GRUPUL COLAR NICOLAE BALCESCU OLTENITA

Nr. ______ din _________

PROIECT
pentru EXAMENUL DE CERTIFICARE A COMPETENELOR PROFESIONALE PENTRU OBINEREA CERTIFICATULUI DE CALIFICARE PROFESIONAL NIVEL III

Calificarea: TEHNICIAN DESENATOR PENTRU CONSTRUCTII SI INSTALATII

Tema: INVELITORI PENTRU ACOPERISURI CU SUPRAFETE PLANE INCLINATE

NDRUMTOR: Prof. Niculescu Emilia Elev: Clasa: a XII a - 2007 _ 2008 -

INVELITORI PENTRU ACOPERISURI CU SUPRAFETE PLANE INCLINATE

1. ARGUMENT Acoperisul este elementul constructiv care inchide constructia la partea superioara pentru a-l proteja impotriva intemperiilor. Se disting doua tipuri: acoperis cu pante acoperis terasa. Acoperisul cu pante este format din urmatoarele elemente: sarpanta, invelitoare, elemente auxiliare. Sarpanta constituie elementul de rezistenta din lemn ; sarpantele pot fi din lemn metalica din beton armat

Indiferent de tipul sarpantei, de materialul folosit pentru constructie, se folosesc aceleasi tipuri de invelitori. Tipurile existente de invelitori pentru acoperisuri pe piata romaneasca sunt: tigle metalice, tigle din beton, tigle ceramice, sindrila bituminoasa, fibra de sticla, carton asfaltat, precum si rulourile din tabla sau acoperisurile din stuf. Cea mai folosita invelitoare pentru acoperis este sindrila bituminoasa, pentru ca este usoara si mai ieftina. Invelitoarea este elementul de protectie - poate fi din: lemn (sindrila si sita) carton bitminat placi de azbociment ardezie materiale ceramice metalice din tabla zincata, galvanizata, din aluminiu, plumb sau cupru din materiale plastice Olanele: Se prezinta sub forma de jgheaburi tronconice si se monteaza in doua rinduri pe astereala de lemn sau direct pe placi din beton armat peste care se asterne carton bitumat . Fixarea se face cu ajutorul unor cleme metalice

Tiglele Se utilizeaza tigle solzi si tigle profilate (trase su presate). Pot fi cu asezare simpla sau dubla. La coame se monteaza piese speciale fixate cu mortar.

Acoperisul terasa este compus din: Planseul suport Izolatie hidrofuga Izolatie termica Structura de protectie Beton de panta Elemente de protectie (pietris margaritar, dale, etc) Elemente auxiliare _au rolul de iluminare, etansare, colectare si indepartare a apelor meteorice (tabachere, lucarne, luminatoare, deflectoare, stresini, Jgheaburi,Burlane Pazii,Sorturi)

Montajul sistemului de invelitori: Construirea sarpantei Reparatii ale sarpantei in cazul in care se schimba vechiul sistem de invelitoare (tabla sau tigla); Verificarea corectitudinii executiei sarpantei - pante, unghiuri, rezistenta structurii,etc; Verificarea termoizolatiei mansardelor si a podurilor; Montarea foliilor sau a membranelor hidroizolante, ce permit ventilarea corecta a acoperisului; Montarea sistemului de caroiaj ce va fi support pentru montarea invelitorii de tigla sau tabla (daca este cazul);

Montarea de invelitori din tigla de beton (ex: Bramac) Montarea de invelitori din tigla ceramica ( ex: Tondach) Montarea de invelitori din tigla metalica (ex: Lindab) Montarea altor invelitori din tabla plana metalica (ex: Ranilla) Montarea doliilor

Montarea de ferestre de mansarda, luminatoare, tabachere.

