CE SUNT NORMELE MORALE?

Normele morale sunt „enunţuri cu caracter, în general, imperativ prin care se

indică ce trebuie să facă sau să nu facă un individ conştient, pentru ca felul
comportamentului său să fie apreciat ca bun de către semeni sau
comunitate.” Acestea sunt „valori culturale, consacrate prin tradiţie şi educaţie,
respectarea lor fiind impusă de opinia publică”.
Norma reprezintă „un model de acţiune care trebuie aplicat în anumite
împrejurări. Fiecare normă oferă un tipar comportamental abstract, ideal pentru un
gen specific de acţiune, care lasă deoparte aspectele accidentale şi nesemnificative
ale contextului social, reliefând lucrurile importante care trebuie înfăptuite sau
evitate” .
Se poate afirma despre normele morale că acestea „promovează anumite
determinaţii ale binelui (cinstea, generozitatea, modestia etc.) atât sub aspectul
conţinutului valoric („calităţile” omeneşti ce trebuie urmate), cât şi al datoriei,
intenţionând să armonizeze universul a ceea ce este dezirabil (semnificaţiile ideale)
cu situaţiile concrete. Totodată atrag atenţia asupra tipurilor de fapte reprobabile,
negative. În funcţie de gravitatea lor, acestea sunt fie interzise vehement, fie sunt
receptate într-un spaţiu de toleranţă graduală. Într-o accepţie generală, normele
morale stabilesc limite între care sunt şi pot fi acceptate variaţiuni ale
comportamentelor individuale, astfel încât să fie menţinute coeziunea, stabilitatea şi
omogenitatea societăţii sau grupului social. Ele propun spre realizare şi imprimă
actelor personale un scop moral, care exprimă criterii colective de evaluare şi
aspiraţii validate social. De aceea, normele morale recomandă, prescriu, interzic,
permit, sancţionează, previn, anticipează şi apreciază gesturi, conduite, atitudini,
fapte ale unui subiect real sau posibil” .
Normele au o anumită forţă sau tărie. Conform acestui criteriu vom distinge
între norme categorice, care impun necondiţionat un anumit comportament, cum ar fi
„Să nu ucizi!” şi norme ipotetice, care recomandă un anumit comportament, dacă
persoana acceptă un anumit scop: „Dacă doreşti să ai credibilitate, nu minţi!”.
Actualmente, multe norme morale, sunt în acelaşi timp şi norme religioase,
dar şi norme legale, fără a se putea numi un set de norme, care sunt în exclusivitate
morale.
Una dinte clasificările obişnuite a normelor morale este următoarea:
1.Norme generale (universale): sunt prezente în toate tipurile de comunităţi umane,
au durabilitate în timp şi influenţează toate activităţile umane (cinstea, demnitatea,
sinceritatea, loialitatea, generozitatea);
2.Norme particulare: se adresează unor comunităţi umane determinate, vizând
activităţi umane particulare (normele vieţii de familie, cele specifice anumitor activităţi
profesionale (medici, avocaţi, profesori, sportivi, economişti etc.);
3.Norme speciale: se manifestă în cadrul unor grupuri restrânse şi uneori în ocazii
speciale (norme de protocol, codul manierelor elegante, reguli de etichetă în afaceri
etc).

Normele morale se deosebesc şi de legile juridice. Cele mai importante

deosebiri sunt următoarele: „autoritatea prescripţiilor juridice este heteronomă, dar
aparţine lumii pământeşti (este reprezentată de o instanţă locală sau naţională), iar
prescripţiile sunt apărate şi impuse, la nevoie, prin forţă; autoritatea normelor morale
este însuşi individul, convins de propria raţiune şi voinţă, de valabilitatea universală a
respectivelor norme; subiectul prescripţiilor juridice este circumscris în limitele
grupurilor de „supuşi” ai anumitor autorităţi instituţionale, în timp ce subiectul
normelor morale este generic (individul îşi asumă normele morale în mod liber şi
conştient); sancţiunile prescripţiilor juridice sunt numai punitive, de natură fizică sau
materială (cel mai adesea), iar sancţiunile normelor morale sunt, deopotrivă,
premiale şi punitive (cele mai puternice şi cele mai specifice sunt cele care vin
dinlăuntrul conştiinţei fiecărui individ – de natură psihică sau spirituală).
De asemenea, „între normele morale şi prescripţiile juridice există diferenţe şi cu
privire la domeniul de aplicabilitate: prescripţiile juridice se aplică întotdeauna în
anumite circumstanţe, iar ceea ce nu este interzis de lege este permis; normele
morale au o pretenţie de universalitate (sunt valabile în orice circumstanţe). În ceea
ce priveşte regula de acţiune, de cele mai multe ori, o interdicţie legală este dublată
de una morală, dar nu şi invers. Acolo unde legea este numai o interdicţie („Să nu
furi!”), morala adaugă o datorie sau o obligaţie ce nu poate fi impusă prin autoritatea
exterioară a legii, ci numai de conştiinţa lăuntrică a fiecărui individ („Fii mărinimos şi
ajută-ţi aproapele!”).
Un rol important în societate îl au principiile morale. „Principiile morale sunt
acele norme de maximă generalitate care îşi propun să integreze şi să coordoneze
într-un sistem coerent diferitele reguli morale, oferind totodată un criteriu universal
de decizie morală justă într-o cât mai mare varietate de situaţii posibile. Metaforic
vorbind, principiul moral (căci într-un sistem etic nu poate exista decât unul singur)
joacă rolul busolei sau al Stelei Polare, care arată invariabil Nordul, în speţă acel
comportament care satisface în cea mai mare măsură exigenţele moralităţii.
Principiile morale reprezintă nişte forme de exprimare a cerinţelor morale care
dezvăluie în linii generale conţinutul moralităţii ce există într-o societate sau alta. Ele
exprimă cerinţele fundamentale ce se referă la esenţa morală a omului, la caracterul
corelaţiei dintre oameni şi determină direcţiile magistrale ale activităţii oamenilor, ele
devenind astfel o bază a normelor concrete de conduită.

Cel mai cunoscut şi susţinut principiu este Regula de Aur. Acesta se bazează pe
reciprocitate şi cere ca în luarea deciziei individul să se întrebe dacă ar vrea să fie
tratat la fel, cum vrea el să îl trateze pe alt individ. Regula de aur este: Nu trata o altă
persoană aşa cum nu ai dori să fii tratat tu însuţi (forma negativă a Regulii de Aur)
sau: Tratează altă persoană aşa cum ai dori să fii tratat tu însuţi (forma pozitivă a
Regulii de Aur).