici
utilizatorului noțiunile teoretice ale teme
propuse);
 “Utilizarea aplicației” (sunt prezentate aspecte
legate de utilizarea aplicației);
 “Laborator real” (este descris un experiemnt
real cu achiziție de semnal ce permite
Figura 8. Secțiunea “Considerații
determinarea constantei elastice a unui resort teoretice” a aplicaţiei “Oscilatorul liniar”
prin metoda oscilației).

Pentru diferitele cazuri particulare generate, aplicația

calculează și afișează în interafața utilizator valori ale
unor mărimi ce descriu oscilația.
Totodată, sunt evidențiate limitele modelului
oscilatorului liniar armonic și corecțiile aduse de un
model de rang superior prin care este descrisă oscilația
liniară slab amortizată. Figura 9. Caracteristici ale mișcării
calculate de aplicație (“Oscilatorul liniar”)

Diagrama aplicației apelează atât la elemente de programare simple precum funcții matematice,
funcții de tip Array, structuri - Case, While, Formula nod, etc., dar și la elemente de programare de
nivel superior.

Figura 10. Diagrama aplicației “Oscilatorul liniar”

Lucrare de evaluare finală, M2 (prof. Emilia Păușan) pag. 8 / 19

Investeşte în oameni!

2.3. Dispozitiv Young

Pe parcursul mai multor ani, am proiectat diferite simulări care permit efectuarea de experimente
virtuale pentru care, ca şi în cazul experimentelor reale, este necesară respectarea unei proceduri,
cunoașterea principiului metodei, a modului de lucru, datele experimentale trebuie înregistrate şi
prelucrate.Voi exemplifica acest lucru prin aplicația “Dispozitivul Young” pe care o utilizez la clasă
înainte de efectuarea experimentului real, de laborator.
Problema propusă: determinarea lungimii de unda a unei radiații din domeniul vizibil.
Structura aplicației:
- prima secţiune conţine informaţii generale despre aplicaţie;
- cea de a doua secţiune prezintă utilizatorului montajul experimental, precum şi toate elementele
necesare efectuării experimentului propus (sunt puse la dispoziţia utilizatorului şi controale/
indicatoare ce permit evaluarea formulelor de calcul);
- ultima secţiune a aplicaţiei prezintă soluţia problemei propuse (poate fi accesată prin parolă).
Mai jos este prezentată secțiunea principală a aplicației în care se utilizatorul poate colecta și
înregistra date experimentale, acestea fiind afișate tabelar. Datele obținute pot fi apoi exportate
într-un fișier Excel, respectiv pot fi incluse într-un referat de laborator.
Control prin care este activata sectiunea in care sunt
afisate solutiile corecte
Control ce deschide
sectiunea „Problema
propusa”

Indicator de tip
picture utilizat
pentru modelarea
Indicator grafic
dispozitivului
in care sunt
experimental
prezentate
franjele obtinute
Controale pentru experimental
variabilele aplicatiei

Controale in care
Controale prin care
sunt introduse
este comandata
rezultatele pentru
inreistrarea tabelara
fiecare secventa
a datelor si
experimentala
salvarea acestora in
fisier Tabelul datelor experimentale
Figura 11. Interfața aplicației “Dispozitivul Young”
Instrumente virtuale:
- dispozitiv Young;
- o rigletă, plasată în câmpul unei lunete ce permite vizualizarea sistemului de franje.
Variabilele aplicatiei /date de intrare:
- distanța de la paravanul cu fante până la ecran (notată cu D);
- distanța dintre fante (notată cu a);

Instrumentație virtuală LabVIEW pag. 9 / 19

Investeşte în oameni!