Montarea sistemului de jgheaburi si burlane, indiferent ca este din tabla de otel ( Lindab), PVC (ex: BRAAS ) sau tabla din cupru

Montarea sistemului de degivrare (dezghet) pentru acoperis, sistemul de jgheaburi si burlane, alei pietonale, scari exterioare, sisteme de captare a apelor pluviale, Izolarea corecta a cosurilor, si a traversarilor de acoperis, a gurilor de aerisire, antenelor tv, etc, Testarea acoperisului la final cu jet de apa, inainte de predarea lucrarii;

2. NOTIUNI GENERALE Invelitoarea: este elementul de acoperis asezat la partea superioara a acestuia,cu rol de izolare a cladirii impotriva agentilor atmosferici. Asupra sa se exercita actiuni de natura diversa si de intensitate extrema :abraziune , rezistenta de poansonari statice sau dinamice, presiuni, suctiune,impermeabilite la aer,rezistenta la foc,dilatari. 3. CLASIFICAREA INVELITORILOR In functie de natura materialului de baza din care se realizeaza invelitoarea putem avea: - piatra artificiala arsa (ceramice); - piatra artificiala nearsa (beton,azbociment); - metalice (tabla din otel,zinc,aluminiu,plumb); - organice (paie,trestie,lemn,bituminoase); - placi din piatra naturala (ardezie); - sticla; - materiale plastice. Din punct de vedere al modului de asigurare a etanseitatii, invelitorile pot fi: - continui,fara rosturi,impermeabile la aer,apa si vapori de apa (invelitori din materiale bituminoase); - din elemente discontinue,impermeabile la actiunea apei dar permeabile la aer si la vapori de apa (invelitori din placi ceramice,azbociment plan sau ondulat,tabla plana sau profilata). Din punct de vedere al izolarii termice invelitorile pot fi: - neizolate; - izolate. Din punct de vedere al portantei,invelitorile pot fi: - elastice cu strat suport continuu (bituminoase,din tabla plana; - elemente rigide cu reazeme dispuse la distante reduse (ceramice); - elemente rigide cu strat suport continuu (ceramice); - elemente rigide cu reazeme dispuse la distante mari (placi ondulate din azbociment, tabla, mase plastice). Valoarea pantei acoperisului se alege in functie de: - natura materialului din care se realizeaza invelitoarea; - gradul de etanseitate la aer,al invelitorii; - actiuni mecanice exercitate asupra acoperisului. - plastica arhitecturala a cladirilor.

Valorile pantelor si ale greutatilor normate principalelor tipuri de invelitori utilizate , solutii traditionale,sunt prezentate in tabelul urmator.Fata de valorile prezentate , solutiile de firma au adesea valori specifice.

4. TIPURI DE INVELITORI

4.1. Placi din piatra artificiala arsa _ ceramice Aceste invelitori utilizeaza,in general,la cladiri civile si agrozootehnice cu acoperisurile alcatuite din suprafete plane inclinate,cu panta accentuata. La aceste acoperisuri,spatiul mare de aer intre planseul superior si invelitoare are o functie higrotermica importanta in stabilirea bilantului termic al cladirii si in comportarea invelitorii sub actiunea factorilor climatici. Materialele ceramice folosite la invelitori: - tigle solzi; - tigle profilate trase; - olanele de coama.

Tiglele solzi se fabrica prin tragere in filiere,avand o forma plana,cu unul sau doua ciocuri de prindere.Acest tip de tigle se pot aseza simplu sau dublu,in functie de gradul de importanta a cladirii si de gradul de impermeabilitate la precipitatii. Prinderea suplimentara a tiglelor solzi cu sarma zincata se realizeaza atunci cand exista pericolul smulgerii lor de catre vant. Olanele de coama se fabrica prin presare si se utilizeaza pentru inchiderea muchiilor acoperisului. Tiglele profilate au forma dreptunghiulara.Sunt prevazute cu jgheaburi laterale, cu ajutorul carora se imbina cu tiglele vecine,prin simpla petrecere a marginilor.Acest tip de invelitori grele se foloseste in zonele cu vanturi puternice.Imbinarea olanelor capace sa se presupuna partii late,asezate spre coama,a olanelor jgheaburi. Aceste invelitori , realizate din tigle sau olane in forme variate,obtinute din argila arsa in cuptoare , sunt grele si foarte grele.

