CAPITOLUL 1

PRESE MECANICE CU EXCENTRIC

1.1. Analiza cinematica a unei prese mecanice

cu excentric

În figura 1 este prezentată schema cinematică a presei de

ambutisat mecanică unde: C – culisou; L – lungimea bielei; R – raza
manivelei; Dp1 – diametrul primitiv al roţii de curea conducătoare; D p2 –
diametrul primitiv al roţii de curea conduse.

ME
DP1

Z’1
Z1
DP2

(I)

Z2
Z’2 F

(II)

Fig. 1.1. Schema cinematică a presei

1
 1.2. Diagrama de variatie a spatiului, vitezei si
acceleratiei culisorului

α – unghiul la manivelă;
αn - unghiul la manivelă
normal;
H – cursa;
L – lungimea bielei;
R – raza manivelei:
H
R  max
2
unde: Hmax – cursa
maximă.

Fig. 1.2. Doagrama de variatie

a spatiului, vitezei si accelesatiei
culisoului

Diagrama de variaţie a spaţiului (fig. 1.3)


H  R  [ 1  cos   ( 1  cos 2 )]
4
H max 100
R   50 mm
2 2

2
 R 1 1 1
 ;  [ ... ]; se alege  
L 8 12 10

  [ 0...360 ] 

Fig. 1.3. Diagrama de variaţie a spaţiului

Diagrama de variaţie a vitezei (fig. 1.4)

H 
v  R    [sin    sin 2 ]
t 2

3
   ncd 3.14  60
   6.283[ rot / min]
30 30
1 
   0.05
10 2

Fig. 1.4. Diagrama de variaţie a vitezei

Diagrama de variaţie a acceleraţiei culisoului (fig. 1.5)

v
a   R   2  (cos     cos 2 )
t
2 1
  39.478   0.1
10

4
 Fig. 1.5 Diagrama de variaţie a acceleraţiei culisoului

1.3. Calculul mecanismelor de transmitere a mişcării

Alegerea rapoartelor de transmitere

n 60
ncd  n0  iT  iT  cd   0.08
n0 750
unde: n0 – turaţia motorului electric de acţionare, n0 = 750
[rot/min]
ncd – numărul de curse duble, ncd = 60 [cd/min]
iT – raportul de transmitere total:
iT  iTCT  iTrd
iTCT – raportul transmisiei prin curele trapezoidale:
1
iTCT   0.1176
8.5
iTrd – raportul transmisiei prin roţi dinţate:
i 0.08
iTrd  T   0.6802
iTCT 0.1176

5
 z1
 i12  z2 = 28 dinţi
În continuare se alege z1 = 19 dinţi, deci
z2
si se recalculează raportul transmisiei prin roţi dinţate. Astfel:
19
iTrd   0.67  iTreal  0.0797
28
Eroarea cinematica se determină cu relaţia:
ncd dat  ncd real
  100  3%
ncd real
60  59.775
Astfel:    100    0.3764  3%
59.775
ncd n
iT   iT real  cd real  ncd real  iT real  n0  0.0797  750  59.775
n0 n0

Determinarea unghiului la manivelă de la care începe deformarea

Htot – cursa totală;

Hl – cursa de lucru;
Hapr – cursa de apropiere;

H tot  H l  H apr
H l  H apr
se alege H l  3.5 mm

Fig. 1.6
1 – culisou, 2 – poanson, 3 –
material

ABO OB  R  H l

6
 OB
OB  OA  cos   cos  
OA
cos   0.93    21.565
AB  R  sin   50  sin   18.377

AB 18.377
ABC sin     0.036
AC 500
  2.1064
R 1
AC  L    L  10  R
L 10
FD
cos  
Fb
FD
Fb   Fb  100.070 kN
cos 

Fig. 1.7

7
 Ft  Fb  sin(    )  100.070  0.401
 40.1765 kN

Fig. 1.8

Calculul momentului de torsiune la nivelul arborelui

principal (arborele cotit)
n  Mt
Pap  [ kN ]
9.55  10 4
unde: Mt este momentul de torsiune la nivelul arborelui cotit
M t  Ft  R  40.1765 kN  50 mm  4017.65 daN  5 cm  20088.25 daN  cm
M t  20088.25 daN  cm
P [ kN ]
M t  9.55  10 4   [ daN  cm ]
n [ rot / min]

