CURS 1

Curs introductiv. Prelucrari pe masini-unelte. Tipuri de piese si suprafete preluctrate pe

masini-unelte.Masina unelta, dispozitiv, scula, semifabricat (piesa). Terminologie specifica

ncepnd cu anul 1990 i n Romnia construcia de maini-unelte grele se gsete sub

influena tripletei: termene costuri performane.
n condiiile trecerii la o economie de pia, sau altfel spus, a trecerii de la producia
de mas la producia pe msur, fabricarea i refabricarea mainilor-unelte grele sunt de
mare actualitate.
Industria, dar i coala de MAINI-UNELTE din Romnia, dezvoltate n perioada
anilor 1955-1989, s-au axat pe cerinele realizrii de maini-unelte noi, ntr-o varietate relativ
mare de tipodimensiuni: strunguri normale i verticale, maini de frezat cu portal, maini de
alezat i frezat, maini de rectificat ghidaje etc. O asemenea diversitate, n condiiile utilizrii
echipamentelor necesare numai din surse interne i neactualizate, bazate pe tehnologii
nvechite, a dus la realizarea unor produse mai puin competitive pe piaa mondial, dominat
de ctre productorii tradiionali, dar foarte deschii ideilor i tehnologiilor moderne.
Totui, ncadrarea mainilor-unelte n grmada de fier vechi a odioasei moteniri a
fost i, paradoxal, mai este nc, o greeal cu urmri greu de estimat.
Pn n anul 1990 Romnia se situa ntre primele zece ri productoare de maini-
unelte i, mai ales, a mainilor grele i chiar foarte grele. Aceste maini s-au produs pe baza
unor licene obinute de la firme de renume.
Dup anul 1990 aceste maini, sau chiar sisteme de maini, au constituit, pentru
productorii sau deintorii de maini-unelte grele, obiectul a trei tipuri de activiti:
refabricarea (modernizarea) mainilor i utilizarea lor n fabricile din ar;
exportul n starea n care se aflau sau dup o eventual reparaie sau modernizare;
casarea i transformarea n fier vechi.
Refabricarea i reconfigurarea mainilor-unelte grele reprezint soluii moderne,
aplicate pe scar larg de ctre firme specializate din Europa i S.U.A.
n anii care urmeaz refabricarea va ceda teren n faa fabricrii mainilor noi. Acest
fenomen este unul natural, cauzat de mai muli factori dintre care se pot aminti:
- refabricarea n perioada 1990-2005 a majoritii mainilorunelte grele ce se pretau
acestei operaii din punct de vedere tehnic, dar i economic;
- modificarea cerinelor tehnologice pentru aceste tipuri de maini, ceea ce duce la o
reproiectare totala a componentelor mecanice de baz, cum sunt traversele, batiurile,
sniile, componente care definesc de fapt maina;
- apariia unor firme productoare de componente i subansambluri care nclin balana
financiara n vederea lucrului nou i n defavoarea lucrului reparat.

PIESA
-creatie a omului, conceputa si construita pentru un scop anume,
-indeplineste un scop functional in cadrul unui ansamblu
Forma piesei este data de rolul ei functional. Piesa ca orice corp solid este definita de catre
SUPRAFETE. Suprafetele rezulta din urma interventiei asupra semifabricatului (metreial)
prin diferite metode: turnare, forjare, deformare plastica, PRELUCRARE PRIN ASCHIERE.

1
Exemplu:

a. b.

Robinet
a-turnat, b-prelucrat prin aschiere.

Alegerea modului de prelucrare se face in functie de :

-destinatia piesei,
-materialul din care este alcatuita
-precizia ei
-tipul productiei; unicat, serie mica, serie mare , masa.
Exista cazuri in care piesa are suprafetele obtinute prin diferite procede .
Exemplu din domeniul auto: arbore cotit si biela: forjate si prelucrate prin aschiere.

Arbore cotit si biela.

Piese turnate si prelucrate prin aschiere pentru masini-unelte.

2
 Turnate prelucrate pentru masini unelte
Comparatie intre diferite moduri de a obtine un lagar.

Lagar
a. Turnat si prelucrat prin aschiere, b. Forjat si prelucrat prin aschiere, c. Prelucrat
NUMAI prin aschiere, d. Sudat si prelucrat prin aschiere.
In toate cazurile a fost necesara prelucrarea prin aschiere.