4.1.1. Invelitori din tigla Caracteristicile principale ale tiglelor sunt: - pot fi colorate natural (fara pigmenti) sau cu pigmenti,in masa sau la suprafata; - au fata superioara smaltuita; - pot avea forma de solzi sau profilate (presate sau trase); - se aseaza pe sipci ,dispuse simplu (perpendicular pe panta) sau dublu (astereala, hidroizolatie, sipci dispuse in lungul pantei,sipci dispus perpendicular pe panta). - coamele se acopera cu elemente de coama asemanatoare olanelor,asezate cu concavitatea in jos.

Tigle solzi Fixarea olanelor de coame se realizeaza cu mortar. Racordarea la dolii,calcane,cosuri de fum se afce cu tabla zincata

Tigle cu jgheab Sunt diferentiate de tiglele solzi prin dimensiunile geometrice si profilatura. Tiglele profilate nu pot fi asezate dublu.

4.1.2.Olane Sunt invelitori grele,recomandate in zonele cu vanturi puternice.Asezarea invelitorii necesita un strat continuu (realizat din astereala),etanseizat cu un rand de carton bituminat.Olanele se vor dispune alternativ,un rand cu concavitatea in sus,fixate cu cuie,un rand cu concavitatea in jos(capace)fixate cu mortar.

4.2. Placi din piatra artificiala nearsa 4.2.1. Tigle si olane din beton Aceste invelitorisunt alcatuite in acelasi mod si din elemente asemanatoare ca si invelitorile similare din materiale ceramice;fata de primele, aceatea au insa o greutate si dimensiuni geometrice,usor mai mari.

4.2.2. Invelitori din azbociment In compozitia azbocimentului intra 80% ciment si 20% azbest.Azbestul,produs mineral,se gaseste in stare naturala in rocile zacamintelor din minele de azbest sub forma de fibre.Foile de azbociment se fabrica din straturi subtire otinute prin filtrarea masei lichide (de azbest-ciment-apa),prin cilindrii filtranti,prevazuti,la suprafata cu o plasa de sarma. Placile rezultate din masina de format foi vor fi supuse inainte de intarire,la o presare,in vederea maririi rezistentelor mecanice.Datorita presarii(se elimina partial apa),placile de azbociment capata o rezistenta la rupere din incovoiere mai mare,densitatea placilor creste,iar grosimea se reduce. Azbocimentul se bucura de o larga utilizare la acoperisuri ca invelitori,datorita unor avantaje: - greutate proprie redusa; - punere in opera,simpla,viteza de executie marita. - determina realizarea unor pante reduse ce conduc la economii de materiale pentru scurgerea apelor de ploaie (jgheaburi,burlane) la utilizarea unui minim de suprafata acoperita pentru maximum de suprafata utila; - pretul scazut,buna comportare in timp(acestea de termina obtinerea de importante economii de intretinere); - incombustibilitatea fapt datorat componentilor minerali - posibilitatea de remediere a eventualelor deficiente,gradul ridicat de demontabilitatea a lucrarii.] Avandu-se in vedere faptul ca placile de azbociment sunt putin elastice si fragile,nu este recomandata folosirea lor la invelitori expuse la socuri,vibratii accentuate,circulatie. Placile de azbociment cu ondule mari au grosime redusa,forma in plan dreptunghiulara,cu rezistenta la rupere din incovoiere influentata de modul de rezistenta a placilor de azbociment ondulat se va monta pe reazeme la interax mai mari comparativ cu placile plane. Fixarea placilor variaza dupa natura panelor (de metal,lemn,beton) si dupa conditiile de exploatare ale cladirilor (cu trepidatii,tasari inegale ale reazemelor,dilatari si contractii). Alaturi de placile curente de azbociment ondulate,in alcatuirea acoperisurilor se folosesc piese speciale de azbociment pentru racordari de calcane,pazii,strapungeri pentru cosuri,luminatoare. Placite termoizolate sunt realizate din vata minerala. Placile plane presate din azbociment de la inceputul acestui secol,poarta si de numirea de ETERNIT-dupa numele firmei producatoare. Placile plane se monteaza pe sipci sau pe asteriala ,se mai prevede si un strat de carton asfaltat. In functie de elementele utilizate pot fi: - placi plane,de dimensiuni mici sau medii; - placi ondulate,de dimensiuni relativ mari si mici. Placile plane din azbociment sunt asezate pe reazeme (sipci) situate la distante mici.Datorita rigiditatii importante,placile ondulate sunt asezate pe reazeme (plane) situate la distante mari.Datorita implicatiilor asupra sanatatii,pe care le genereaza,azbocimentul a devenit un material ce se utilizeaza cu extrem de multe restrictii.

