Universitatea Politehnica Timioara

Departamentul de Construcii Metalice i Mecanica Construciilor

STRUCTURI METALICE
Curs 6-7
An V CCIA

2008-2009

PRINCIPII SI CRITERII DE CONFIGURARE

A STRUCTURILOR METALICE PENTRU
CLADIRI MULTIETAJATE

Datele initiale
Date initiale - tema de proiectare
Destinatie (birouri, locuinte, hotel, etc)
Amplasament (sarcini climatice, sarcini seismice, teren de
fundare, conditii de temperatura, etc)
Organizarea functionala a spatiului (nr. deschideri, nr. travei, nr.
etaje, etc)
Cerinte impuse de arhitectura, alte specialitati

Tipologii structurale principale

Cadre omogene
Cadre necontravantuite

Cadre contravantuite centric

Tipologii structurale principale

Cadre omogene
Cadre contravantuite
excentric

Tipologii structurale principale

Cadre duale
Sistem flexibil

Sistem rigid

Preponderent
la actiuni
gravitationale

Preponderent la
actiuni laterale

Tipologii structurale principale

Tipologii structurale principale

Mecanisme de raspuns ale cadrelor multietajate la

actiuni orizontale
Cadre necontravantuite
Rezistenta la actiuni
orizontale este asigurata de
rigiditatea nodurilor cadrului
Noduri rigide
Stalpi tari-grinzi slabe
Limitari ale deplasarilor
laterale relative de nivel
stalp
Nod rigid

seism
adm H e 50 0.02 H e

SLU

adm H e 125 0.008 H e

SLS

vant

adm H 500 0.002 H

SLS

grinda

Rigiditatea nodurilor grinda-stalp

Rigiditatea nodurilor grinda-stalp

Rigiditatea nodurilor grinda-stalp

Rigiditatea nodurilor grinda-stalp

Deplasarile cadrelor necontravantuite: a) fortele si deformatiile produse de

momentul exterior de rasturnare; fortele si deformatiile produse de forta
taietoare

Mecanisme de raspuns ale cadrelor multietajate la

actiuni orizontale
Cadre contravantuite centric
Deformatia axiala a stalpilor efect de incovoiere a)
Deformatia axiala a contravantuirilor (efect de inima) efect
de taiere b)

Deformatia cadrelor contravantuite: a) deformatia din

incovoiere; b) deformatia din taiere; c) alcatuirea combinata

Mecanisme de raspuns ale cadrelor multietajate la

actiuni orizontale

Efectul de inima produs de diferitele sisteme de contravantuiri sub

actiuni orizontale (rolul principal al contravantuirilor)

Transmiterea incarcarilor laterale: a) contravantuiri descendente; b) contravantuiri in

X; c) contravantuiri CHEVRON; contravantuiri alternante; e)

Participarea contravantuirilor la transmiterea incarcarilor verticale: a) contravantuiri intr-o singura

directie; b) contravantuiri in X; c) contravantuiri alternante; contravantuiri CHEVRON;

Mecanisme de raspuns ale cadrelor multietajate la

actiuni orizontale
Cadre contravantuite
excentric
Combina rigiditatea si
rezistenta cadrelor
contravantuite centric CBF
cu capacitatea de disipare
(deformatii plastice) a
cadrelor necontranatuite (cu
noduri rigide) MRF
Bara disipativa (linkul) are
rolul unei sigurante

Mecanisme de raspuns ale cadrelor multietajate la

actiuni orizontale
e

hw

a-a

tst

bst

tw

Amplasarea rigidizrilor la bara disipativ scurt

d
c

d
c=1,5b

tst

bst

tw
b

hw

a-a

c=1,5b

Amplasarea rigidizrilor la bara disipativ lunga

Mecanisme de raspuns ale cadrelor multietajate la

actiuni orizontale

Cadre duale

Interactiune MRF + CBF

Interactiune MRF + EBF

Tipuri de configuratii in plan care prezinta interactiunea CBF MRF: a) miez central contravantuit + cadru
perimetral; b) miez central contravantuit + cadre exterioare; c) miez central contravantuit + cadru interioare; d)
contravantuiri interioare + cadre exterioare; contravantuiri transversale care arata contravantuirile principale
interioare, contravantuirile secundare si baza cladirii

Mecanisme de raspuns ale cadrelor multietajate la

actiuni orizontale

Distributia articulatiilor
plastice, cladirea CI, ag
= 0,16g

Interactiunea dintre cadrele contravantuite si cele necontravantuite: a) forma

caracteristica a deformatei; variatia fortelor taietoare rezultate din
interactiune

MRF lucreaza predominant la taiere (lipseste efectul de

inima) iar BF lucreaza la incovoiere
Efectul de diafragma (saiba) a planseelor asigura interactiunea
intre MRF si BF
performante tehnice si economice
superioare

Mecanisme de raspuns ale cadrelor multietajate la actiuni

orizontale

Sisteme cu grinzi de legatura si centuri perimetrale

(outrigger and belt trus system)

a) Sistemul cu grinzi in consola si miez central; b) Sistemul cu grinzi in

consola si miez decalat; c) digonale actionand ca grinzi in consola; d)
grinzi de planseu actionand ca grinzi in consola