- valoarea lungimii de undă a radiației (este utilizat un control pentru fixarea / modificarea
lungimii de unda, fără afișarea aceastei valori, ce trebuie determinată experimental).
Observație: culoarea franjelor se modifică corespunzator valorii lungimii de undă.
Etape de lucru:
[1] determinarea valoarii interfranjei (i):
- se măsoară distanța dintre două franje (cea aflata pe axul de simetrie și o altă franjă, la
distanță cât mai mare de aceasta, plasată optim pentru măsurarea pe rigletă) - x;
- se calculeaza valoarea interfranjei prin raportul x/N, unde N reprezinta numărul de franje
distribuite pe ecran pe distanta x;

[2] înregistrarea datelor experimentale în tabelul aplicatiei;

[3] salvarea datelor înregistrate într-un fișier Excel (elevii utilizează facilitățile acestui program
pentru prelucrarea datelor, realizând și studiul erorilor)

m = valoarea medie obținută pentru lungimea de undă prin efectuarea experimentului virtual;
0 = valoarea corectă (afișată în secțiunea în care este prezentată soluția problemei propuse).
Modul de utilizare al aplicației este prezentat elevilor și în sistem eLearning, fiind postat pe un site
wiki un clip în care sunt redați pașii de lucru. Pe acest site elevii pot descărca aplicația, lucrând cu
aceasta și în afara orelor de curs.
Am adăugat acestui soft și posibilitatea de generare a unui raport în format html care să includă
datele experimentale înregistrate, dar şi o imagine a interfeţei utilizator, din momentul generării
raportului. Această facilitate mi-a fost de folos pentru evaluarea activității elevilor, stabilirea calității
experimentului virtual realizat de aceștia, corectitudinea prelucrării datelor.

Figura 12. Referate de laborator ale elevilor, generate cu aplicația “Dispozitivul Young”

Lucrare de evaluare finală, M2 (prof. Emilia Păușan) pag. 10 / 19

Investeşte în oameni!

3. Experimente reale cu achiziție de semnal

3.1 Sisteme computerizate de măsurare echipate cu plăci de achiziție

Sistemele computerizate de măsurare utilizate pentru semnale analogice se caracterizează prin

faptul că un astfel de semnal, purtător de informaţie, este convertit în formă digitală. O schemă a
unui astfel de sistem este prezentată mai jos:

Fig. 13: Structura unui sistem de măsurare computerizat cu plăci de achiziţie de date

Conversia semnalului purtător de

informaţie este efectuată de către o
componentă electronică distinctă, numită
placă de achiziţie, ce poate fi montată în Placă de achitiţie NI DAQ Placă de achitiţie NI DAQ USB
6008
calculator sau conectată la o intrare USB. PCI 6052E
Figura 14: Plăci de achiziţie National Instruments

3.2 Instrumentaţie virtuală

Un instrument virtual este compus dintr-o parte hardware şi o parte software care permite
configurarea instrumentului după dorinţa utilizatorului. În interfaţa acestor programe sunt incluse
controale şi indicatoare realizate într-o formă grafică asemănătoare aparatelor şi dispozitivelor
reale, utilizatorii manevrând instrumentele virtuale ca şi cum ar manevra instrumente reale.
Reprezentarea instrumentelor fizice se face pe monitorul computerului cu ajutorul elementelor
grafice existente in biblioteca limbajului de programare grafica.
Utilizarea instrumentaţiei virtuale prezintă avantaje importante:
- nu necesită spaţiu fizic de depozitare;
- datele pot fi transmite prin internet;
- pot fi realizate măsurări în locuri periculoase pentru om, nefiind necesară prezenta
acestuia în imediata vecinătate a sistemului de măsurare;
- există flexibilitate de configurare a instrumentelor virtuale (acestea pot fi uşor
transformate prin programare);
- sunt reduse semnificativ costurile (o singură placă multifuncţională de achiziţie,
împreună cu softul aferent, poate înlocui un număr mare de instrumente fizice
dedicate).

Instrumentație virtuală LabVIEW pag. 11 / 19

Investeşte în oameni!

