Ipsosul de constructii

Ipsosul de constructii reprezinta produsul primit in urma tratarii termice a piatrii de ghips.
Materii prime: CaSO4 * 2H2O -- ghips
CaSO4 – se gaseste in natura sub 2 forme: ghips si alabastru.

Tehnologia de fabricatie:
-extractia materiei prime
-transportarea materiei prime la fabrica
-concasarea materiei prime
-arderea materiei prime
-macinara produsului finit
-ambalarea produsului.

Arderea gipsului: etapa principala prin incalzire progresiva.

a) 95 – 150’C – din ipsos se formeaza semihidratul;

b) 150 – 200’C – se formeaza α Anhidritul;
c) 200 – 300’C – se formeaza β Anhidritul;
d) >300’C - β Anhidritul devine insolubil (ipsos mort);
e) >800’C – ipsosul disociaza
f) >1200’C – Anhidritul insolubil ramiine nedisociat, si devine insensibil la activator.

Utilajul si metode de productie:

a) Metoda arderii in cuptor vertical cu focar in parte inferioara.
b) Metode arderii in cuptor rotativ: alcatuit din tamburi inclinati la un unghi; cu
lungimea de 10-20m. Alimentarea se face din partea superioara iar evacuarea din
partea inferioara.
c) Arderea in cazane fierbatoare cu fund boltit.
d) Instalatie de ardere in stare fluidizata.
e) Mecanismul prizei si intaririi:

Prin amestecarea cu apa, anhidritul solubil se hidrateaza rapid, trecind in semihidrat.

Amestecul de ipsos si apa este o pasta de consistenta plastica. Datorita cresterii rapide a
cristalelor acestea iau forma aciculara si se impinzeste, transforminduse intro masa
rigida si reabila.

Factorii de influentare a prizei:

- Calitatea materiei prime
- Conditia de ardere
- Finetea de macinare
- Prezenta unor adaosuri.
Proprietati:
a) Termeni de priza: priza este rapida, max. 30 min.
Tipul de ipsos Inceputul prizei, min Intarirea, min
A 2 15
B 6 20
B 15 30
b) Este solubil in apa (STAS 23789-79)
c) Consistennta normala (18-18.5 cm  70% Apa) – se caracterizeaza cantitatea de apa
pentru a primi o pasta din ipsos de consistenta normala.
d) Finetea de macinare (gradul de macinare):
I) 23%, II) 14% III) 2%
e) Rezistenta mecanica: se determina prin supunerea la forta de incovoiere a unei
grinde de ipsos cu carimile 4x4x16 cm, si uscata timp de 2 ore.
f)
Calitatea Compresiune, Incovoiere,
N/mm2 N/mm2
I 4 1.8
II 3.5 1.5
III 3 1

Domeniul de utilizare:
- Ca material liant (mortar pentru zidarie si tencuieli)
- Tencuieli pe plasa-rabit
- Pentru crearea anumitor forme ornamentale
- Pentru izolari termice si fonice.
 CIMENTUL PORTLAND

CIMENTUL PORTLAND este un amestec hidraulic primit in urma macinarii fine a

clincherului de ciment impreuna cu piatr de ghips.

MATERIA PRIMA a cimentului portland este CaCO3, argila aluminata

Al2O3*3SiO2*2H2O

Oxizii care contribuie la formarea clincherului sunt:

CaO 61-63 %

SiO2 21-24 %

Fe2O3 2-4 %

Al2O3 4-8 %

La temperatura de 14500 se formeaza 4 clinchere minerale:

2CaOSiO2- bisilicat de calciu 3CaOAl2O3-trialuminat de calciu

3CaOSiO2- trisilicat de calciu 4CaAl2O3Fe2O3- tetra aluminoferit de

calciu

. PRODUCEREA C P. contine urmatoarele etape:

 extragerea materiei prime in cariere prin intermediul excavatoarelor si buldozerelor

 transportarea MP cu ajutorul autobasculantelor,vagoanelor,trenurilor
 prelucrarea MP si faramitarea la concasare cu ciocane si la concasare cu falci
 macinarea fina a MP in mori cu bile
 ardera clincherului de ciment Portland.

PROPRIETATILE CUMENTULUI PORTLAND

 1. densitatea reala 2.9-3.1 g/cm3
2. densitatea in gramada 1.4 g/cm3
3. gradul de macinare se determina cu ajutorul sitei N008 si ramasitele ar tebui
sa contina 15 % sau se determina cu ajutorul suprafetei superficiale SS=2500-
7000 cm2/g
4. consistenta normala – cantitatea de apa in % care constituie 21-28% din m.
cim.
5. termenii de priza : inceputul prizei e considerat atunci cindacul aparatului
VICA nu ajunge pina la fundul inelului cu 1-2mm; iar sfirsitul prizei e
considerat atunci cind acul aparatului patrunde in pasta numai la 1mm

DOMENIILE DE UTILIZARE

 la producera betoanelor,mortarelor si pietrelor artificiale

 la producerea lucrarilor de finisare
 pentru producerea gazobetoanelor, mortarelor cu destinatie speciala
mortare, betoane, hidroizolante, fonoizolante, obisnuite grele, betoane usoare etc.
 Lucrare de seminar nr.2

la materiale de constructii
Varianta 14

A efectuat : st. gr. IMC-0911 Goian Vasile

A verificat: Brustnic Nelu

Chisinau 2010