Calculul preliminar al puterii motorului electric de acţionare

n  Mt 60  20088.25
Pap  4
 Pap   Pap  12.6208kW
9.55  10 9.55  10 4
unde: n – numărul de curse duble;
Mt – momentul de torsiune la nivelul arborelui cotit
Pnec  PME  PTCT   TCT   Trd   RUL
prin urmare Pnec  PME tot

8
 Pnec
PME   14.734 kN  PME  15 kN
tot
unde: Pnec – puterea necesară;
PME – puterea motorului electric;
ηTCT – randamentul transmisiei prin curele trapezoidale,
 TCT  0.95% ;
ηTrd – randamentul transmisiei prin roti dinţate,  Trd  0.98% ;
ηRUL – randamentul perechii de rulmenţi care se afla pe arborele I,
 RUL  0.98% ;
ηtot – randamentul total;
 tot  TCT  Trd   RUL   tot  0.85652%

1.4. Predimensionarea şi verificarea organologică şi

de rezistenţă a arborelui principal

Predimensionarea arborelui principal (arborele cotit)

Fig.1.9
FD max
 q a med  l0  d 0
2
unde: FD – forţa de deformare
qa – presiunea de contact, qa = 250…500 [daN/cm2]
dm - diametrul manetonului
lm - lungimea manetonului
rm - raza manetonului
l0  2  d 0  2  4.89  9.78 cm

9
 FD max ( 1...1.3 )  FD max 1.2  10000 daN
d0     4.89 cm
2  qa 2  qa 2  250 daN / cm 2
, d 0  50 mm
bk  ( 0.45...0.5 )  d 0  0.47  d 0  2.29 cm
d m  ( 1.4...1.5 )  d 0  1.45  d 0  7.09 cm  se alege d m  75 mm
lm  d m
d 7.09
rm  m   3.545 cm  R  r0  arbore cotit
2 2
d 4.89
r0  0   2.445 cm
2 2

1.5. Predimensionarea legăturii la culisou

Legătura cu culisoul se poate realiza în două variante: cu

articulaţie cu bolţ sau cu articulaţie sferică.
Varianta 1 - cu articulaţie cu bolţ

Fig. 1.10
În cazul articulaţiei cu bolţ acesta se predimensionează la strivire.
Astfel,
FD max  lb  d b  q a
FD max
FD max  1,5  d b  q a  d b 
1,5  q a
unde: FDmax - forţa de deplasare maximă;
qa – presiunea de contact, qa = 250…500 [daN/cm2]
lb – lungimea bolţului;
lb  1,5  d b
Varianta 2 - cu articulaţie sferică

10
 Fig. 1.11
Predimensionarea legăturii la culisou se face cu relaţia:
4  Fd max
ds 
  qa
FD max 10tf 10000 daN
db     22 ,22  4 ,71cm
1,5  q a 1,5  300 daN 1,5  300 daN 2
cm 2 cm
Se alege d b  50 mm
lb  1,5  db  75 mm
unde: ds – diametrul sferei
Fd max – forţa de deformare maximă
qa – presiunea admisibilă la strivire, qa = 300…500 [daN/cm2] se
alege qa = 400 [daN/cm2]

1.6. Predimensionarea şi verificarea organologică şi

de rezistenţă a bielei, manivelei si a arborelui cotit

1.6.1. Predimensionarea bielei

Aria secţiunii bielei se determină la solicitările de încovoiere şi
compresiune, iar verificarea se face la flambaj şi oboseală.
verificarea la flambaj se face numai dacă:
L A
 100
I

