P. 1
Instrumente si Metode de Masurare

Instrumente si Metode de Masurare

|Views: 6,905|Likes:
Published by gastedu
Instrumente Si Metode de Masurare
Instrumente Si Metode de Masurare

More info:

Published by: gastedu on Oct 22, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/04/2014

pdf

text

original

UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI FACULTATEA DE GEODEZIE

INSTRUMENTE SI METODE DE MASURARE

Note de curs

Johann Neuner Gheorghe Badea

CURS POSTUNIVERSITAR DE PERFECTIONARE IN CADASTRU, GEODEZIE SI CARTOGRAFIE, PRIN INVATAMANT LADISTANTA

Bucuresti 2000

I

~~~--------------------- ---------------~----~-

.....

Instrumente si metode de masurare

CUPRINS

1. Masurarea directa a distantelor 1

1.1 Panglici si rulete 1

1.2 Etalonarea si compararea benzilor de otel . 2

1.3 Operatiunea de masurare 3

1.4 Corectii ce se aplica lungimilor masurate direct................... 3

1.4.1 Corectia de etalonare 3

1.4.2 Corectia de tensiune sau de intindere · 4

1.4.3 Corectia de temperatura.............................................. 5

1.4.4 Reducerea la orizont a distantelor 5

1.5 Masurarea distantelor cu fire 6

1.6 Precizia de masurare a distantelor cu panglici si rulete 7

2. Instrumente si metode pentru masurarea unghiurilor 10

2.1 Studiul teodolitului :...... 10

2.1.1 Principiul constructiv al unui teodolit 11

2.1.2 Axele constructive si planurile de vizare ale unui teodolit 12

2.1.3 Clasificarea teodolitelor 13

2.2 Partile componente ale teodolitului 14

2.2.1 LWleta........................................................................... 14

2.3 Cercurile teodolitului 27

2.3.1 Cercurile si dispozitivele de citire la

teodolitele optico-mecanic 27

2.3.2 Dispozitive de citire 31

2.3.3 Cercurile electronice ale teodolitelor 38

2.4 Nivelele teodolitului 49

2.4.1 Nivela torica 49

2.4.2 Nivela sferica 53

2.5 Anexele teodolitului 54

2.6 Verificarea si rectificarea teodolitului 56

2.6.1 Verificarea generala 56

2.6.2 Verificarea indeplinirii conditiilor constructive 56

2.6.3 Verificarea indeplinirii conditiilor geometrice 56

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru, Geodezie si Cartogarfie prin invatamant la distanta

.....

Instrumente si metode de masurare

2.7 Metode de masurare a unghiurilor topografice 64

2.7.1 Generalitati, definitii 64

2.7.2 Metode de masurare a unghiurilor orizontale 65 v

2.7.3 Masurarea unghiurilor orizontale din statii excentrice

si pe semnal excentric 69

2.7.4 Masurarea unghiurilor verticale .. 71

2.7.5 Precizia de masurare a unghiurilor cu teodolitul 73

3. Tahimetre 74

3.1 Masurarea paralactica a distantelor 74

3.2 TahiInetre electronice 80

3.2.1 Radiatii electromagnetice 80

3.2.2 Principii utilizate la masurarea electro-optic a a distantelor 83

3.2.3 Procedeul cu impulsuri 84

3.2.4 Procedeul cu interferenta ;... 87

4. Instrumente si metode de masurare a diferentelor de nivel 96

4.1 Instrumente de nivelment geometric 96

4.1.1 Instrumente de nivelment simple 96

4.1.2 Instrumente de nivelment geometric cu luneta 97

4.1.3 Instrumente de nivelment geometric automate 98

4.1.4 Instrumente de nivelment geometric automate digitale 103

4.2 Mire de nivelment 104

4.3 Verificarea si rectificarea instrumentelor de

ivelment tri

mve en geome c .

4.3.1 Verificarea conditiei ca axa principala de

rotatie a nivelului sa fie vertical a .

4.3.2 Verificarea si rectificarea conditiei de

orizontalitate a axei de vizare 1 07

4.3.3 Verificarea si rectificarea erorii de incrucisare 110

4.3.4 Verificarea pozitieijuste a firelor reticulare 110

4.3.5 Verificarea functionarii corecte a sistemului de focusare 110

4.3.6 Verificarea mirelor de nivelment 110

4.4 Metode de executie a nivelmentului geometric III

4.4.1 Nivelmentul geometric simplu III

4.4.2 Nivelmentul geometric compus 112

4.5 Nivelmentul trigonometric 114

107

107

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru, Geodezie si Cartogarfie prin invatarnant la distanta

Instrumentesi metode de masurare

1. MAsURAREA DIRECT A A DISTANTELOR

In terenuri cu accidentatie redusa (unghi de panta a; < 5 g) masurarea directa a distntelor cu rulete, panglici, fire si bare metal ice of era de multe ori precizii de masurare ridicate, in special in spatii inguste si cu vizibilate redusa. Ele si-au pierdut importanta lor in masuratorile pe intinderi mari, insa si-au pastrat un loc bine meritat in multe aplicatii ingineresti. Masurarea distantelor pe verticala, in lungul unui perete artificial sau natural, le fac si in prezent aproape indispensabile.

1.1 Panglici ~i rulete Panglica este 0 banda de otel de lungime 20, 25, 30 sau 50 m cu 0 sectiune de cca. 13 x 0,2 mm. Pentru protejarea panglicii impotriv ruginii de multe ori banda de otel este acoperita cu un start subtire de polyamid (nylon), sau este confectionata din invar (invar = aliaj de otel cu 36, I % Ni care are coeficientul de diltare forte scazut de a; = 0,9 • 10 -6 m / 1 0 C / 1m liniar). Uzual panglicile sunt divizate in metri, decimetri si centimetri, primul metru avand ~i diviziuni milimetrice. In prezent decimetrii de pe panglica sunt inscriptionati, astfel incat erorile de citire sunt in mare masura eliminate. Pentru protejarea diviziunilor, aceste sunt fie scoase in relief, fie gravate in banda de metal, sau sunt acoperite de startul de polyamid transparent. Masa pe unitatea de lungime este la benzile acoperite cu polyamid de 18,8 g pe metru liniar. Pentru panglici din otel coeficientul de dilatare liniara este de a; = 11,5 .10 -6 m / 1 0 C / 1m liniar.

La un capat panglicile au un inel de prindere, iar celalat capat este fixat intr-o furca metalica sau carcasa, prevazuta cu un brat cu maner pentru rularea panglicii pe cadru sau in carcasa. Originea panglicii este de regula la capatul benzii, la punctul de fixare intre inel ~i banda. Mai viabile s-au

aratat panglicile care au origine deplasta la 1 sau 2 dm fata de locul de prindere a benzii in

inelul de intindere

a

b

Figura 1.1

a - Panglica pe inel metalic; b - Panglica pe cadru

Curs postuniversitar de reconversie in Cadastru,Geodezie,Cartografie, prin ivatamant la distantii

-

2

Instrumente §i met ode de masurare

Ruletele au dimensiuni de 2, 3, 5,10 sau 20 m ~l sunt divizate pe intreaga lor lungime In m, elm, em ~i mm.

o

c

Fi.!:)ula. 1.2 Tipuri de rulete

a - in carcasa; b,c - pe furca metalica

Figura 1.3 Gradarea benzilor

a - in relief; b,c - in adancime

Sectiunea lor este de regula mai mica decat cea a panglicilor. in rest preiau toate carateristiciIe de confectionare de la panglici.

1.2 Etalonarea §i comprare benzilor de otel

In general orice instrument de masurare trebuie verificat ~l etalonat inainte de utilizare.

Ca verifiare generla la panglici ~i rulete se recomanda:

- verificarea aspectului exterior al benzii si starea diviziunilor;

- verificarea prinderii inelului de intindere in capatul panglicii;

- verificarea integritatii benzii ca aceasta sa nu fie fisurata sau rupta;

Ruletele si panglicile au 0 lungime nominala (valoarea lnscrisa pe banda) numai la 0 anumita temperatura ~i forta de intindere. Pentru pnglicile si ruletele de otel temperatura de etalonare este de + 20 0 C, iar forta de intindere de 5 Kf respectiv 50 N / 1 mnr' de sectiune de banda.

-,

Figura 1.4

Baza de verificare a pnglicilor

l-panglica; 2-placi port reper;3 - pilastrii de beton; 4 - scripete; 5 - greutate; 6 - cablu; 7 - bolt de prindere; 8 - inel pnglica.

Curs postuniversitar de reconversie In Cadastru,Geodezie,Cartografie, prin Ivatamant la distanta

Instrumente ~i metode de masurare

3

Etalonarea este operatiunea de verificare riguroasa a diviziunilor benzii cu un etalon oficial, stabilindu-se abaterile fata de valorile nominale inscrise pe banda. Etalonarea se face in ateliere secializate autorizate de Institutulde Metrologie, pe baze specile de etalonare, stabilindu-se in raport cu originea (zero) 0 a benzii, lungimea reala L, in dreptul diviziunilor marcate pe banda. In urma acestei operatiuni se intocmeste n buletin de etalonare a benzii.

Compararea benzilor de otel consta in verificarea lungimii intregii benzi fie pe 0 baza de comparare marcata pe teren orizontal, fie comparand banda cu o alta care a fost etalonata,

1.3 Operatiunea de masurare

Utilizarea benzilor de otel in lucrarile topografice nu necesita prea multe expliatii, mai ales prin considerentul, ca se admite folosirea lor doar 'in terenuri cu accidentatie mica si de intindere redusa. Daca lungimile care trebuiesc masurate depasesc 0 lungime de banda, se recomanda ca aliniamentul sa fie marcat pe teren, in vederea evitarii fenomenului de serpuire a benzii, iar fiecare aplicare a benzii sa se faca cu foarte mare atentie fata de cea precedenta. Daca terenul prezinta variatii de panta in lungul aliniamentului de masurat, se va descompune alinaimnetul pe segmente de panta uniforma, fiecare segment de panta fiind masurat independent.

Cand masurarea are loc 'in lungul unui perete vertical cu banda suspendata, intinderea benzii trebuie asigurata cu un lest de greutatea celui folosit la etalonare, care la randul lui trebuie cufundat intr-o baie de ulei pentru amortizarea oscilatiilor benzii.

1.4 Corectii ce se aplica lungimilor masurte direct

1.4.1 Corectia de etalonare

In timpul opeartiunii de masurare cu benzi de otel se fac determinari folosind inscriptiile nominale indicate pe aceste benzi. Daca la compararea si etalonarea benzii au aparut abateri fata de valorile nominale ale panglicii aestea trebnuie luate 'in considerare. Corectia de etalonare pentru 0 lungime de banda se defineste prin relatia:

(l.1 )

l, - lungimea reala rezultata dupa etalonaiea benzii;

Curs postuniversitar de reconversie 'in Cadastru.Geodezie.Cartografie, prin ivatamant 1a distanta

...

4

Instrumente ~i metode de masurare

In - lungimea norninala inscriptionata pe banda de otel.

Pentru lungime intregului aliniament masurat rezulta corectia total a de etalonare data de relatia:

Lungimea totala corectata se va obtine eu realtia:

Lcorectat = Ltotal + c,

(1.3)

Coreetarea lungimii masurate poate fi relizata ~l pnn apliearea unui eoefieient de etalonare, eare se calculeaza eu realtia:

(1.4 )

lungimea corectata fiind data de relatia:

Lcorectat = Ltotal • k

( 1.5)

1.4.2 Corectia de tensiune sau de intindere

Benzile de otel fiind elastiee, lungimea lor variaza in functie de forta de intindere in timpul masurarii. Corectia pentru 0 lungime de panglica datorata variatiei fortei de intindere fata de eea la etaIonare se alculeaza eu realtia:

(1.6)

unde: I n - lungimea nominala a panglicii;

IF - lungimea pangIieii in timpul masurarii;

E - modulul de elastieitate a otelului 2,1 • 104 kg/min"; S - suprafata sectiunii transversale a panglicii;

Corectia totala pentru 0 lungime masurata va fi:

(1.7)

iar lungimea totala corectata se va obtine eu realtia:

(1.8)

Curs postunivcrsitar de reconversie In Cadastru.Geodezie.Cartograflc, prin Ivatamant la distanta

Instrumente ';Ii metode de masurare

5

1.4.3 Corectia de temperatura

In timpul procesului de masurare temperatura este diferita de cea de la etalonare (+20· C), lungimea benzii de otel variind odata cu temperatura din timpul marii. Functie de temperatura In timpul procesului de masurare lungimea benzii va fi:

It = l, [ 1 + ex (t - te)] (1 .9)

unde:

It - lungime benzii in timpul masurarii; I, - lungimea benzii la etalonare;

ex - coeficientul de dilatare a otelului ex = 0,0115 mm / 10 C / 1 m liniar; t - temperatura in timpul masurarii;

t, - temperatura in timpul etalonarii;

Rezulta coretia de temperatura pentru 0 lungime de panglica:

c = ~ I = 1 - 1 = 1 [1 + ex (t - t )] - 1 = 1 ex (t - to)

t t tee e e e

(1.10)

Pentru 0 panglica de otel de 50 metri rzulta:

Pentru 0 Iungime oarecare Ltota' masurata cu 0 pnaglica de 50 m la temperatura "t" corectia de temperatura va fi:

C, = 0,6 mm (t - te) (L total/Ie)

(1.11)

Semnul corectiei este dat de diferenta (t - t.). Pentru reducerea efectului variatiei temperaturii asupra lungimii masurate, se recomanda ca masuratorile sa se execute pe timp de stabilitate termica ~i folosirea de tennometre de contact pentru detenninarea temperaturii panglicii.

1.4.4 Reducerea la orizont a distantelor

Detenninare distantei orizontale se poate face prin doua procedee: a) Calcularea directa a distantei orizontale

Acest calcul se poate realiza in functie de unghiul de panta sau in functie de diferenta de nivel "h" dintre capetele distantei masurate:

D = L • cos ex sau, -

" II ex ,

( 1.12)

Curs postuniversitar de rcconversic In Cadastru.Gcodezic.Cartografie. prin Ivatamant In distanlii

6

Instrumente :;;i metode de rnasurare

(1.13 )

b) Calcularea corectiei de reducere la orizont

Functie de unghiul de panta aceasta corectie va fi:

C, = Il L h = D - L = L • cos ex - L = - L (1 - cos ex) = - 2 L sin 2 (ex/2) (1.14 )

Functie de diferenta de nivel:

C, = Il L h = D - L = - [L - (L 2 - h2) 1/2 ]

Dezvoltand in serie vloarea (L2 - lr') 1/2 rezulta:

Rezulta reltia [mala pentru corectia de reducere la orizont,

( 1.15)

Corectia se aplica cun un singur tennen sau cu doi tenneni astfel:

- daca raportul (L / h) > 20, corectia se ia C, = - ( h2 / 2L ) ;

- daca raportul (L / h) < 20, corectia se ia C, = - ( h2 / 2L ) - ( h" / 8L.1 )

Distanta redusa la orizont va fi:

D = L + C,

(1.16)

Cand pe un aliniament pe care se executa masuratori cu benzi de otel exista variatii ale pantei terenului, aliniamentul trebuie descompus in panouri de panta uniforma, fiecare panou tratandu-se independent.

