L1.

ANALIZA CARACTERISTICILOR MICROMOTOARELOR ELECTRICE

1. Introducere
Maşinile electrice speciale (termenul a fost introdus la începutul secolului XX) sunt maşini electrice
capabile de performanţe deosebite; maşinile electrice speciale sunt, de regulă, elemente componente ale
sistemelor automate şi au o serie de performanţe definite pentru ele, ca produse în sine, precum şi o
serie de caracteristici ce nu pot fi apreciate decât prin prisma performanţelor sistemului în ansamblu.
Maşinile electrice clasice funcţionează pe baza conversiei electromecanice a energiei, iar în cazul
maşinilor electrice speciale funcţionarea se bazează şi pe alte fenomene (histerezis magnetic, inducţia
unipolară, anizotropia de formă). Combinarea diverselor principii a facilitat obţinerea unor maşini
speciale care, deşi au o construcţie similară cu maşinile clasice, pot avea caracteristici de funcţionare
adecvate aplicaţiei; este cazul maşinilor cu comutaţie statică, maşinilor amplificatoare, motoarelor
cicloidale (cu rotor rulant), traductoarelor de poziţie. Realizarea acestor maşini speciale nu ar fi fost
posibilă fără apariţia unor noi tehnologii şi a unor noi materiale; perfecţionarea maşinilor electrice
speciale reprezintă rezultatul apariţiei de noi tipuri de magneţi permanenţi cu performanțe superioare
(magneţi permanenţi pe bază de pământuri rare), dar şi al dezvoltării electronicii.
Micromotoarele electrice sunt maşini electrice speciale care au, în majoritatea sistemelor automate,
funcția de elemente de execuţie. Micromotoarele electrice constituie o familie de convertoare
electromecanice de energie şi semnal (informaţie) asociate alimentării şi comenzii electronice.
Utilizarea magneţilor permanenţi pentru excitarea micromotoarelor a determinat dispariţia unor
restricţii de ordin termic şi mecanic. Lipsa înfăşurărilor de excitaţie, a bornelor de acces şi a surselor de
alimentare a acestor înfăşurări a dus la eliminarea pierderilor de excitaţie, rezultând o încălzire redusă;
funcţionarea magneţilor nu este afectată de apariţia unei supraîncărcări provocată de o suprasarcină.
Micromotoarele de c.c. realizează reglajul continuu al vitezei în limite largi, au caracteristici
mecanice şi de reglaj liniare, cupluri specifice şi de pornire mari, capacitate de supraîncărcare mare,
absenţa autopornirii, moment de inerţie redus şi constante de timp electromecanice mici. Aceste
micromotoare funcţionează în medii fără pericol de explozie și sunt utilizate în aplicaţii cu reglaj
continuu de viteză, când sarcina este variabilă, cu şocuri frecvente.
Micromotoarele electrice de c.c. au şi unele dezavantaje, dintre care se detaşează prezenţa
colectorului şi a fenomenului de comutaţie, zgomotul puternic.
Construcţia micromotoarelor de c.c. exitate cu magneţi permanenţi este asemănătoare cu a
micromotoarelor de c.c. clasice, varietatea constructivă rezultând din diversitatea caracteristicilor
materialelor magnetice folosite; dimensiunile şi puterile acestor micromotoare sunt dictate de specificul
aplicaţiilor. Îmbunătăţirea caracteristicilor de construcţie şi de funcţionare ale micromotoarelor de c.c.
excitate cu magneţi permanenţi rezultă din utilizarea de materiale magnetice performante pentru
realizarea inductorului, sau prin adoptarea unor soluţii tehnologice noi pentru realizarea indusului, cum
ar fi rotorul cilindric, rotorul în formă de pahar, rotorul disc, rotorul cu bobinaj fără suport metalic etc.

2. Caracteristici ale unor micromotoare electrice

În această lucrare se vor compara caracteristicile (experimentale) în coordonate relative ale unui
micromotor de c.c. excitat cu magneţi permanenţi cu caracteristicile unui micromotor de c.c. cu
excitaţie electromagnetică. Sunt indicate tabelele cu valorile parametrilor şi polinoamele de aproximare
(funcţii analitice care facilitează determinarea caracteristicilor) utilizate la trasarea caracteristicilor
fiecărui micromotor analizat.
Micromotorul MCCF-45/8000 este realizat cu rotor cilindric, este excitat cu magneţi tip Alnico şi
are puterea nominală Pn = 45 W şi turaţia nominală nn = 8000 rpm.

1
 Tabel 1
I/In 0,18 0,33 0,66 1 1,33
P/Pn 0 0,22 0,74 1,16 1,18
M/Mn 0 0,18 0,59 1 1,32
n/nn 1,33 1,27 1,12 0,97 0,85
1.4
1.2
1
0.8

P/Pn
0.6
0.4
0.2
0
0.18 0.33 0.66 1 1.33
I/In

Fig. 1a. Caracteristica P/Pn = f(I/In).

2 4 3
P  I   I    I   I  
= 0,6732  + 1,3137  + 0,2871  − 1,0515  − 0,2524 . (1)
Pn  In   I n    In   In  

1.4
1.2
1
0.8
M/M n

0.6
0.4
0.2
0
0.18 0.33 0.66 1 1.33
I/In
Fig. 1b. Caracteristica M/Mn = f(I/In).
4 3 2
M  I    I   I   I  
= 1,1327  − 0,1075  − 0,0591  − 0,1239  + 0,2081 . (2)
Mn  I n    In   In   In  

1.4
1.3
1.2
1.1
n/nn

1
0.9
0.8
0.18 0.33 0.66 1 1.33
I/In
Fig. 1c. Caracteristica n/nn = f(I/In).

