INTRODUCERE

Acest curs are la baz` teoria macroscopic` Maxwell-Hertz, acceptat` unanim

ca fiind cea mai potrivit` teorie pentru modelarea fenomenelor electromagnetice din
tehnic`, motiv pentru care este de multe ori numit` electrotehnic`.
Universitatea Politehnica Bucuresti este institutia de invatamant tehnic
superior care asigura o excelenta pregatire a viitorilor ingineri in principalele
profiluri cerute de economie: electric, mechanic, chimic etc. Facultatile care
formeaza inginerii din domeniul electric sunt: Facultatea de Electronică,
Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, Facultatea de Automatică și
Calculatoare, Facultatii de Inginerie Electrica, Facultatea de Energetică si
Facultatea de Transporturi – sectia Telecomenzi şi Electronică in Transporturi. La
toate aceste facultati se asigura pregatirea fundamentala a studentilor in domeniul
electric predandu-se cursuri de Electrotehnica.
La Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei,
studentii urmaresc doua semestre, 3 ore pe saptamana, cursul de Bazele
Electrotehnicii, unde sunt prezentata cele doua principale parti ale acestui curs,
necesare in activitatea tehnica a viitorului inginer: Teoria circuitelor electrice si
Teoria campului electromagnetic. Trebuie subliniat faptul ca fundamentele din TC
rezulta din TCE, dar ordinea de predare se datoreaza pregatirii matematice a
studentilor. Din fericire, TC poate fi prezentata fara a demonstra “legile” ce stau la
baza dezvoltarii teoriei: elementul de circuit, relatiile lui Kirchhoff, puterea
absorbita de elementul de circuit.
 TCE este structurat in 6 parti:
Partea I. Legilor Teoriei macroscopice Maxwell-Hertz. Comportarea
marimilor campului electromagnetic in vecinatatea suprafetelor.
Partea II. Electrostatica.
Partea III. Campul magetic stationar.
Partea IV. Electrocinetica.
Partea V. Regimuri cvasistationare.
Partea VI., Regimul general variabil in medii immobile.

Recomandam studentilor sa foloseasca cursurile

/1/ I. F. Hănțilă, T. Leuca, și C. Ifrim, Electrotehnica teoretică, vol. 1.

București: Editura Electra, 2002,

/2/ . F.Hantila, M.Vasiliu, “Campul electromagnetic variabil in timp”, Editura

Electra, 2005, ISBN 973-7728-48-3,

/3/ Aceste cursuri se gasesc si pe internet: http://ferrari.lce.pub.ro/studenti.

In Anexele sunt recapitulate principalele elemente de algebra si analiza

vectoriala, integrale pe varietati, derivate substantiale. Avand in vedere ca ca TCE
foloseste frecvent notiunile de mai sus, este necesar ca studentul sa le cunoasca.
Recomandam citirea acestor Anexe.

Examenul: scris, partial si final. La fiecare examen se for da subiecte de teorie si

probleme. La partial, unul din subiectele de teorie este din capitolul legilor.
Punctare: 20p act in timpul anului, 40p partial, 40p final.
 PARTEA I

Recapitularea legilor Teoriei macroscopice Maxwell-

Hertz. Comportarea marimilor campului electromagnetic
in vecinatatea suprafetelor.

Cursul de Bazele electrotehnicii a inceput cu prezentarea unor fenomene de

natura electromagnetica, care au permis imaginarea unor proceduri prin care sa fie
introduce principalele marimi ale teoriei macroscopice Maxwell-Hertz. Au fost
prezentate si legile teoriei. Organizarea relatiilor verificate de marimile campului
electromagnetic in legi si teoreme nu este unica. Ea poate sa depinda de preferintele
celor care predau cursul. Din acest motiv si din cauza importantei cunoasterii
legilor electromagnetismului, fundamentale pentru prezentarile din acest curs,
consideram ca este necesar sa recapitulam legile teoriei macroscopice Maxwell-
Hertz. Vor fi repetate si principalele marimi ale campului electromagnetic.