Suprafetele ce se pot prelucra prin aschiere ( pe masini unelte)

Formele suprafetelor componente se incadreaza intre formele geometrice plane si cele
spatiale. Aceste suprafete pot fi sau NU exprimabile analitic.
Exemple de suprafete ce se pot exprima analitic: plana, conica, cilindrica, spirala.
Suprafete ce nu se pot exprima analitic : elice vapor, matrita de injectat masa plastica, supape.

3
Suprafetele componente ale unei piese se pot prezenta sub diferite forme si dimensiuni, din
punct de vedere geometric si sub diferite aspecte din punct de vedere tehnologic si al
rugozitatii.
O suprafata poate fi generata de catre o curba oarecare , prin deplasarea acesteia in spatiu ,
curba schimbandu-si sau nu forma in timpul deplasarii.
Realizarea unei piese presupune existenta urmatoarelor elemente:
-proiect (desen)
-operator uman
-semifabricat (material)
-masina unealta
-scula
-(dispozitiv)
Orice piesa se realizeaza pe baza unui proiect care contine desenul si tehnologia.
Operatorul uman realizeaza(supravegheaza sau programeaza) operatiile.
Masina-Unealta asigura obtinerea suprafetei dorite prin deplasarile relative intre scula
si semifabricat.
Scula este aceea care prin aschiere indeparteaza adaosul de prelucrare. Scula este un
CONSUMABIL.
Dispozitivul usureaza realizarea suprafetei, poate mari productivitatae , protezjeaza operatorul
si mediul. NU este consumabil si nu face parte din componenta masinii.In majoritatea
cazurilor dispozitivele NU au motoare proprii pentru actionare.
La masini unelte miscarile necesare realizarii suprafetei se obtin de regula de la motoare
electrice rotative. Acestea se alimenteaza de la retea (380V AC/50Hz-Romania sau alte
variante).
Deplasarile relative scula-semifabricat se fac in anumite conditii ce rezulta din cerintele de
precizie. In general MU lucreaza cu notiunea de 1/100mm. Sau chiar 1/1000mm.=1m.
Ce inseamna 1/1000mm.?

Limita de vizibilitate cu ochiul liber: 40/1000mm.

Globulele albe:25/1000mm.
Bacteriile: 2/1000mm.
Prelucrarile pe masinile unelte uzuale: 20/1000mm.
Prelucraile pe masini-unlete, prin aschiere cele mai precise.

4
Piesa finita caraterizata de precizie de prelucrare cote si calitatea suprafetei-rugozitate.
Acestea sunt corelate si depind de foarte multi factori: material, scula, masina-unealta,
dispozitiv, tehnologie, operator.
Masina-unealta va asigura deplasarile relative (pe baza unui consum energetic corespunzator
si conform Teoriei Generarii Suprafetelor) in vederea obtinerii suprafetelor dorite in conditii
deosebite de precizie.
Tipuri de suprafete ce se pot obtine pe o masina unealta

Suprafete de revolutie: cilindrice, conice, alte forme, exterioare si interioare.

Suprafete plane: exterioare sau interioare
Suprafete de diferite alte forme ; exterioare sau interioare.
Suprafetele se pot face de catre operatorul uman, pe baza unui desen de executie sau in mod
automat pe baza unui program.
PRELUCRARILE PE MASINI-UNELTE SUNT IREVERSIBILE.
Exemplu

5
 Filmul procesului tehnologic al arborelui secundar
Nr. Denumirea operatiei Schita operatiei
crt

1 Debitare:
-fixare bara
-debitare la cota F60x311

2 Strunjire:
-prindere
-strunjire gaura de centrare
A 2.15
-desprindere
-intoarcere
-strunjire gaura de centrare
A 2.15
-desprindere

3 Strunjire:
-prindere
-strunjire F50x50
-strunjire F55x25
-strunjire F51x52
-strunjire F55x19
-strunjire F50x27.5
-strunjire F42x50
-strunjire F40x82