 2
n  I   I 
= 1,4207 − 0,0422  + 0,4871  .
   (3)
nn   In   I n 

2
 Micromotorul MA-6/9500 este realizat cu excitaţie serie (Fig. 2) şi are parametrii nominali de
valori: Pn = 6 W şi nn = 9500 rpm.

Fig. 2. Schema electrică a micromotorului MA-6/9500.

Tabel 2

I/In 0,55 0,6 0,7 0,8 0,9 1 1,1 1,2 1,3 1,4
P/Pn 0,53 0,66 0,88 1,03 1,11 1,14 1,11 1,05 0,9 0,6
M/Mn 0,2 0,33 0,63 0,91 1,21 1,5 1,83 - - -
n/nn 1,49 1,3 1,11 0,94 0,8 0,67 0,56 0,5 - -

1.2
1.1
1
0.9
0.8
P/Pn

0.7
0.6
0.5
0.4
0.55 0.6 0.7 0.8 0.9 1 1.1 1.2 1.3 1.4
I/In

Fig. 3a. Caracteristica P/Pn = f(I/In).

2 4 3
P  I   I    I   I  
= 18,5371  + 14,9723  +  − 3,2150  + 11,6911  − 3,7529 . (4)
Pn  In   I n    In   In  

2
1.8
1.6
1.4
1.2
1
M/M n

0.8
0.6
0.4
0.2
0
0.55 0.6 0.7 0.8 0.9 1 1.1
I/In

Fig. 3b. Caracteristica M/Mn = f(I/In).

2 4 3
M  I    I   I   I  
= 27,1423  + 7,2508  − 23,0194  − 11,17  + 1,2976 . (5)
Mn  I n    In   In   In  


3
 1.6
1.4
1.2
1

n/nn
0.8
0.6
0.4
0.55 0.6 0.7 0.8 0.9 1 1.1 1.2
I/In

Fig. 3c. Caracteristica n/nn = f(I/In).

 4 3 2
n  I   I   I   I 
= 10,883 −  − 13,302  + 48,116  − 65,234  + 40,632  . (6)
nn   In   In   In   I n 


3. Concluzii
Puterea utilă a micromotorului cu excitaţie electromagnetică creşte până la o valoare maximă
corespunzătoare curentului nominal după care, odată cu creşterea curentului, aceasta scade accentuat.
Caracteristicile M = f(I) şi n = f(I) ale micromotorului cu excitaţie electromagnetică nu sunt liniare;
caracteristicile au fost ridicate atât pentru ramura ascendentă, cât şi pentru ramura descendentă a curbei
de variaţie a puterii (funcţionarea pe ramura descendentă a caracteristicii nu este recomandată deoarece
pierderile au valori mari, deci randamentul este scăzut).
Caracteristicile M = f(I) şi n = f(I) ale micromotoarelor excitate cu magneţi permanenţi sunt liniare,
ceea ce constituie un mare avantaj deoarece, ridicarea acestor caracteristici, implică determinarea doar
a câte două puncte; pentru micromotorul excitat cu magneţi permanenţi s-au determinat caracteristicile
doar pentru partea ascendentă a curbei de variaţie a puterii.
Caracteristicile (trasate în coordonate relative) micromotoarelor analizate evidenţiază următoarele
aspecte:
a) Din variaţiile caracteristicilor P/Pn = f(I/In) se pot trage următoarele concluzii:
-pentru curenţi relativi subunitari puterea relativă a micromotorului excitat cu magneţi permanenţi
este crescătoare pe un palier mai extins decât pentru micromotorul excitat electromagnetic;
-pentru curentul relativ I/In = 1, puterea relativă a micromotorului cu magneţi are valoare mai mare
decât pentru micromotorul cu excitaţie electromagnetică; acest rezultat se datorează faptului că, în
funcţionarea micromotorului cu magneţi permanenți, nu apar pierderi de excitaţie;
-pentru curenţi relativi supraunitari puterea relativă a micromotorului cu magneţi permanenţi mai
înregistrează o creştere (redusă), iar pentru micromotorul cu excitaţie electromagnetică se manifestă o
scădere a puterii.
b) În cazul caracteristicilor M/Mn = f(I/In) se fac următoarele remarci:
-cuplul relativ creşte mai rapid în cazul micromotorului cu excitaţie electromagnetică pentru aceeaşi
creştere a curentului relativ;
-pentru curentul relativ I/In = 1, valoarea cuplului relativ rezultă mai mare în cazul micromotorului
cu excitaţie electromagnetică.
4
 c) Alura caracteristicilor n/nn = f(I/In) pun în evidenţă următoarele aspecte:
-liniaritatea acestor caracteristici în cazul micromotoarelor cu magneţi permanenţi pentru o plajă
mai largă de valori;
-pentru curentul I/In = 1, viteza relativă a micromotorului excitat cu magneţi permanenţi este
superioară vitezei relative a micromotorului cu excitaţie electromagnetică;
-în cazul micromotorului cu excitaţie electromagnetică caracteristica vitezei relative are abateri
pronunţate de la liniaritate.
Performanţele de funcționare ale micromotoarelor de c.c. excitate cu magneţi permanenţi de mică
putere devin comparabile cu performanțele micromotoarelor cu excitaţie electromagnetică de putere
relativ mai mare.