1. Marimi de natura electrica

1.1. C@mpul electric [n vid. Intensitatea c@mpului electric [n vid

Dac` piept`n`m firele de p`r uscat cu un pieptene de ebonit`, se constat` c`

[ntre firele de p`r, ca ]i [ntre pieptene ]i firele de p`r, apar for\e care nu sunt de
natur` iner\ial` sau gravita\ional`. Spunem c` sunt de natur` electric`, iar despre
pieptene ]i firele de p`r spunem c` sunt electrizate. Spunem c` orice alt obiect este
electrizat, dac` asupra lui se exercit` for\e de natur` electric`, când este pus [n
vecin`tatea pieptenelui electrizat.
Numim corp de prob` un obiect electrizat, de form` sferic`, arbitrar de mic ]i
metalizat. Exist` puncte din spa\iu, de exemplu [n vecin`tatea firelor de p`r, unde
asupra corpului de prob` se exercit` for\e de natur` electric`. Spunem c`, [n acele
puncte, exist` c@mp electric. Pentru a asocia o m`rime fizic` propriet`\ii spa\iului
de a avea c@mp electric, imagin`m urm`torul procedeu de m`surare. {ntr-un punct
P0 din spa\iu (Fig. 1.1), cu c@mp electric, numit punctul cu c@mp electric de
referin\`, se introduce corpul de prob` ]i asupra lui se exercit` for\a . {n punctul
P [n care vrem s` m`sur`m c@mpul electric, asupra aceluia]i corp de prob`, se
exercit` for\a F.

M`rimea ce caracterizeaz` c@mpul electric din punctul P are valoarea:

(1.1)

]i se nume]te intensitatea c@mpului electric [n vid. Intensitatea c@mpului electric

de referin\`, [n vidul din punctul P0, notat` cu , depinde de sistemul de unit`\i
ales. Intensitatea c@mpului electric [n vid este o m`rime vectorial`, ca ]i for\a
F, ]i este m`rime primitiv`, deoarece a fost introdus` printr-un procedeu de
m`surare.
In sistemul de unit`\i interna\ional (S.I.), unitatea de m`sur` pentru este
voltul/metru (V/m).

1.2. Sarcina electric` q

S` imagin`m acum un procedeu de m`surare a st`rii de electrizare. Fie un

punct din spa\iu P [n vecin`tatea c`ruia avem c@mp electric uniform de intensitate
. Dac` punem [n punctul P diferite corpuri electrizate, constat`m c` asupra lor se
exercit` diferite for\e, toate av@nd orientarea intensit`\ii c@mpului electric. Putem
scrie:

(1.2)

unde q este o constant` care depinde de corpul electrizat ce se introduce [n c@mp

electric ]i nu de valoarea lui , adic`, introduc@nd acela]i corp electrizat [n alt
punct cu c@mp electric, rela\ia (1.2) r`m@ne valabil`. Admitem c` electrizarea
corpului este cu at@t mai puternic`, cu c@t for\a F este mai mare, deci q poate fi
m`rimea fizic` ce caracterizeaz` starea de electrizare.
{n S.I., unitatea de m`sur` pentru sarcina electric` este Coulomb-ul (C).
Deoarece 1C este o sarcin` electric` foarte mare, [n practic` se folosesc submultipli
ai C:
mili… (m...) 10-3
micro... (  ...) 10-6
nano... (n...) 10-9
pico... (p...) 10-12
 Densitatea de volum a sarcinii electrice. Pentru a cerceta dac` sarcina
electric` admite distribu\ie volumic` [ntr-un punct P, facem limita:

(1.3)

unde este un mic domeniu suficient de regulat ce con\ine punctul P, iar

este volumul domeniului (Fig.1.2). Dac` limita exist`, spunem c`, [n punctul P,
densitatea de volum a sarcinii electrice este . Fie un
domeniu  [n interiorul c`ruia sarcina electric` este
distribuit` cu densitate de volum (Fig. 1.3). {mp`r\im
domeniul  [n mici subdomenii de volume [n care
sarcina electric` este , unde este
densitatea de volum a sarcinii electrice [ntr-un punct al subdomeniului. Sarcina
electric` a [ntregului domeniu  rezult` prin [nsumarea sarcinilor subdomeniilor:

(1.4)

C@nd dimensiunile subdomeniilor

sunt arbitrar de mici, limita sumei
(1.4), dac` exist`, ea este:

(1.5)

Dac` facem o analogie [ntre masa iner\ial` ]i sarcina electric` a unui domeniu,
atunci densitatea de sarcin` electric` este analoag` cu densitatea de mas`.
 Densitatea de suprafa\` a sarcinii electrice. Pentru a cerceta dac` sarcina
electric` admite distribu\ie de suprafa\` [ntr-un punct P al unei suprafe\e S, facem
limita (Fig 1.4):

(1.6)

unde   S este o mic` suprafa\` ce con\ine punctul , este aria suprafe\ei

 . Dac` limita exist`, spunem c`, [n punctul P de pe suprafa\a S, sarcina electric`
este distribuit` superficial, cu densitatea de suprafa\`  S . Fie o suprafa\` S pe care
sarcina electric` este distribuit` cu
densitate de suprafa\`  S . {mp`r\im
suprafa\a S [n mici suprafe\e de arii
[n care sarcina electric` este
, unde este densitatea de suprafa\` a
sarcinii electrice [ntr-un punct al micii
suprafe\e. Sarcina electric` a [ntregii suprafe\e S rezult` prin [nsumarea sarcinilor
micilor suprafe\e:

C@nd dimensiunile micilor suprafe\e tind c`tre zero, limita sumei de mai sus, dac`
exist`, ea este:

(1.7)

Densitatea de suprafa\` a sarcinii electrice este analoag` cu densitatea de

suprafa\` a masei pentru o tabl` de grosime neglijabil` (masa unui metru p`trat
pentru o tabl` omogen`). Spre deosebire de tabla de grosime neglijabil`, care este o
idealizare, suprafe\ele [nc`rcate cu sarcin` electric` exist`, de exemplu, pe suprafe\
ele corpurilor conductoare.
Densitatea de linie (lineic`) a sarcinii electrice. Pentru a cerceta dac`
sarcina electric` admite distribu\ie lineic` [ntr-un punct P de pe curba C, facem
limita:

(1.8)

unde  este o mic` por\iune de pe curba C care

con\ine punctul P, iar este lungimea micii
por\iuni (Fig.1.5). Dac` limita exist`, spunem, c`
[n punctul P, densitatea de linie (lineic`) a sarcinii
electrice este . Analog cu rela\iile (1.5), (1.7),
sarcina electric` pe curba C este:

(1.9)

Densitatea lineic` de sarcin` este analoag` cu densitatea lineic` de mas` a unei

s@rme de grosime neglijabil` (masa unui metru de s@rm` [n cazul unei s@rme
omogene).
Observa\ii: a) Din punct de vedere fizic, distribu\iile de volum ]i suprafa\`
ale sarcinii electrice pot exista, [n timp ce distribu\iile lineice (pe curbe) ]i
punctuale nu exist`, ele necesit@nd o energie infinit` pentru a le crea. Totu]i,
ultimele dou` distribu\ii pot fi deseori utile pentru a modela sarcini electrice de pe
corpuri ale c`ror dimensiuni sunt mult mai mici decât celelalte dimensiuni ale
domeniului [n care studiem c@mpul electric.
 b) Defini\iile de mai sus ale densit`\ilor de sarcin` electric` sunt lipsite de
rigurozitate. De exemplu, [n cazul densit`\ii de volum, admitem c` putem determina
sarcina electric` a unui mic subdomeniu  care poate face parte dintr-un corp. |
inând cont de modul [n care a fost definit` sarcina electric`, ar trebui ca acolo unde
se afl` micul subdomeniu s` avem un c@mp uniform, m`surabil. Dar m`sur`toarea
presupune [nl`turarea micului subdomeniu, fapt care poate duce la modificarea
c@mpului electric. Apoi, av@nd micul subdomeniu la locul lui, cum putem m`sura
for\a? Trebuie s` preciz`m totu]i faptul c` sarcina electric` ]i densit`\ile de sarcin`
pot fi introduse [n mod riguros admi\@nd legea fluxului electric ca rela\ie de
definire (par. 1.8). Sarcina electric` apare astfel ca o surs` a unui c@mp de vectori.
Am preferat modul adoptat mai sus pentru analogia sa cu masa iner\ial`, care
permite o [n\elegere mai u]oar` a sensului fizic al sarcinii electrice.