11
 unde: L este lungimea bielei, A reprezintă aria secţiunii şi I
momentul de inerţie axial;
verificarea la compresiune (predimensionarea ariei secţiunii
bielei):
1,3  FD max
 ac 
A
1.3  10000daN 1.3  10000daN
 ac   A  203.13 mm 2
A 64 daN / mm 2
unde: σac - tensiunea admisibila la compresiune a materialului din
care este construită biela. Astfel, pentru biele realizate prin turnare din
fontă FC 200X σac  64 [daN/mm2]
A – aria minimă a secţiunii bielei
FD max – forţa de deformare maximă care acţionează asupra bielei
Forma bielei trebuie să ţină
cont de legăturile acesteia cu
arborele cotit şi culisoul.
predimensionarea piesei de
legătură la încovoiere:
32  M i
i  3
  d int
unde: dint - diametrul interior
al filetului,  ai pentru OL70 =
0 ,6 
r  12 daN
3.5 mm 2
32  M i
d 3 
  12 daN / mm 2
Fig. 1.12 32  92 ,057 daN / mm 2
3  42 ,75 mm
  12 daN / mm 2
Se alege d = 45mm

Determinarea secţiunii de jos a bielei:

12
 Fig. 1.13
2
 A  B    d  Amin
4

 65  100      45 
2
 4 ,909 mm 2
4
Amin  4 ,909 mm 2

Secţiunea de sus a bielei se alege conform desenului din figura 14

şi se verifică la încovoiere:

Mi
i    ai
Wi
b  h2
Wi 
6
130  75 2
Wi   121875
6
239470
i   1,964 daN
121875 mm 2
Fig. 1.14
 ai  34 ,9 daN
mm 2
1.6.2. Verificarea arborelui cotit

Verificarea la încovoiere a manetonului:

Mi
i    ai
Wi

Fig. 1.15

lm 75
M i  Fb  b  10237 daN   10237 daN   10.237 daN  37 ,5mm  383.887 ,5 daN  mm
2 2
  d 3   75  2
Wi    41417 ,48 mm 3
32 32
383887 ,5 daN  mm daN
i   9 ,26 daN   ai  10
41417 ,48 mm 3 mm 2 mm 2

13
Verificarea la torsiune:
Mt
t    at
Wp
M t  M tap  20088,25 daN  cm  200882,5 daN  mm

  d 3   d o3    50  3
Wp     24543,29 mm 3
16 16 16
M 200882,5daN  mm
t  t   8 ,18 daN
Wp 24543,29 mm 3 mm 2
r
 at  0 ,75   12 ,5 daN
6 mm 2

1.6.3. Calculul şi determinarea dimensiunilor excentricului

Fig. 1.16
R  OO '
R max 
R min  O
H max 
H min 
H
OO'  O' O" 

H
OO' O' O" 

14
 OO'  O' O"  50
OO' O' O"  25
75
2  OO'  75  OO'   37 ,5
2

dacă OO'  50mm

OO’ = R = raza manetonului = 37,5 mm

O' O"  50  OO'  50  37,5  12,5mm

O ' O"  12,5mm -
valoarea excentricităţii bucşei
R  OO"  OO 'O ' O"

Fig. 1.17

H max
Rmax  se realizează
2
astfel:
R  OO' O' O"  37 ,5  12 ,5  50mm
H max  2  R  100 mm
Fig. 1. 18

H min
Rmin  se realizează
2
astfel:
R  OO' O' O"  37 ,5  12,5  25mm
H min  2  R  50 mm

15
 Fig. 1.19
Prin temă s-a impus ca între Hmin şi Hmax să existe 6 trepte de
reglare:
180
  30
6
Prin urmare, bucşa
excentrică trebuie să se
repoziţioneze cu 30˚ pentru a obţine
cele şase trepte de reglare dorite.
R1 - raza corespunzătoare
primei trepte de reglare

Fig.
1.20

OO'  37 ,5 mm
O' O"  12 ,5 mm
    180  30  150
    150

O' A  O' O

O' A  O' O
 O' O  cos   O
Fig. 1.21     150  

16
  O ' O"
cos    cos 
 OO'  cos1

   150  
cos 150     cos 150  cos   sin 150  sin   0 ,866  cos   0 ,5  sin 
12 ,5
 0 ,886  cos   0 ,5  sin    cos 
37 ,5
 0 ,5  sin   cos   0 ,3333  0 ,866 
 0 ,5  sin   cos   1,19933
sin  1,19933
tg      67 ,3688
cos   0 ,5
    150    150      82 ,6311
O" A  11,537mm
OA  OO'  sin   37 ,5  sin   37 ,19 mm
R1  OO"  OA  O" A  37 ,19  11 ,537  48 ,727 mm
deci H 1  2  R1  97 ,45mm unde H 1 este cursa corespunzătoare
primei trepte.
Pentru celelalte trepte de reglare se calculează identic cu prima.