Sunt prezentate în continuare două experimente de fizică cu achiziție de semnal, realizate p entru
elevii claselor de liceu, folosind sisteme echipat cu placi de achiziţie de tip NI DAQ USB 6008,
Aceste investigații de au vizat probleme clasice de laborator, metoda de investigare fiind adaptată
noilor sisteme de măsurare. Pentru realizarea acestor activităţi am apelat şi la componente ale
truselor clasice de laborator, valorificate astfel superior.
Pe pagina wiki prezentată mai jos am postat mai multe secvențe video în care sunt redate astfel de
investigații experimentale cu achiziție de semnal, experimente în care am apelat la instrumentație
virtuală LabVIEW.

Figura 15: http://emiliapausan.wikispaces.com/DAQ_Achizitie+de+semnal

3.3. Proiectarea unui experiment real cu achiziție de semnal

Voi exemplifica cu un astfel de experiment, ce apelează la instrumentație virtuală LabVIEW,

experiment realizat pentru determinarea rezistenței electrice a unui rezistor și trasarea caracteristicii
acestuia.
3.3.1. Caracteristica rezistorului

Componentele montajului experimental:

două rezistoare: unul etalon, cu rezistenţa electrică cunoscută, şi un altul, a cărei rezistenţă
electrică va fi determinată experimental;
sursă de tensiune reglabilă (montaj potenţiometric), ghidaje de câmp, întrerupător;
placă de achiziție de date de tip NI DAQ 6008.
Principiul metodei şi modul de lucru
Se măsoară tensiunea electrică la bornele celor două rezistoare conectate în serie, pentru unul dintre
aceştia fiind cunoscută valoarea rezistenţei electrice (notată cu R1). Cele două semnale sunt
achiziţionate pe canale diferite, pentru fiecare fiind utilizat modul de configurare diferenţial.
Valoarea rezistenţei electrice Rx se determină folosind următorul algoritm:
 se aplică legea lui Ohm pentru porţiunea de circuit ce conţine rezistorul etalon:
U1
U1 = IR1 >> I =
R1

Lucrare de evaluare finală, M2 (prof. Emilia Păușan) pag. 12 / 19

Investeşte în oameni!

 se aplică legea lui Ohm pentru porţiunea de circuit ce conţine rezistorul de rezistenţă Rx:
U1 U2
U2 = IRx = Rx >> Rx = R1
R1 U1
Elemente de interfaţă

Figura 16: Interfața aplicației și circuitul electric utilizat

Cele mai importante elemente de interfață ale instrumentului virtual sunt:

 un control numeric, necesar pentru introducerea valorii rezistenţei rezistorului etalon, R1;
 indicatoare numerice, prin care sunt afişate valorile curente ale tensiunilor electrice la bornele
celor două rezistoare, respectiv valoarea intensităţii curentului electric din circuit;
 un indicator grafic (de tip XY), utilizat pentru reprezentarea dependenţei dintre intensitatea
curentului electric şi tensiunea electrică măsurată la bornele rezistorului a cărei rezistenţă
electrică dorim să o determinăm (instrumentul virtual prezintă caracteristica rezistorului cu
rezistenţa Rx, fiecare valoare achiziționată fiind adăugată în grafic).
Proiectarea instrumentului virtual – Achiziţie pe canale de tip Analog Input

Pentru a comanda achiziţia de date folosind o

placă de tip NI USB 6008, am utilizat proceduri
din categoria DAQmx – Data Acquisition.
>>
Figura 17: Proceduri DAQmx – Data Acquisition
Realizarea diagramei instrumentului virtual

Figura 18: Diagrama instrumentului virtual

Instrumentație virtuală LabVIEW pag. 13 / 19

Investeşte în oameni!