1.3. C@mpul electric [n corpuri. Intensitatea c@mpului electric

E. Induc\ia electric` D

Pentru a caracteriza c@mpul electric [n corpuri, trebuie s` practic`m o

cavitate [n jurul punctului pe care-l cercet`m, astfel [ncât s` putem introduce corpul
de prob`.
Numim fant` lung` o cavitate cilindric` arbitrar de mic` cu raza mult mai
mic` decât lungimea, av@nd
orientarea n (Fig. 1.6). Fie
n E
o fant` lung` cu centrul [n
punctul P, unde dorim s`
studiem c@mpul electric. {n
P
punctul P din centrul fantei,
intensitatea c@mpului electric
[n vid este .
Fig. 1.6. Fant` lung`. Intensitatea câmpului electric.
 Numim intensitate a c@mpului electric [n punctul P acel vector E a c`rui
proiec\ie pe orientarea n a fantei este egal` cu proiec\ia vectorului pe
orientarea fantei, oricare ar fi aceast` orientare:

(1.10)

Observa\ii: a) depinde, [n general, de orientarea fantei, dar E nu

depinde de aceast` orientare ([n caz contrar, E nu poate fi definit).

b) M`rimea E este o m`rime derivat`, definit` cu ajutorul m`rimii primitive

intensitatea c@mpului electric [n vid .Se m`soar` tot [n V/m.

c) Alegerea cavit`\ii de forma fantei lungi permite m`surarea, [n principiu, a

unor m`rimi derivate din intensitatea c@mpului electric (tensiunea electric`).
d) Practicarea unei fante [n vid nu modific` cu nimic lucrurile. Ca urmare, [n
vid, nu depinde de n ]i avem:

(1.11)

Numim fant` plat` o cavitate cilindric` arbitrar de mic` cu lungimea mult mai
mic` decât raza, av@nd orientarea n (Fig. 1.7). Fie o fant` plat` cu centrul [n
punctul P, unde dorim s` studiem c@mpul electric. {n punctul P din centrul fantei,
intensitatea c@mpului electric [n vid este . La aceea]i orientare,
intensitatea c@mpului electric din vidul fantei plate poate s` difere de cea din vidul
fantei lungi. Numim induc\ie electric` [n punctul P acel vector D a c`rui proiec\ie
pe orientarea n a fantei este propor\ional` cu proiec\ia vectorului pe
orientarea fantei, oricare ar fi aceast` orientare:
 0 n
D
(1.12)

P Constanta , numit` permitivitatea

vidului, are o valoare care depinde de
sistemul de unit`\i utilizat. {n sistemul
Fig. 1.7. Fant` plat`. Induc\ia electric`.
interna\ional

farad/metru (F/m).

Unitatea de m`sur` pentru D este Coulomb/metru p`trat (C/m2).

Observa\ii: a) depinde, [n general, de orientarea fantei, dar D
nu depinde de aceast` orientare.
b) M`rimea D este o m`rime derivat`, definit` cu ajutorul m`rimii primitive
intensitatea c@mpului electric [n vid .

c) Alegerea cavit`\ii de forma fantei plate permite m`surarea, [n principiu, a

unor m`rimi derivate din induc\ia electric` (fluxul electric).
d) Practicarea unei fante [n vid nu modific` cu nimic lucrurile. Ca urmare, [n
vid nu depinde de n ]i avem:
(1.13)

e) Din rela\iile (1.11) ]i (1.13), rezult` c` [n vid:

(1.14)

1.4. Polariza\ia electric`

 Numim polariza\ie electric` m`rimea vectorial` definit` prin rela\ia:

(1.15)

Din rela\ia (1.14), rezult` c` polariza\ia este nul` [n vid.