6
4 Strunjire:
-strunjire canal F47x2
-strunjire degajare F53x2
-strunjire degajare F45x5

5 Strunjire:
-tesire 1x45
-tesire 2.5x45
-tesire 2x45

7
 6 Strunjire:
-filet M50
-filet M10
-filet M6
-desprindere

7 Rectificare:
-prindere
-rectificare la cota F55x25
-rectificare la cota F55x19
-desprindere

8 Frezare:
-prindere
-frezare canal 14x52
-frezare canal 6x36
-frezare canal 12x66
-desprindere

9 Control Se controleaza toate cotele functionale ale piesei

Terminologie specifica
Batiu, corp de masa, pat:partea care constituie structura de baza a masinii( turnata, sudata sau
mai rar asamblata mecanic), FIXA.

8
Sanie, masa deplasabila (carucior): constructie (de obicei turnata sau sudata) care realizeaza o
translatie.
Traversa fixa: constructie turnata sau sudata care inchide o structura portal,FIXA.
Traversa mobila: constructie turnata sau sudata care se poate deplasa pe o directie( de obicei
pe verticala).
Masa fixa: structura turnata pe care se prind semifabricatele mari in vederea prelucarii.
Montant(coloana): structura turnata sau sudata, fixa sau deplasabila, caracterizata printr-o
anumita inaltime.
Cutie de viteze: ansamblu ce cuprinde mecanisme de reglare in lantul cinematic principal.
Cutie de avansuri( si filete) : ansamblu ce cuprinde mecanisme de reglare in lantul cinemtic de
avans.
Papusa (carcasa) :ansamblu ce cuprinde diferite mecanisme si care se poate sa se
deplaseze(papusa mobila) sau nu (papusa fixa).
Arbore principal : arborele final din lantul cinematic principal ( actioneaza scula sau
semfabricatul).
Carcasa : constructie turnata sau sudata destinata montarii unor alte coponente( arbori, roti
dintate, mecanisme de reglare etc.)
Platou : constructie ce se paote roti cu piesa sau cu scula.
Suport : piesa( ansamblu) ce poate sa contina : scule, dispozitive diferite alte componente.
Reductor: ansamblu ce contine un mecanism de reglare ,caracterizat printr-un anumit raport
de transfer.
Portscula : constructie destinata montajului sculei.
Universal : ansablu destinat prinderii pieselor de revolutie.
Bacuri : componente de baza ale universalului.
Bara de avans: bara ( cu pana sau cu caneluri) destinata transmiterii miscarii de rotatie.
Ghidaje: elemente ce asigura deplasare de tip rectiliniu.
Cupola: ansamblu turnat sau sudat ce inchide un montant.
Magazin de scule : constructie, cu actionare, sau nu destinata alimentarii cu scule in cazul
masinilor-unelte CNC.
Papuci : costructie specifica destinata montajului si reglajului masinilo-unelte.
Carenaj; constructie metalica destinata protectiei opertarului si masinii.
Cantrala hidraulica: instalatie hidraulica din exteriorul masinii.
Centrala de(pentru lichidul de) racire : instalatie destinata racirii sculei si semfabricatului in
timpul aschierii.
Dulap electric : constructie metalica in care se afla aparatura electrica si electronica.
Fundatie: costructie din otel si beton pentru fixarea masinii.
Placa de inchidere: placa destinata inchiderii unui ghidaj.
Traductor: rotativ sau liniar(rigla) realizeaza citirea unei cote.
Roata de mana: roata destinata realizarii unui reglaj manual.
Paleta: masa destinata alimetarii cu piese.
Cutie de distributie: mecanism de selectare a avansului utilizat( directia si sensul).
Tirant: bara metalica destinata unei tractiuni.
Brosa: scula de brosare sau arbore principal si ansamblul sau de antrenare.
Pupitru: interfata de comanda/actionare.
Aparatoare: constructie metalica sau textila destinata protectiei ghidajelor.
Stergatoare: elemente metal+cauciuc destinate curatirii ghidajelor.
Mana mecanica: ansamblu destinat alimentarii cu scule la masinile cu magazine de scule.
Brida: element destinat prinderii pieselor si dispozitivelor.