1.6.4. Determinarea forţelor din mecanismul bielă manivelă

cu frecare

17
 Fig. 1.22

rm - raza manetonului;
re - raza excentricului;
 E - rază de frecare
 E    rE ;  m    rm ;
  0 ,2...0 ,3
 m  0 ,3  35 ,45 mm  10 ,6 mm
 b    rb  0 ,3  25mm  7 ,5 mm
unde: rb - raza bolţului;
 b - raza de frecare la
nivelul boţului;
 - unghi de frecare;
tg    0 ,3    arctg 0 ,3  16 ,6992
  16,6992  1641'57"

18
 FD
Fb 
rm  rb r r
1    sin         sin   2  m b
L L
10000daN
Fb 
35 ,54  25 35 ,54  25
1  0 ,1  sin 21,565  0 ,3   0 ,3  0 ,1  sin 21,56   0 ,3 2 
500 500
10.000 daN
  10237 ,5 daN
0 ,9768
Fb  10.238 daN  102 ,38 KN
unde: Fb - forţa care apare în bielă; FD - forţa de deformare;
R 1
   0 ,1 ;   0,3 ;  n - unghi la manivelă,  n  21,565 iar L –
L 10
lungimea bielei, L =50 mm.

1.6.5. Determinarea solicitărilor din bielă şi verificarea bielei

Fig. 1.23
 Fv M îb
 echi   a
Ab Wb
 echi   c   î   a
M îb  Fv  a  Fr  b  x 
 r r   r r 
a  rb  sin      rb   sin     m b  cos    rb  sin  1  m b 
 L   L 
 35 ,54  25 
a  25  sin 16 ,6992 1    8 ,05mm
 500 
 r r 
b  rb  cos       rb   cos   sin     m b 
 L 
 35 ,54  25 
b   cos 16 ,6992  sin 16 ,6992  0 ,3    rb  9 ,55mm
 500 
M îb  Fv  a  FN  b  x 
Fv  Fb  cos  iar FN  Fb  sin 
 r r  r r   r r  
M îb  Fb  rb  sin   1  m b   Fb    m b  rb   cos   sin    m b   x 
 L  L   L  
 35 ,54  25  35 ,54  25
M îb  10 ,237 daN  25  sin 16 ,6992   1    10 ,237  0 ,3  
 500  500
  35 ,54  25  
 25   cos 16 ,6992  sin 16 ,6992  0 ,3    x
  500  
  35,54  25  35,54  25
M îb  Fb  25  sin 16 ,6992   1    0 ,3    25   cos 16 ,6992 
  500  500
35 ,54  25  
 sin 16 ,6992  0 ,3   x 
500  
Fb   8 ,053  0 ,036   23,9  x  
 Fb   8 ,053  0 ,8604 0 ,036  x  Fb  7 ,1926 0 ,036  x
pentru x  55 mm  M îb  90257 daN  mm
M îb  10237daN  7 ,1926  0 ,036  50  92057daN  mm
pentru x  450 mm  M îb  239 ,470 daN  mm
M îb  10237daN  7 ,1926  0 ,036  450  239.470daN  mm

Verificarea bielei la încovoiere:

 M îb
 îb    aî ;  aî  35 daN
Wîb mm 2
b  h 2   d 3 100  65 2   45 3
Wîb      67568,9 mm 3
6 32 6 32
M îb 92057 daN  mm
 îb    1,36 daN
Wîb 67568,9 mm 3 mm 2
pentru x  450 ; M îb  239.470 daN  mm
b  h 2 130  75 2
Wîb    121.875mm 3
6 6
M îb 239.470daN  mm
 îb    1,964 daN
Wîb 121875mm 3 mm 2
Verificarea la compresiune:
F
 c  v ;  c   ac
Ab
Fv  Fb  10237 daN
10237 daN
c   1,27 daN
8050 mm 2 mm 2
Ab  A  B  70 mm  115 mm  8050mm 2
unde: Fv este forţa pe verticală, Ab - aria secţiunii bielei şi  c
efortul la compresiune;

Verificarea la solicitări compuse:

 ech   c   ]   a ;  echi   a Ş  a  20 daN
mm 2
 ech  1,27 daN 2  1,96 daN 2  3,23 daN
mm mm mm 2

1.7. Proiectarea transmisiei prin curele trapezoidale

Proiectarea transmisiei prin curele trapezoidale cuprinde:

dimensionarea curelei trapezoidale, determinarea durabilităţii curelei şi
proiectarea roţilor de curea /3.(191)/.

