MODUL DE ORGANIZARE A LOCULUI DE MUNCA PENTRU REALIZAREA VOPSITORIILOR SIMPLE MATERIALE PENTRU VOPSITORII SIMPLE La executarea lucrarilor de vopsitorii

se folosesc materiale diverse. Avem patru categorii de materiale: LIANTI PIGMENTI DILUANTI SI SOLVENTI MATERIALE AJUTATOARE Liantii sunt substante care in stare lichida sau vascoasa daca sunt intinsi in straturi subtiri pe o suprafata oarecare se intaresc si dau nastere unei pelicule care leaga intre ei pigmentii cu care au fost amestecati si ii lipeste de suprafata suport. Liantii sunt generatori de pelicule, pentru acest fapt ei se mai numesc si substante peliculogene. Dupa provenienta, liantii pot fi: Organici, atunci cand sunt extrasi din plante sau din produse animale. Anorganici, atunci cand sunt extrasi din substante minerale, sau sunt produse sintetice. GRUPE DE LIANTI Liantii de apa - sunt substante care pentru a fi folositi trebuie inmuiati si diluati in apa. Acestia se folosesc la zugraveli. Uleiurile - sunt substante grase de provenienta vegetala sau sintetica. Rasinile - sunt substante complexe naturale si mai ales sintetice. Bitumurile - sunt substante provenite din zacaminte naturale sau ca subproduse de la distilarea titeiurilor. Derivatii celulozici - sunt compusi celulozici obtinuti pe cale industriala. Emulsiile - sunt dispersiuni fine de lianti in medii lichide, in general apa. Prin denumirea de VOPSEA se intelege materialul lichid vascos, care intins in straturi subtiri pe o suprafata alcatuieste dupa uscare o pojghita fina, durabila, stabila, aderenta si care ii schimba aspectul (culoarea, gradul de netezire, duritatea). In ansamblul lucrarilor de finisaj vopsitoriile indeplinesc simultan mai multe roluri si anume: Rolul de protectie prin faptul ca vopsirea poate fi anticorosiva, hidrofuga, ignifuga, antiacida. Rolul estetic pirn faptul ca vopselele sunt opace si acopera imperfectiunile stratului suport, iar prin colorare sporesc aspectul estetic al elementului pe care se aplica si pun in valoare anumite detalii sau parti de constructie. Rolul igienic prin faptul ca fata pojghitei fiind neteda si continua, retine mai putin praful si alte impuritati. COMPOZITIA DE VOPSEA este un amestec bine omogenizat intre un element de colorare, pigmentul si unul peliculogen, liantul si are o consistenta de lucru proprie in functie de modul de lucru adoptat. Pentru ca amestecul pigment-liant sa se poata intinde, trebuie sa aiba un anumit grad de fluiditate care se obtine pirn adaugarea in masura potrivita a unui diluant.

CONSISTENTA DE LUCRU a unei compozitii este starea de fluiditate (de curgere, sau de subtirime) necesara ca ea sa se poata aplica cu modul de executie stabilit. Dupa liantii si diluantii folositi avem zugraveli care folosesc ca si diluant, apa sau vopsitorii de ulei, care folosesc alte tipuri de diluanti. La vopsitoriile in ulei liantul folosit este un ulei vegetal natural, un inlocuitor sintetic sau o emulsie de ulei cu apa. Alaturi de vopsitoriile in ulei se mai folosesc si lacurile care sunt solutii de rasini sau alte substante cu solventi volatili. Lacurile pot fi incolore sau colorate dar in general ele sunt transparente. Lacurile colorate cu un pigment prin care ele devin opace (acoperitoare) se numesc emulsii. PIGMENTII Substantele colorate, insolubile in lianti si in diluanti impreuna cu care se folosesc se numesc pigmenti. Prin macinare se aduc in stare de pulbere foarte fina. Amestecati cu liantii se alcatuiesc asftel suspensii. Dupa natura lor pigmentii pot fi: Anorganici minerali naturali sau artificiali , cei naturali fiind obtinuti din roci sau pamanturi colorate, iar cei artificiali pot fi obtinuti din diversi compusi ai metalelor, oxizi, metale si aliaje ale lor in pulberi fine. (ex. pamantul de Sienna, Miniul de plumb, Galbenul crom, Praful de Al). Organici naturali sau sintetici, cei naturali fiind obtinuti din plante, animale, insecte (ex. Carmin natural, Indigoul, Rosu de Garanta, Sepia), iar cei sintetici se obtin din hidrocarburi cu nuante de la galben la maron inchis. Pigmentii intrebuintati la vopsitorii au de infruntat actiunea vatamatoare a multor agenti exteriori, printre care lumina solara, actiunea apei si a substantelor dizolvate in ea, a prafului etc. Cateva din principalele calitati ale pigmentilor sunt: - stabilitatea la lumina - este proprietatea pigmentilor de a nu se decolora, adica de a-si pastra vreme indelungata culoarea; - insolubilitatea in apa, fara de care ploile si apa in general, dizolvand pigmentii, ar pata suprafetele colorate si ar altera culoarea lor initiala, reducandu-le rezistenta si stabilitatea si ar curata elementele vopsite. - stabilitatea la actiunea acizilor - rezistenta la intemperii adica la actiunea combinata si repetata de umezire-uscare, frig-cald, inghetdezghet. Lipsa acestei calitati face ca pigmentul sa nu poata fi folosit decat la colorarile de interior. - puterea de acoperire se exprima prin cantitatea de pigment masurata in grame, necesara ca sa acopere 1 mp de suprafata, astfel incat sa nu se mai vada o vopsea anterioara, de contrast, data pe sticla. - capacitatea de colorare - sau intensitatea pigmentului este proprietatea acestuia de a transmite culoarea si nuanta lui unui amestec de pigment alb.