1.5 Masurarea distantelor eu fire

De regula se folosesc fire din invar (un aliaj Otcl-Nichel Cll coeficientul de dilatatie foarte scazut). Firele sunt folosite astazi mai ales pentru detenninarea variatiilor de lungime In sfera constructiilor. In aceasra situatie firul are doar rolul de a uni eapetele distantei. In cele mai multe situatii firele sunt folosite In cornbinatie ell diferite sisteme de masurare. Un astfel de sistem

Curs postunivcrsitar de reconvcrsic "in Cadastru.Gcodezie.Cartografic, prin "ivatamiinl la distanlji

lnstrumente 'iii metode de masurare

7

este ISETH al finnei Kern. Sistemul este format din bolturi, fire de invar ~i un distometru ea dispozitiv de masurare. Aeest distometru poate fi euplat eu fire de diferite lungimi, de la 1 m pana la 50 m . Unitatea pentru masurare are doua eeasuri de masurare, eu una se mascara lungimile iar eu cealalta tensiunea din fir. Variatii ale lungimilor pot fi detenninte eu 0 preeizie de 0,02 mm/Zum.

6

3

4

Figura 1.5

DistometrulISETH l-bolt sudat; 2-bolt betonat; 3-dispozitiv cardanic de prindere; 4- fir invar; 5-distometrul ISETH; 6-dispozitiv de cuplare a firului; 7-dispozitiv de prindere la distometru; 8- dispozitiv cardanic de montare a distometrului

= (

Figura 6

Ceasurile distometrului ISETH

1- ces pentru masurarea lungimilor; 2-ceas pentru masurarea tensiunii In fir.

1.6 Precizia de masurare a distantelor cu pnglici ~i rulete

1. 6.1 Erorile La mssurarea directs a distantelor

Erori sistematice - sunt aeele erori care sunt dependente ea semn si valoare de un anumit parametru. Ele actioneaza dupa legi eunoseute si pot fi eliminate prin modul de ordonare a masuratorilor, sau se determina si se elimina in mare masura prin ealcule. Erorile sistematiee la masurarea directa a distantelor sunt:

- eroarea de etalonare;

- eroarea de temepertura;

- eroarea de aliniere;

Curs postuniversitar de reconvcrsic In Cadastru.Geodczic.Cartografie, prin 1\"~I\am5nl la distan\a

---------------------------------------------------------------.---

-

8

Instrumente 'ii metode de rnasurare

- erorea de intindere;

~a cum s-a aratat, aceste erori se determina ~i se aplica corectiile corespunzatoare. Raman insa ~i in acest caz erori sistematice reziduale care i~i pastreaza caracterul lor ~i deci sunt proportionale cu lungimea masurata L, ele reproducandu-se de k ori (k - numarul de aplicare a instrumentului pe lungimea L). Rezulta deci:

intrucat k = L / I rezulta:

b - fiind 0 constanta

Erori inuimplinoare (accidentale) - sunt erorile ale carer semne ~i valoare variaza la repetarea masuratorilor in mod cu totul neregulat. Fiecare eroare ~i deci ~i masuratoare poate fi considerat un eveniment intamplator. Erorile intamplatore pot fi diminuate prin efectuarea mai multori matori. Erorile intamplatore se micsoreaza pe masura ce instrumentele si metodele de masurare se perfectioneaza.

De obicei nu executam un nurnar de masuratori strict necesare pentru rezolvarea unei anumite probleme, ci se executar mai multe masuratori, avand astfel un numar excedentar de masuratori. Pentru a oferi 0 solutie unica trebuie aplicate anumite principii. Unul dintre aceste principii este metoda celor mai mici patrate. Conform acesteia, pentru masuratori de aceeasi precizie, valorile cele mai probabile se obtin atunci, cand suma patratelor corectiilor este minima. Daca s-au efectuat n masuratori:

M, , M2 , M3 , M,

valoarea cea mai probabila 0 vom detennina aplicand principiul metodei celor mai mici patrate:

[ v v] = minim (suma patratelor corectiilor v este egal minim), unde: v = M - M, (valoarea medie - valoarea masurata).

Corectiile v fiind calculate fata de 0 medie, se remarca foarte usor proprietatea [v] = O.

Se defineste ca eroare medie patranca:

mo = ~

~~

(1.17)

care reprezinta un estimator global al preciziei masuratorilor efectuate.

Eroarea unei masuratori individuae de distanta se va calcula conform:

=. = morL

(1.18)

Curs postuniversitar de reconversie 'in Cadastru.Geodezie.Cartografie, prin 'ivatamant la distantii

lnstrumente ~i metode de masurare

9

Valoarea medie provine insa ~i ea din masuratori si poseda deci ~i ea 0 anumita eroare. Erorea medie a mediei aritmetice se caculeaza conform realtiei:

(1.19)

Ca eron intamplaoare la masurarea directa a distantelor se pot

enumera:

- eroarea de fixare a originii pangicii;

- eroarea de citire pe banda; s.a.

Daca s-au masurat mai multe tronsoane si s-au obtinut ca erori medii patratice valorile m., m, m., ..... ~1' atunci pentru intreaga lugime masurata L tot vom calcula eroarea medie de detrenninare a intregii lungimi conform:

+ m 2 n

(1.20)

1.6.2 Compunerea erorilor sistematice reziduale $i a erorilor lntlimplatoaare se face conform legii de propagare a erorilor cu realtia:

sau: m = ± {m 2 L + b 2 L 2 } 1/2

Tennenul al doilea avand 0 influenta foarte redusa in raport cu primul de regula se neglijeaza.

1. 6.3 Eroarea relative, utilizata frecvent in masurarea directa a distantelor se alculeaza Cll realtia:

E r = m tot / L tot

sau:

E r = 1 / {L tot / m tot }

(1.21 )

Numitorul {L tot / m tot} se rotunjestc intotdeauna la 0 valoare rotunda. o eroare reativa exprimata sub forma E r = 1 / 20 000, indica ca la 20 m s-a comis 0 eroare de un milimetru.

Masuratori de lungimi la care eroarea realtiva este mai mare de 1 / 5 000 sunt considerate de precizie redusa, intre 1 / 5 000 si I / 10 000 de precizie medie ~i mai mici de 1 I 10 000 de precizie ridicata.

Curs postunivcrsitar de reconversie III Cadastru.Gcodezie.Cartografie, prin I\'atamant la distanta

-

10

Instumente ~i metode de masurare

2. INSTRUMENTE SI METODE PENTRU MASURAREA UNGHIURILOR

Instrumentele pentru masurarea unghiurilor In teren se pot clasifica In:

- instrumente de unghi fix - echere topografice - (nu se mai folosesc In practica curenta);

- instrumente de unghi variabil (teodolite, giroteodolite, busole, s.a.).

2.1 Studiul teodolitului

Unghiurile care se mascara In teren sunt proiectii ale unghiurilor din spatiu, fie intr-un plan orizontal (unghiuri orizontale), fie intr-un plan vertical (unghiuri verticale ).

Teodolitul este uri instrument care sreveste la masurarea directiilor orizontale spre doua sau mai multe puncte din teren, dit si inclinarea acestor directii.

Teodolitul poate fi considerat 0 combinatie dintre un goniometru (pentru masurarea directiilor orizontale) ~i un eclimetru (pentru masurarea inclinarii acestor directii).

Goniometrul este format din doua cercuri concentrice, unul exterior -Limbul - ~i unul interior - ali dada -.

Ansamblul limb-ali dada poate executa 0 rotatie In jurul axei comune - miscare general a -.

In timpul masurarii directiilor orizontale limbul ramane fix, iar ali dada, care sustine indicii de citire, se roteste In jurul axe comune - miscarea inregistratoare.

Directie In topografie, se considera valoarea citita la cercul grad at (limb) cand se vizeaza un obiect din teren si reprezinta de fapt unghiul dintre originea de grad are a cercului ~i valoarea de pe cercul gradat, In dreptul careia se afla indicele de citire.

In functie de modul masurare a directiilor teodolitele se pot clasifica astfel: - teodolite de constructie clasica, Cll cercuri metalice ~i sisteme de citire cu vernier sau scarile (nu mai sunt In uzul practic);

- teodolite optico-mecanice, cu cercurile din sticla ~i citire centarlizata intr-

un llUCroSCOP;

- teodolite electronice;

Functie de precizia de masurare a directiilor teodolitele se pot clasifica In: - teodolite propriu zise (cu aproximatia de citire de 1 - 2ee);

- teodolite-tahimetre (cu aproximatia de citire de 1 C)

Curs postuniversitar de reconversie in Cadastru.Gcodezie si Cartografic prin invatarnqnt la distanta

Instumente ~i metode de masurare

11

2.1.1 Principiul constructiv al unui teodolit

Principiul de constructie a unui teodolit este foarte vechi (cunoscut inca din antichitate), dar In esenta ~i teodolitele modeme respecta aceleasi principii construtiv

1--- ,.;"~,t.1 t')PQ!{l'afir"~. 2 ~ eerc vertical; ''!'J - - cere vertical gr:ulat; ::IJ - cere alidad fix ell re ~cre de c~tir~; ;S ~ ;lX1I1 d~ rl)ta~ic al lunetei : 4- - Iureile de .u~!·lIIere ale lundei 'i o-rcului vert ica l ; .5 -- ct:rcul alidad care ..;u~\i"': supr.rst ructur« tcorlolil"llIi; (j-·-~err:1I1 gradatori- 7.o.nill.I sau limb ; ''1- coloana plina a arului de rotaue al teodolitului ; is - tmloanii. t,ubulara a axului do rotatie al ttlodolituJui i!J -Huportul teodolitului (:u~lba~Il); 1lJ - tr!i suruburi de calsre ; 11 - plaea de tcnsrune Ii. ambazei ; r: ,.~ plata-de ruubll7.iL; 1.1- ,urub do prindere ~I atrlug ere ; 14 - dispezitiv de priudere a Iirului cu plumb; J;) - nivii!a wrieli: de pe eeren I orizontal ; 16 - nivela sferiei; Ii - mvela. toriea de pI' cereul vertical j 18 - di~poziti\'e de, ',narire a divixiunilnr. cercurilor ,i a dispozilil"elor de eiure ; 19 - ~urub de Iixare (blocare) a eereulul alidad ; 2(1-- ~lIrub de Iixare ~bloearl!) a limbului ; 21- ~urub de Iixare a 111- nete i ~i :\' eereului vertical ;22 -- surub de calare a nivelei oetllllilli vertical; 2.1- eapul trepiedului ; Fl' --- axa de rota~iu prilldp:d;i a tcodulitului ; Of) -- axa SI'culHlarll d~ ruta.til! a lunetei ; NX-dlrect.riera nivclci toriecl15); I's1-", - - a xa nivsle i sterlee (16); n" -l'~ntru de viznre al

teodolitului,

Figura 2.1 Principiul constructiv al unui teodolit clasic

Toate piesele unui teodolit pot fi atribuite la doua parti constructive esentiale:

- infrastructura teodolitului (partile fixe In timpul masurarii directiilor orizontale );

- suprastructura teodolitului (partile mobile in timpul masurarii directiilor orizontale ).

Curs postuniversitar de reconversie in Cadastru.Geodezie si Cartografie prin invatamqnt la distanta

-

12

lnstumente ~i metode de masurare

Infrastructura teodolitului

lntregul teodolit se sprijina pe platforrna trepiedului (23), prin intennediul placii de baza (12). Pentru asigurarea unei prinderi elastice de platfonna trepiedului, surubul de prindere (13) se infileteaza in placa de tensiune (11), care cuprinde in fante speciale si varfurile celor trei suruburi de cal are (10), dispuse Ia 1200 intre ele. Partea superioara a ~uruburilor de calare este fixata in ambaza (9). Din mijlocul ambazei (9) se inalla axul tubular (8), care sustine limbul (cercul orizontal gradat), iar in interiorul axului tubular se rcgaseste axul pi in (7) , care sustine nivelele teodolitului (15 - nivela torica, ~i 16 - nivela sferica) ~i intreaga suprastructura a acestuia. Blocarea miscarii generale a teodolitului poate fi realizata din ~uruburile (20) care blocheaza axul gol, iar blocarea miscarii inregistratoare poate fi realizata din ~uruburile (15) care blocheaza axul plin in interiorul axului tubular.

Suprastructura teodolitului

Este fermata din axul plin (7), care sustine cercul alidad (5), pe care se sprijina furca (4) de sustinere a lunetei (1) ~i ale cercului vertical (2). Nivelele , teodolitului (15 ~i 16) montate pe cercul alidad servesc la orizontalizarea teodolitului, operatic ce se realizeaza din ~uruburile de cal are inaintea masuratorilor,

4.1.2 Axele constructive ~ planurile de vizare ale unui teo do lit

V

A

~<--+--> N

fJ

/

i h -: -'

o <~, ---+--->0 / c-

h i, ~ ,/

I

I

v

i

L

I V

v v

Figura 2.2 - Axele ~i planurile de vizare ale teodolitului

Conditiile geometrice ale axelor:

a) VV sa fie verticala. Prin cal are se realizeaza VV .i. NN ~

b) rO j_ 00 (axa de viz are sa fie perpendiculara pe axa secundara);

Curs postuniversitar de reconversie in Cadastru.Geodczie Sl Cartografie prin invatamqnt la distanta

Instumente ~i metode de rnasurare

13

c) 00 j_ VV ( axa secundara trebuie sa fie orizontala);

d) linia indecsilor de la cercul vertical sa fie intr-un plan orizontal sau

vertical, care contine axa 00 de basculare a lunetei); v

2.1.3 Clasijicarea teodolitelor JUIIC fie de gradele de libertate ale cercurilor orizo n tale

- Teodolite simple -Iimbul este fix pe ambaza, tara nici un grad de libertate. o miscare de rotatie 0 executa doar ali dada cu indicii de citire.

- Teodolite repetitoare - limbul se poate roti concomitent cu cercul alidad in jurul axei comune (VV). 0 rotire independenta a limbului tara cere ali dad nu este posibila. Independent se poate roti doar cercul ali dad cu indicii de citire in timpul masurarii directiilor orizontale. Existenta a doua grade de libertate a cercurilor orizontale dupa realizarea tehnica descisa mai sus, pennite masurarea unghiurilor cu origini diferite.

- Teodolite reiteratoare - limbul se poate roti independent de ali dada prin intennediul unui surub reiterator, permitind introducerea de origini diferite la masurarea directiilor. In timpul masurarii limbul ramane fix, 0 miscare de rotatie fiind admisa doar alidadei.

