Sunteți pe pagina 1din 12

Zugraveli simple si spoieli

MODUL DE ORGANIZARE A LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA ZUGRAVELILOR SIMPLE MATERIALE PENTRU ZUGRAVELI SIMPLE Lucrarile care alcatuiesc o cladire se pot grupa in mai multe categorii: Lucrari de fundatii - Lucrari prin care se realizeaza infrastructura cladirii Lucrari de rosu si acoperire - Lucrari prin care se realizeaza suprastructura cladirii. Lucrari de finisaj - Lucrari prin care se definitiveaza aspectul exterior si interior al cladirii. Lucrari de instalatii - Lucrari prin care se realizeaza dotarea constructiei cu utilitati. Zugravii si vopsitorii intervin la lucrarile de finisaj. Unele din ele, de exemplu tamplaria si lucrarile de tencuieli interioare nu-si capata aspectul definitiv si nici nu sunt apte pentru folosirea indelungata, decat dupa vopsirea sau zugravirea lor.

ROLUL ZUGRAVELILOR

Foarte multe din materialele de constructii, sub influenta agentilor mediului ambiant, cu timpul isi pierd calitatile si pana la urma se distrug. Cele mai influentabile sunt otelul si lemnul pentru ca otelul rugineste si lemnul crapa sau putrezeste. Aceste fenomene se observa cel mai usor la invelitori din tabla neagra, sau la tamplariile de lemn de la ferestre. Monumentele vechi de arhitectura au suferit in timp numeroase degradari datorita efectului distructiv ai agentilor atmosferici. Agentii atmosferici care produc degradari sunt: precipitatiile, vantul, soarele prea puternic, zapada. Astfel a rezultat nevoia de a lua masuri prin care sa se inlature sau sa se intarzie aceste efecte daunatoare. In ansamblul lucrarilor constructiei zugravelile si vopsitoriile indeplinesc simultan mai multe roluri si anume: de protectie, estetic si igienic. ROLUL DE PROTECTIE este un rol de baza prin care se realizeaza un strat protector al suportului pe care se aplica. Protectia realizata poate fi anticorosiva, ignifuga, hidrofuga sau antiacida. ROLUL ESTETIC este asigurat prin faptul ca zugravirea unei cladiri care poate fi si chiar netencuita ii da un aspect uniform, care acopera caramida, rosturile sau betonul, iar vopsirea acopera imperfectiunile stratului suport. ROLUL IGIENIC este asigurat prin faptul ca fata pojghitei fiind neteda si continua retine mai putin praful si alte impuritati din aer, deci intretine suportul intr-o stare de igiena mai buna.

MATERIALE PENTRU ZUGRAVELI SIMPLE CLASIFICAREA LUCRARILOR DE COLORARE Denumirea de COLORARE se refera la acoperirea unei suprafete cu un strat subtire care ii schimba culoarea indiferent de substantele cu ajutorul carora se obtine acest efect, ca si modul de aplicare a lor. La executarea lucrarilor de "colorare" se folosesc materiale diverse. Pentru tehnologia executarii lucrarilor de colorare este necesara clasificarea lor dupa functiunile indeplinite in alcatuirea compozitiilor de lucru. LIANTI PIGMENTI DILUANTI SI SOLVENTI MATERIALE AJUTATOARE

LIANTII Liantii sunt substante care in stare lichida sau vascoasa daca sunt intinsi in straturi subtiri pe o suprafata oarecare se intaresc si dau nastere unei pelicule care leaga intre ei pigmentii cu care au fost amestecati si ii lipeste de suprafata suport. Liantii sunt generatori de pelicule, pentru acest fapt ei se mai numesc si substante peliculogene. Dupa provenienta, liantii pot fi: Organici, atunci cand sunt extrasi din plante sau din produse animale. Anorganici, atunci cand sunt extrasi din substante minerale, sau sunt produse sintetice. GRUPE DE LIANTI: Liantii de apa - sunt substante care pentru a fi folositi trebuie inmuiati si diluati in apa. Uleiurile - sunt substante grase de provenienta vegetala sau sintetica. Rasinile - sunt substante complexe naturale si mai ales sintetice. Bitumurile - sunt substante provenite din zacaminte naturale sau ca subproduse de la distilarea titeiurilor. Derivati celulozici - sunt compusi celulozici obtinuti pe cale industriala. Emulsiile - sunt dispersiuni fine de lianti in medii lichide, in general apa.