Dimensionarea curelei trapezoidale

 Se cunosc: puterea de transmis P [kW], turaţiile roţilor
conducătoare ( n1 ) respective conduse ( n 2 ) sau una dintre turaţii şi
raportul de transmitere ( i12 ). Alegerea tipului de curea se face pe baza
“transmisiei de referinţă” (transmisie convenţională cu performanţe
cunoscute); din figura 4.a. se aleg curelele trapezoidale clasice, iar din
figura 4.b. se aleg curelele trapezoidale înguste./.3.(189)/. În continuare,
se aleg diametrul primitiv al roţii conducătoare de curea ( D p1 ) în
interiorul indicat de tabelul următor: D p1  80  mm
5 6 8 9 1 1 1 1 1 1 2 2 2 2 3
0 3 0 0 00 12 25 40 60 80 00 25 50 80 20
3 4 4 5 5 6 7 8 9 1 1 1 1 1
60 00 50 00 60 30 10 00 00 000 120 250 400 600

a) Calculul vitezei periferice

  D p1  n1
30m / sec pentru curele trapezoidale clasice
V1   Vadm  
60  100 50m / sec pentru curele trapezoidale inguste
Daca nu se respectă viteza periferică admisibilă atunci se alege o
valoare mai mică a diametrului primitiv Dp1.
  80  750rot / min
V1   V1  3.1415m / sec  V1  Vadm
60  1000

b) Calculul diametrului primitive al rotii conduse

D p 2  ( 1   )  D p1  i12
D p 2   1  0.02   80  8.5  D p 2  666.4 mm
unde: ξ reprezintă alunecarea elastica (2% = 0.02) iar i 12 raportul
de transmitere supraunitar;

c) Alegerea distanţei dintre axe (A), atunci când nu este impusă:

0.7  ( D p1  D p 2 )  A  2   D p1  D p 2 
se alege A  1.4   D p1  D p 2   0.9   125  1042  1050.3mm
d) Calculul lungimii primitive a curelei (Lpc)
   D p1 D p1 
  D p1  D p 2 D p 2  D p1   2
L pc  2  A  cos    cos  1   cos  2  2  A  
2 2 2 2 4 A
    D p 2  D p1  
unde:γ – unghiul ramurilor curelei; sin  
2 2 A
β 1, β2 – unghiurile de înfăşurare ale curelei pe roata
conducătoare respectiv condusa [rad];
1      2    
   125  1042   1042  125  2
L pc  2  1050.3    3933.2265
2 4  1050.3
 L pc STAS  4000
Se introduce Lpc STAT in ecuaţia:

4  A    D p1  D p 2 
 8  A 2  4  A  L pc 
2

 D p 2  D p1 2  0
  48217454.95
b 
A1,2   A  975.712 mm
2a
Se alege distanta dintre axe A = 976 mm
e) Calculul preliminar al numărului de curele z0:
Pc f
z0  ‫٭‬
c L  c   P0
unde: cf – coeficient de funcţionare, c f  1.5
cL – coeficient de lungime c L  0.6...1.14 (cf si cL se aleg din
tabelele 4.2.3. şi 4.2.4.)
cβ – coeficient de înfăşurare
c   1  0.003  (180   1 )  c   0.8651
β1 – unghi de înfăşurare pe roata conducătoare, [grade],
 1  180  2  