DILUANTI SI SOLVENTI

Substanele lichide usor volatile, care dizolva substanele peliculogene, modificandu-le prin aceasta vascozitatea in sensul de a le subtia (fluidiza) se numesc solventi. Aceste substante se folosesc la vopsitorii avand un rol important in uscarea si formarea peliculei. MATERIALE AJUTATOARE In categoria materialelor ajutatoare sunt cuprinse mai multe tipuri de materiale cum ar fi: Materiale de umplutura - sunt acele substante organice, naturale sau artificiale, care au in general putere mica de acoperire si o capacitate de absorbtie mica. Ele se amesteca cu vopsele pentru a economisi uleiurile, pentru a atenua nuantele prea tari sale unor pigmenti, pentru a conferi vopselelor o durabilitate mai mare in timp. Sapunuri - fie cele de menaj fie cele pasta se folosesc pentru curatarea suprafetelor de praf si de funingine, la prepararea grundurilor pentru zugraveli, cat si, impreuna cu uleiurile vegetale, la imbunatatirea calitatii varuielilor si a vopsitoriilor. Plastifianti - sunt substante nevolatile sau foarte greu volatile, care raman dupa alcatuirea peliculei, facand ca aceasta sa aiba elasticitatea corespunzatoare. Decapanti - sunt amestecuri de solventi cu adaosuri de parafina sau naftalina, care se folosesc pentru curatirea si indepartarea straturilor vechi de grunduri, chituri sau vopsele. Materiale de slefuit (abraziv) - sunt materiale abrazive livrate sub diferite forme: pietre, paste, praf sau fixate pe un suport de hartie sau panza. Ele servesc la netezirea si uniformizarea suprafetei, cat si a grundului sau a chitului. Diferite alte materiale ajutatoare - soda (carbonatul de sodiu) se dizolva in apa si serveste la curatarea suprafetelor afumate sau patate de grasimi si la curatirea suprafetelor de vopsele de ulei. Soda caustica (hidratul de sodiu) se foloseste in solutii ca si decapant si la curatirea petelor grase. Piatra vanata (sulfatul de cupru), in solutie apoasa, aplicata pe suprafete tencuite, sau de lemn distruge sporii de ciuperca si de muschi, cum si unele microorganisme si impiedica formarea acestea fiind materiale fungicide. Acidul clorhidric in solutii slabe de 1-2%, se foloseste la spalarea eflorescentelor la fatadele de piatra, sau amestecat in compozitiile de varuieli le sporeste rezistenta, iar aplicat pe otel, il poate curata de rugina. SDV-URI PENTRU VOPSITORII SIMPLE

Depozitarea materialelor pentru vopsitorii, precum si a vopselelor se pastreaza in locuri uscate, bine aerisite si ferite de variatii mari de temperatura. Substantele vascoase, lichide si emulsiile se pastreaza in cutii speciale, in bidoane sau in butoaie, toate din tabla de zinc sau din tabla uscata. Pentru substantele volatile se va avea grija ca vasele sa se inchida ermetic, pentru a nu se produce vapori in magazie. Substantele caustice vor fi pastrate inchise ermetic in ambalaje proprii fiecaruia. Ambalajele de orice fel vor fi grupate in magazie pe categorii de materiale si etichetate vizibil pentru a nu se confunda continutul. Pentru manipularea pe santier si pentru transportul la locul de lucru al materialelor pentru vopsitorii se folosesc cutiile originale pentru ambalaje, bidoanele cu toarta si galetile. Preparatele cu solventii volatili vor fi manipulate in vase inchise, ca si substantele acide, cele caustice, precum si cele toxice. La locul de lucru nu trebuie adusa decat cel mult cantitatea de materiale necesara intr-un schimb.