MATERIALE PENTRU ZUGRAVELI SIMPLE PIGMENTII


Substantele colorate, insolubile in lianti si in diluanti impreuna cu care se folosesc se numesc pigmenti. Prin macinare se aduc in stare de pulbere foarte fina. Amestecati cu liantii se alcatuiesc astfel suspensii. Dupa natura lor pigmentii pot fi: Anorganici minerali naturali sau artificiali, cei naturali fiind obtinuti din roci sau pamanturi colorate, iar cei artificiali pot fi obtinuti din diversi compusi ai metalelor, oxizi, metale si aliaje ale lor in pulberi fine. (ex. pamantul de Sienna, Miniul de plumb, Galbenul crom, Praful de Al). Organici naturali sau sintetici, cei naturali fiind obtinuti din plante, animale, insecte (ex. Carmin natural, Indigoul, Rosu de Garanta, Sepia), iar cei sintetici se obtin din hidrocarburi cu nuante de la galben la maron inchis. Pigmentii intrebuintati la zugraveli si vopsitorii au de infruntat actiunea vatamatoare a multor agenti exteriori, printre care lumina solara, actiunea apei si a substantelor dizolvate in ea, a prafului etc. Cateva din principalele calitati ale pigmentilor sunt: Stabilitatea la lumina - este proprietatea pigmentilor de a nu se decolora, adica de a-si pastra vreme indelungata culoarea. Insolubilitatea in apa, fara de care ploile si apa in general, dizolvand pigmentii, ar pata suprafetele colorate si ar altera culoarea lor initiala, reducandu-le rezistenta si stabilitatea si ar curata elementele vopsite. Stabilitatea la actiunea acizilor Rezistenta la intemperii adica la actiunea combinata si repetata de umezireuscare, frig-cald, inghet-dezghet. Lipsa acestei calitati face ca pigmentul sa nu poata fi folosit decat la colorarile de interior. Puterea de acoperire se exprima prin cantitatea de pigment masurata in grame, necesara ca sa acopere 1 m2 de suprafata, astfel incat sa nu se mai vada o vopsea anterioara, de contrast, data pe sticla. Capacitatea de colorare - sau intensitatea pigmentului este proprietatea acestuia de a transmite culoarea si nuanta lui unui amestec de pigment alb.

MATERIALE PENTRU ZUGRAVELI SIMPLE DILUANTI SI SOLVENTI


Substantele lichide usor volatile, care dizolva substantele peliculogene, modificandule prin aceasta vascozitatea in sensul de a le subtia (fluidiza) se numesc solventi. Aceste substante se folosesc la vopsitorii avand un rol important in uscarea si formarea peliculei.