Pasul 1 - Constă în definirea a două canale virtuale prin care instrumentul virtual realizează
comunicarea cu canale fizice de tip Analog Input, configurate în modul diferenţial.
În modul diferenţial, un sistem de măsurare răspunde practic la diferenţa de potenţial dintre cele două
intrări ale sale (+) şi (-).
Intrările canalului AI0 sunt prezentate în imaginea de mai jos:

Figura 19: Intrări pentru canalului 0, configurare

diferenţială:pini AI0 şi AI4

Pentru a crea canale virtuale am utiliza DAQmx Create Virtual Channel.vi (din paleta DAQmx –
Data Acquisition).
Pasul 2 – Sunt conectate ieşirile VI-lui DAQmx Create Virtual Channel la intrările VI-lui DAQmx
Read, prin care se realizează citirea datelor de pe canalele fizice selectate.
Observaţie
Implicit, DAQmx Read este setat pentru a citi date pe un singur canal. De aceea, utilizând selectorul
polimorfic al VI-lui DAQmx Read, se va impune citirea simultană a datelor pe două canale
(obținând la ieșire un tablou unidimensional cu date reprezentate în dublă precizie - tensiunile
electrice citite pe canale de tip analog, AI0 şi AI1).

Pasul 3 – Constă în extragerea valoarii citite pe canalul 0 şi transferarea acesteia terminalului

indicatorului numeric etichetat U1 (V); se procedează apoi la extragerea valorii citite pe canalul 1,
transferând valoarea către terminalul indicatorului digital etichetat U2 (V).
Pentru a extrage o valoare din tabloul unidimensional obţinut la ieşirea VI-lui DAQmx Read se
utilizează funcţia Index Array. Pentru indexul 0 se obţine prima valoare a tabloului (tensiunea citită
pe canalul AI0), iar pentru indexul 1 se obţine a doua valoare a tabloului (tensiunea citită pe canalul
AI1).

Pasul 4 - Completarea codului diagramei pentru determinarea tensiunii la bornele întregului circuit,
valoare ce va fi afişată de indicatorul etichetat U (V).

Lucrare de evaluare finală, M2 (prof. Emilia Păușan) pag. 14 / 19

Investeşte în oameni!

Pentru aceasta vor fi însumate cele două valori U1 şi

U2, rezultatul fiind transferat, în fluxul datelor,
terminalului indicatorului etichetat U(V).

Pasul 5 - Constă în completarea codului necesar determinării intensităţii curentului electric şi

realizarea fluxului pentru transferarea acestei valori terminalului indicatorului etichetat I(A) şi
terminalului ampermetrului virtual (indicator de tip Meter) .
Pentru obţinerea valorii intensităţii curentului electric
se utilizează funcţia de tip Divide care va primi la cele
două intrări valorile U1, respectiv R1 (la ieșitre este
calculat I = U/R1). Intensitatea curentului electric prin
cele două rezistoare are aceeaşi valoare (conexiune
serie).
Pasul 6 - Constă în realizarea secvenţei de cod ce permite reprezentarea grafică a dependenţei
I(U2), unde U2 este tensiunea măsurată la bornele rezistorului cu rezistenţa Rx.
Instrumentul virtual va funcţiona astfel:
a. sunt citite valori de la momentul 0 al rulării aplicaţiei până la momentul indicat de utilizator
(la interval de 1 secundă);
b. valori I şi U2 sunt acumulate într-un tablou bidimensional, fiind transferate unei diagrame de
tip XY în care este redată dependența I(U2).
Acumularea valorilor necesare trasării caracteristicii presupune execuţia repetată a citirii datelor pe
cele două canale, fiind necesară utilizarea unei structuri de tip While Loop (realizează repetarea
execuţiei blocului din interior până când se transferă o anumită valoare logică la terminalul
condiţional al structurii - atunci când utilizatorul va “apăsa” butonul etichetat “stop”).
Pentru formarea tablourilor de date, U2 şi I, se utilizează regiştri de transfer şi funcţii de tip Array
(Build Array).
 La terminalele de intrare ale funcţiei Buid Array sunt
transferate valori scalare și/sausau tablouri de date, iar la
ieşire se obţine tabloul obţinut cu datele de intrare.
 Datele primite la primul terminal de intrare (plasate cel
mai sus) sunt plasate primele în tabloul final.
Regiştrii de transfer sunt perechi de terminale: terminalul de intrare este plasat pe graniţa din stânga
a structurii While Loop, iar cel de al doilea este plasat pe graniţa din dreapta a structurii,
reprezentând un terminal de ieşire. Pentru a adăuga regiştri de transfer unei structuri While este
utilizează comanda Add Shift Register din meniul obiect al structurii.
Regiştrii de transfer determină următoarea funcţionare: valoarea
transferată de terminalul de intrare este utilizată la execuţia
codului din interiorul structurii, apoi noua valoare, obţinută după Regiştri de
transfer
execuţie la terminalul de ieşire, este transferată terminalului de
intrare.