Fig. 1.24
cat.op. O2 C
Din O1O2 C  sin   ‫٭٭‬
ipot. A
D p 2 D p1
O2 C  O2 B  BC    R p 2  R p1  333.4  40  373.4 mm  O2 C  373.4 mm
2 2
unde: Rp1 raza primitiva a rotii conducătoare D p1 şi Rp2 raza primitiva a
rotii conduse Dp2; Dp1, Dp2 diametrele primitive ale roţilor conducătoare,
respectiv conduse; A distanta dintre axe.
‫٭٭‬
O C 373.2
   arcsin 2  arcsin    22.481o    22 o 80' 27''
A 976
 1  180  2    180  44.962   1  135.038 o   1  135 o 07' 22''
 
c   1  0.003  ( 180 o   1 )  1  0.003  180 o  135 o 07 ' 22''  0.8651
Puterea transmisa de o curea P 0 [kW] se alege din
STAS1163-71 pentru condiţiile specifice cinematice (n1) si tipul de curea
ales, sau se calculează cu relaţia:
 b 
P0   a1  v10.09  1  c1  v12   v1 [kW] ‫٭٭٭‬
 De 
în care v1 - viteza curelei [m/sec]
  D p1  n   80  750
v1    3.14 m / sec
1000  60 1000  60
n – turaţia motorului electric de antrenare;
a1, b1, c1, De – constante cu valori indicate în tabelul 4.2.5 in
funcţie de profilul curelei; astfel alegem a1 = 0.805, b1 = 5,02, c1 = 133 
106, De = 18 cm
‫٭٭٭‬
 5.02 
 P0  0.805  3.14 0.09   133  10 6  3.14 2   3.14  P0  1.6 kW
 18 
8 kW  1.5
‫ ٭‬ z0   z0  7.60
1.14  0.8651  1.6

f) In funcţie de z0 se determina numărul final de curele :

z
z  0  8...12
cz
7.60
z  8.94 se aleg z  9 curele trapezoidale de tip B
0.85
unde: z0 – numărul de curele, z 0  7.60
cz – coeficient ce ţine seama de Mt, nu se repartizează uniform pe
cele z0 curele, el se alege din tabelul 4.2.6., c z  0.85
g) Verificarea frecventei îndoirilor curelei :
v1  x
f   f a  40 Hz
L pc
 4.908  2
f   1000  f  2.45 Hz
4000
în care x este numărul de roti de curea ale transmisiei; x  2 roti

h) Calculul forţei de întindere şi apăsare pe arbore:

P [ kW ] 8
FN  ( 1.5...2 )  100   FN  2  100   FN  326 daN
v1 [ m / sec] 4.908

Determinarea durabilităţii curelei trapezoidale

Durabilitatea efectivă la oboseală se apreciază prin numărul de

ore de funcţionare. Din figura 4.2.2. (/.3.(195)/) se determină raportul
dintre lungimea primitivă a curelei (Lpc) şi durabilitatea Lh, iar apoi va
rezulta durata efectivă de funcţionare. În această diagramă: P j – puterea
P
efectivă transmisă de o curea, Pj  [kW ] ; Ac – aria secţiunii curelei
z
[cm2]; Dp1 – diametrul primitiv al roţii conducătoare; H – înălţimea
secţiunii curelei. Se recomandă ca durabilitatea minimă să fie
Lh min  6000...9000 ore , din diagrama prezentată în figura 4.2.2.,
rezulta că Lh  2  10 5 ore .

Proiectarea roţilor de curea

Rotile pentru curelele trapezoidale sunt standardizate în

STAS1162-67. Dimensiunile geometrice ale canalelor permit
funcţionarea atât a curelelor clasice cât şi a celor înguste însa cu aceeaşi
lp (lăţime în plan primitiv). În tabelul 4.2.7. (/.3.(196)/) se indică
dimensiunile roţilor de curea trapezoidală.
 Fig. 1.25

1.8. Determinarea dimensiunii volantului şi a puterii

necesare antrenării lanţului cinematic

Fig. 1.26 Volantul

J red axa ME  Ja ME  J red I  J DP 1

J red I  2

 J D p 2  J rd  J arbore II  iTCT
 Se consideră diametrul primitiv al volantului: D p 2  666 mm
G  D 2p 2 M  g  D 2p 2
J Dp2    3.56 kg  m 2
4g 4g
unde G – greutatea volantului; G  M  g
g – acceleraţia gravitaţională;
M – masa
M  V    32.185 kg
ρ – greutatea specifica [kg/dm3]
V – volumul
  D 2p 2
V   l  41804168.13mm 3
4
l – lăţimea volantului
l  2  f   z  1  e  25  133  158 mm
z – numărul de curele
e  19mm
e, f – se aleg din tabelul 4.2.7. (/.3.(196)/), f  12.5mm