4.3.Invelitori din tabla

Acestea se executa din foi de:tabla neagra (otel,carton obisnuit.laminat de cald) tabla de plumb (la monumentele istorice). Avantajele invelitorii din tabla sunt urmatoarele: - durabilitatea; - etanseitatea; - executia usoara; -greutatea redusa. Invelitorile pot fi clasificate dupa forma foii de tabla: I. Invelitori din tabla dreapta II. Invelitori din tabla cutata sau ondulata. I. Invelitorile din tabla dreapta se montaza pe asteriala.Intre invelitoare si suport se prevede un strat de carton asfaltat,cu dublu rol:de a evita condensul pe nsuprafata interioara a tablei si de a atenua zgomotul din timpul ploilor. Aceste invelitori se realizeaza,de obicei,din tabla zincata (care nu necesita masuri de protectie contra coroziunii),ca de exemplu,tabla neagra,care se grunduieste cu miniu de plumb,iar ulterior se vopseste pe ambele parti. Imbinarea prin falturi a foilor de tabla are avantajul ca permite deplasarea,datorita variatiilor de temperatura,si asigura evitarea perforarii tablei. Falturile orizontale(culcate spre streasina) care permit scurgerea apei se executa paralel cu creasta.Falturile verticale paralele cu linia de cea mai mare panta sunt continue.La dolii si streasina,se recomanda folosireafalturilor duble.

II. Invelitoarea din placi de tabla cutata sau ondulata se impune ca solutie avantajoasa din punct de vedere tehnico-economic,datorita faptului ca realizeaza: - acoperis usor; - acoperisuri cu panta sub 20 %; - versanti foarte lungi datorita sensibilitatii la medii agresive chimice. Tabla ondulata sau cutata pentru invelitori se fabrica din foi de tabla zincata plana.Invelitorile de tabla cutata sau ondulata pot fi proiectate:neizolate termic sau termoizolate.La cladirile industriale,se folosesc invelitorile din panourile de tabla cutata zincata termoizolata. Grosimea necesara a termoizolatiei se stabileste pe baza unui calcul termotehnic. Metalele utilizate pentru realizarea foilor metalice pot fi:aluminiu,zinc,plumb,cupru,tabla neagra vopsita,tabla zincata (galvanizata). Forma foii de tabla poate fi:plana,ondulata sau cutata. 4.3.1. Invelitori din tabla plana Invelitoarea din tabla necesita suport continuu,din acest motiv este asezata pe stereala. Invelitoarea are urmatoarele caracteristici: - tabla din otel prezinta pericol de coroziune si din acest motiv necesita intretinerea continua,prin vopsire; - este rece; - este zgomotoasa; - pentru a evita concentrarea defectelor de etanseitate,placile dreptunghiulare sunt dispuse decalat in plan.

4.3.2. Invelitori din tabla cutata

Au o utilizare mai ales la constructii industriale de tipul halelor de fabricatie neincalzite,depozite,magazii. Pentru a avea rigiditatea corespunzatoare, foile de tabla sunt ondulate sau cutate.Sunt executate din tabla din otel,neagra sau galvanizata.

Tabla cutata sub forma de tigle

Sunt solutii de sistem de acoperis,produsele executate cuprinzand elemente pentru rezolvari de coama,dolie de magazine,strapungeri,etanseitati,elemente de aerare. Fata exterioara poate fi tratata prin vopsire,electrolictica,pelicula poliesterica sau criblura fina. Tiglele sunt rezolvate din mai multe straturi cu rol de protectie anticondens,rezistenta,estetic etc.Sunt executate intr-o gama variata de culori.