9
 Curs 2
Clasificarea masinilor-unelte. Familii de masini-unelte.

Definirea termenului de MASINA-UNEALTA

Masina unealta este o masina de lucru destinata generarii suprafetelor

pieselor prin procesul de aschiere in anumite conditii de precizie dimensionala,
calitate a suprafetei si productivitate. Definitia :prof. Emil Botez.

Clasificarea masinilor unelte

1.Dupa tipul suprafetelor prelucrate si al operatiilor

-strunguri: normale( orizontale), verticale (carusel), alte tipuri de strunguri. Opertia de baza:
strunjirea.
-masini de frezat: arbore vertical, arbore orizontal, universale, portal(GANTRY),pentru
frezarea rotiilor dintate, alte tipuri de masini de frezat.Operatia de baza: frezarea.
-masini de alezat si frezat (AF, AFP). Operatii de baza: alezare, frezare, gaurire.
-masini de gaurit: cu coloana, cu montant, in coordonate, pentru gauri adanci,alte tipuri de
masini de gaurit. Operatie de baza : gaurirea.
-masini de rectificat : rotund(exterior, interior sau universale), plan , pentru ghidaje, pentru
rotiile dintate, caneluri (interioare si exterioare). Operatie : rectificarea cu piatra.
-masini de mortezat : universale, pentru prelucrarea rotiilor dintate, alte tipuri de masin de
mortezat. Operatia : mortezarea.
-masini de rabotat: cu un montant(coloana) portal.Operatia de baza:rabotarea cu cutit.
-masini de brosat: orizontale, verticale. Operatia: brosarea.
-masini de honuit. Operatia: honuirea.
-ALTE TIPURI
2.Dupa gabaritul masinii. Criteriu subiectiv.
Exista: masini pentru mecanica fina, masini-unelte mici, mijloci, mari(grele) foarte grele.
3. Destinatie: degrosare, finisare, ambele.
4.Tipul de productie deservit: universale, speciale, specializate( agregate), linii automate.
5.Dupa automatizare:
-clasice( neautomatizate) asistenta PERMANENTA din partea operatorului uman,
-semiautomate( de regula operatorul face numai reglajul si alimentarea cu scule si
semifabricate),
-automate( in plus fata de anteriaore se face si alimentarea cu semifabricate). Din cele
automate ( mai corect automatizate) au aparut cele cu comanda dupa program (CNC).
Programul a evoluat de la program rigid(cama) la informatia de pe disc, banda etc.

Denumirea si identificarea masinilor-unelte este functie de tara, producator, performante etc.

Exemplu SC14 CC- strung carusel cu platoul de 1400mm si comada conventionala
TVL1400CNC-strung carusel cu paltoul de 1400mm si comanda program.
AFP180CNC-masina de alezat si frezat cu pinola(ram) de 180mm.
Identificarea corecta dupa datele furnizate de catre producator.

10
 Masini-Unelte
Schema de principiu

SN Conventional

Strung Normal CNC

11
Strung cu batiu inclinat CNC

Strung cu doi arbori principali

12
Strung vertical( carusel) cu doi montanti

Strung vertical( carusel) cu un montant

13
Masini de frezat conventionale(universale)

Masina de frezatCNC

14
Masina de frezat si de gaurit

Masina de frezat CNC

15
Masina de frezat portal

Masina de frezat CNC

16
 Centru de prelucrare

Centru de prelucrare pentru doua piese(paletare)

17
 AF

Masina de frezat CNC

18
 Masina de frezat prin copiere

Centru de prelucrare cu sistem de paletare

19
Centru de prelucrare

Masini de gaurit

20
Masina de gaurit multiaxe

Masina de gaurit cu coloana

21
Masina de gaurit adanc

Masina de brosat

22
 Masina de rabotat

Masina de frezat portal (GANTRY)

23
Masina de mortezat

Masina de debitat
Fierastrau

24
Masina de rectificat plan 1

25
 Masina de rectificat plan 2

Masina de rectificat rotund exterior

26
 Masina de rectificat fara centre

Masina de gaurit (rectificat) in coordonate cu doi montanti

27
Masina de gaurit (rectificat) in coordonate cu un montant

Masina de ascutit

28
Masina de honuit

Masina de danturat

29