I tSt/port

Cl,

Fig.2.3 Gradele de libertate ale cercurilor teodolitului

a - teodolit clasic; b - teodolit repetiror; c - teodolit reiterator

Curs postuniversitar de reconversie in Cadastru.Geodezie si Cartografie prin invatamqnt la distanta

-

14

Instumente §i metode de masurare

2.2 Partile componente ale teodolitului

2.2.1 Luneta

Luneta teodolitului este un dispozitiv optic, care serveste in principal pentru vizarea obiectelor din teren, care se vad astfel clare ~i marite. La unele teodolite (teodolit-tahimetru) luneta serveste ~i la masurarea distantelor pe cale indirecta.

Lunetele se pot clasifica in:

- lunete cu focusare cxterioara;

- lunete cu focusare interioara.

Luneta cu focusare exterioara (clasica):

I. (L,l

.. p' = vor ic bn

Fig. 2.4 Luneta topografica cu focusare exterioara

I - tub obiectiv; 2 - tub reticul; 3 - tub ocular; 4 - obiectiv; 5 - reticul; 6 - Ientile ocular; 7 - suruburi de rectificare a reticulului; 8 - surub cu cremaliera pentru antrenarea tubului reticul; 9 - tub parasolar;

Luneta cu focusare interioara:

3IL,)

----- a = varlabil -.--.-----1

p' = constont ------

10 9 1 ___ .J

Fig. 2.5 Luneta topografica cu focusare interioara

I - tub obiectiv; 2 - tub reticul; 3 - tub ocular; 4 - obiectiv; 5 - reticul; 6 - Ientila divergenta de focusare; 7 - surub de focusare; 8 - dispozitiv de deplasare cu cremaliera; 9 - suruburi de rectificare a reticulului: 10 - locul de fonnare a imaginii, daca nu ar exista lentila de focusare; 01 - centrul optic al obiectivului; O2 - centrul optic al

ocularului; r - centrul reticulului;

Curs postuniversitar de reconversie in Cadastru,Geodezie si Cartografie prin invatamqnt la distanta

Instumente ,?i metode de rnasurare

15

Axele lunetei

- XX - axa geometrica;

- 0,02 - axa optica (uneste centrul optic al obiectivului cu centrul optic al

acularului);

- rO, - axa de viz are (uneste centrul reticulului cu centrul ptic al obiectivului);

La 0 luneta bine reglata toate cele trei axe trebuie sa coincida.

Obiectivullunetei

-

Are functia de a forma imagine a obiectelor vizate. EI este un sitem optic convergent ~i acromatic, format din eel putin doua Ientile, 0 lentila biconvexa din sticla de crown ~i 0 lentila concav-convexa din sticla de flint. Lentilele pot fi lipite intre ele, sau sa fie montate in tubul obiectiv la anumite distante intre ele (tip F rauenhofer).

Obiectivele instrumentelor geodezice au distanta focala cuprinsa intre 100 - 700 mm.

La obiectivele clasice lentilele sunt astfel dispuse incat sa inlature aberatia de sfericitate ~i aberatia cromatica.

o

b

I

I. l! = gru;) ientl~e ::-'-;S:Cflca;-e

Figura 2.6 Obiectiv clasic si teleobiectiv

La lunetele de constructie moderna se folosesc teleobiective, care permit construirea unor lunete de dimensiuni mici, dar cu 0 putere de marire foarte mare. Tclcobicctivele sunt formate dintr-un grup de 2 sau 3 Ientile anterioare ~i una sau doua Ientile posterioare, care servesc ~i Ia focusare.

La Iunetele cu focusare interioara reticulul ocupa 0 pozitie fixa in tubul

Curs postuniversitar de reconversie in Cadastru,Geodezie si Cartografie prin invatamqnt la distanta

-

16

,

Instumente §i metode de masurare

obiectiv, deplasarea imaginii formate de obiectiv in palnul firelor reticulare realizandu-se prin intennediul sistemului optic de focusare, care se deplaseaza intre obiectiv §i reticul. Distanta focala fv a sistemului inlocuitor ( obiectiv + lentila de focusare) va fi mult mai mare decat fl , atunci cand distanta "a" dintre L, §i D va v fi a ~ f3 - fl (f3 - distanta focala a lentilei de focusare D, fl - distanta focala a obiectivului), iar lungimea tubului obiectiv §i caracteristicile optice ale lentilelor componente vor ramane neschimbate. Prin deplasarea lentilei de focusare "D" in interiorullunetei se modifies distanta focala echivalenta (distanta F - H), Aceasta face ca pentru orice distantii obiect - p -, distanta imagine - p' - sa ramana constanta . Distanta focala echivalenta fv a sistemului optic tnlocuitor (LI + D) va fi:

f = v

(2.1)

I I

1------ f vcriabil.

.

I

. l1_~ __ .lH~'

i

.

r

----I

Figura 2.7 Teleobiective formate din sistemul optic obiectiv §i sistemul optic de focusare

Una din caracteristicile importante ale unui obiectiv, 0 reprezinta deschiderea realtiva "q", care este data de raportul dintre diametrul liber al obiectivului §i distanta focala a acestuia.

Cu cat deschiderea relativa este mai mare, cu amt luminozitatea unei lunete este mai buna. Teleobiectivele instrumentelor geodezice modeme au deschiderea relativa de cca. 1 / 5 (de exemplu la teodolitul Wild T3, q = 1 : 5,8). 0 marire a deschiderii relative conduce la sisteme foarte complicate.

Curs postuniversitar de reconversie in Cadastru,Geodezie si Cartografie prin invatamqnt la distanta

lnstumente ~i metode de masurare

17

Ocularul lunetei

Are rolul de a marii imaginea fermata de obiectiv (joaca rol de lupa).

Ocularele instrumentelor geodezice au distanta focala cuprinsa intre 8 - 10 mm, iar pupila de iesire (AP) variaza pana la 4 mm fata de ultima suprafata plana de sticla. Ocularul este format dintr-un sistem de Ientile, a carer dispunere in tubul ocularului conduce la diferite tipuri de oculare (Ramsden, Kellner, Abbe, PlOBI, Konig, Frauenhofer s.a.)

- Ocularul Ramsden - este format din dona Ientile plan convexe dispuse la 0 distanta "a" intre ele a = (2/3) f2 cu convexitatea una spre alta (Fig. 2.8 a). Lentila LI dinspre obiectiv preia imaginea - y'- formata de obiectiv si creaza 0 imagine virtuala - y"- in planul focal allentilei L2 dinspre operator. Acest tip de obiectiv poate fi intalnit numai la lunetele clasice, intrucat apare aberatia cromatica.

- Ocularul Kellner (Fig 2.8 b) - este asemanator cu ocularul Ramsden, la care s-a eliminat insa aberatia cromatica (denumit din acest motiv ~i ortoscopic), prin folosirea a doua Ientile, una biconvexa si una plan concava, care inlocuiesc lentila plan convexa dispre operator.

- Ocularele Abbe, Plobl ~i Konig (Fig. 2.8 c,d,e) - sunt oculare ortoscopice ~i se regasec la lunetele moderne, caracterizandu-se prin distan[a mare pana la pupila de iesire, aproape egala cu distanta focala a ocularului. Este de remarcat si unghiul de camp, care poate atinge valori de pana la 45°.

- Ocularul Frauenhofer (Fig. 2.8 f) - ofera 0 imagine dreapta a obiectelor vizate, rolul de rastumare a imaginii fiind preluat de lentilele LI si L2, iar lentilele L3 ~i L4 joaca rolul ocularului. Acest tip de ocular necesita dimensiuni mai mari pentru tubul ocular, fapt pentru care instrumentele moderne sunt interpuse prisme pentru a obtine imagini drepte.

Tubul ocular se poate roti in j urul axei geometrice a lunetei, permitand 0 deplasare a tubului ocular de cca. 1 mm in interiorul sau exteriorullunetei. Aceasta deplasare pennite clarificarea firelor reticulare, operatic care depinde de acuitatea

Curs postuniversitar de reconversie in Cadastru,Gcodezie si Cartografie prin invatamqnt la distanta

18

Instumente >;Ii metode de masurare

de vedere a ochiului fiecarui operator.

I -{tOO'.. A!'

.... I

-- . -, ... - __ .- ~-.----~:

. " I

I ' ..

r/

Ai'

I

I

AP

I

f)

Figura 2.8 Tipuri de oculare

Reticulullunetei

Este format dintr-o placa de sticla pe care sunt gravate foarte fin (grosimea 1-2 J.Lm) trasaturi numite fire reticulare. Aceste trasaturi sunt protejate printr-o alta sticla, lipita de prima cu 0 substanta transparenta. Placutele de sticla sunt montate pe diafragma reticulara, care la randul ei este montara intr-un inel metalic si fixat in tubul obiectiv prin patru suruburi - ~uruburile de rectificare ale reticulului. Intersectia firelor reticulare se noteaza cu "r" ~i trebuie sa se gaseasca ill axa geometrica a lunetei. Linia care uneste punctul "r" cu centrul optic al obiectivului, poarta denumirea de axa de vizare a lunetei "rO".

In afara trasaturilor reticulare, reticulul mai poate prezenta trasaturi reticulare scurte, simetrice fata de firul reticular orizontal, denumite fire stadimetrice, care servesc la masurarea indirecta a lungimilor. La majoritatea reticulelor firul reticular vertical este doar pe jumatate un fir simplu, cealalta jumatate fiind fermata din fire reticulare duble. Acest mod de gravare a frrului reticular vertical sustine cele doua metode de punctare - prin sectionare ~i prin incadrare.

Curs postuniversitar de reconversie in Cadastru.Geodezie si Cartografie prin invatamqnt la distanta

Instumente si metode de masurare

19

Figura 2.9 Reticulullunetei

Figura 2.10 Diferite tipuri de reticule

Formarea imaginii in luneti

Imaginea in luneta se formeaza conform schemei din Fig. 4.13. Obiectul AB

care se vizeaza se aflii la 0 distanta foarte mare "p" de luneta. Obiectivul Lob va

forma 0 imagine micsorata, reala §i inversa in AlB', intre ocular si focarul sau F2.

Lob

Loc

SOl

Figura 2.11 Fonnarea imaginii in luneta

Curs postuniversitar de reconversie in Cadastru,Geodezie si Cartografie prin invatarnqnt la distanta

20

lnstumente si metode de masurare

Imaginea A'S' privita prin ocular va fi A"S", virtuala, marita ~i inversa.

Distanta p' la care se formeaza imaginea fata de obiectiv se deduce din formula lentilelor:

1 1 1

+ =

(2.2)

p

pI

[

=

=

p - [ [p

sau pI =

[p

[

1

1

1 p

=

[ 1- -

P

raportul (f / p) avand 0 valoare foarte mica se poate face aproximarea

pI

[

p - f

1 1 + [
~ -
1 - [ P
p
Atunci se obtine:
pI (1 + [ [2
~ -) [= f+
p p (2.3)

In figura 2.11 s-a notat valoarea p'-f =E, de unde rezulta ca imaginea se formeaza in luneta la 0 distanta:

p' = f+ E

(2.4 )

Cand obiectul vizat se considera la infinit p = 00, imaginea se va forma in planul focalla 0 distanta p' = f.

M arirea lunetei

Se noteaza cu "M" ~i reprezinta raportul dintre unghiul sub care se vede un obiect vizat prin luneta ~i unghiuI sub care se vede acelasi obiect Cll ochiuI liber.

Curs postuniversitar de reconversie in Cadastru.Geodezie si Cartografic prin invatamqnt la distanta

Instumente §i metode de masurare

21

B t=------ ~ .

A

L1

L2

01 ~ i 1./_9-'// 02 6

a

f1

f2 +----

p

p'

Figura 2.12 Marirea lunetei

M = (tg «') 1 (tg a)

din figura se remarca: i = fl tg a = f2 tg o: de unde: fl 1 f2 = (tg al) 1 (tg a)

in final:

M= fl/f2

(2.5)

Marirea lunetei reprezinta deci raportul dintre distanta focala a obiectivului ~i distanta focala a ocularului lunetei.

M arimea imaginii til luneui

Din figura2.12 rezulta: (i/I)=(fl/p) ~ i=I(fl/p)

Exemplu: I = 2 m (un jalon) situat la distanta p = 300 m ~i este vizat cu 0 luneta care are distanta focala a obiectivului fl = 195 mm. Rezulta i ~ 1,3 mm.

Paralaxa opticii

Este fenomenul care apara atunci cand planul imagine nu corespunde Cll placa firelor reticulare. Consideram ocularul reglat.

B

Figura 2.13 Paralaxa optica

Curs postuniversitar de reconversie in Cadastru,Geodezie si Cartografic prin invatamqnt la distanta

-

22

lnstumente ~i metode de masurare

Constatarea fenomenului se face prin deplasarea transversals a ochiului pe directia axei de vizare ;;i se va constata ca centrul reticulului r, ocupa pozitiile r, ;;i r2. Cand planul imagine este adus in planul firelor reticulare, fenomenul dispare.

Punerea La punct (regaLarea) a lunetei

Se realizeaza in doua etape:

a) Se indreapta luneta spre un fond deschis si se roteste de ocular pana cand imagine a fire lor reticulare este clara, iar firele sunt bine conturate;

b) Se indreapta luneta spre obiectul din teren ;;i se actioneaza de mansonul de focusare, pana ce imaginea obiectului din teren este clara, iar fenomenul de paralaxa nu apare prin deplasarea transversala a ochiului in fata ocularului.

Punctarea semnaLelor

Consta in aducerea centrului firelor reticulare pe punctul sau axa de simetrie a semnalului vizat. Ea se realizeaza in trei faze:

- se indreapta luneta spre obiectul dorit folosind colimatorul montat deasupra lunetei. Se verifica aparitia obiectului in campul lunetei si se blocheaza miscarile teodolitului;

- se actioneaza asupra surubului micrometric de deplasare a lunetei in plan vertical si se aduce firul reticular orizontal pe punctul caracteristic al semnalului; - din surubul micrometric pentru miscarea lunetei in plan orizontal se aduce firul reticular vertical peste punctul vizat.

a

b

c

Figura 2. 14 Punctarea semnalelor

CiimpuL de vizare a lunetei

Reprezinta spatiul conic vazut prin luneta sub unghiul co, limitat de diafragma reticulului. q reprezinta deschiderea diafragmei.

Curs postuniversitar de reconversie in Cadastru.Geodezie si Cartografic prin invatamqnt la distanta

Instumente \\i metode de masurare

23

f

D

mira

diafragma

-, ,\

LI

Fig. 2.15 Campul de vizare allunetei

tg (co / 2) = (q / 2) / f

unghiul fiind de regula mic, realtia de sus poate fi reformulata sub forma:

w=(q/f) pee

(pee = 636620)

Intrucat deschiderea diafragmei q = (2/3) f2

sau W = (2/3) (1 / M) pee

Campul lunetei este invers proportional cu marirea lunetei.