Pentru substantele in praf fin sau toxice, volatile se vor folosi masti, sorturi si manusi de protectie. Ambalajele de tot felul trebuie sa excluda evaporarea, scurgerea, varsarea, uscarea sau murdarirea materialelor sau a preparatelor. Nu se deschid mai multe ambalaje deodata, ci treptat, dupa terminarea celui anterior. Pentru prepararea culorilor cand aceasta se face pe loc este nevoie de: - cantare (zecimal si de farmacie); cani metalice de 0,5-1 si 2 l; - cutii, galeti, bidoane, butoaie pentru depozitare, cancioc; - cilindri gradati pentru dozarea materialelor; - aparat manula de frecat vopsele; strecuratori pentru vopsele; - amestecatori pentru omogenizarea vopselelor; - vals de emulsionare. Pentru executarea manuala uneltele folosite in aceste scopuri sunt: - rascheta (spaclu) pentru indepartarea stratului vechi de culoare; - perii de sarma de diferite forme, normale si cu maner lung; - perii cu fibre vegetale; - perii de par pentru indepartarea prafului; - spacluri de lemn, metalice, de cauciuc, ciocane; - lampa de benzina pentru ars vopseaua veche; - cutit pentru deschiderea crapaturilor in tencuiala sau lemn; - dispozitiv pentru fixarea pietrei sau a bucatii de lemn necesare frecarii suprafetelor; - ticling; razuitoare metalica; dalta; carpe; scari duble; - schele de inventar, de lemn sau metalice. La aplicarea diferitelor compozitii se mai folosesc: - bidinele patrate sau rotunde; - bidinea cu coada lunga; - pensule rotunde pentru zugraveli; - pensule late pentru zugraveli; burete si carpe; - tufere de par, de burete sau de cauciuc; - rigle pentru tras liniaturi si despartituri dintre doua culori; - sfoara de 20 m pentru insemnat; fir cu plumb; metru; - role de cauciuc pentru aplicarea desenelor de zugraveli. La executarea mecanizata se folosesc pulverizatoare precum si aparate electrice pentru vopsit. PRINCIPII PENTRU ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA Productivitatea muncii maxima Executarea lucrarilor de vopsitorii dupa metoda in lant este cea mai corespunzatoare naturii lucrarilor si realizarii unor termene mai reduse. Formatia minima de lucru care sta la baza alcatuirii echipelor pentru lucrari manuale are un singur muncitor. Aceasta formatie poate fi folosita numai la lucrari de mica importanta si de un volum redus. Pentru executarea vopsitoriilor mecanizat formatia minima este alcatuita din doi muncitori: unul manuieste aparatul de pulverizat, iar celalalt alimenteaza cu compozitie, prepara compozitia. Pentru lucrarile mari se alcatuiesc brigazi complexe in functie de frontul de lucru disponibil si a