MATERIALE AJUTATOARE
In categoria materialelor ajutatoare sunt cuprinse mai multe tipuri de materiale cum ar fi: Materiale de umplutura - sunt acele substante organice, naturale sau artificiale, care au in general putere mica de acoperire si o capacitate de absorbtie mica. Ele se amesteca cu vopsele pentru a economisi uleiurile, pentru a atenua nuantele prea tari ale unor pigmenti, pentru a conferi vopselelor o durabilitate mai mare in timp. Sapunuri - fie cele de menaj fie cele de pasta se folosesc pentru curatarea suprafetelor de praf si funiningine, la prepararea grundurilor pentru zugraveli, cat si, impreuna cu uleiurile vegetale, la imbunatatirea calitatii varuielilor si a vopsitoriilor. Plastifianti - sunt substante nevolatile sau foarte greu volatile, care raman dupa alcatuirea peliculei, facand ca aceasta sa aiba elasticitatea corespunzatoare. Decapanti - sunt amestecuri de solventi, cu adaosuri de parafina sau naftalina, care se folosesc pentru curatirea si indepartarea straturilor vechi de grunduri, chituri sau vopsele. Materiale de slefuit (abraziv) - sunt materiale abrazive livrate sub diferite forme: pietre, paste, praf sau fixare pe un suport de hartie sau panza. Ele servesc la netezirea si uniformizarea suprafetei, cat si a grundului, sau a chitului. Diferite alte materiale ajutatoare - soda (carbonatul de sodiu) se dizolva in apa si serveste la curatarea suprafetelor afumate sau patate de grasimi si la curatirea suprafetelor de vopsele in ulei. Soda caustica (hidratul de sodiu) se foloseste in solutii ca si decapant si la curatirea petelor grase. Piatra vanata (sulfatul de cupru), in solutie apoasa, aplicata pe suprafete tencuite, sau de lemn distruge sporii de ciuperca si de muschi, cum si unele microorganisme si impiedica formarea lor acestea fiind materiale fungicide. El poate

intra in compozitia unor zugraveli. Acidul clorhidric in solutii slabe de 1-2%, se foloseste la spalarea eflorescentilor la fatadele de piatra, sau amestecat in compozitiile de varuieli le sporeste rezistenta, iar aplicat pe otel, il poate curata de rugina.

MATERIALE PENTRU ZUGRAVELI SIMPLE ZUGRAVEALA


In constructii cand colorarea se face cu compozitii din care nu lipseste apa, independent de orice alte caracteristici, ea se numesteZUGRAVEALA. CONSISTENTA DE LUCRU a unei compozitii este starea de fluiditate (de curgere sau subtirime) necesara ca ea sa se poata aplica cu modul de executie stabilit. Pentru amestecul format dintr-un pigment si un liant sa se poata intinde trebuie ca el sa aiba un anumit grad de fluiditate care se obtine adaugarea in masura potrivita a unui DILUANT care subtiaza compozitia, in cazul zugravelilor aceasta este APA. In functie de liantul folosit zugravelile pot fi: Zugraveli cu clei de provenienta animala (razaturi de piele, oase). Zugraveli cu cazeina, cu clei de cazeina sau clei vegetal. Zugraveli cu lianti anorganici (sticla solubila). Zugraveli cu var sau varuieli, colorate sau albe in care liantul este pasta de var.

SDV-URI PENTRU ZUGRAVELI SIMPLE

Pentru depozitare materialele in prafuri pentru zugraveli se pastreaza in lazi de lemn simplu geluite sau captusite la interior cu tabla zincata. Substantele vascoase, lichide si emulsiile se pastreaza in cutii speciale, in bidoane sau in butoaie, toate din tabla de zinc sau din tabla zincata. Pentru substantele volatile se va avea grija ca vasele sa se inchida ermetic, pentru a nu se produce vapori in magazie. Substantele caustice vor fi pastrate inchise ermetic in ambalaje proprii fiecaruia. Ambalajele de orice fel vor fi grupate in magazie pe categorii de materiale si etichetate vizibil pentru a nu se confunda continutul. Se mai pot folosi pentru depozitare si pastrare sacii speciali de hartie.