Puterea de separare a lunetei

Puterea de separare a ochiului omenesc este calitatea de a distinge doua obiecte punctiforme apropiate, vazute de la 0 distanta minima a vederii nonnale (d = 25 em) sub un unghi de 40" - 60". Puterea de separare depinde deci evident de marirea lunetei.

P = (60" / M) = (180ee / M)

Miisurarea distantei cu luneta topograficii

a) Cazul cand terenul este orizontal ~i axa de vizare este perpendiculara pe

mira

Curs postuniversitar de reconversie in Cadastru.Geodezie si Cartografie prin invatarnqnt Ia distanta

~--------------------------------------------------------------------~---

24

Instumente ~i metode de masurare

mira

v

B

·········H

A

~ f

v

....

Figura 2. 16 Masurarea indirecta a distantelor cu luneta topografica

D = distanta dintre dintre puncte; f = distanta focala a obiectivului

o = distanta dintre centrul optic al obiectivului ~i centrol de vizare al teodolitului;

D'= distanta dintre focarul anterior al obiectivului ~i mira.

D=D'+f+O f ~i 0 fiind constante, rezulta:

(2.6)

(2.7)

D=D'+K2

unde K2 poarta denumirea de constanta aditioualii. Din figura se remarca ca:

(h / H) = (f / D')

D' = (f/h)H

"h" fiind distanta dintre firele stadimetrice ale reticulului, rezulta ca raportul (f / h) este tot 0 constanta ~i va fi notat cu Kh purtand denumirea de constaata stadimetrica sau constanta multiplicatoare. Valoarea H este 0 marime variabila, in functie de distanta la care este amplasata mira fata de luneta ~i pori denumirea de numar generator.

Rezulta deci:

Curs postuniversitar de reconversie in Cadastru,Geodezie si Cartografie prio invatamqnt la distanta

lnstumente ~i metode de masurare

25

(2.8)

La lunetele moderne (analatice), datorita montarii unei Ientile analizoare 'in spatele obiectivului, care are ~i rol de lentila de focusare, constanta adilionala K2 =0, rezultand:

D = K, H (2.9)

Pentru usurarea operatiilor de masurare constanta K, ia valori de 50, 100 sau 200, eel mai frecvent fiind folosita valoarea 100.

Numarul generator H, se determina cu ajutorul mirelor, pnn efectuarea citirilor la firele stadimetrice ~i efectuand diferenta acestor citiri.

H=C-C

S J

(2.10)

Se remarca, ca unitatea de masura 'in care va fi exprimat H, va genera 0 distanta exprimata 'in aceleasi unitati de masura.

Pentru controlul citirilor pe mira, se face si 0 lectura pe mira 'in dreptul firului reticular orizontal. Firele stadimetrice fiind simetrice fata de acest fir rezulta:

(2.11 )

Diferenta dintre media C'm ~i citirea directa em nu trebuie sa difere la mai mult de ± 1 -T 2 mm. Distanta este calculata de regula dupa efectuarea acestui control.

b) Cazul cand terenul este inclinat ~i axa de vizare este la 0 inaltime oarecare pe mira

Aflarea distantei orizontale:

(H' / 2) = (H / 2) cos ex ~ H' = H cos ex

L = K, H' = K, H cos ex

D = L cos ex = K, H cos' ex

(2.12)

Determinarea diferentei de nivel:

Oh + s = i + ~

Curs postuniversitar de reconversie in Cadastru.Geodezic si Cartografie prin invatamqnt la distanta

--

26

Instumente ~i metode de masurare

unde: i este ina1timea instrumentului in static; s este inaltimea la care s-a vizat pe mira; Oh este diferenta de nivel.

v

Fig; 2.17 Masurarea distantelor pe cale optica cand terenul este inclinat

Din figura se remarca:

~ =Dtg a

rezulta: ~ = KI H cos' a tg a = KI H sin a cos a

§i in final: oh = K, H sin a cos a + (i - s)

Relatia se aplica cand viza este ascendenta.

Pentru vize descentente se poate demonstra asemanator, ca:

Oh = KI H sin a cos a + (s - i)

(2.13)

Cand se vizeaza la ina1timea instrumentului pe mira instalata in punctul B, rezulta:

oh = K, H sin a cos a

(2.14)

Curs postuniversitar de reconversie in Cadastru,Geodezie si Cartografie prin invatamqnt la distanta

__________________ ~[~n~st~ru~m~e~n~te~~L·i~m~e~t~od~e~d~e~m __ as~u~ra~r_e ~27

2.3 Cercurile teodolitului

2.3.1 Cereurile ~ dispozitivele de citire La teodoliteLe optico-mecanice c

Cercul orizontal

Serveste la masurarea directiilor (unghiurilor) orizontale. EI se eompune dintrun cere gradat denumit -limb - si un cere denumit - cere alidad - sau - alidada -, care poarta suprastructura teodolitului ~i indieii de eitire. limbul are diametrul de 70 - 100 mm la teodolitele de preeizie medie ~i pana la 250 mm la teodoltele de preeizie ridicata.

La teodolitele optico-meeanice cercurile gradate sunt din sticla si prezinta

urmatoarele earaeteristiei:

- gradarea se face prin gradatii foarte fine (eca. 1 Ilm);

- gradatiile pe sticla sunt mai rezistente ~i mai contrastante;

- gravarea diviziunilor se face fotomeeanie, asigurandu-se 0 preeizie ridicata

la gradarea cercurilor;

- pennite eentralizarea eitirilor intr-un singur mieroscop.

Cea mai mica diviziune a eereului gradat poate avea urmatoarele valori: - pentru gradatia sexagesimala: l "; (l12t; (113)°; (1/6t.

- pentru gradatia centesimala: 19; (1/2)g; (l/4)g; (l/5)g; (l/lO)g.

Pentru masurarea corecta a unghiurilor orizontale limbul trebuie sa fie orizontal ~i sa rarnana fix, iar alidada eu indieii de citire trebuie sa fie centrica eu eereul grad at ~i sa execute miscari de rotatie 'in j urul axei eomune VV.

Principiul de masurare a unghiurilor orizontale este prezentat 'in figura 2.18.

Pentru masurarea unui unghi orizontal co =<f_ AOB se vizeaza punctul A ~i se eitese 'in dreptul indieilor de eitire diametral opusi valoarea directiilor CA ~i CA, . Apoi se roteste cereul alidad pana cand luneta se afla pe direc[ia punetului B. lndieii de eitire vor executa aceeasi miscare de rotatie ea cercul alidad ~i luneta, in dreptul lor efectuandu-se aeum leeturile C, ~i Cs' pe eereul orizontal gradat. Pentru verifieare trebuie ea CA, = CA + 200g ± 2ee ~i CB, = CB + 200g ± Ze, eu ee - eroarea de citire.

Unghiul orizontal se calculeaza din diferenta eitirilor efeetuate (diferenta de direclii):

w' = CB - CA; respeetiv co" = Cs' - CA,

Valoarea eea mai probabila a unghiului W va fi media aritmetica:

co = (w' + co") 1 2

(2.15 )

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru.Geodezic si Cartografie prin invatamant la distanta

28

lnstrumente ~i metode de rnasurare

Se va face media numai daca: co' - w" = 2 -i- 3 ec

A

...

j- __ w B

. ~?

r-I-, 7

'r~-t .

Fig. 2.18 Principiul de masurare a unghiurilor orizontale

Cercul vertical

Serveste la masurarea unghiurilor verticale (ex - unghiul de panta, sau z - unghiul zenital). EI se construieste din acelasi material ca ~i cercul orizontal, iar modul de grad are se face asemanator.

Pentru a masura unghiurile verticale, cercul vertical gradat (limbul) trebuie sa se roteasca solidar culuneta injurul axei secundare a teodolitului 00, iar linia ce uneste indicii de citire trebuie sa fie riguros intr-un plan orizontal sau vertical. Cercul vertical gradat este astfel montat, incat linia ce uneste gradatiile 0 - 200g sa se gaseasca in acelasi plan cu axa de vizare a lunetei (planul de vizare zenital). Cercurile vertic ale trebuie sa indeplineasca deci urmatoarele conditii constructive:

- sa fie centric cu axa secundara a teodolitului 00 (axa de rotatie a lunetei);

- limbul trebuie sa se roteasca solidar cu luneta;

- cercurile sa se gaseasca intr-un plan vertical paralel cu axa principala de

rotatie - VV - a teodolitului;

- linia gradatiilor 0 - 200g sa se afle in acelasi plan cu axa de vizare - rO - a lunetei, planul de vizare zenital al teodolitului;

- indicii de citire sa se afle riguros intr-un plan orizontaI sau vertical.

Aproape toate teodolitele de constructie mai noua of era posibilitatea

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru.Geodezie si Cartografie prin invatamant fa distanta

__________________ ~I~n~st~ru~m~e~n~te~~i_m_e~t_o_de __ de_m __ a_su_r_ar_e 29

z

Figur 2.l9 Cercurile vertic ale ale teodolitului ~i principiul de masurare a unghiurilor verticale

masurarii unghiurilor zenitale, indicii de citire fiind dispusi intr-un plan vertical, iar verticalizarea acestora este asigurata prin nivele torice zenitale sau prin compensatoare care asigura verticalizarea automata a indicilor de citire.

Au fost realizate diferite tipuri de compensatoare pentru stabilizarea automata a indicilor de citire de la cercul vertical, care in functie de precizia acestuia corecteaza automat erorile reziduale de inclinare a axei principale de rotatie VV a teodolitului.

Compensatorul cu pendul

Principiul de compensare este prezentat in figura 2.20.

VV este directia verticalei care trece prin centrul de vizare C, al teodolitului.

Cand axa principala de rotatie a teodolitului V'V' este inclinata cu un unghi mic ex fala de VV, atunci punctul de oscilatie M al pendulului se va deplasa pe axa de roatie reala V'V', iar obiectivul sistemului compensator se va deplasa in pozitia 4'. Pentru a citi un unghi vertical corect, indicele de citire 2 trebuie readus pe vertical a VV, care trece prin centrul de vizare C; Acest lucru este realizat atunci cand indicele de citire este proiectat din pozitia 3 in pozitia din 2. Pentru aceasta trebuie ca obiectivul 4 sa

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru,Geodezie si Cartografie prin invatamant la distanta

30

Instrumente ~i metode de masurare

culeaga imagine a tot timpul de pe vertical a care trece prin 3 ~i 2. Aceasta functie este indeplinita de compensator. Deplasarea unghiulara P a pendulului ~i inclinarea axei principale de rotatie VV a teodolitului a sunt invers proportionale cu razele lor corespunzatoare: (P fa) = (34 f M4) unde 34 - este departarea obiectivului sistemului compensator fata de reticul ~i M4 - lungimea pendulului. Conditia de compensare prezentata mai sus, este realizata prin alegerea convenabila a lungimii pendulului.

v

v~

V'

Figura 2.20 Principiul de functionare a compensatorului optico-mecanic cu pendul

Compensatorul se compune din pendulul (1), al carui punct de oscilatie M se afla deasupra eentrului cercului vertical. Acest mod de montare a compensatorului reduce miscarea de oscilatie a pendulului, stiut fiind ca domeniul de functionare corecta a compensatorului este de ± 8'. In punctul de oscilatie M a pendulului este prinsa 0 placa, pe care sunt montate prismele deviatoare 2 ~i 3. Odata cu aceste prisme se deplaseaza ~i obiectivul 4 din sistemul compensator. In partea inferioara a compensatorului se afla amortizorul eu aer 10, format dintr-un piston mobil si un cilindru fix. Pe axa secundara 00 - de rotatie a lunetei - se afla reticulul 6 al microscopului de citire pentru cercul vertical (scarita), Imaginea de pe limb este proiectata de de prismele deviatoare 2 ~i 3 ~i obiectivul4 peste scarita 6.

Compensatorul prezentat mai sus corespunde preciziei unei nivele torice cu sensibilitatea de 1". Compensatorul asigura 0 precizie de masurare a unghiurilor zenitale de ± 6".

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru,Geodezie si Cartografie prin invatamant la distanta

__________________ ~In~s~tru~m~en~t~e~~i~m~e~t~od~e~d~e~m_a~-s~u~ra~re~ ~31

Figura 2.21 Compensatorulla teodolitul Thea 020 al firrnei Zeiss

2.3.2 Dispozitive de citire

o citire "C" efectuata la cercul orizontal sau vertical se compune din doua parti:

- PI care reprezinta numarul de diviziuni intregi culese de pe limb in dreptul indicelui de citire;

- P" fractiuni de diviziuni de pe limb, care se aproximeaza cu ajutorul unui dispozitiv de citire.

Citirea finala va fi deci C = PI + P" . Precizia unei citiri este data de precizia cu care este obtinuta partea fractionara P".

Microscopu! cu scariJi

Teodolitele optico-mecanice de precizie medie folosesc in majoritatea cazurilor ca dispozitive de citire - microscopul cu scarita -. Aceste

microscoape permit centarlizarea citirilor efectuate la cercul orizontal ~i eel vertical.

Principiul microscopului cu scarita:

Obiectivul 0, care se afla tot timpulla aceeasi distanta fata de limb, formeaza 0 imagine reala micsorata ~i rasturnata. Ocularul O2 are rol de lupa ~i mareste imaginea fermata de obiectiv. Distanta "p" fiind tot timpul constanta, inseamna ca ~i imaginea se va forma tot timpul in acelasi plan imagine. Scarita trebuie deci amplasata in palnul imagine, marirnea ei trebuind sa corespunda cu imagine a unei diviziuni de pe limb.

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru,Geodezie si Cartografie prin invatamant la distanta

32

lnstrumente §i metode de rnasurare

02

I~

( 1 / p ) + ( 1 / pi ) = 1 / f)

1- valoarea unei diviziuni de pe limb; n - numarul de diviziuni al scaritei.

Pentru a asigura aproximarea valorii PII· toate scaritele sunt gradate in sens invers cresteru diviziunilor de pe limb. La teodolitele opticomecanice modeme scaritele au fost realizate.pentru dispozitive optice care culeg imaginea dintr-o · singura pozitiei de pe limb. In figura 2.23 este prezentata 0 sectiune prin teodolitul Theo ·020A,

traseul razelor care culeg imaginile de pe cercurile gradate, care are ca dsipozitiv de citire un microscop cu scarita ~i centralizeaza cele doua imagini in acelasi microscop.

p = constant; f = constant; deci ~i pi = constant. Aproximatia de citire a unei scarite se stabileste cu relatia:

p'

a = I / n

p

Figura 2.22

-'---. ""-'r-"""'-. -,

CI2J.~6789C

Figura 2. 23 Traseul razelor in teodolitul Theo 020A ~i imaginea scaritelor 'in rrucroscop

Citirea la cercul orizontal Hz = 372g 07c OOCC ; Citirea la cercul vertical V .; 291 g 86c OOcc

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru.Geodezie si Cartografie prin invatamant la distanta

__________________ ~I~n~st~ru~m~e~n~te~~i~m~e~t~od~e~d~e~m~a~su~r~ar~e~ ~33

Microscopul cu micrometru optic

Micrometrele optice sunt dispozitivele cele mai raspandite ~i cele mai precise.

