Pierderile prin frecare în lagărele cu

rulmenți
Scopul lucrării
În această lucrare se urmăresc:
a) determinarea experimentală a pierderilor prin frecare în lagărele cu rulmenți
radiali cu bile seria 6210;
b) calculul coeficientului „global” (echivalent) de frecare.

Considerații teoretice

Frecarea dintre elementele rulmenților reprezintă principala cauză a pierderilor

energetice. Forțele de frecare iau naștere:
 pe suprafețele de contact dintre corpurile de rulare și căile de rulare;
 pe suprafețele de contact dintre corpurile de rulare și colivie;
 datorită rezistenței opuse de lubrifiant la deplasarea relativă a corpurilor de
rulare și coliviei față de acesta.
Coeficienții de frecare pentru diferitele tipuri constructive de rulmenți, precum și legile
lor de variație în funcție de sarcină și de turație, se stabilesc pe cale experimentală.
Cercetările experimentale au condus la formularea unor concluzii privind frecările din
lagărele cu rulmenți:
 frecarea dintre corpurile de rulare și căile de rulare crește cu creșterea sarcinii;
 frecarea dintre corpurile de rulare și colivie este (aproape) independentă de
sarcină și de turație, dar depinde de precizia formei geometrice a elementelor
rulmentului.
Pierderile de energie cauzate de de frecarea între corpurile de rulare, colivie şi
lubrifiant depind de vâscozitatea (sau consistenţa) lubrifiantului, precum şi de
Bibliografie
Wittel, Herbert, et al. "Roloff/Matek Maschinenelemente", Springer Vieweg, 2013
Bhandari, V. B. "Design of machine elements", Tata McGraw-Hill Education, 2010.
Sucală, Felicia, ș.a. "Organe de maşini, mecanisme şi tribologie. Studii de caz", Ed. Todesco, 2008
cantitatea de lubrifiant introdus în lagăr. Pe măsura creşterii sarcinii şi a creşterii
temperaturii de funcţionare, aceste pierderi se micşorează datorită micşorării
vâscozităţii lubrifiantului. Creșterea turației conduce la o creștere a turbioanelor din
lubrifiant și astfel la creșterea pierderilor energetice.
Pentru turații mici și mijlocii se admite utilizarea unui coeficient de frecare „global”
(echivalent) μ0, dependent de tipul rulmentului, ceea ce permite exprimarea
momentului de frecare cu următoarea relație:

F∙d
[Nmm]
Mf = μ0 (1)
2
unde F este sarcina radială din rulmenții radiali cu bile seria 6210 [N]; d – diametrul
fusului [mm].
Observație: În cazul în care etanșarea rulmenților este cu contact, pentru a stabili
corect valoarea pierderilor prin frecare din rulmenți se parcurg următorii pași:
1. Se determină momentul de frecare în gol Mf0 ;
2. Se determină momentul de frecare în sarcină Mf ;
3. Se calculează momentul net de frecare cu relația:

Mfnet = Mf − Mf0 (2)

Turația, n1 = 800 [rot/min]

Forța din arc, Farc [N] 2000 4000 6000 8000
Forța radială pe rulment, F [N]

Săgeata arcului, farc [10-2 mm]

Momentul de frecare în gol, Mf0 [Nmm]
Momentul de frecare în sarcină, Mf [Nmm]
Momentul de frecare net, Mfnet [Nmm]
Coeficientul de frecare global, μ0 [-]

Turația, n2 = 1500 [rot/min]

Forța din arc, Farc [N] 2000 4000 7000
Forța radială pe rulment, F [N]

Săgeata arcului, farc [10-2 mm]

Momentul de frecare în gol, Mf0 [Nmm]
Momentul de frecare în sarcină, Mf [Nmm]
Momentul de frecare net, Mfnet [Nmm]
Coeficientul de frecare global, μ0 [-]

Bibliografie
Wittel, Herbert, et al. "Roloff/Matek Maschinenelemente", Springer Vieweg, 2013
Bhandari, V. B. "Design of machine elements", Tata McGraw-Hill Education, 2010.
Sucală, Felicia, ș.a. "Organe de maşini, mecanisme şi tribologie. Studii de caz", Ed. Todesco, 2008
Grafice
Se vor trasa graficele Mf = f(F) și μ0 = f(F).

Bibliografie
Wittel, Herbert, et al. "Roloff/Matek Maschinenelemente", Springer Vieweg, 2013
Bhandari, V. B. "Design of machine elements", Tata McGraw-Hill Education, 2010.
Sucală, Felicia, ș.a. "Organe de maşini, mecanisme şi tribologie. Studii de caz", Ed. Todesco, 2008