Mecanisme de raspuns ale cadrelor multietajate la actiuni

orizontale

a) Plan orizontal; b) incovoierea miezului (consola); c) actiunea

de intidere exercitata de ferma de la varf

Mecanisme de raspuns ale cadrelor multietajate la actiuni

orizontale
Grinzile de legatura in consola antreneaza stalpii perimetrali,
prin rezistenta lor axiala, la preluarea efectului de incovoiere
generala produs de fortele orizontale
K=Pd
EI=

AL
P

P
L

A, E

A, E

AL

d
2

P EA

P EA

A
L

d
2L

K rigiditatea la rotire a
sistemului de reechilibrare

Mecanisme de raspuns ale cadrelor multietajate la actiuni orizontale

Pozitionarea grinzilor de legatura (cuplare) si a

centurilor cu zabrele perimetrale
Se pleaca de la urmatoarele ipoteze:
Cladirea are forma prismatica si este uniforma pe verticala, adica
stalpii perimetrali au sectiune constanta iar miezul are un moment
de inertie constant pe inaltime
Grinzile in consola si centurile de contravantuiri mperimetrale sunt
rigide la incovoiere
Rezistenta laterala este asigurata doar prin rezistenta la incovoiere
a miezului si actiunea de tirant a stalpilor exteriori
Miezul este prins rigid la baza
Rotirea miezului datorita forfecarii sale este neglijabila, adica miezul
este astfel contravantuit incat rotirea lui datorita deformatiilor
contravantuirilor pot fi neglijate
Incarcarea laterala este constanta pe inaltime
Stalpii exteriori sunt prinsi articulat la baza

Mecanisme de raspuns ale cadrelor multietajate la actiuni orizontale

Principiul consta in minimizarea deplasarilor laterale de la varful

consolei sub actiunea momentului rezistent ( a rigiditatii la rotire) a
grinzilor de legatura

O singura grinda in consola si o singura

grinda perimetrala cu zabrele

Modelul conceptual pentru o singura grinda in

consola si o singura grinda perimetrala cu
zabrele. Resortul de fixare apare la distanta x
de la varf

Mecanisme de raspuns ale cadrelor multietajate la actiuni orizontale

Sisteme cu grinzi de legatura si centuri de rigidizare la mai multe

nivele

Reprezentarea schematica a unui

sistem cu doua grinzi in consola si
doua grinzi perimetrale cu zabrele

Modelul analitic si schema de incarcare pentru un

sistem cu doua grinzi in consola si doua grinzi
perimetrale cu zabrele

Mecanisme de raspuns ale cadrelor multietajate la actiuni orizontale

Sisteme cu grinzi de legatura si centuri de rigidizare la mai multe

nivele

Indicele de deplasare vs. nivelul grinzilor

de legatura
Nota:
Indicele de deplasare =

Pozitionarea optima a grinzilor de legatura: a) o

singura grinda; b) doua grinzi; trei grinzi; d) patru
grinzi

deplasarea la varf cu/fara grinzi de legatura

deplasarea la varf cu grinzi de legatura

Mecanisme de raspuns ale cadrelor multietajate la actiuni orizontale

Structuri cu stalpi desi si grinzi de cuplare inalte (efect

de tub)

Stalpii au axa
majora in planul
laturii tubului

Planul schematic al tubului

Vederea 3d a tubului

Mecanisme de raspuns ale cadrelor multietajate la actiuni orizontale

Efectul de incovoiere si shear lagin cazul

Efectul de incovoiere si shear lagin
cazul unui tub cu deplasare transversala unui tub cu stalpi desi
libera
De observat distributia tensiunilor axiale in tubul
de forma patrata cu si fara efectul shear lag

Efectul shear lag in tub. De observat ca tensiunile

axiale sunt distribuite diferit in comparatie cu teoria
clasica a incovoierii

Mecanisme de raspuns ale cadrelor multietajate la actiuni orizontale

Structuri cu stalpi desi (tub) si contravantuiri exterioare

a) Cladire tip tub cu contravantuiri pe mai multe

niveluri; b) Cladire cu tuburi rotite si super diagonale

Mecanisme de raspuns ale cadrelor multietajate la actiuni orizontale

Structuri cu tuburi multiple

Schema tuburilor multiple

Conceptul de structura cu tuburi multiple: a) contravantuiri

perimetrale; b) contravantuiri in X si elemente de legatura rigide;
c) cadre rigide perimetrale

Structuri disipative si factori de comportare

Structuri disipative si factori de comportare

Structuri disipative si factori de comportare

Structuri disipative si factori de comportare

Structuri disipative si factori de comportare

Structuri disipative si factori de comportare

Structuri disipative si factori de comportare

Structuri disipative si factori de comportare

Structuri disipative si factori de comportare

Structuri disipative si factori de comportare

Structuri disipative si factori de comportare

Structuri disipative si factori de comportare

Structuri disipative si factori de comportare

Nerespectarea condiiilor de regularitate in plan are implicaii asupra factorului

de comportare q
In cazul acestor cldiri, valoarea factorului q se reduce prin reducerea
multiplicatorului u/ 1. Valoarea acestuia se obtine prin medierea valorilor 1.0
si valorile pentru cladiri regulate.