4.4. Invelitori organice Cele mai des utilizate sunt produsele din: - bitum - lemn 4.4.1. Invelitori bituminoase Aceste invelitori sunt des utilizate,datorita urmatoarelor calitati:grad de etanseitate ridicat,poate imbraca orice forma de acoperis,pretul de cost relativ redus comparativ cu alte invelitore,iar alcatuirea din straturi succesive ajuta la corectarea neajunsurilor executiei manuale.

Materialele folosite la acest tip de invelitori sunt pe baza de bitum.Cartoanele bituminate se fabrica prin impregnare cu bitum,la cald,a unor cartoane materiale celulozice cu adaos din deseuri textile.Aceste foi bituminate pot fi cu sau fara acoperire cu bitum si presate cu agregate minerale fine. Panzele bituminate se obtin prin impregnare cu bitum a unor tesaturi cu fire organice sau impaslitura cusuta din fibre cu polisteri.Aceste materiale se produc in mai multe tipuri,ce se deosebesc dupa rezistenta la tractiune si modul de acoperire cu bitum.Impaslitura din fibra de sticla bituminata se utilizeaza in locul cartonului bituminat,deoarece are un suport imputrescibil. Suspensia de bitum filerizat cu var hidratat se prepara din bitum cu punctul de inmuiere coborat dispersat in apa cu ajutorul pastei de var. Chitul de bitum filerizat cu var hidratat si de celuloza se prepara din suspensie de bitum filerizat,la care se adauga fibre de celuloza.Stratul suport al invelitorii bituminate la acoperisuri poate fi:asteriala din scanduri,placa din beton armat la acoperisurile in panta neizolate termic;betonul de panta;sapa-suport din mortar de ciment nearmata sau armata,in functie de rezistenta stratului termoizolator,cu conditiaca aceasta sa suporte temperatura bitumului fierbinte fara a se degrada.Executia invelitorilor bituminate se poate realiza dupa doua metode la cald si la rece. Prin aplicare la cald, se inteleg lucrarile de hidroizolatii ce se executa prin topirea bitumului si folosirea lui fierbinte la aplicarea directa sau atunci cand se lipesc cu el cartoane sau panze bitumate.Acesta metoda la cald este utilizata mai des datorita avantajelor pe care le prezinta;durata de executie scurta,sudarea perfecta a straturilor care se aplica succesiv,iar remedierele se executa usor si in timp scurt.Metoda la cald are si o serie de dezavantaje.si anume:necesita masuri de protectia muncii la transportul si aplicarea bitumului fierbinte,utilaje si combustibil pentru topirea bitumului. Aplicarea metodei la rece la lucrari de invelitori bituminate inseamna intinderea cu peria a solutiilor sau a suspensiilor de bitum la temperatura mediului ambiant.Stratul se considera finit in momentul cand solventul din solutie sau apa din emulsie s-au eliminat complet.Avantajele metodei constau intr-o siguranta mai mare la executie,pentru ca se lucreaza cu materiale la temperatura normala si nu necesita utilaje speciale. Dezavantajele sunt urmatoarele: - necesitatea unor masuri speciale de depozitare a solutiilor in solventi organici(benzina); - durata mare de executie,avand in vedere faptul ca dupa fiecare strat aplicat trebuie sa se astepte evaporarea solventului. La acoperisurile cu inclinare redusa,se utilizeaza procedeul la cald,iar la pantele mai mari se folosesc procedeele la cald si la rece.La acoperisurile cu inclinare redusa, foile bituminate se pot aplica perpendicular pe directia pantei,iar la inclinari mai mari aceste foi se aplica paralel cu directia pantei si cu petrecerile in sensul directiei vanturilor dominante. In cazul acoperisurilor cu pante mari,sunt necesare masuri pentru prevenirea alunecarii invelitorii: - se va folosi un mastic bituminos cu punctul de inmuiere mai ridicat; - cand stratul suport este din asteriala,foile bituminate se vor fixa ci sipci de lemn,batute in cuie deasupra invelitorii;peste sipci se fixeaza un mastic si banda de carton bituminat; - foile bituminate trebuie sa aiba lungimi corespunzatoare,ajungand de la jgheab la coama,unde se va depasi prin suprapunere. Numarul straturilor de hidroizolatii se stabileste in funtie de importanta cladirii si panta de scurgere.