Pentru manipularea pe santier si pentru transportul la locul de lucru al materialelor pentru zugraveli se folosesc cutiile originale pentru ambalaje, bidoanele cu toarta si galetile. Preparatele cu solventi volatili vor fi manipulate in vase inchise, ca si substantele acide, cele caustice, precum si cele toxice. La locul de lucru nu trebuie adusa decat cel mult cantitatea de materiale necesara intr-un schimb. Pentru substantele in praf fin sau toxice, volatile se vor folosi masti, sorturi si manusi de protectie. Ambalajele de tot felul trebuie sa excluda avaporarea, scurgerea, varsarea, uscarea sau murdarirea materialelor sau a preparatelor. Nu se deschid mai multe ambalaje deodata, ci treptat, dupa terminarea celui anterior. Pentru prepararea culorilor cand aceasta se face pe loc este nevoie de: - cani metalice de 0,5 -1 si 2 l; - cilindri gradati pentru dozarea materialelor; - cancioc; - aparat manual de frecat vopsele; - site cu ochiuri de diferite dimensiuni (300-900/cmp); - strecuratori pentru vopsele; - vas de emulsionare; - cutii, galeti, bidoane, butoaie pentru depozitare; - vase pentru fiert cleiul. Pentru executarea manuala uneltele in aceste scopuri: - rascheta (spaclu) pentru indepartarea stratului vechi de culoare; - perii de sarma de diferite forme, normale si cu maner lung; - perii cu fibre vegetale; - perii de par, pentru indepartarea prafului, - spacluri de lemn, metalice, de cauciuc; - drisca de lemn si drisca metalica; - lampa de benzina pentru ars vopseaua veche; - cutit pentru deschiderea crapaturilor in tencuiala sau lemn; - dispozitiv pentru fixarea pietrei sau a bucatii de lemn necesare frecarii suprafetelor; - ciocane; - ticling; - razuitoare metalica; - dalta; - carpe;

- scari duble; - schele de inventar, de lemn sau metalice. La aplicarea diferitelor compozitii se mai folosesc: - bidinele patrate sau rotunde; - bidinea cu coada lunga; - pensule rotunde pentru zugraveli; - pensule late pentru zugraveli; - tufere de par, de burete sau de cauciuc; - rigle pentru tras liniaturi si despartituri dintre doua culori; - sfoara de 20 m pentru insemnat; - fir cu plumb; - metru; - role de cauciuc pentru aplicarea desenelor pe zugraveli; - burete si carpe; La executarea mecanizata se folosesc aparate pulverizatoare precum si aparate electrice pentru zugravit.

EXPLICA MODUL DE REALIZARE A ZUGRAVELILOR SIMPLE VARUIELI (SPOIELI)


Spoielile sunt zugraveli de apa in care liantul este de natura minerala, var, intrebuintat sub forma de lapte de var. La spoielile simple necolorate ele tin loc si de pigment, dand peliculei o culoare alba. Acest mod de zugravire este usor si ieftin cu o durata de serviciu scurta pentru ca se murdareste repede sau se pateaza usor la umezeala. Se aplica pe: tencuieli, zidarie de caramida, betoane sau pe lemn cand nu este rindeluit. Domeniul de utilizare este preponderent pentru cladiri din mediul urban sau rural, atat la interior cat si la exterior, la imprejurimi, baracamente, cladiri provizorii. Prin improspatarea varuielii de doua ori pe an si prin culoarea sa alba lucioasa spoielile creaza o atmosfera de curatenie care lumineaza mult incaperile. Operatiile tehnologice sunt simple si mult reduse fata de zugraveli. Ordinea operatiilor: Pregatirea suprafetei suport; Chituirea crapaturilor si stirbiturilor din tencuiala;