Nerespectarea condiiilor de regularitate in elevatie are de asemenea implicaii

asupra factorului de comportare q
In cazul acestor cldiri, valoarea factorului q se reduce cu 20% fata de valorile
pentru cladiri regulate.

Structuri disipative si factori de comportare

Cladirile metalice multietajate pot fi proiectate sa disipeze energia seismica intr-o

masura mai mica sau mai mare
Capacitatea de disipare se refera la abilitatea unor zone speciale din structura de
a suferi deformatii plastice ciclice in conditii de siguranta
Comportarea globala a cladirilor disipative este prezentata in figura sub forma
unei relatii forta - deplasare

Definirea conceptelor
de proiectare a) si b)

Structuri disipative si factori de comportare

Proiectarea pe baza conceptului b (disipativ) permite deci reducerea
fortelor seismice (factorul q), ceea ce ar trebui sa conduca la o structura
mai economica
Acest lucru nu este insa ntotdeauna adevrat (ex. criteriul de
suprarezistenta a mbinrilor fata de grinzi sau al stlpilor fata de grinzi
conduce la cerine mari de suprarezistenta si deci la costuri suplimentare)
astfel ca proiectarea nedisipativa poate conduce la reducerea costurilor:
In zone cu seismicitate redusa
Atunci cnd sistemul structural este calculat mai mult pentru rezistenta dect
pentru ductilitate (elemente cu perei subiri, structuri cu noduri parial
rezistente)
Structuri proiectate din condiii de exploatare normala

Proiectarea pe baza de capacitate

Pentru a asigura formarea unui mecanism favorabil de plastificare, trebuie sa se

asigure ca formarea articulaiilor plastice are loc in zonele plastice poteniale si
nu in elementele fragile.
Aceasta cerina este ndeplinita prin intermediul proiectrii bazate pe capacitate.
In conformitate cu acest principiu, toate elementele structurale fragile sunt
protejate mpotriva cedrii prin nzestrarea lor cu rezistente mai mari dect cele
corespunztoare dezvoltrii rezistentei maxime in zonele plastice
Trasaturile proiectrii de capacitate
Regiunile plastice poteniale sunt definite si proiectate sa aiba rezistente garantate
Zonele potenial fragile sunt protejate prin garantarea unor rezistente mai mari decat
cererea care ia natere din regiunile plastice

Principiul proiectarii pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Pentru a garanta ierarhia caopacitatilor de rezistenta intre elementele ductile si

neductile, in proiectarea bazata pe capacitate se ine cont de posibilitatea ca
limita de curgere efectiv a oelului s fie mai mare dect limita de curgere
nominal (fy), prin introducerea unui coeficient de amplificare (suprarezistent) a
limitei de curgere. Acest factor se amplifica suplimentar cu un factor 1.1.

ov 1,25

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Proiectarea pe baza de capacitate

Exemplu:

Proiectarea pe baza de capacitate a unei cladiri in cadre

necontravantuite

Deschidere

6m

Travee

6m

Inaltime etaj 3m
Nr. Etaje

Grinzi

IPE360

Stalpi

HEB300

Amplasare

Bucuresti

Exemplu
Ipoteze considerate
Gravitationale:
Permanenta P
Utila U

Laterale:
Seism S

Combinatii
SLU-GF
SLU-GS
SLU-GSamplif

1.35P + 1.5U
P + 0.4U + S
P + 0.4U +1.1 ov S

Exemplu
Etapa 1: Verificarea structurii din combinatiile
aferente SLU-GF (stalpi, grinzi)
Etapa 2: Verificarea elementelor disipative din
SLU-GS
Etapa 3: Verificare elemente nedisipative (stalpi)
din combinatia SLU-GSamplif

Exemplu
Etapa 1: Verificarea
structurii din combinatiile
aferente SLU-GF (stalpi,
grinzi)
M

Exemplu
Etapa 2: Verificarea elementelor disipative din
SLU-GS grinzi
Conditii de ductilitate locala (clasa sectiune, valori
eforturi axiale si de taiere)
Conditii de ductilitate globala (legaturi laterale talpi in
zonele plastice potentiale)

Etapa 3: Verificare elemente nedisipative (stalpi)

din combinatia SLU-GSamplif
Articulatii plastice in stalpi doar la baza sau la partea
superioara de la ultimul nivel
Conditii de stabilitate (in plan, in afara planului)

Exemplu
Verificare mecanism plastic printr-o analiza neliniara
dinamica
Accelerograme Vrancea 1977
Articulatii plastice
M in grinzi
P-M in stalpi

Exemplu

Prima articulatie plastica

Stadiu ultim

Stadiu intermediar