b. Calculul roţii dinţate

2
M  Drd
J rd  ‫٭‬
4
unde: Drd – diametrul roţii dinţate Drd  m  z  4  19  76 mm
m – modulul m  0.08  d 0  4mm
b – lăţimea rotii (materialul din care este realizată roata
este un oţel turnat) b  15  m  60mm
  7.85kg / dm 3
  76 2
M V    60  7.85  2.13kg
4
‫٭‬
2 2 2 2
2.13kg  75 mm 2.13kg  0.075 m
 J rd    J RD  0.00308kg
4 4
c. Momentul de inerţie J arbore II se calculează aproximativ.
r0  M t I
- determinarea aproximativă a diametrului d 3
  at
- materialul arborelui este OLC45:
daN daN daN
 r  6200 2
 62 2
;  at  7
cm mm mm 2
 PI 14.25
M t I  9.55  10 4   9.55  10 4   M t I  154294.2 daN  mm
I 88.2
16  154294.2 daN  mm
d min  3  48 mm ; se alege d  60mm
  7 daN/mm 2
PI  PME  TCT  14.25kW
M  D 2 8.87  60 2 mm 2
J arb I    0.00799 kg  m 2
4 4
2
  60
M V    400  7.85  8.87 kg
4
l – lungimea arborelui, se alege l  400mm
2
J red arb ME  ( J D p 2  J rd  J arb I )  iTCT  ( 40.331  0.00308  0.00799 )  0.1176 2 

J red arb ME  0.557 kg  m 2

Calculul volantului
4  g  K D  FD max  Hl
2
Dv nec    DRC
2    3 2./ ‫٭٭‬./
1.3  G   med     1  l 
 r 
unde: g – acceleraţia gravitaţională;
KD – coeficient de deformare,
K D  0.3...0.8  alegem K D  0.8
FD max - forţa de deformare maxima, FD max  100kN  10000daN
Hl – cursa de lucru, H l  3.5mm
G – greutatea volantului, G  M  g
 - grad de neregularitate,   12...15%  alegem   0.12
αl – unghiul la manivela de la care începe cursa de lucru
 l   n  21.565
αr – unghiul de recuperare
 r  360 o   l  15 o  2    0.376  0.2617   r  5.654rad
ω – viteza unghiulara;
 max min  med 
 max min
max min  max min   
 2  med 2

 2 max min   max  min 

  n   60
 max    6.28 rad/sec
30 30
 2  6.28  2   min  6.28  0.12   min  0.12  6.28   2  0.12   min   0.12  2 
6.28   2  0.12
  min    min  5.56 rad / sec
 0.12  2 
   min 6.28  5.56
 med  max    med  5.92rad / sec
2 2
‫٭٭‬
4  g  K D  FD max  Hl 4  0.8  10000  3.5
Dv nec  
    21.565 
2
1.3  M  g   med     1  l  1.3  32.185  5.92 2  0.12   1  
  r  5.645 
Dv nec  132.048mm
Prin urmare, roata de curea va juca rol de volant.

Calculul momentului rezistent la mersul in gol

d
M rg  0.3   Gi  0
2
M rg  0.3  10.44 daN  25 mm  3300daN  mm
Gi – greutatea culisoului Gc + greutatea bielei Gb
Calculul culisoului:
V  100  100  130  1300000 mm 3  V  1.3dm 3
M c  V    1.3dm 3  7.85 kg / dm 3  10 kg
Mc – masa culisoului
Calculul bielei:
 V  480  150  60  4320000 mm 3  V  4.32 dm 3
M b  V    4.32 dm 3  7.85 kg / dm 3  33.91kg
Mb – masa bielei
 Gi   M c  M b   g   10  33.91  g  439.1 kg  f
M*min la nivelul arborelui ME
1 1 1 1
M min  M rg  iTRD   iTCT   M min  3300  0.6785   0.1176 
TRD TCT 0.98 0.95
 M min  282.82daN  mm
2  M *min M min  0.85  c
M min   M *min 
s s  /.2./ 2
0.85   min  cr 
 scr s min 
scr – alunecare critică, smin – alunecare minimă
*
M min este M min ţinând cont şi de alunecările care apar în ME
c – coeficient care tine cont de patinări (alunecări), c  10.1
M  0.85  10.1 282.82  8.5
M *min  min   M *min  1202 daN  mm
2 2