Umezirea suprafetei; Grunduirea suprafetei; Varuirea propriu-zisa; PREGATIREA SUPRAFETEI SUPORT: Se face sumar cel putin o curatire de praf, altfel se slabeste aderenta stratului de varuiala si pot aparea pete; Nu se pune problema netezirii riguroase a suprafetei si nici problema gletuirii sau a spacluirii; Tencuiala trebuie s fie uniform uscata pentru a evita patarea mai ales daca varuirea va fi colorata; Daca tencuiala este veche si a fost zugravita cu zugraveli de clei, acestea trebuie sa fie complet curatite altfel varuiala nu adera; Daca anterior stratul a fost tot var si prezinta pete, suprafata trebuie spalata cu sapun; Cand straturile de varuiala s-au ingrosat si nu mai sunt aderente la suport, ele trebuie razuite cu spaclu; CHITUIREA CRAPATURILOR SI STIRBITURILOR DIN TENCUIALA Pentru chituirea crapaturilor si a diferitelor lipsuri de tencuiala, acestea se deschid cu cutitul sau cu coltul spaclului. Ele se umezesc cu apa stropita cu bidineaua si se umplu cu urmatoarea compozitie: chit pentru varuieli - ipsos 1 kg, crata macinata (huma) 2 kg, solutie de clei 2% pana la consistenta de lucru. Modul de preparare: - se prepara intai cleiul - in solutia apoasa ipsosul se amesteca bine - se adauga creta sau huma continuand amestecarea pana la omogenizare si consistenta de lucru potrivita Dupa uscarea locurilor chituite se poate trece la umezirea suprafetei. UMEZIREA SUPRAFETEI Timpul propriu pentru varuieli nu este nici cel prea umed, nici cel cu calduri prea mari, nici arsita soarelui deoarece procesul chimic de transformare care se produce la trecerea compozitiei de varuit din lichida in pelicula tare si aderenta la suport, impune aceste conditii deoarece o evaporare prea rapida a apei produsa fie din cauza suportului care daca este uscat devine prea absorbant fie din cauza arsitei soarelui

sau a caldurii excesive impiedica totala carbonatare si deci varuiala se sterge, se sterge usor. Excesul de umezeala impiedica evaporarea apei din compozitie cat si a apei produse din procesul chimic astfel incat pojghita de calcar formata se va dizolva si varuiala se va sterge usor. Umezirea prealabila a suportului se face cu bidineaua sau cu aparatul Vermorel, pulverizand apa in mod egal pe toata suprafata. GRUNDUIREA SUPRAFETEI La lucrarile simple grundul si varuiala au aceeasi compozitie si se dau de cel putin trei ori pana ies curate. Compozitia grundului: - pasta de var (concentratie 50%) - 2,5 kg - sare de bucatarie - 0,100 kg - apa - pana ce se completeaza 10 l de compozitie Mai intai pasta de var se dilueaza cu 5 l de apa. Se dizolva sarea in apa clocotita si se adauga la solutia de var amestecandu-se bine. Se adauga diferenta de apa pana la 10 l de compozitie. Amestecul obtinut in continuare se strecoara prin sita cu 225 ochiuri pe cmp. Se aplica pe perete cu bidineaua mare rotunda sau patrata. Se varuiesc intai tavanele. Compozitia se aplica de fiecare data dupa ce a fost agitata pentru a nu se depune. Se scurge pe marginea galetii excesul de lichid si se aplica pe perete prin miscari uniforme de dus-intors in aceeasi directie, in straturi subtiri si cat mai egale, avand grija sa nu ramana dare de bidinea sau scurgeri. Pe plafoane se aplica cu miscari perpendiculare pe directia luminii, iar pe pereti prin miscari orizontale. Dupa uscare si intarire urmeaza al doilea si al treilea strat astfel incat suprafata sa fie complet acoperita, aspectul uniform si albirea integrala. VARUIREA Aplicarea se face ca si pentru grund si pe aceleasi directii, avand insa grija sa se intinda apoi compozitia pe pereti cu miscari perpendiculare pe primele, adica pe tavane in directia luminii si pe pereti vertical. In cazul in care aplicarea se face mecanizat este nevoie de un zugrav operator si de un ajutor care sa supravegheze presiunea din aparat urmarind momentul, sa pompeze la timp pentru ca ea sa nu scada sub 4 atmosfere, sa mute aparatul dupa cum se misca zugravul, sa alimenteze rezervorul cu compozitie si sa o agite din timp in timp. Zugravul tine lancea cu mana stanga in dreptul robinetului de oprire si o manevreaza dirijand-o cu mana dreapta. El potriveste distanta dintre duza si suprafata astfel incat sa obtina o stropire optima