Instrumentație virtuală LabVIEW pag. 15 / 19

Investeşte în oameni!

O bună funcţionare presupune iniţializarea regiştrilor de transfer (în afara structurii) cu date de
acelaşi tip ca cele obţinute la terminalul de ieşire (date de tip tablou).

Pasul 7 – Realizarea secvenței de cod ce permite salvarea datelor într-un fişier Excel.
Pentru scrierea datelor într-o foaie de calcul tabelar am utilizat proceduri din categoria File I/O,
fiind necesară:
 construirea un tablou 2D care conţine valori achiziționate: valorile intensităţii curentului
electric şi valorile tensiunii de la bornele rezistorului cu rezistenţa electrică Rx;
 construirea valorii text a etichetelor utilizate pentru antetul tabelului datelor (se apelează la
concatenarea unor constante de tip string).
Pentru salvarea datelor în fişier, comandată
de utilizator prin acţionarea unui control de
tip logic, se transferă o valoare logică
terminalului condiţional al unei structurii
Case; cazul True (rulat la acţionarea
controlului) conţine funcţiile de scriere a
datelor în fişier – VI-ul Write To
Spreadsheet File.vi şi a etichetelor acestora Figura 20: Secvență de cod realizată pentru a permite
– VI-ul Write Characters To File.vi. salvarea datelor achiziționate într-un fișier Excel

3.3.2. Caracteristica statică a diodei semiconductoare polarizată direct

Componente ale montajului experimental:

- rezistor cu rezistenţa electrică cunoscută;
- diode semiconductoare;
- sursă de tensiune reglabilă (montaj potenţiometric);
- fire conductoare;
- placă de achiziţie NI DAQ 6008;
- calculator.

Principiul metodei şi modul de lucru

Atunci când dioda semiconductoare este polarizată direct, rezistenţa electrică a acesteia este foarte
mică, spre deosebire de cazul polarizării inverse. Această proprietate a diodei este evidenţiată prin
caracteristica statică: i = i(u), descrisă de ecuaţia:
 u  
i= Is exp D   1
  u T  
unde :
Is este intensitatea curentul electric de saturaţie, uD este tensiunea măsurată la bornele diodei
(polarizată direct),
uT este un parametru a cărei valoare depinde de temperatură;

Lucrare de evaluare finală, M2 (prof. Emilia Păușan) pag. 16 / 19

Investeşte în oameni!

