Reprezentarea structurilor cinematice şi a lanţurilor cinematice

principale
Pentru a obtine un reper prin prelucrare mecanica pe o masina unealta, elementele masinii trebuie sa
realizeze miscarii coordonate (singulare sau interpolate). Aceste miscari sunt fie miscari primare,
care faciliteaza indepartarea aschiilor din semifabricat, fie miscari auxiliare, care sunt necesare
pentru asigurarea prelucrarii succesive a mai multor suprafete de pe aceeasi piesa sau a unor
suprafete similare de pe piese diferite. Miscarile principale de pe o masina unealta sunt de rotatie
si/sau de translatie. Miscarea de avans poate fi continua (strung, masini de frezat, masini de gaurit)
sau intermitenta (raboteze, morteze).

O clasificare generala a transmisiei miscarii de rotatie este reprezentata in fig.1. Astfel, reglarea
discontinua a miscarii de rotatie se poate realiza fie prin intermediul curelelor fie prin intermediul
rotilor dintate. Reglarea continua a miscarii de rotatie se obtine prin intermediul sistemelor speciale
mecanice, hidraulice, electice sau combinatii dintre acestea.

Fig.1

In reprezentarea oricarei structuri cinematice a masinilor unelte exista urmatoarele etape:

- Schema structurala simplificata (rotatie, translatie)

- Schema cinematica;
- Schema fluxului cinematic;
- Diagrama de turatii;
1
 - Gama de turatii.

Schema structural simplificata este reprezentarea grafica a intregii masini unelte, de la actionare
pana la organul de lucru, prin simboluri universal adoptate. Pentru lanturile cinematice de rotatie,
schema caracteristica este prezentata in fig.2a. Schemele caracteristice masinilor unelte cu lantul
cinematic principal de translatie (contunuu si/sau intermitent) sunt prezentate in fig.2b, c.

ME IS MR y e =v as

i1 i2
OP
yi = n 0 iR F

fig.a

ME MR
MT
i1 i2 ye =vas
OP
yi = n0 iR
Fig.2 fig.b

ME MR
i1 i2 MT
y =v
OP C
yi = n0 iR S
IS Ks
m
fig.c

Schema cinematica este o reprezentare grafica in detaliu a lantului cinematic (mecanism de reglare)
obtinuta cu ajutorul simbolurilor adoptate, prin aducerea in acelasi plan a tuturor elementelor
componente (arbori, organe de angrenare, cuplaje, lagare, inversoare de sens, etc.). Aceasta
reprezentare se realizeaza in fazele de proiectare, in care se reda schema cinematica completa a
lantului sau in fazele de exploatare, pentru a cunoaste modul de reglare al lantului. In fig.3 este
prezentat un exemplu de schema cinematica a unei cutii de viteze cu sase trepte de turatie.

Fig.3
2
Schema fluxului cinematic este o reprezentare a modului de transmitere a miscarii de la intrarea in
lantul cinematic de reglare, pana la iesirea din acesta, obtinut prin intermediul rapoartelor de
transformare al angrenajelor formate de rotile dintate. Aceasta modalitate este utila pentru calculul
parametrilor cinematici ai mecanismului de reglare. Schema fluxului cinematic pentru mecanismul
de mai sus este reprezentata in fig.4

Fig.4

ye = yi  iT unde yi = ii  i1  i2  ...  ik

Diagrama de turatii este o reprezentare grafica a fluxului cinematic prin care, in corelatie cu ratia
sirului de turatii al mecanismului, se pot calcula numeric toate turatiile posibile ale mecanismului.

 Multiplicarea treptelor de viteza dupa o Progresie Aritmetica

Fie n1, n2, ..., nk o serie de turatii aranjate dupa o progresie aritmetica. Atunci:

n2-n1 = n3-n2 = constant

Conform acestui tip de progresie, diagrama de turatii va fie cea din fig.5. Pentru o viteza de aschiere
V0 considerata economica, cea mai mica viteza V1 nu este constanta, aceasta descreste odata cu
cresterea diametrului. Astfel, progresia aritmetica nu permite o prelucrare economica in cazul
domeniilor de diametre mari.

Fig.5
3
Principalul dezavantaj in cazul acestei modalitati de multiplicare a turatiei este faptul ca ratia scade
odata cu cresterea turatiei. Astfel, turatiile nu sunt distribuite uniform, sunt mai concentrate si au
trepte mai apropiate in cazul diametrelor mici fata de diametrele mai mari.

Treptele de turatie aranjate dupa o progresie aritmetica sunt utilizate in blocurile Norton sau cutiile
de avansuri cu pana mobila, atunci cand exista doar doi arbori.

 Multiplicarea treptelor de viteza dupa o Progresie Geometrica

In acest caz, ratia corespunzatoare treptelor de turatie este constanta si pierderea de turatie ΔV max/V0
este constanta indiferent de gama de diametre. Deci, progresia geometrica permite realizarea
prelucrarilor la viteze de aschiere cuprinse intre V0 si VP min indiferent de diametrul piesei, unde V0
este viteza de aschiere economica si V p min este viteza de aschiere minima permisa (fig.6).

Fig.6

Fie n1, n2, ..., nk o serie de turatii aranjate dupa o progresie geometrica. Atunci:
𝑛2 𝑛3
= =𝜑
𝑛1 𝑛2

unde φ este ratia progresiei. Viteza de rotatie poate fi exprimata considerand viteza minima n1 si
ratia progresiei φ.

De aici, rezulta ca viteza de rotatie maxima nz este redata de expresia:

unde z este numarul de trepte de viteza, asadar:

4
Din care putem deduce ca numarul de turatii este:

In tab.1 sunt prezentate valorile standardizate pentru φ corespunzatoare ISO/R229, iar in tab.2 sunt
prezentate turatiile standardizate in functie de pierderile procentuale.

Tab.1

Tab.2
Valori nominale in sarcina Valori efective in sarcina cu
toleranta
R20 R20/2 R20/3 R20/4 R20/6
mecanica totala
φ= φ=
φ = 1.4 φ = 1.6 φ=2 -2% +3% -2% +6%
1.12 1.25
100 98 103 98 106
112 112 11.2 112 11.2 110 116 110 119
125 125 123 130 123 134
140 140 1400 140 1400 138 146 138 150
160 16 155 163 155 168
180 180 180 180 180 174 183 174 189
200 2000 196 206 196 212
224 224 22.4 224 22.4 219 231 219 238
250 250 246 259 246 267
280 280 2800 280 2800 276 290 276 300
315 31.5 310 326 310 336
355 355 355 355 355 348 366 348 377
400 4000 390 410 390 423
450 450 45 450 45 438 460 439 475
500 500 491 516 491 533
560 560 5600 560 5600 551 579 551 598
630 63 618 650 618 671
710 710 710 710 710 694 729 694 753
800 8000 778 818 778 844
900 900 90 900 90 873 918 873 947
1000 1000 980 1030 980 1060

5
Considerand schema cinematica din fig.3, posibilitatea de reprezentare a diagramei de turatii, functie
de ecuatia structurala este prezentata in fig.7

z = 6 = 31  23

Fig.7

Gama de turatii se calculeaza in functie de rapoartele de transformare regasite in diagrama de

turatii. Un exemplu de gama de turatii este cel prezentat in fig.8. Pentru acest exemplu s-a considerat
o turatie initiala de 1000 rot/min.

Fig.8

6
APLICATII

7
M.U. suport laborator nr.2 2014/2015 semestrul 1