fara ceata si fara stropi ricosati (75-100 cm). Distanta se mentine aceeasi pe toata suprafata de varuit. Miscarile trebuie sa fie uniforme, circulare, cu deplasare fie orizontala fie verticala si se pulverizeaza pana cand suprafata capata un aspect lucios. Varuirea poate fi si colorata cu compozitia urmatoare: - pasta de var 2,5 - 3,5 kg; - sare de bucatarie 0,100 kg; - pigmenti pana la obtinerea culorii cerute maxim 0,300 kg; - apa pana la 10 l de compozitie. Exemple de pigmenti utilizati: galbenul de crom, ocruri, umbra, miniu de fier, ultramarinul, verdele de crom. Defecte: urmele de pensula, petele datorita tencuielii sau chitului uscat neuniform sau timpului friguros sub 5 grade C, petele de rugina sau de ulei de la instalatii si conducte, pete dintr-o preparare necorespunzatoare a compozitiilor. Remedierea presupune varuirea din nou, deci risipa de materiale, manopera si timp.

EXPLICA MODUL DE REALIZARE A ZUGRAVELILOR SIMPLE


ZUGRAVELI SIMPLE CU HUMA Se aplica la constructiile provizorii, auxiliare si dependintele celorlalte feluri de constructii. Ordinea de executie a diferitelor operatii este identica cu cea de la varuieli. Grunduirea consta in aplicarea unui strat subtire de compozitie care general este de aceeasi natura cu stratul de finisare. Stratul de grund trebuie sa egaleze absorbtia suportului, aplicarea se poate face manual sau cu aparate de pulverizat. Consistenta grundurilor trebuie potrivita porozitatii tencuielii pe care se aplica si metodei de lucru alese facand incercari pe portiuni mici astfel ca sa nu ramana dare. In mod obisnuit se aplica doua straturi de grund si unul de zugraveala. ZUGRAVEALA PROPRIU-ZISA Preparerea compozitiei: huma inmuiata in apa in proportie de 2 l de apa la 1 kg de huma bulgari framantati marunt. Bulgarii se lasa in apa timp de 5 pana la 24 de ore dupa care amestecul se omogenizeaza bine. Pigmentii trebuie inmuiati in apa cu

24 de ore inaintea de prepararea compozitiei. Solutia de clei se prepara din clei si apa in proportie de 1 kg de clei la 5 l de apa. Placutele de clei sparte in bucati sau cleiul granulat se inmoaie in apa timp de 24 de ore. Dupa aceea, amestecul se fierbe, introducandu-se vasul cu clei in alt vas cu apa care fierbe.Fundul vasului cu clei nu trebuie sa atinga fundul vasului cu apa. Se toarna in amestecul cu huma cu apa solutia de clei, in proportie de 100 g solutie de clei la 1 l de huma cu apa; dupa aceea se adauga pigmentii inmuiati in apa pana se obtine nuanta ceruta. Cantitatea de compozitie colorata trebuie sa fie suficienta pentru zugravirea cel putin a unei incaperi (la interior) sau a unei fatade (la exterior), pentru a se evita variatiile de nuante in cadrul aceluiasi camp vizibil. Intreaga compozitie se strecoara prin sita de 900 de ochiuri pe cmp. In acelasi timp se prepara o solutie de sapun cu apa, in proportie de 1 kg sapun la cca 16 l apa. Se introduce sapunul pasta sau bucati) intr-o cantitate de apa calda, amestecand pana la dizolvarea completa a sapunului. Se adauga apoi restul de apa calda, se omogenizeaza si se strecoara prin sita de 900 de ochiuri pe cmp. Se aplica un prim strat de sapun dupa care se repara defectele marunte la tavan si pereti cu pasta de ipsos. Dupa uscarea si slefuirea reparatiilor se aplica un strat de sapun pe portiunile reparate. Se aplica compozitia de zugraveli in trei straturi pe intreaga suprafata. Stratul de sapun si primul strat de zugraveala se aplica cu bidineaua, iar ultimele doua straturi de zugraveala se aplica mecanizat cu aparatele de pulverizat.