KT
uT  (K = constanta Boltzmann, T= temperatura absolută, e = sarcina electrică elementară).
e
Pentru trasarea caracteristicii acestui element neliniar de circuit am realizat un circuit serie rezistor -
diodă.
Am măsurat pe un canal tensiunea la bornele rezistorului (de rezistenţă
electrică cunoscută), iar pe un alt canal, tensiunea pe diodă.
Valoarea intensităţii curentului electric din circuit se determină folosind
uR
legea lui Ohm pentru porţiunea de circuit ce include rezistorul: i 
R
Punctele experimentale de coordonate (uD, i) sunt vizualizate într-un grafic xy, fiind astfel obţinută
caracteristica statică a diodei. Instrumentul virtual este proiectat echivalent celui realizat pentru
trasarea caracteristicii unui rezistor.
Analiza semnalelor înregistrate a pus în evidenţă
faptul că este necesară o valoare minimă a tensiunii
aplicate diodei pentru ca aceasta să intre în
conducţie. Peste acest prag, curentul în conducţie
directă creşte rapid o dată cu creşterea tensiunii
electrice.
Astfel, prin semnalele înregistrate experimental, am
evidenţiat comportarea neliniară a diodei Fig. 21: Semnal achiziţionat prin efectuarea
semiconductoare. acestui experiment (caracteristica diodei)

Experimentul a fost refăcut pentru diode diferite. Analizând comparativ caracteristicile acestora
elevii au constatat faptul că tensiunea de prag nu are aceeaşi valoare - am obţinut 6.07419 V pentru
una dintre diode şi 2. 3189 V pe o altă diodă. Folosind aceste rezultate experimentale am putut
identifica natura materialului celor două diode semiconductoare – siliciu, respectiv germaniu. Acest
lucru a fost stabilit după consultarea de date tehnice care menţionează faptul că pentru diodele de
germaniu tensiunea de prag este cuprinsă în intervalul [2, 3] V, iar pentru diodele de siliciu
tensiunea de prag este cuprinsă în intervalul [6, 7] V.
Prelucrarea datelor
Pentru prelucrarea datelor experimentale achiziţionate computerizat a fost utilizat programul Excel.

Fig. 22: Secvenţă din foaia de calcul Excel (prelucrarea datelor)

Instrumentație virtuală LabVIEW pag. 17 / 19

Investeşte în oameni!

Selectând punctele experimentale de pe porţiunea caracteristicii, ce poate fi considerată liniară, şi

adăugând curba de tendinţă (tendinţă liniară), am determinat atât tensiunea de prag (din intersecţia cu
axa tensiunii), cât şi rezistenţa diodei în conducţie directă (din panta liniei de tendinţă).
i Liniarizând caracteristica diodei, am abordat
simplificat comportarea acesteia. Modelul
definit a constat în liniarizarea caracteristicii
U0  (RD = 1/tg U pe porţiuni - model cu tensiune de prag şi
Fig. 23: Modelare pentru descrierea comportării diodei rezistenţă nenulă în conducţie directă.
polarizată direct

Un astfel de model prezintă avantaje importante: prin utilizarea lui analiza circuitelor ce conţin
elemente neliniare poate fi realizată echivalent studiului reţelelor liniare.

Transferul pe model a informaţiilor obţinute

pe sistem real
Pornind de la avantajul unei modelări, am
realizat şi un soft de simulare în care am
inclus modelul definit. În figura de mai jos
este prezentată o variantă simplă a acestui
soft, realizat cu LabVIEW. Fig. 24: Soft de simulare ce include modelul definit pentru
descrierea comportării diodei polarizată direct

4. Concluzii

Existând clase/grupuri de elevi cu probleme distincte, poate fi eficient ca diferite softuri de simulare
să fie realizate de către profesor, acesta cunoscând dificultăţile elevilor cu care lucrează. Importanţa
softului de simulare este bine pusă în evidenţă în condiţiile în care un experiment real nu poate fi
desfăşurat într-un laborator şcolar sau atunci când elaborăm cursuri în sistem eLearning.
Există şi situaţii în care apelăm la softuri de simulare pentru a oferi elevilor posibilitatea de a exersa
în ritm propriu sau pentru a le prezenta diferite metode de investigare, urmărind acomodarea
elevilor cu aceste metode, în vederea confruntării cu experimentul real, de laborator.
Atunci când apelăm la instrumentație virtuală pentru achiziția computerizată de date experimentale,
apar avantaje deosebite:
 instrumentul virtual poate fi adaptat fiecărei măsurări fără nici un cost;
 pot fi achiziţionate zeci de mii de puncte / secundă;
 datele achiziţionate pot fi salvate în foi de calcul tabelar sau în fişiere text, realizând astfel o
importantă colecţie de date într-un timp foarte scurt, iar acest lucru oferă premise valoroase
pentru o investigaţie experimentală.
 apelând la instrumentaţie virtuală pot fi depăşite unele decalaje tehnice şi tehnologice,
pentru eliminarea cărora ar fi necesare investiţii mari; există un singur obstacol:
creatorul, dar şi utilizatorul unui instrument virtual, nu mai poate fi inginerul sau
muncitorul anilor trecuţi.