Ca parte constructiva esentiala micrometrul are un sistem optic cu eel putin un element mobil pentru devierea imaginii, legat de 0 scala pentru inregistrarea pozitiei acestuia. Precizia de masurare cu micrometrul optic poate fi manta practic la valori foarte ridicate. Ca elemente pentru devierea imaginii de pe cercurile gradate sunt utilizate:

- lamele de sticla cu fete plan paralele care se rotesc in jurul unei axe fixe;

- prisme sub forma de pana cu posibilitatea de translatie;

- prisme sub forma de pana cu posibilitatea de rotire;

- Ientile cu posibilitatea de rotire sau translatie perpendiculara pe axa optica;

Micrometrele cele mai raspandite sunt cele, care sunt realizate din lamele de sticla cu fete plan paralele.

Micrometru optic cu 0 singurti lam eli de sticla cu fe]e plan paralele

limb.

Sunt folosite la teodolitele care culeg imaginea dintr-o singura pozitie de pe

/

·7

- /

M - tamburul micrometrului

P - lamela de stcicla cu fete plan paralele S, - scala micrometrului

v

[LlLi]

III 134

H2Hz= 134. 31. 80

L-:foJ

Hz

v - 103. 52. 80

-----.----

a. b.

Figura 2.24 Micrometru optic ell 0 singura lamela de sticla cu fete plan paralele

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru.Geodezie si Cartografie prin invatamant la distanta

34

Instrumente si met ode de rnasurare

Prin rotirea lamelei de sticla imaginea culeasa de pe cercul vertical sau orizontal poate fi deplasata pana cand 0 diviziune de pe limb, este adusa in coinciden'[a cu firul, ce reprezinta indicele de citire. Solidar cu lamela de sticla se roteste 0 scala circulara gradata, care inregistreaza valoarea deplasarii. Unele finne constructoare folosesc ca indice de citire fire duble apropiate ~i paralele, iar diviziunea de pe limb trebuie incadrate intre aceste fire.

In figura 2.24-b este prezentat in partea superioara imaginea in microscop la teodolitul Wild Tl Cll citirea la cercul orizontal Hz = 134.31.80, iar in partea de jos, imaginea 'in microscop la teodolitul Theo 015B Cll citirea la cercul vertical V = 103.52.80

Micrometru optic cu douti lamele de stciclti cu fe]e paIn paralele

Aceste micrometre se regasesc la majoritatea teodolitelor de precizie. La aceste teodolite culegerea imaginii de pe cercurile gradate se realizeaza din doua pozitii diametral opuse, iar prin sisteme optice sunt aduse in acelasi camp vizual (microscop), astfel incat cele doua imagini diametral opuse:

- se ating, iar valorile diviziunilor de gradare cresc in sens contrar;

- se suprapun, iar valorile diviziunilor de grad are cresc 'in sens contrar;

- se suprapun, iar valorile diviziunilor de gradare cresc in acelasi sens;

In figura 2.25 este prezentat

teodolitul Wild T2, Cll traseul interior al razelor de lumina care culeg imaginea din doua pozitii diametral opuse. Imaginile diametral opuse sunt dirijate prin intennediul unor prisme spre furca lunetei, iar aici prin cele doua lamele de sticla cu fete plan paralele care formeaza micrornetrul, prin

Figura 2.25 Teodolitul Wild T2 sistemul separator ~i in final in campul

microscopului. Este de mentionat ca citirea la cercurile teodolitului se realizeaza independent pentru cercul orizontal ~i vertical

Curs Postunivcrsitar de Rcconvcrsie in Cadasrru.Gcodczie si Cartografic prin invatamant la distanta

____________________ ~I~n~st~ru~l~l1~en~t~e~s~i~nl~e~to~d~e~d~e~ln~a~-s=·u~ra=r~e ~35

Acest lucru este realizat prin intennediul prismei separatoare.

Modul de realizarea tehnica a micrometrului ~i efectul rotirii in sens contrar al lamelelor de sticla cu fete plan paralele care formeaza micrometrul asupra imaginilor diamteral opuse, este prezentat in figura 2. 26.

.-

Figura 2.26 Micometrul optic cu doua lamele de sticla cu fete plan paralele pentru realizarea coincidentei imaginilor diametral opuse

Fasciculele de raze care vin din doua pozitii diametral opuse de pe limb, sunt deviate de doua prisme ~i impreunate, astfel incat cele doua imagini sa fie separate printr-o singura linie bine conturata. Razele din zone Ie interioare ale cercurilor (partile rotunjite ale imaginilor) sunt oprite pe Iinia de Iipire a celor doua prisme ale sistemului separator. Sistemul separator conduce la pastrarea riguroasa a spatiilor de grad are intre trasaturile culese de pe limb din doua pozitii diametral opuse.

Principiul de masurare a directiilor se bazeaza pe coincident a imaginilor trasaturilor diametral opuse de pe limb. In figura 2.27 sunt se prezinta imaginea din microscopul teodolitului, cu diviziunile diametral opuse de pe limb, inaintea efectuarii coincidentei. Aceasta coincidenta se va realiza prin intennediul micrometrului optic. Din figura se remarca ca indicele de citire pentru ambele imagini este un fir. Valoarea celei mai mici diviziuni de pe limb fiind 1= 20C , rezulta valorile citirilor pe cele doua nn agin I:

CI = P, + x = 68g 60C + x = 688 +nl I + x pentru imaginea dreapta;

C2 = PI' + x' = 268" 60c + x' = 2688 +nl' I + x' pentru imaginea rasturnata; cu: nl respectiv n.' - numarul diviziunilor de valoare 1= 20cpfm:l la indicele de

crnre.

Cu rs Postunivcrsitar de Rcconv crsic in Cadastru.Gcodczic si Cartografie prin invatamant la distanta

36

Instrumente :;;i metode de masurare

x ~i respectiv x' - partile fractionate (Pn) din valoarea unei diviziuni I = 20C .

---- ..... ~J: .~--~-i t!

Figura 2.27 Imaginea in microscop inaintea coincidentei imaginilor

Figura 2.28 Imaginea in microscop dupa efetuarea coincidentei imaginilor

Media citirilor va fi:

adica: C = 68g + (1 / 2) (n, + n, ') + (x + x') / 2 = 68g + 10c (n, + n, ') + (x + x') / 2

Prin actionarea tamburului micrometrului optic se produce 0 rotire a lamelelor de sticla cu fete paln paralele (Figura 2.26) in sens contrar. Aceasta actionare produce o deplasare a imaginilor diametral opuse din campul microscopului in sens contrar, realizandu-se astfel coincidenta imaginilor diametral opuse, prezentate in figura 2.28 ~i are ca efect medierea valorilor (x + x').

Aceasta valoare mediata se inregeistreaza pe tamburul micrometrului care are 500 de diviziuni. Este de mentionat ca deplasarea maxima a imaginilor diametral opuse, este de (1/2) adica IOc.

Aproximatia de citire cu acest dispozitiv de citire este deci a = (10e / 500) = Z'":

Modul de citire la teodolitul Wild T2 (Figura 2.29): - se vizeaza ~i se puncteaza semnalul din teren;

- se actioneaza de tamburul micrometrului pana la realizarea coincidentei

diviziunilor diametral opuse;

- se citesc gradele de pe imaginea dreapta din stanga indicelui de citire 114g

- se numara diviziunile de la gradele citite pana la gradele diametral opuse care difera cu 200g ~i se inmultesc cu 10C (FI) 9 x lOC = 90c.

- minutele, zecile de secunde ~i secundele se culeg de pe tamburul micrometrului optic (F2).

Citirea finala este: 114g 95C 03cC

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru,Geodezie si Cartografie prin invatamant la distanta

____________________ I~n~st~ru=m~en~t=e~§~im~et~o=de~de~m~a~su~r=ar~e ~37

S~£

7l£

SL£

7L£

Figura 2.29 Modul de eitire la teodolitul Wild T2

a - imaginea inaintea realizarii coincidentei; b - imginea eu coincidenta realizata

Pe acelasi prineipiu a fost realizat teodolitul Theo 010 seriile A ~i B. In figura 2.30 se prezinta eentarlizarea eitirilor la teodolitul Zeiss Theo 01 OA si eitirea prin metoda coincidentei imaginilor diametral opuse.

Figura. 2. 30

Traseul razelor in teodolitul Thea 010 ~i modul de citire a directiilor Hz = 126g 19C 92CC

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru,Geodczie si Cartografie prin invatamant la distanta

-

38

Instrumente si metode de masurare

2.3.3 Cercurile electronice ale teodolitelor $i principiul miisuriirii directiilor

Principiul de masurare a directiilor eu teodolitele electronice corespunde in mare masura cu principiul cunoscut de la teodolitele optico-mecanice, doar citirile c la cercurile orizontale ~i verticale se realizeaza complet automatizat. Rezultatul citirilor (valoarea directiilor) este obtinut sub forma binarti, rezultatul putand fi stocat si prelucrat direct, sau sa fie afisat in urma unor transformari pe un display. Masurarea electronica a directiilor poate fi realizat cu limbul fix - metoda stationarii -, cu limbul in rotatie - metoda dinamicti -, sau conform ultimilor realizari constructive tara limb

- giroscop cu laser -.

La metoda stationara ~i dinamica citirea este fermata ca ~i la teodolitele optico-mecanice din doua parti - PI ~i P" ( PI - partea interaga si P" - partea . fractionara) .

Metoda stationa ra

a) Metoda cercurilor codificate

Diviziunile cercurilor gradate nu sunt marcate ca la teodolitele clasice prin numere zecimale, ci reprezinta coduri electro-optice sau magnetice, dispuse pe piste concentrice

Figura 2.31 Cere codificat

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru,Geodezie si Cartografie prin invatamant la distanta

Instrumente si metode de masurare 19

------------------------~------------------------------~-

Codificarea cea mai simpla 0 of era codificare binara. Dispozitivul de citire 'in aceasta situatie este 0 bariera luminoasa, cate un fascicul pentru fiecare pista. Functie de modul cum lumina barierei luminoase trece sau este oprita de pistele

Iimbului, este generat semnaluI binar 1 sau O. •

Pista 1

2 3 4 5

01234567 B 910111213141516171819202122232425262728293031

Figura 2.32 Exemplu de reprezentare a 32 semne pe 5 piste de codificare ·

Figura 2.33 Culegerea informatiilor de pe pi stele codificate

Numarul "z " generat din coduI binar citit pe cere, depinde de numarul pistelor "n'' de pe limb:

z = 2n

Pentru citirea unei directii cu 0 aproximatie de citire de l O'", limbuI trebuie prevazut cu

400 000 de semne de codificare diferite. Numarul pistelor ce trebuie codificate se obtine in acest caz prin rezolvare ecuatiei

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru.Geodezie si Cartografie prin invatamant la distanta

.....

40

Instrumente si metode de masurare

n =

~

log 2

= log 400 000 = log 2

18,6:;:: 19 p ist e

Sunt deci necesare 19 piste, ceea ce din punct de vedere tehnic este greu de realizat. De asemenea, dispunerea a 400 000 de semne de cod pe un cere cu diametrul de 150 - 200 mm, nu ar fi posibila din motive de spatiu pe cere. Din acest motiv, codificarea este folosita doar pentru citirea partii intregi PI, partea fractionara rezultand in cadrul unui proces de interpoale.

b) Metoda incrementa/a

Prin aceasta metoda nu sunt posibile pozitii absolute ale limbului, intrucat nu exista 0 grad are prin cifre sau coduri. Limbul contine doar un raster de linii, distanta intre acestea fiind egala cu grosimea liniilor de gradare.

. !1~}--.jCon~~J

Fotodioda

ci /

I~~

/

Figura 2.34 Metoda incrementala

Indicele de citire este format aici de 0 bariera Iuminoasa "dioda luminiscenta - fotodioda". Daca aceasta bariera se misca fata de de rasterul de linii ale limbului, se pot contoriza alternatele "luminos - intuneric". Prin aceasta metoda se pot obtine doar variatii ale directiilor fata de 0 pozitie initiala a limbului, 0 oprire a alirnentarii cu curent conducand la pierderea orientarii limbului, iar la 0 noua pornire a instrumentului masuratorile vor fi efectuate cu 0 origine complet diferita.

Pentru a aduce directiile intr-o corespondenta univoca, trebuie rezolvat si

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru.Geodezie si Cartografie prin invatamant la distanta

Instrumente si metode de masurare

sensuI de rotire aI suprastructurii instrumentului. Pentru aceasta dispozitivuI contine minimum doua bariere luminoase, dispuse la n· T + T/4 intre ele, T fiind intervalul de divizare a limbului.

Bariera luminoasa 1

Bariera luminoasa. 2

Figura 2.35 Discriminator de directie compus din doua bariere luminoase decalate la T+ T/4

Daca cele doua bariere luminoase se rotesc in sens pozitiv topografic, atunci ele of era urmatoarele semnale:

T

Semnalull

luminos

...___ __ intunecat

(a)

Semnalul2

luminos

intunecat

--

T/4

Semnalull

_j

luminos

(b)

intunecat

Semnalul2

luminos

l__ intunecat

-

T/4

Figura 2.36 Semnalele celor doua bariere luminoase

Daca semnalul 1 este luminos, iar semanlul 2 schimba de la luminos spre

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru,Geodezie si Cartografie prin invatamant la distanta

42

Instrumente si metode de masurare

intuneric, sau semnalul 1 este intunecat si semnalul 2 trece de la intunecat spre luminos avem sensul pozitiv topografic (Fig. 2.36 a).

La 0 rotatie 'in sens antiorar (Fig. 2.36 b) semnsIul 1 este intunecat iar semnalul 2 schimba de la luminos la inunecat, sau semnalul 1 este luminos, iar semnalul2 schimba de la luminos la intunecat. Fenomenul se poate generaliza prin afirmatia: semnalul2 devanseaza semnalul 1 cu T/4, cand rotirea are loc 'in sens pozitiv topografic, sau semanlul 1 devanseaza cu T/4 semnalul21a 0 rotire 'in sens antiorar, sensul de rotire fiind astfel univoc stabilit.

Din motive tehnice, intervalul de divizare Teste limitat la cca. 5 Ilm, rezolutia citirii fiind din acest motiv ~i ea limitata. Pe un limb cu diametrul de 80 mm se pot trasa cca. 50 000 de intervale, ceea ce corespunde la 80cc. Pentru asigurarea un or precizii superioare este nevoie ~i 'in acosta situatie de 0 interpol are in interioarul unui interval de gradare.

Un alt procedeu al metodei incrementale 'il reprezinta - procedeul inductosyn - care provine din domeniul constructiilor de masini. Inductosyn este un dispozitiv realizat de fmna "lnductosyn Corporation N, Y." pentru masurarea lungimilor ~i a unghiurilor. Pentru masurarea unghiurilor, dispozitivul poarta denumirea de "Rund - lnductosyn" ~i este folosit de firma Geodimeter.