In functie de forma elementelor utilizate pot fi: - materiale in foi (carton bituminat); - materiale de tip site (bardoline); Materiale in foi (carton bituminat) Se folosesc la cladiri provizorii sau cu caracter semipermanent. Necesita suport continuu din astereala de scanduri,placi din lemn ameliorat sau beton.Sunt inestetice si necesita lucrari de intretinere la intervale relativ reduse de timp. Site bituminoase (bardoline) Principalele caracteristici ale solutiei sunt: - necesita dispunerea pe un suport continuu,din astereala; - utilizarea unei hidroizolatii,dispuse pe astereala; - au greutate foarte mica; - prezinta pericol de foc; - fata superioara este tratata cu pietris,ardezie,pentru a-i maridurata de exploatare; - sunt executate intr-o gama variata de forme; - caracteristicile mecanice sunt imbunatatite prin armarea sitelor cu polimeri; - sunt rezolvate intr-o gama variata de culori.

4.4.2 .Invelitori din lemn .Sita,sindrila din lemn Sunt invelitori discontinue realizate din scanduri geluite,(dranita) sau sita. Sunt specifice zonelor de munte,cladirilor cu rol turistic.Elementele sunt dispuse pe 3-5 randuri si sunt fixate cu cuie.Invelitoarea se prevede obligatoriu cu lucarne pentru ventilare.

4.5. Invelitori din sticla Invelitorile din sticla se utilizeaza in special in situatiile in care se doreste da benefiem mai mult timp de iluminarea naturala sau de efectul radiatiei solare. Din acest motiv se folosesc in special la sere,luminatoare acoperisuri shed.Sticla utilizata poate fi sub forma de tigle.placi plane din sticla simpla sau armata si placi ondulate din sticla armata de diferite culori. Placile din sticla plana sau ondulata se monteaza in rame de metal prevazute cu garnituri de cauciuc. 4.6. Invelitori din materiale plastice Invelitorile din materiale plastice sunt usoare si au aspect placut.Se folosesc pentru iluminare naturala a suprafetelor acoperite (piete agroalimentare) sau la iluminarea halelor industriale si agrozootehnice. Placile ondulate se monteaza ca si cele din azbociment iar cupolele se fixeaza in cadre orizontale metalice.

5. ACCESORII ALE INVELITORII Jgheaburile : sunt canale deschise,confectionate din tabla zincata, amplasate la streasina acoperisului cu rolul de a colecta apele provenite din precipitatii si de a le dirija,prin burlane,la canalizare.Cel mai frecvent folosite sunt jgheburile cu sectiunea semicirculara,care sunt cele mai avantajoase pentru scurgerea apelor. Sectiunea jgheabului se determinain functie de suprafata acoperisului pe care il deserveste.In cazul jgheaburilor dreptunghiulare folosite in general din considerente arhitectonice,suprafata corespunzatoare de acoperis se va mojora cu 10%. Jgheburile sunt prinse de streasina prin intermediul unor carlige,alcatuite din otel zincat. Fixarea carligelor se face din asteriala sau capriori,la acoperisurile din lemn,la cele din beton fixarea se realizeaza prin intermediul diblurilor.Jgheburile sunt realizate cu panta longitudinala si cu rosturi de dilatatie.