M*max la nivelul arborelui ME

M max  20088.25daN  cm  200882.5 daN  mm
1 1 1 1
M *max  M max  iTRD   iTCT   M *max  200882.5  0.6785   0.1176  
TRD TCT 0.98 0.95
M *max  17216.68daN  mm
2 2
M *max  M *max  M *min  M *min 296414329  20694467.45  1444805
M ech   M ech  
3 3
M ech  10304.58 daN  mm

nM 750  10304.58

Pnec ME   Pnec ME   Pnec ME  7.98 kW
9.55  10 5 9.55  10 5
se alege PME  8 kW

Calculul cuplajului
În situaţia de faţă se utilizează un cuplaj cu pană rotitoare. Aceste
cuplaje se folosesc pentru n cd  180cd / min si au următoarele avantaje:
siguranţă în funcţionare; simplitate constructivă; fiabilitate mare; zgomot
redus; gabarit minim. Pana rotitoare este prezentată în figura de mai jos:

Fig. 1.27
l1 – lungimea totală a penei; Da v – diametrul arborelui în dreptul volantului;
dK – diametrul penei; lk – lungimea de cuplare.

dK
FK  q a  l k  sin 30 o
2
qa – efortul la solicitarea de strivire a penei rotitoare; materialul
penei rotitoare este 41MoC11
q a  600daN / cm 2

2 Mt 2  200882.5daN  mm
FK   FK   FK  5022daN
Dav 80 mm
Mt – momentul de torsiune la nivelul arborelui cotit;
M t  200882.5daN  mm
Da v – diametrul arborelui în dreptul volantului; Dav  80mm
lk – lungimea de cuplare;
dK – diametrul penei;
2  FK 2  5022
dK   dK   d K  3.34 cm
3  q a  sin 30 3  600  0.5
Dav  2.2  d K  Dav  73mm
l k  3  d K  l k  102mm
 Dav  73 mm
Prin urmare: d K  34 mm
l k  102 mm

Calculul frânei
Se va face o verificare la uzură a frânei. Aceasta verificare se face
cu ajutorul formulei:
I rt   2
ku   n f  k ua ‫( ٭‬130).1.//
2  Af
unde: nf – frecvenţa frânărilor pe minut;
Af – suprafaţa de frecare la frânare;
R – raza tamburului frânei;
b – lăţimea benzii;
φ – unghiul de înfăşurare a benzii;
ku a – coeficientul de uzură admis; k u  k u a  800...1000
ω – viteza unghiulară a arborelui frânei;
Ir t – momentul total al maselor frânate, reduse la arborele pe care
se află frâna.
Se aleg dimensiunile frânei si ale benzii: R= 144 mm, b = 48 mm
şi φ = 270
    270
Af   R  b  Af   144  48  A f  32572.0326 mm 2
180 180
  n f 3.14  60 frânărâ/ min
     6.28 rad / sec
30 30
I rt  ( J Df  J ap  2  J rd z2 )  iTrd * *
2
M  DD 24.33kg  288 2 mm 2
 J Df  0.504kg  m 2
f
J Df   J Df 
4 4
M  V    3.1dm 3  7.85 kg / dm 3 24.33kg
V    R 2  b    144 2  48  3126915.13mm 3  3.1dm 3
  7.85 kg / dm 3
M a  Da2 6.525kg  0.06 2 m 2
J ap   J ap   J ap  0.00587kg  m 2
4 4
  D2   60 2
Ma V    l     320  7.85  6.525kg
4 4
 2
M rd  Drd 18.32  0.28 2
J rd   J rd   J rd  0.35kg  m 2
4 4
2
  Drd   280 2
M rd  V    b     60  7.25  18.32kg
4 4
* *  I rt   0.504  0.00587  2  0.35   0.67  I rt  0.824kg  m 2
0.824 kg  m 2  6.28 2 rad / sec
* ku   60 franari / min  k u  29931
2  0.032572m 2
ku a = (800…1000)
ku > ku a