Limb fix

Dispozitiv de citire ce se roteste ell alidada

Figura 2.37 Rund - Inductosyn

Curs Postuniversitar de Rcconversie in Cadastru.Gcodezie si Cartografie prin invatamant la distanta

Instrumente si metode de masurare 41

------------------------------------------------------------

Limbul este un circuit integrat spiralat, intervalul de divizarefiind T.

Dispozitivul de citire etse 0 alta placa, care contine eel putin 0 spira identica Cll cea de pe limb ~i se roteste la 0 distanta foarte mica fata de acesta. Daca In circuitul de pe limb este introdus un curent de tensiune U I , acesta creaza un camp magnetic, care in functie de distanta "d" genereaza prin inductie 0 tensiune U2 in spirele dispozitivului de citire. Prin rotirea alidadei este generat un curent altemativ sinusoidal. Numarul perioadelor sinusoidale intregi corespunde numarului intervalelor de divizare parcurse. Interpolarea in interiorul unui interval, se realizeaza cu ajutorul tensiunii induse U2. Cu ajutorulunei a doua placi, care joaca rol de dispozitiv de citire, poate fi recunoscut sensul de rotatie ~i se poate mari rezolutia de citire. Prin montarea mai multori placi ca dispozitiv de citire, dispuse pe mai multe sectoare ale limbului, se poate mari rezolutia de citire pana la 4 C~.

Procedee de interpolare

Exceptand metoda inuctosyn, toate celelalte metode de realizare a cercurilor la teodolitele electronice permit doar citirea parlii intregi PI . Pentru cresterea aproximatiei de citire a directiilor sunt necesare in acest caz de metode de interpoale.

Interpoalrea electronics cu micrometre cufe]e plan paralele

~ Dioda luminlscenta I

c. Cerc. d.~ sticla eu linii raster I

~crOD1etru I

ell fete plan paralce=le=:::n,,= ~ __ : _!_ ~ ('-_~() Hotor

Principiul acestui

micrometru corespunde in mare masura principiului micrometrului optic, cunoscut de la teodolitele optico-mecanice. Prin intennediulunei placute Cll fete plan paralele in rotatie permanenta, 0 diviziune de pe limb este adusa in coincidenta cu 0 dioda dubla ce joaca rol de indice de citire.

Dioda luminiscenta

Fotodioda

Dioda dubla

Figura 2.38 Interpolare cu micrometru electronic cu fete plan paralele

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru.Geodezie si Cartografie prin invatamant la distanta

....

44

lnstrumente si metode de masurare

Cand coincidenta este realizata, se realizeaza automat 0 citire pe tamburul micrometrului. Daca un motor rotestc continuu placuta micrometrului, sunt realizate coincidente si citiri continue corespunzator rotatie , fiind posibile determinari In modul "tracking". Daca limbul este divizat de exemplu din 2SC In 2SC c ~i tamburul micrometrului este divizat In 1250 de diviziuni, este posibila masurarea directiilor cu 0 aproximatie de citire de 2CC •

a = (2500CC / 1250) = 2cc.

Interpolarefolosind efectul Moire

Prin suprapunerea imaginilor culese din doua pozitii diametral opuse de pe limb ~i rotirea acestora una fala de cealalta iau nastere "Franje Moire". Se presupune aici, ca intervalul dintre diviziunile de pe limb ~i grosimea acestora este · egala. Distanta MS intre franjele Moire depind de unghiul de rotatie ex a imaginiIor:

MS = T / tg ex

Figura 2.39 Franje Moire obtinute prin rotirea imaginilor

La unghiuri de rotatie mici, distanta dintre franjele Moire pot fi marite foarte mult fata de intervalul de divizare T. Interpolarea are loc atunci In interiorul 111111i interval de franja - Moire.

o alta metoda de generare a franjelor Moire consta in suprapunerea imaginilor diametral opuse, tara ca acestea sa fie rotite una fata de cealalta, modificanduse doar scara de reprezentare a uneia dintre imagini. Daca 0 imagine este manta cu faetorul V fata de imaginea diametral opusa, atunci distanta dintre franjele Moire poate fi maritii fata de intervalul de divizare T a limbului eu

Curs Postuniversitar de Reconversic in Cadastru.Geodezie si Cartografic pnn rnvatamant la distanta

lnstrumente si metode de masurare 45

---------------------------------------------------------------

factorul:

M = V / (V - I) rezultand 'in final MS = M· T.

La teodolitul Kern E2 de exemplu, V = 1,005 rezultand faetorul de marire M = 200.

Limbul are 20 000 de diviziuni, eeea ee eorespunde la 0 valoare a intervalului T = 2cC, iar latimea de divizare are 11 Jlm . Latimea MS = 2 mm . Dupa 0 marire eu factorul 2, rezulta MS = 4 mm, aeeasta fiind sufieient de lata pentru a monta 4 fotodiode care joaca rol de interpolator.

T

--It-- f-_.- MS ----l

D 1{;U('O

1 2 3 ~

Figura 2.40 Franje Moire obtinute din modifiearea scarilor de proeictie

La rotirea alidadei, franjele Moire tree prin fata dispozitivului de eitire ~i genereaza variatii sinusoidale de luminozitate. Daca semnalul sinusoidal generat de fotodiode este transfonnat intr-un semnal rectangular, pot fi numarate flancurile ascendente, deci franjele Moire, pentru citirea grosiere PI . Latimea unei franje Moire, obtinuta din suprapunerea imaginilor diamtral opuse de pe limb, corespunde unei rotatii de 1 c (0,0 P) a alidadei si reprezinta 0 perioada completa 2n: a semnalului luminos. Interpolarea in interiorul unui interval de 1 c (0,01 g) are loc apoi prin interpolare electronica, cu ajutorul celor 4 fotodiode.

Semnal rectangular

, I ,

----L

Repartitia sinusoidaIa 8 luminozitatii

Dispozitivul de citire

Figura 2.41 Interpolarea electronica 'in interiorul unei franje Moire

Curs Postunivcrsitar de Reconversie in Cadastru.Geodezie si Cartografie prin invatamant la distanta

-

46

Instrumente si metode de masurare

Prin modul de dispunere a celor 4 fotodiode, nu se obtine doar 0 citire univoca pe limb, ci se pot elimina ~i unele surse de erori sistematice, cum ar fi de exemplu: variatia luminozitatii gene rata de instalatia de iluminat. In plus, din cele

4 semnale generate de cele 4 fotodiode (translatate intre ele cu 1t / 2) se poate c detennina univoc sensul de rotatie a alidadei.

Metoda dinamidi

La metoda dinamica masurarea directiilor se reduce la 0 masurare de timp.

Este masurat timpul de trecere T <p a unei fante, ce se roteste uniform, prin dreptul a doua bariere luminoase A ~i B. Bariera luminoasa A este amplasata pe infrastructura teodolitului (fixa in timpul masurarii directiilor), iar bariera luminoasa B, pe parte mobila a teodolitului (pe ali dada ) si se roteste odata cu suprastructura teodolitului in jurul axei VV. Bariera luminoasa A reprezinta deci "originea de grad are a limbului", iar bariera luminosa B reprezinta indicele de citire.

Viteza unghiulara de rotatie W a fantei fiind aprioric cunoscuta, se poate deduce unghiul <p direct din timpul T <p masurat, conform relatiei: <p = W . T <p •

Disc rotativ cu fante

Bariera luminoasa fixa

Bariera luminoasa ce se roteste cu alidada

Figura 2.42 Principiul metodei dinamice

In mornentul cand fanta trece prin dreptul barierei lurninoasa A, contorul 1 incepe sa inregistreze pana cand fanta trece prin dreptul barierei B. Valoarea

Curs Postunivcrsitar de Reconversie in Cadastru.Geodezie si Cartografie prin invatamant la distant)

Instrumente si metode de masurare 47

-------------------------------------------------------------

inregistrata de contor, corespunde timpului T <p •

viteza de rotatie CU, necesara pentru aflarea lui rp, se obtine cu ajutorul perioadei de rotatie "T" a fantei:

co = 400g / T

Perioada "T" pentru 0 rotatie completa a fantei in jurul axei VV, este masurata de contorul2, dirijat de bariera luminoasa A. La fiecare trecere a fantei prin dreptul barierei luminoase A, contorul este altemativ activat sau dezactivat. Aceasta ordonare pennite detenninarea perioadei "T" pentru fiecare a doua rotatie.

Cand viteza de rotatie a fantei este foarte mare, se obtin intr-un timp foarte scurt, muIte determinari pentru <po Viteza de rotatie nu trebuie sa fie riguros constanta, intrucat masurarea continua a perioadei "T", pennite cunoasterea variatiei vitezei de rotatie.

Dupa acest principiu a fost realizat aparatul Wild T 2000.

La acest instrument, pe limbul din sticla sunt trasate campuri intunecate si deschise, intervalul de gradare fiind <Po . Bariera luminoasa L, marcheaza originea de gradare a limbuluisi este montara pe partea exterioara a limbului. Bariera luminoasa Beste montara in interiorul cercului grad at ~i se roteste odata cu alidada, trecand in timpul rotatiei prin dreptul barierei luminoase A. Unghiul cp cautat, este compus dintr-un numar intreg "n" de intervale de gradare CPo si 0 parte fractionara ~cp:

J .

bJ1__r .,

I , •

, I

: , .... I. ". ~

t ~'" : ; :

I I I I

I" ~n __ ;n :rl :r

-IJ ~ 4l LH

II I I I I ., I - '" ,

I ,---i f- , I

II ,I 'I "

[I II II i I

" , 1 ' I I ' Contor

II II II I

_Jl. __ ___j;i____ u d deschis

-_ I

inchis

Figura 2.43 Metoda dinamica la teodolitul Theomat Wild T 2000

La rotirea cercului de sticla barierele luminoase produc semnalele rectangulare L, ~i LR . Diferenta de faza ~ T a celor doua semanle corespunde

Curs Postunivcrsitar de Reconvcrsic in Cadastru,Geodezie si Cartografic prin invatamant la distanta

48

lnstrumente si metode de masurare

partii fractionate Ll<p ~i rezulta din intervalul de timp Ll T masurat ca diferenta de faza:

Ll<p = (<Po / To) Ll T c

To este perioada corespunzatoare intervalului de gradare <Po , care la acest procedeu este determinata concomitent cu celelalte marimi. Aflarea numarului de intervale intregi <Po este realizat printr-o citire grosiera. Cand 0 maroa de referinta de pe limb trece prin dreptul barierei luminoase Ls, un contor incepe sa numere diviziunile de pe limb, pana cand aceasta maroa trece prin dreptul barierei luminoase LR. Cercul de sticla are 1024 de intervale gradate si executa 3 rotatii pe secunda, astfel incat in cateva secunde se pot face numeroase masuratori. Pentru 0 singura masuratoare se obtine in acest caz deja 0 rezolutie de 7CC• Masuratorile de faza realizandu-se altemativ la doua perechi de bariere luminoase dispuse diametral opus, rezulta 512 de masuratori de faza la fiecare rotatie, ceea ce permite cresterea rezolutiei pelna la 0,1 CC.

Masurarea la cercul vertical este asemanatoare cu cea de la cercul orizontal,cu deosebirea ca bariera luminoasa fixa este montara in zenit. Pentru corectarea unghiurilor zentitale cu erori reziduale de inclinare a axei principale de rotatie, traseele luminoase ale barierelor sunt dirijate printr-un compensator.

t }J

,

Determinarea erorii de inclinare a axei principale de rotatie VV la teodolitele electron ice

La teodolitele ~i tahimeterle modeme, eroarea reziduala de inclinare a axei principale de rotatie VV a instrumentului trebuie determinata automat, dupa ce in prealabil instrumentul a fost calat. La teodolitele electronice se impune, ca eroarea reziduala de inclinare a axei principale de rotatie sa fie cunoscuta pe doua direclii:

- componenta erorii pe directia axei de vizare a lunetei, notata aici ErO), care se foloseste pentru corectarea unghiului vertical masurat, conform realtiei:

V = v; +ErO]

- componenta erorii pe directia axei secundare 00 a teodolitului, notata aici EOO, care se foloseste pentru corectarea directiilor orizontale rnasurate intr-o stalie, confonn realtiei:

D = Do + EOO ctg V

Oetenninarea erorilor reziduale de Inclinare a axei principale de rotatie se realizeaza cu sensori. In principiu un astefel de sensor este format dintr-un sensor pentru inregistrarea inclinarilor, bazat pe principiul pendulului, orizontalitatea suprafetei unui lichid, sau dioda tip placa. Principiul de functionare este prezentat in figura 2.45.

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru.Geodezie si Cartografie prin invatamant la distanta

______________________ ~In~s~tru~m~en~t~e~s_im~et~o_d_e_d_e~m~a~su~r~a_re ~49

Sensor orizontal

Sensor inclinat

Figura 2.45 Sensor pentru inregistrarea inclinarilor

Cand axa principala de rotatie este perfect verticala, raza de lumina reflectata la suprafata lichidului (1) este receptionata in punctul de origine a detectorului (2). Daca axa principala de rotatie VV este inclinata, sensorul se roteste impreuna cu instrumentul, doar suprafata lichidului ramane orizontala. Raza de lumina este deviata fata de pozitia indicata la instrumentul perfect vertical cu dub lul erorii reziduale de inclinare a axei VV, iar punctul de receptie pe detector va fi deviat fata de origine. Din deplasarea inregistarta dintre punctul de recptie si originea detectorului, este dedus apoi unghiul de inclinare.

Ca detector sunt folosite fotodiode diferentiale, fotodiode cu patru cadrane, sau fotodiode cu efect lateral.

2.4 Nivelele teodolitului

Nivelel sunt dispozitive care servesc la orizontalizarea sau verticalizarea de drepte sau planuri, dit ~i la masurarca unor unghiuri mici de panta.

2.4.1 Nivela to ric a

Este 0 fiola de sticla, curbata dupa 0 anumita raza de curbura "r". Fiola este umpluta incomplet cu eter sal! alcool, care prin vaporizare forrneaza 0 bula de gaz, denumita impropriu bula de aer. Nivela torica de la teodolite serveste la calarea definitiva (fina) a instrumentului. Partile constructive ale unei nivele torice sunt prezentate in figura 2. 46.

Elementele caracteristice ale unei nivele torice sunt: - mm planul meridian al torului;

- M' mijlocul (centrul) bulei de aer;

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru.Geodezie si Cartografie prin invatamant la distanta

50

lnstrumente si metode de masurare

- M punctul mijlociu al torului fata de care sunt trasate simetric reperii ~i

gradatiile nivelei;

- NN directricea nivelei torice (tangenta In punctul M la tor);

- d = MM' deplasarea bulei de aer;

- ex unghiul de inclinare a directricei;

- r raza de curbura a torului;

- C centrul de curbura a torului;

- a marimea unei diviziuni de pe fiola (2 mm);

Figura 2.46 Nivela torica

a - sectiune; b - vedere de sus. 1 - montura metalica; 2 - fiola de sticla; 3 - fereastra; 4 - ~urub de rectificare; 5 - suport (alidada); 6 - articulatie; 7 - reperii nivelei; 8 - gradatiile nivelei (Ia 2 mm); 9 - bula de aer; NN - directricea nivelei; M - punctul mijlociu al torului; M' - centrul bulei de aer.