Burlanele : sunt tuburi verticale si inclinate,amplasate la dolie sau la o distanta de maximum 20 m,c onfectionate din tabla zincata (exterioare) sau din tuburi de fonta (interioare),care conduc apele din precipitatii la reteaua de canalizare.Racordarea intre burlan(in general are sectiunea circulara ) si jgheab se realizeaza cu o piesa speciala,independenta de burlan,pentru a nu impiedica deplasarile din variatiile de temperatura. Burlanele se fixeaza pe pereti prin intermediul bratarilor inelare,alcatuite din otel lat si o tija ascutita ce se introduce in pereti.Sectiunea burlanului,care trebuie sa evacueze apa de pe o anumita suprafata de acoperis,este in functie de aria de acoperis deservita ( in proiectie orizontala). Se recomanda ca evacuarea apei din burlan sa se faca la reteaua de canalizare; in cazul in care acesata lipseste,evacuarea se face libera in rigole.Cladirile cu acoperis in panta trebuie prevazute cu jgheaburi si burlane,pentru a evita deranjarea circulatiei pe langa cladiri,ca si deteriorarea fatadelor.

6. REABILITAREA TERMICA A ACOPERISURILOR CU POD Imbunatatirea comportarii termice a planseului de la acoperisurile cu pod se poate realiza prin pozarea unei izolatii termice suplimentare la partea superioara sau inferioara a podului.Amplasarea la partea superioara are avantajul unei executii economice si nu efectueaza spatiul, care poate fi utilizat cu functiuni de locuit.Izolatia termica suplimentara la partea superioara se aplica pe o bariera de vapori( folie din material plastic),care se va mula si fixa pe planseul existent,pentru realizarea unei etanseitati corespunzatoare.Bariera de vapori se aplica pe partea calda a termoizolatiei.

Izolatia termica suplimentara se realizeaza cu saltele din vata minerala,care vor umple complet intreaga suprafata inclinata a acoperisului. Functie de rezistentele termice necesare se pot utiliza si izolatii termice,la partea superioara a planseului de rezistenta orizontal,din material granulat (granulat,zgura)sau vata minerala protejata cu o sapa armata. Izolatia suplimentara se poate amplasa si la patre a inferioara a planseului,prin utilizarea unui tavan fals din placi de ipsos carton fixat prin intermediul unei retele metalice de planseul de rezistenta existent. In cazul in care nu exista o bariera de vapori eficienta sau daca rezistenta termica a izolatiei suplimentare este mai mare decat o rezistenta termica totala, noul tavan fals va fi prevazut cu o bariera de vapori pozata pe partea calda a izolatiei. Masurile de izolare suplimentara a acoperisului cu pod vor conduce la o micsorare a curentilor de aer si a caldurii pe suprafetele interioare,ceea ce inseamna ca temperatura aerului poate fi redusa fara a crea disconfort.

7.BIBLIOGRAFIE Constructii : Elemente generale pentru cadastru. Autor : Gabriela Ecaterina Proca. Editura : Matrix Rom,Bucuresti 2002 Constructii : Subansambluri constructive Autor : Mirel Florin Delia Editura : Matrix Rom,Bucuresti 2004 Constructii : Alcatuiri constructive ale principalelor subansambluri Autor : Mihai Manole Editura : Matrix Rom,Bucuresti 2001 Cum concepem constructiile civile Autor : Alexandru Ciornei Editura : Junimea - www.icase.ro - www.constructii.ro - www.sporul casei.ro - www.amvig.ro - www.movinstal.ro Ghid pentru autorizare,executia si receptia constructiilor,proprietate personala. Asociatia"femina 2000" Piatra Neamt martie 2004

CUPRINS
1. ARGUMENT 2. NOTIUNI GENERALE 3. CLASIFICAREA INVELITORILOR 4. TIPURI DE INVELITORI 4.1. Placi din piatra artificiala arsa _ ceramice
4.1.1. Invelitori din tigla 4.1.2.Olane

4.2. Placi din piatra artificiala nearsa

4.2.1. Tigle si olane din beton 4.2.2. Invelitori din azbociment

4.3.Invelitori din tabla

4.3.1. Invelitori din tabla plana 4.3.2. Invelitori din tabla cutata

4.4. Invelitori organice 4.4.1. Invelitori bituminoase 4.4.2 .Invelitori din lemn .Sita,sindrila din lemn 4.5. Invelitori din sticla 4.6. Invelitori din materiale plastice 5. ACCESORII ALE INVELITORII 6. REABILITAREA TERMICA A ACOPERISURILOR CU POD 7. BIBLIOGRAFIE