Observa\ie. Unele lucr`ri definesc polariza\ia electric` ca o densitate de
volum a unei m`rimi numite moment electric, ob\inut` printr-o procedur` de
m`surare, ca m`rime primitiv`. Atunci rela\ia (1.15) devine lege (legea leg`turii
dintre induc\ia electric`, intensitatea c@mpului electric ]i polariza\ia electric`). Am
preferat definirea polariza\iei electrice cu rela\ia (1.15), deoarece procedura de
m`surare a momentului electric nu este riguroas`, iar definirea densit`\ii de volum
are acelea]i neajunsuri ca ]i definirea densit`\ilor de volum ale sarcinilor electrice.

1.5. Legea leg`turii dintre induc\ia electric` D ]i intensitatea

c@mpului electric E

Pentru majoritatea mediilor, se poate stabili o leg`tur` algebric` [ntre D ]i E.

{n func\ie de aceast` leg`tur`, avem:
a) medii liniare
; (1.16a)

unde constanta  se nume]te permitivitate ]i

[ntotdeauna (Fig.1.8a). Pentru o comparare mai u]oar` a permitivit`\ii  cu
permitivitatea vidului , se define]te m`rimea adimensional`, numit` permitivitate
relativ` cu rela\ia . {ntotdeauna . {n particular, pentru vid, aer, gaze,
majoritatea metalelor, .
 b) medii liniare cu polariza\ie electric` permanent`

(1.16b)

unde polariza\ia electric`

permanent` este valoarea induc\iei electrice c@nd intensitatea c@mpului
electric este nul` (Fig. 1.8b).
c) medii liniare anizotrope
(1.16c)

La aceste medii, vectorii D ]i E nu

sunt, [n general, paraleli (Fig.1.8c), dar leg`tura dintre D ]i E este liniar`, fiind
un tensor numit tensorul permitivit`\ii. Rela\ia (1.16c) se mai poate scrie [n
sistemul cartezian astfel:

(1.16c’)

Observa\ie. Matricea permitivit`\ii este simetric` ]i pozitiv definit`. Exist`

deci trei direc\ii ortogonale, numite direc\ii principale de electrizare, [n care
leg`tura dintre D ]i E se scrie:

(1.16c”)

Se poate ar`ta c` .
d) medii liniare, anizotrope, cu polariza\ie electric` permanent`
 (1.16d)
e) medii neliniare
unde

f) medii [n care leg`tura dintre D ]i E nu poate fi exprimat` algebric

Spunem c` un mediu este omogen electric dac`, [n toate punctele sale, are
aceea]i leg`tur` [ntre D ]i E. {n caz contrar, se nume]te neomogen.

1.6. Tensiunea electric` u

Fie o curb` orientat` C (Fig.1.9) ]i un c@mp electric cu intensitatea E.

Numim tensiune electric` de-a lungul curbei C m`rimea:

(1.17)

Tensiunea electric` este o integral` curbilinie de spe\a a 2-a, asem`n`toare cu

lucrul mecanic. Ea depinde at@t de c@mpul vectorial E, c@t ]i de curba C.
Tensiunea electric` se m`soar` [n vol\i (V).
Observa\ii: a) {n principiu, tensiunea electric` poate fi m`surat`, dac` \inem
cont de felul [n care a fost definit` intensitatea câmpului electric, cu ajutorul
fantelor lungi. Intr-adev`r, dac` plas`m curba C [ntr-un ]irag de fante lungi
(Fig.1.9), atunci, [n vidul fiec`rei fante k, putem m`sura care, pe orientarea
a fantei, are aceea]i component` ca ]i :
{nsumând [n raport cu indicele k ]i f`când lungimile arbitrar de mici, avem:

b) Lucrul mecanic pe care-l

face un mic corp de sarcina
electric` q, care se deplaseaz`
prin ]iragul de fante, sub ac\iunea
for\elor electrice, este:

1.7. Poten\ialul electric V. Teorema poten\ialului electric scalar

Exist`, uneori, domenii  [n care tensiunea electric` pe orice curb` [nchis`

din domeniu este nul` (v. legea induc\iei electromagnetice, Cap.2, par.2.9):

(1.18)

Teorema poten\ialului electric scalar. Dac` [n domeniul  este [ndeplinit`

condi\ia (1.18), atunci se poate defini un poten\ial electric scalar prin rela\ia:

(1.19)
unde integrala se face pe orice drum de la la P, iar este un punct cu poten\
ial de referin\` fixat arbitrar.
Demonstra\ie. Trebuie s` ar`t`m c` V este bine definit de rela\ia (1.19), adic`
integrala din membrul drept al rela\iei nu depinde de drum. Fie C, C’ dou` curbe de
la la P ]i fie curba care are aceea]i
pozi\ie [n spa\iu ca ]i C, dar este orientat`
invers (Fig.1.10). Pe curba [nchis`
este valabil` rela\ia (1.18):

sau:

Consecin\e: i) {n condi\iile rela\iei (1.18), tensiunea electric` pe o curb` C

este egal` cu diferen\a poten\ialelor electrice scalare din punctele ]i P ce
m`rginesc curba (Fig. 1.10):

(1.20)

ii) Dac` rela\ia (1.18) este valabil`, atunci este valabil` forma local` a
teoremei poten\ialului electric scalar: exist` V astfel [nc@t:

(1.21)

Demonstra\ie. Fie un mic segment de lungime x, paralel cu axa ox,

[ntr-un sistem de axe carteziene. Rela\ia (1.20) scris` pentru acest segment este:
 (1.22)

Din teorema de medie avem , unde  este

cuprins [ntre x ]i x+x. {nlocuim [n rela\ia (1.22), [mp`r\im cu x ]i facem x0.

Ob\inem . Proced@nd asem`n`tor cu segmentele orientate [n direc\iile

axelor oy ]i oz, ob\inem: , . {nmul\ind aceste ultime trei rela\ii

cu versorii axelor de coordonate, respectiv i, j, k, ]i, adun@nd, rezult` (1.21). 

c) Poten\ialul electric poate fi definit cu aproxima\ia unei constante.
Constanta poate fi fixat` prin fixarea poten\ialului V(P0) [n punctul P0.

1.8. Fluxul electric

Fie S o suprafa\` orientat`. Numim flux electric m`rimea definit` prin:

(1.23)
 Observa\ie. {n principiu, fluxul electric poate fi m`surat, dac` \inem cont
de felul [n care a fost definit` induc\ia electric`, cu ajutorul fantelor plate. Intr-
adev`r, dac` “plac`m” suprafa\a S cu fante plate (Fig.1.11), atunci, [n vidul fiec`rei
fante k, putem m`sura care, pe orientarea a fantei, are aceea]i
component` ca ]i :

{nsumând [n raport cu indicele k ]i f`când ariile arbitrar de mici, avem:

1.9. Legea fluxului electric

{n urma experimentelor, se constat` urm`toarea proprietate:

Fluxul electric pe o suprafa\` [nchis` este egal cu sarcina electric` din
interiorul suprafe\ei (Fig. 1.12):

(1.24)

Consecin\`. Forma local` a legii fluxului

electric:
(1.25)

Demonstra\ie. Se presupune c` sarcina

electric` este distribuit` volumic cu densitatea de
volum . Aplic`m rela\ia lui Gauss (/1/ Anexa A) [n membrul st@ng al rela\iei
(1.24) ]i \inem cont de rela\ia (1.5). Rezult`:

Deoarece suportul de integrare este arbitrar, rezult` rela\ia (1.25). 

Observa\ie. Din punctul de vedere al organiz`rii teoriei Maxwell-Hertz, rela\
ia (1.23) poate fi considerat` formula de definire a sarcinii electrice din
interiorul suprafe\ei [nchise . {n acest mod, nu mai apar probleme la definirea
sarcinii electrice pentru domenii interioare ale unor corpuri ]i densitatea de volum a
sarcinii electrice poate fi definit` corect.