Lucrare de laborator

Tema: Studiul mişcării oscilatorii a pendulului

de torsiune
Scopul lucrării: Studiul oscilatiilor propriu ale pendulului de torsiune.

Aparate şi accesorii: Ramă, electromagnet, traductor fotoelectric, scară

pentru masurarea unghiurilor, cronometru digital universal.

Schema instalaţiei:
1 – rama fixata
3
2 2 – sirma elastica de otel
1 3 – electromagnetul
4
4 – contorul fotoelectric
5 5 – scara goniometrica
2 6 – cronometru digital universal
6 7 – suportul.
7

Formule de lucru:
T – perioada oscilatiei.
t
T0 – perioada de oscolatie a ramei proprii.
T0  T1 – perioada de oscilatie a ramei cu
n
T02 momentul de inerţie mărit.
I0  I I – momentul de inerţie a corpului instalat
T12  T02
pe ramă.
4 2 I
k I0 – momentul de inerţie a ramei cu corpul
T12  T02
instalat.
1
I mR 2 m – masa corpului.
2
1 A(t )
R – raza cilindrului.
  ln k – constanta elastică torsională a sîrmei de
n A(t  T )
 n
oţel.
Q ;  β – decrementul logaritmic al amortizării.
 T
n – numărul de oscilaţii.
t – timpul în care s-au efectuat oscilaţiile.
Q – factorul de calitate a sistemului.
Tabela măsurărilor şi determinărilor:
λ – frecvenţa oscilaţiilor.
A(t)-amplitudinea la un moment t
A(t+T)-amplitudinea peste o perioadă T
№ T0m T1m φ0 Φ1 I0 ε%I0 ΔI0 Q Β0 ε%β0 β1 ε%β1 k ε%k
1
2 2.4 2.6 44 46 41.6 0.55 30.14 0,76 0.023 0.002 0.03 0.002 24.11 0.553
3

t01 = 24,375s ; t11 = 25,149s ; π = 3.14

R = 0.02m ; ΔR = 0.05m;
φi = 70 o ; Δφ=0.5o ;
m = 1.07 kg ; Δ π = 0.005

t02 = 23,125s ; t12 = 26,0s ;

t03 = 23,759s ; t13 = 26,753s ;
n0 = 10 osc. ; n1 = 10 osc.;

Exemplu de calcul:
t01 24,375 t 25.149
T01    2.44(osc.); T11  11   2.51(osc.)
n0 10 n1 10
T02m 1 T02m 1 5, 67
I0m I 2  mR 2
2
 1, 070  4 104  1,11 103 N  m / rad
T1m  T0 m 2
2
T1m  T0 m 2
2
1, 09

4 2 I 4  9.86  1 1, 070  4 10 4

k 2  2  24.11N / m
T1  T0 2
0.35
1  1 60
1  ln 1  ln  0.03;
n 1 21 30
n 10  3.14
01    4.1; Q  
T01 2.44  4.1

Calculul erorilor  :
1
ln I  ln  ln m  ln R 2 dI dm 2dR
2 I 0   
I m R
dI dm 2dR
o  0.05 2  0.05
I m R I 0    0.55
1.07 0.2
ln I 0  ln I  ln T02  ln T12  ln T02
ln k  ln 4  ln  2  ln I  ln T02  ln T12
ln I 0  ln I  0  0  0
dk 2d dI
dI 0 dI  k  0   00
 k  I
I0 I 0.01 0.05 2  0.05
k     0.553
3.14 1.07 0.2
 1   
ln   ln  ln  ln i   0  ln  ln i   ln  ln 1 
n  1 
d i d
d i  d i d
     
 ln i ln  i ln i  ln 
0.5 0.5
1    0.002  0.004  0.006
60 ln 60 30 n 30

Rezultat final:
I 0  I 0   I 0  (41.6  0.55) N  m / rad
k  k   k  (30.14  0.553) N / m
      (0.03  0.006)

Concluzie:
Efectuând această lucrare de laborator am aflat că momentul de inerţie a unui corp
depinde de masa sa şi de raza acestuia (în cazul nostru a cilindrului). Momentul de
ineţtie se măreşte adată cu creşterea acestor dimensiuni. Cu cât corpul este mai greu şi
are o rază mai mare, cu atât mai mare este momentul de inerţie a acestuia şi variaţia
unghiului său la un moment dat faţă de unghiul iniţial când încep aceste oscilaţii este
din ce în ce mai mică.
Am mai aflat că momentul de inerţie mai depinde şi de constanta de torsiune a
obiectului pe care se efectuează această experienţă (în cazul nostru sârma de oţel).
Din cauza constantelor elastice, oscilaţiile sunt amortizate şi ele se păstrează mai
mult timp (oscilaeză mai mult) datorită lor.