Din figura 2.47 rezulta teoria nivelei ~i anume: pentru 0 aceeasi nivela, unghiul de inclinare ex a fiolei este direct proportional cu deplasarea bulei de aer.

MM'=d=r ex in care ex=(d/r) pee

m

c

F gura 2.47 Elementele caracteristice ale nivelei torice

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru.Gcodezie si Cartografie prin invatamant la distanta

Instrumente si metode de masurare 51

----------------------~--~--------------------------~

Sensibilitatea nivelei toriee

Se numeste sensibilitatea nivelei unghiul de inclinare t al fiolei, inclinare corespunzatcare unei deplasari a bulei de aer egala cu 0 gradatie a = 2 nun. Cu cat unghiul 'C este mai mic, cu atat sensibilitatea nivelei este mai mare. In mod curent sensibilitatea nivelei torice se exprima 'in secunde sexagesimale ale unghiului la centru corespunzator unei diviziuni a nivelei:

s = r" = (a / r) p" = 4" 105/ r

Nivelele torice de la instrumentele geodezice au sensibilitatea cuprinsa intre 1 0" ~i 120" ~i raza de curbura r de 41.2 - 3.8 m. Sensibilitatea nivelei torice este. direct proportionala cu raza de curbura, la sensibilitate mare avem raza de curbura mare.

Tipuri de nivele torice:

- nivela torica cu camera de compensare (figura 2.49 )

- nivela torica cu coincidenta (fig ura 2.49 b)

Figura 2.49 Tipuri de nivele torice

Verificarea ~i rectificarea nivelei torice .

h

o nivela torica este rectificata cand directricea ei NN este paralela cu suportul pe care se afla montata nivela, chiar daca suportul nu este orizontal. Cand planul suportului este orizontal,bula de aer este intre rep ere numai daca ea este rectificata .

Verificarea ~i rectificarea nivelei torice montara pe cercul alidad se face astfel (Figura 2.50):

- se orizontalizeaza cercul orizontal aproximativ;

- se roteste teodolitul, astfel incat nivela torica sa fie paralela cu doua

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru.Geodezie si Cartografie prin invatamant la distanta

52

Instrumente si metode de masurare

suruburi de calare;

- se caleaza nivela torica din ~uruburile de calare; daca nivela torica nu este rectificata, atunci directricea nivelei torice va forma un unghi P cu suportul.

- se roteste nivela torica in pozitie "cap la cap" (cu 200g); in aceasta pozitie directricea va fi inclinata tot cu unghiul P fata de suport ~i cu 2P fata de orizontala hh. Deplasarea "d" a bulei de aer corespunde inclinarii directricei NN fata de orizontala hh.

- rectificarea se face prin anularea valorii "d / 2" din suruburile de rectificare a nivelei torice, restabilindu-se astfel paralelismul dintre directrice ~i suport ~i apoi prin anularea restului deplasarii "d" (adica d / 2) din ~uruburile de calare S, ~i S2, realizanduse astfel orizontalizarea suportului.

d V

~. n

v

~hJ~.'~'J ....fi~hJ

slU2:r.~':;xlt:!]:I;;' . .LA.. hi'

-_"':'_-f---L.:." :~"'2 - - --1-T 5, r-JL-r"

l: vi

d

Fig.2.S0 Verificarea ~i rectificarea nivelei torice

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru,Geodezie si Cartografie prin invatamant la distanta

_______________________ In_s_tr_um __ en_t_e_s_jm~et~o~de~de __ m~a~su~r~ar_e ~53

2.4.2 Nivela sfericii

Este fermata dintr-o fiola de sticla de forma cilindrica, avand partea superioara sub forma de caleta sferica. Raza de curbura la nivelele sferice variaza intre 0,5 - 3 m. Fiola este umpluta cu eter sau alcool ~i este inchisa ennetic. Ea este mintata intr-o cutie metalica de protectie, care la randul ei este prinsa prin trei ~unlburi de suport. Partea cea mai de sus a calotei sferice reprezinta punctul central al nivelei, prin care trece axa Vs Vs, care este perpendiculara la planul tangent in punctul central al nivelei. Gradatiile unei astfel de nivele sunt cercuri concentrice cu centrul in punctul central ~i distantate intre ele la 2 mm. Pentru a lucra corect, diametrul bulei de aer trebuie sa fie eu 1 - 2 mm mai mic dedit eel al

.

cerculetului de reper.

a - sectiune b - vedere de sus

Figura 2.51 Nivela sferica

Verificarea ~i rectificarea nivelei sferice

o nivela sferica este rectificata atunci cand PN PN este paralel eu suportul "ss". Verificarea ~i reetifiearea se face astfel:

- se roteste suprastruetura teodolitului pfma cand nivela sferica se afla deasupra unui ~urub de calare;

- se aduce bula de aer in cerculetul de reper prin actionarea suruburilor de calare;

- se roteste alidada cu 200g in jurul axei VV; daca bula de aer ramane in cerculelul de reper,atunci nivelasferica este rectificata. Daca bula de aer sufera 0 deplasare "d" din cerculetul de reper, atunci nivela trebuie rectificata.

- rectificarea nivelei se realizeaza prin deseompunerea dcplasarii "d" pe doua directii perpendiculare, una paralela cu suruburile de calare SI S2 (d.) ~i cealalta pe directia celui de-al treilea surub de ealare S3 (d2). Rectificarea se

Curs Postuniversitar de Reconversic in Cadastru.Geodezie si Cartografie prin invatarnant la distanta

54

Instrumente si metode de masurare

realizeaza apoi ca ~i la nivela torica, separat pe fiecare directie in parte.

a

b

c

Figura 2.52 Verificarea ~i rectificarea nivelei sferice

2.5 Anexele teodolitului

Trepiedul

Serveste la susstinerea teodolitului pe verticala punctului de statie si la orizontalizarea aproximativa a suportului acestuia. Trepiedul Cll picioarele rigide (figura 2.53 a) asigura 0 stabilitate mai buna m punctul de static. Trepiedul Cll picioare culisabile (figura 2.53 b) are avantajul, ca se transporta mai usor, iar in terenuri accidentate instal area lui se face mult mai rapid. Prinderea teodolitului de mas uta trepiedului se face cu ajutorul surubului de prindere, care este trecut de regula printr-o placuta de tensiune, pentru a asigura o prindere elastica.

a)

bJ

Figura 2.53 Trepiedul teodolitului a - rigid; b - culisabil

Dispozitive de centrare

Dispozitivele de fixare a teodolitului pe trepied sunt astfel concepute incat permit folosirea unor dispozitive de centrare, adica la asezarea axei VV a

Curs Postuniversitar de Reconvcrsie in Cadastru.Geodczie si Cartografic prin invatarnant la distanta

______________________ ~In~s~tru~m~en~t~e~si~m~et~o~de~de~m~a~su~r~ar~e ~55

teodolitului pe vertical a punctului matematic de statie. Ca dispozitive de centrare se folosesc:

- firul cu plumb (pentru centrari mai putin precise cca. 3-5 mm);

- bastonul de centrare (pentru centrari de precizie cca. 1 mm, si pe vant

puternic, care nu permite folosirea firului cu plumb);

- dispozitive optice de centrare ( centrari precise cca. 0,5 - 1 mm in orice conditii).

v

v

a

b

c

Figura 2.54 Dispozitive de centrare

a - find cu plumb; b - bastonul de centrare; c - dispozitiv optic de centare

Busola ca anexii fa teodolit

Busola, folosita tot mai rar in ultimul timp, serveste la orientarea originii cercului orizontal pe directia Nord magnetic. Ea se monteaza foarte usor pe fuca lunetei prin intennediul unui buton de prindere. Odata montata, ea are gradatiile ° - 200 g in acealsi plan vertical cu axa de vizare a lunetei.

Umbrela topograftcii

Serveste la protectia instrumentului in timpul masuratorilor la soare putemic impotriva decalarii instrumentului sau intemperii. Este 0 umbrela de dimensiuni mai mari, piciorul ei avand 0 articulatie, care pennite orientarea ei in punctul de statie dupa traseul soarelui.

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru,Geodezie si Cartografie prin invatarnant la distanta

56

Instrumente si metode de masurare

2.6 Verificarea ~i rectificarea teodolitului

2.6.1 Verificarea generals a teodolitului

Aceasta verificare are ca scop sa constate urmatoarele: - piesele de sticla ale teodolitului sunt intacte;

- punerea la punct a lunetei se face 'in conditii bune;

- dispozitivul optic de centrare functioneaza corect;

- ~uruburile micrometrice functioneaza corect pe tot domeniul de

actiune;

- ~uruburile de calare functioneaza corect;

- picioarele culisabile ~i ~uruburile trepiedului functioneaza corect;

.

2.6.2 Verificarea tndeplinirii conditiilor constructive

Aceste erori, numite ~i erori de constructie ale teodolitului, nu se pot elimina ci efectullor poate fi doar micsorat, prin adoptarea unor metode de lucru adecvate. La stadiul actual al tehnicii de realizare a instrumentelor topografice, verificarea lor tehnica in uzina inaintc de livrare, aceste erori sunt 'in cele mai multe cazuri mici ~i pot fi stapanite prin tehnici de masurare.

2.6.3. Verificarea indeplinirii condifiilor geometrice

La teodolite luarn in considerare urmatoarele axe:

v v ,0
'" '"
;P /
j h / /
/ __ ---
A .> /
,
/ Plan de vi
Cv >0 O<L
hL'
v
i Plan
de
vizare
N<~· > N azimulal v

v

Figura 2.55 - Axele ~i planurile de vizare ale teodolitului

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru.Gcodezie si Cartografie prin invatarnant la distanta

Instrumente si metode de masurare

Conditiile geometrice ale axel or:

a) VV sa fie verticala. Prin calare se realizeaza VV .L NN ; Neindeplinirea acestei conditii conduce la eroarea de inclinare a axei

principale de rotatie a teodolitului;

b) rO .L 00 (axa de vizare sa fie perpendiculara pe axa secundara); Neindeplinirea acestei conditii conduce la eroarea de colima]ie.

c) 00 j_ VV ( axa secundara trebuie sa fie orizontala);

Neindeplinirea conditiei conduce la eroarea de inclinare a axei secundare. d) linia indecsilor de la cercul vertical sa fie intr-un plan orizontal sau

vertical, care contine axa 00 de basculare a lunetei); Neindeplinirea acestei conditii conduce la eroarea de index.

Verificarea ~i rectificarea conditiei Vv+vcrtical (VV J._ NN)

Indeplinirea acestei conditii se face indirect, prin calarea teodolitului, presupunand ca nivelele acestuia sunt verificate ~i rectificate. Cercurile orizontale fiind din constructie perpendiculare pe axa VV, inseamna ca prin orizontalizarea acestora, se obtine automat verticalizarea axei VV.

Constatarea erorii: daca 'in urma calarii instrumentului se constata ca nivelele se dercgleaza prin rotirea teodolitului 'in diferite pozitii, inseamna ca axa VV nu rarnane verticala, desi nivelele au fost rectificate ~i calarea s-a facut corect.

Rectificarea: numai in ateliere specializate, sau la uzinele constructoare. Eroarea de neverticalitate a axei VV nu se elimina printr-o metoda de lucru. Din acest motiv:

- operatia de calare trebuie tacuta cu cea mai mare atentie;

- nivelele teodolitului trebuie verificate ~i rectificate inaintea

masura torilor.

Calarea instrumentului trebuie tacuta cu maxima atentie. Pentru evitarea decalarii instrumentului in timpul masuratorilor, aparatul trebuie sa fie instal at 'in teren stabil ~i protejat contra influentei radiatiilor solare.

Eroarea de colimatie (conditia rO _lOO)

Aceasta eroare se datoreaza descentrarii reticului (cnetrul firelor reticulare r nu se afla pe axa optico-geometrica a lunetei). Prin rotirea lunetei in jurul axei secundare 00, axa de vizare rO nu mai descrie un plan perpendicular pe 00, ci un con a carui generatoare este rO.

Curs Postuniversitar de Reconvcrsie in Cadastru.Geodezie si Cartografic prin invatamant la distanta

-

58

lnstrumente si metode de masurare

Constatarea erorii: cu luneta aproximativ onzontala se vizeaza un punct cat mai indepartat ~i bine vizibil in ambele pozitii ale lunetei si se fac lecturile M, ~i M2 pe cercul orizontal. Daca M, = M2 ± 200g ±2 a (a = abaterea standard de masurare a unei directii) se poate considera ca eroarea nu exista. Daca egalitatea de sus nu este indeplinita, se considera ca eroarea exista si deci rO nu este perpendicular pe 00.

M'=MI + E

Mil = M' + 200g = M2 - E

Figura 2.56 - Constatarea erorii de colimatie

Prin medierea citirilor din ambele pozitii ale lunetei (CS) ~i (CD) se remarca:

2 M' = MI + E + M2 - E

M' = [MI + (M2 ± 200g)] /2 eoarea de colimatie este eliminata.

Facandu-se diferenta citirilor din ambele pozitii ale lunetei rezulta:

MI + E - M2 + E =0

E = [(M2 ± 200g) - Mil /2

diferenta dintre valorile directiilor masurate in ambele pozitii ale luneteirfacand abstaractie de cele 200g) reprezinta dublul erorii de colimatie. Valoarea erorii E trebuie sa fie mai mica dedit toleranla T = ± (2 -7- 3 a).

Rectificarea

Cu luneta in pozitia a doua (CD) se introduce la cercul orizontal valoarea justa pentru directia considerata ( M = M' ± 200g), rezultata din medierea citirilor

Curs Postuniversitar de Reconversic 111 Cadastru.Geodezie si Cartografie prin invatarnant la distanta

Instrumente si metode de masurare

'in ambele pozitii, din surubul micrometric de miscare in plan orizontal. Privind prin luneta, se va constata ca firul reticular vertical s-a deplasat de pe semnalul vizat. Punctarea corecta (suprapunerea firului reticular vertical peste semnalul vizat) se va realiza din ;;uruburile de rectificare ale reticulului s, ;;i S2 dispuse In plan orizontal. Operatia de verificare ;;i eventual rectificare se va repeta, fie alegand alt semnal, fie modificand pozitia originii limbului, pana cand c ~ ± 2 a

Figura 2.57 - Rectificarea erorii de colimatie

Verificarea si rectificarea conditiei de perpendicularite dintre axa secundara 00 ;;i axa principala de rotatie VV (00 .L VV)

Eroarea de inclinare a axei de basculare a lunetei afecteaza masurarea

Y' v t '" p

Y

v

Figura 2.58 - Eroarea de inclinare a axei 00 de basculare a lunetei

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru.Geodezie si Cartografic prin invatamant la distanta

60

lnstrumente si metode de masurare

unghiurilor orizontale, intrucat planul azimutal in care se mi~di axa de vizare, intersecteaza axa VV sub un unghi "i" ~i nu contine aceasta axa .