Lucrare de evaluare finală, M2 (prof. Emilia Păușan) pag. 18 / 19

Investeşte în oameni!

Iată de ce acomodarea cu noile tehnologii utilizate astăzi pentru măsurare, monitorizre și control,
reprezintă o cerință și în educație.

5. Bibliografie

1. Tom Savu, Gabriela Savu, “Informatică. Tehnologii asistate de calculator”, Editura ALL
Educational;
2. Documentaţie pentru plăci de achiziţie şi tutorial LabVIEW (http://www.ni.com/)
3. http://www.ctanm.pub.ro/academic/LabVIEW/Tutorial.htm
4. http://emiliapausan.wikispaces.com/LabVIEW
5. http://emiliapausan.wikispaces.com/DAQ
6. http://emiliapausan.wikispaces.com/XIB2011_expYoung,
http://emiliapausan.wikispaces.com/Young
7. http://youtu.be/N7tIM72ONWU (clip video postat de prof. Emilia Păușan)
8. Emilia Păuşan, Tutorial LabVIEW (http://pss.ro/science_fun_club_romania/)
9. http://www.ctanm.pub.ro/Club/Prezentari/CNIV%202007/PDFs/21%20Emilia%20PAUSAN.pdf
- Conferința Naională de Instrumentatie Virtuală, Ediția A IV-A, Bucuresti, 28 Mai 2007, autori
articol Emilia Păușan, prof. Maria-Monica Iliescu
10. http://www.didactic.ro/materiale-didactice/19925_transformarea-izoterma - aplicația
“Transformare izotermă”, autor prof. Emilia Păușan
11. http://www.ctanm.pub.ro/Club/Aplicatii/118.htm, (Clubul utilizatorilor LabVIEW), Legea Ohm,
autor aplicație realizată de prof. Emilia Păușan
12. http://www.ctanm.pub.ro/Club/Aplicatii/117.htm, Clubul utilizatorilor LabVIEW, Măsurare R.
Metoda ampermetru-voltmetru, aplicație realizată de prof. Emilia Păușan
13. http://www.ctanm.pub.ro/Club/Aplicatii/112.htm, Clubul utilizatorilor LabVIEW, Mișcare
circulară uniformă, aplicație realizată de prof. Emilia Păușan
14. http://www.ctanm.pub.ro/Club/Aplicatii/115.htm, Clubul utilizatorilor LabVIEW, Lentila
convergentă, aplicație realizată de prof. Emilia Păușan
15. http://www.ctanm.pub.ro/Club/Aplicatii/15.htm, Clubul utilizatorilor LabVIEW, Determinarea
coeficientului de frecare la alunecare, aplicație realizată de prof. Emilia Păușan
16. http://www.ctanm.pub.ro/Club/Aplicatii/19.htm, Clubul utilizatorilor LabVIEW, Determinarea
constantei elastice a unui resort (metoda echilibrului), aplicație realizată de prof. Emilia Păușan
17. http://www.ctanm.pub.ro/Club/Aplicatii/110.htm, Clubul utilizatorilor LabVIEW, Determinarea
constantei elastice a unui resort (metoda oscilației), aplicație realizată de prof. Emilia Păușan

Instrumentație virtuală LabVIEW pag. 19 / 19