metodei de lucru adoptate pe santierul respectiv. Locul de munca trebuie inzestrat si aprovizionat periodic cu materiale pentru a se asigura continuitatea procesului tehnologic. Dispunerea materialelor, dispozitivelor, sculelor si utilajelor la locul de munca trebuie facuta astfel incat sa nu fie stanjenita circulatia si miscarile muncitorilor si sa se evite deplasarile inutile si prea lungi. Asezarea muncitorului fata de frontul de lucru trebuie sa asigure acestuia un camp vizual corespunzator, o pozitie comoda care sa-i confere libertate de miscare, campul vizual trebuie sa prinda peretii incaperii in care lucreaza, pentru a putea supraveghea tehnic si coloristic calitatea muncii. Norme de tehnica securitatii muncii Sculele de mana trebuie sa fie intregi, in buna stare si corespunzatoare operatiei respective. Lucratorii sa poarte ochelari de protectie cand lucreaza cu aparate de pulverizat si masti, cand in compozitia vopselei intra substante toxice. Incaperile pentru prepararea compozitiilor sa fie bine aerisite. La prepararea solutiilor cu acizi sa nu se toarne apa in acizi ci invers si lucrarea sa se faca de lucratori experimentati. Este interzisa executarea de lucrari la inaltime stand pe scanduri izolate sau pe scari atarnate. Vopsitorii care lucreaza la inaltime in locuri car enu pot fi ingradite, vor purta centuri de siguranta legate cu cabluri verificate, de partile solide ale cladirii. Se interzice ca in acelasi timp sa se lucreze la inaltimi diferite pe aceeasi verticala. Lucrarile interioare, la inaltime, se vor executa de pe esafodaje de inventar sau de pe scari reglementare, verificate inainte de fiecare intrebuintare. Se interzice folosirea podinilor improvizate. Schelele fixe precum si cele agatate trebuie executate si verificate conform prevederilor privind montarea schelelor fara ca acestea sa aiba balansuri. Popii schelelor trebuie sa fie verticali si solidarizati intre ei, atat in plan vertical cat si cel orizontal, cu diagonale. Nodurile trebuie montate cu grija, astfel incat sa excluda deplasarea pieselor. Podinele trebuie sa aiba latimea de cel putin 1 m, sa nu aiba capete lasate libere in consola si sa fie astfel montate incat sa excluda posilibitatea alunecarii sau deplasarii lor. In zona in care se monteaza schelele metalice, firele electrice trebuie scoase din circuit pe timpul montajului. Consolele de care se agata schelele atarnate trebuie sa se sprijine solid de ziduri prin intermediul unei talpi de dulap de lemn. MODUL DE REALIZARE A VOPSITORIILOR Pregatirea suprafetei Pe tencuieli - se gletuiesc suprafetele, se chituiesc crapaturile, se slefuiesc, se curata de praf Pe lemn - se curata manual sau mecanizat, se slefuiesc suprafetele, se curata de praf Pe metal - se indeparteaza petele de rugina, se indeparteaza petele de vopsea, grasimi sau praf. Grunduirea suprafetei: Grundul este primul strat care se aplica pe suport. El este alcatuit dintr-o suspensie de pigmenti si materiale de umplutura intr-un liant care poate fi firnis, lac, derivat celulozic. Dupa uscare grundurile dau pelicule dure, cu aspect mat. Aplicarea se face cu pensula rotunda sau lata, in functie de dimensiunile suprafetei pentru vopsit. El trebuie sa adere bine la suport, sa asigure netezimea si sa

uniformizeze suprafata suportului. Aplicarea straturilor vopsitoriei: Executarea lucrarilor se face ingrijit, alegandu-se pensulele de lucru in concordanta cu suprafata de vopsit. Vopseaua se tine intr-un vas metalic portativ. Se ia vopseaua cu pensula si se scurge de surplus apasand-o pe marginea vasului. Se respecta operatiile de lucru in ordinea lor si anume: - aplicarea - intinderea - netezirea vopselei Finisarea se aplica de obicei la ultimul strat prin netezirea vopselei cu o pensula lata cu par moale, trecand usor varful pensulei peste vopsea, cu miscari uniforme perpendiculare pe directia de aplicare a ei.

Paza si stingerea incendiilor si protectia mediului

Cand se lucreaza cu substante inflamabile sa se interzica fumatul si amestecul substantelor sa nu se faca pe foc sau in preajma focului. Depozitarea materialelor inflamabile sa se faca in incaperi speciale bine aerisite. In imediata apropiere a locului de munca cu substante inflamabile sa fie puse afise usor de citit cu inscriptiile "Fumatul strict interzis", "Nu va apropiati cu foc deschis" si "Nu sudati", "Nu impuscati cu pistolul pentru bolturi". Muncitorii trebuie instruiti zilnic. In cazul lucrului in spatii inchise trebuie sa se lucreze cu ferestrele si usile deschise. Transportul molozului si a resturilor materialelor de zugravit sa se faca cu mijloace speciale destinate acestui scop in spatii special amenajate depozitarii acestora. Materialele ramase neutilizate la locul de munca se vor depozita in magazii speciale in vederea utilizarii pentru schimburile urmatoare. Nu se vor deversa pe pamant, in fantani sau in ape de suprafata deseurile si molozul rezultat in urma lucrarilor de vopsitorii. Ambalajele rezultate in urma folosirii materialelor de vopsitorii vor fi transportate cu mijloace speciale in spatii destinate acestui scop. Sculele si dispozitivele ce nu se mai folosesc datorita deteriorarii lor vor fi transportate si depozitate in spatiile destinate deseurilor pe categorii.