Constatarea erorii se face prin mai multe procedee numai dupa ce au fost indeplinite conditiile de la paragrafele anterioare. Cel mai frecvent se utilizeaza procedeul vizarii unui punct situat la inaltime pe un perete dintr-un punct de statie apropiat (cca. 20m), in ambele pozitii ale lunei ~i proiectarea acestuia prin plonjarea lunetei pe 0 rigla situata in orizontul instrumentului. Daca conditia de perpendicularitate este indeplinita atunci citirile efectuate pe rigla in dereptul firului reticular vertical vor corespunde in limita erorii facute la punctarea punctului (d :<::: I mm).

p

!~

I : \

;' ! \

/ ! \

/ \\

~I d!2

p

PI

Figura 2.59 - Constatarea erorii 00 j_ VV

Rectificarea erorii:

Rectificarea erorii se face din umerii lunetei, ridicand sau coborand unul din capetele axei de basculare a lunetei. Teodolitele moderne fiind foarte bine etansate ~i capsulate, rectificarea se recomanda a fi efectuata numai in ateliere de specialitate sau chiar la firma constructoare. La teodolitele moderne, prin montaj, aceasta eroare nu depaseste de regula ± 20cc.

Verificarea ~i rectificarea erorii de index

Se mai numeste ~i eroare de colimatie la cercul vertical.

Intervine la masurarea unghiurilor verticale ~i se datoreste urmatoarelor

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru.Geodezie si Cartografic prin invatamant la distanta

Instrumente si met ode de masurare

cauze:

a) necoincidenta dintre proiectia axei de vizare pe cercul vertical cu linia ce uneste gradatiile 0 - 200 (eroarea EI);

b) indecsi de citire nu se afla intr-un plan orizontal sau vertical ~i deci nu asigura 0 linie de credinta orizontala sau verticala (eroarea E2).

z

r

(CS)

z = z' - (E I - E 2)

(CD)

z = 400g - z" + (EI + E2)

Figura 2.60 - Eroarea de index la cercul vertical

Facand media citirilor din cele doua pozitii de masurare (CS) ~i (CD) rezulta:

z = [z' - (EI - E2) + 400g - z" + (EI + E2)] /2 z = fez' - z") / 2] + 200g

Se remarca ca prin medierea citirilor efectuate in cele doua pozitii ale lunetei eroarea de index este eliminata.

Constatarea eorii:

Se vizeaza un obiect indepartat bine vizibil in ambele pozitii ale lunetei ~i se fac lecturiel z' ~i zIt la cercul vertical. Suma celor doua unghiuri zenitale trebuie sa fie egala cu 400g ± 2 a ( a abaterea standard de masuarare a unei directii zenitale). In cazul cand suma unghiurilor zentitale nu satisface conditia de mai sus, se considers ca eroarea de index exista, iar diferenta citirilor efectuate in cele doua pozitii ale lunetei ne of era:

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru,Geodezie si Cartografie prin invatamant la distanta

62

Instrumente si metode de masurare

[z' - (E I - E2) - 400g + zIt - (E I + E2)] = 0

deci: (EI + E2) = E = (z' + zIt - 400g) / 2

o cuantificare a componentelor erorilor partiale E I ~i E2 in valoarea totala a erorii de index E este greu de stabilit, fapt pentru care actiunea concertata a acestor doua componente sunt interpretate in comun ca eroare de index.

Din realtia de mai sus se remarca, ca diferenta la 400g a sumei unghiurilor zenitale masurate in ambele pozitii ale lunetei, reprezinta de fapt dublul erorii de index.

Rectificarea erorii poate fi abordata in doua moduri in functie de modul in care se face orizontalizarea sau verticalizarea indecsilor de la cercul vertical, cu nivela torica zenitala sau cu compensator.

in cazul teodolitelor cu nivela to rica zenitala, cu luneta in pozitia a doua (CD), se va introduce la cercul vertical valoarea corecta 400g - z, din surubul de calare a nivelei torice zenitale. Se va constata ca nivela torica zenitala s-a decalat. Se va cala nivelei torica zentitala integral din suruburile de rectificare a acestei nivele.

in cazul teodolitelor cu compensator la cercul vertical, valoarea corecta pentru unghiul zenital in pozitia a doua (CD), se va realiza la cercul vertical prin actionarea asupra ~urubului micrometric de miscare a lunetei in plan vertical. Privind prin luneta, se va constata ca firul reticular orizontal s-a deplasat de pe punctul vizat. Refacerea punctarii corecte, se va realiza din ~umburile de rectificare al recticulului, dispuse in plan verical S3 ~i S4.

Operatia de verificare ~i eventual rectificare se va rep eta prin vizarea altui semnal, pana cand eroarea de index E ~ 2 a, sau z' + zIt = 400g ± 2 o

Figura 2.61 - Rectificarea erorii de index

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru,Geodezie si Cartografie prin invatamant la distanta

Instrumente si metode de masurare 63

----------------------~~~~----------------------------~

Verificarea pozitiei juste a firelor reticulare

Prin gravare este asigurata perpendicularitatea firelor reticulare. Ele trebuie sa ocupe insa 0 pozitie justa, in sensul ca firul reticular orizontal sa ocupe 0 pozitie orizontala, iar eel vertical 0 pozitie verticala. Este suficient sa se verifice pozitia justa a unui singur fir reticular.

Verificarea se va realiza conform schemelor din figura 13.

1dJ2

dJ2

Fir ell plumb

Figura 2.62 - Verificarea §i rectificarea pozitiei juste a firelor reticulare

Rectificarea acestei erori §i aducerea reticulului in pozitie justa, se va realiza prin slabirea suruburilor coaxiale cu luneta, care fixeaza reticulul de tubul obiectiv, rotirea convenabila a intregului reticul §i strangerea la loc a §uruburilor.

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru,Geodezie si Cartografie prin invatamant la distanta

-

64

Instrumente si metode de masurare

2.7 Metode de misurare a unghiurilor topografice

2. 7.1 Genera/ita';, defini(ii

In topografie, unghiurile orizontale se mascara in scopul determinarii C pozitiei planimetrice a punctelor, iar unghiurile verticale servesc la detenninarea pozitiei altimetrice si Ia reducerea distantelor la orizont.

Unghiul orizontal (roAB) este unghiul diedru format de doua plane verticale care contin dreptele din teren SA ~i SB. Poate fi masurat intre proiectiile ortogonale ale dreptelor SA si SB.

A B

Folosind teodolitul se mascara directide orizontale care sunt unghiuri cu aceeasi origine (~A' ~B' ~e, ~D)' Unghiurile orizontale rezulta ca diferente de directii, de exemplu: (OAB = ~B - PA, (OBe = ~e - PD, (OeD = ~D - ~e, etc.

h'~h

.-! ,', "" "11<<1#....... '

! '

Unghiul vertical (UAB) este unghiul format de axa de viz are cu un plan orizontal care contine axa de rotatie a lunetei. Unghiul de panta a poate avea valori pozitive sau negative in functie de inclinarea axei de vizare.

Unghiul zenital (ZAB) mascara inclinarea axei de vizare fata de zenit, indicii de citire fiind dispusi intr-un plan vertical, iar verticalizarea lor facandu-se automat cu ajutorul unui compensator.

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru.Geodezie si Cartografie prin mvatamant la distanta

________________ ~I~ns~tru~m~e~m~e~s~im==ct=o=de~de~m==as=u=rn=re~ 65

Operani pregititoare:

Pentru masurarea unghiurilor cu teodolitul este necesar sit se efectueze urmatoarele operatii:

a) Verificarea si rectificarea teodolitului;

b) Asezarea In statie a teodolitului (eentrare, calare, punere la punet a lunetei);

c) Semnalizarea punctelor;

d) Vizarea aproximativa a punctelor folosind eolimatorul sau catarea si Inaltatorul, exeeutarea unui tur informativ si exeeutarea observatiilor;

e) Intocmirea schitei vizelor - planul de observatie.

Punetarea azimutala (pentru masurarea directiilor orizontale) se face la baza semnalului vizat (jalon sau fi~A In punetul de drumuire si punetele de detaliu sau, semnal topografic In punctele de triangnlatie ~i indesire). Pentru masurarea unghiurilor vertieale se face punctarea cu firul reticular orizontal la inaltimea instrumentului sau Ia inaltimea semnalului.

27.2 Metode demasurare a unghiurilor orizontate

2.7.2.1. Metoda simp/a

Se utilizeaza pentru masurarea unghiurilor izolate si are doua variante:

a) Proeedeul prin diferenta eitirilor

Pentru masurarea unghiului (OAB se procedeaza astfel:

se vizeaza punctul A cu luneta in pozitia I (cere vertival stanga) si se face citirea c' A;

- se elibereaza miscarea generals a cercului alidad, se roteste teodolitul in sens orar, se vizeaza punctul B si se face citirea c' B;

- se aduce luneta in pozitia a II-a, se vizeaza punctul B ~i se face citirea c" .

s~

- se roteste instrumentul in sens invers acelor de ceasornic, se vizeaza

punctul A si se efectueaza citirea c" A;

- unghiul (0 AB se calculeaza astfel:

in pozitia I: (OAB' =C'B -C'A in pozitia a II-a (OAS" = CB" - CA"

Daca abaterea 8(0 = (0" - (0' :5 T (T:::: 2eO); eO) - eroarea de citire a unei directii intr-o singura pozitie a lunetei), atunci valoarea unghiului orizontal se

obtine efectuand media valorilor (0' si 0)":

00'+00" 00=--

2

Curs Postuniversitar de Reconversie 10 Cadastru.Geodezie ~ Cartografie prin iovatamant la distants

66

Instrumente si metode de masurare

Exemplu: Instrument ZEISS 11IEO OIOA
PUNCT PUNCT CITIRI MEDIA UNGffiUL
STATIE VIZAT Ponti-a I Pozitia a II-a O)AB
I 2 3 4 5 6
S A 108. 7790 308.7794 108.7792 40.4969
B 149.2764 349.2758 149.2761 S-au facut mai intai mediile citirilor catre cele doua puncte A si B, In pozitia I ~i pozitia a II-a, unghiul rezultand ca diferenta a lor.

b) Procedeul cu zero in coincidenta

Unghiul roAB se mascara in mod ~emanator, cu deosebirea ca pe directia punctului A se va introduce la cercul orizontal gradatia zero (diviziunea zero a dispozitivului de citire se aduce in coincidenta cu diviziunea zero a limbului). Acest procedeu se poate aplica numai in cazul utilizarii teodolitelor repetitoare. Inaintea vizarii punctului A, se introduce "zero" la cercul orizontal, astfel mcat citirea c' A = 0, operatiile urmatoare decurgand asemanator:

ln pozitia I: (OAB' =C'B -C'A=C'B -O=C'B

in pozitia a II-a WAB" = CB" - CA"= C'B - 200

Exemplu: Instrument ZEISS 11IEO 020R
PUNCT PUNCT CITIRI MEDIA UNGHIUL
STATIE VIZAT Pozitia I Pozitia a II-a WAB
I 2 3 4 5 6
S A 0.0000 200.0050 0.0025 66.9800
B 66.9800 266.9850 66.9825 Unghiul WAB rezulta ca diferenta a mediilor citirilor din cele doll! pozitii,

2.7.2.2 Metoda repetitiei

Se foloseste pentru masurarea precis a a unghiurilor orizontale ell teodolite repetitoare. Metoda presupune masurarea unui unghi de mai multe ori, luand de fiecare data ca origine de citire valoarea unghiului obtinuta in detenninarea precedenta,

Curs Posruniversitar de Reconversie in Cadastru,Geodezie si Cartografie prin Invatamant la distanta

__________________ ~m~s~tru~m~en~t~exsl~·m~ct~o:de~d=e~m~~~u=ra=r=e 67

Pentru masurarea unghiului orizontal (0 (IS2) se procedeaza astfel:

- se vizeaza punctul 1 si se citeste directia Co inscriindu-se in cametul de observatii. Se deblocheaza miscarea general a, se vizeaza punctul 2 si se face citirea Cl, care se trece in camet. Unghiul orizontal se poate determina: (01 = C, - Co;

se cupleaza limbul si ali dada pe citirea C}, se deblocheaza miscarea generala si se vizeaza din nou punctul 1 (C, va fi citirea initiala pentru cea de-a doua masurare), Se decupleaza limbul de alidada, se deblocheaza miscarea general a ~i se vizeaza punctul 2. Citirea C2 va deveni origine pentru urmatoarea masurare, daca se solidarizeaza iar limbul cu alidada pe directia punctului 2 si se revine vizand punctul I. Procedand in mod asemanator se va obtine pentru "n" repetitii citirea finala C;

citirile necesare pentru determinarea unghiului (0 sunt Co, Cn si C 1 (pentru control):

C, - Co . tru x , 1 ( ) Cn - Co

00 = , pen ca. - 00, + 002 + ... + OOn = --=---"-

n n n

numarul (n) de repetitii se stabileste in functie de precizia cu care trebuie sa se determine unghiul respectiv. Si la metoda repetitiei este necesar sa se masoare in ambele pozitii ale lunetei pentru reducerea erorilor instrumentale.

Exemplu: Instrument ZEISS THEO 020B

CO = 11Sg28c Socc; C, = 153g.66C 50CC ••• ; Cn = 230g.43C Ooee; n = 3 ill = 38g.38C 17CC

2.7.2.3 Metoda seriilor (turului de orizont)

Se utilizeaza pentru masurarea mai multor unghiuri dintr-un punct de statie. Prin aceasta metoda se mascara directii care se compenseaza in statie, iar din diferenta directiilor compensate se determina unghiurile orizontale. Observatiile se fac in ambele pozitii ale lunetei. Se alege ca directie de plecare viza spre punctul eel mai indepartat, care are si conditii optime de vizare, celelalte puncte vizandu-se in sens topografic (orar) in pozitia I a lunetei si in sens antiorar in pozitia a II -a, rezultand doua tururi de orizont.

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru.,Geodezie ~i Cartografie prin invatam3,t:tt la distanta

68

Instrumente si metode de masurare

o serie este fermata din doua tururi de orizont, fiecare tur incepe si se termina pe punctul de referinta (de plecare).

Operatiile de masurare a directiilor se succed astfel:

- se blocheaza limbul, se vizeaza in sens orar punctele si se citesc in pozitia I a lunetei directiile C A' (citirea de p lecare), C B', Cc', CD', iar , pentru control se vizeaza din nou primul punct obtinandu-se C Ai';

se vizeaza in sens antiorar in pozitia a II -a a lunetei punctele obtinand citirile CA", CB", Cc", CD", iar pentru viz a de inchidere a turului de orizont C·'"

Al ,

Abaterea permisa mtre citirile in pozitia I si pozitia a II -a a lunetei, pentru aceeasi directie nu pot depasi toleranta: T = ±(2 - 3ec cc ) ,

iar neinchiderea in turul de orizont nu poate depasi: T = ze, cc In . eccc - eroarea de citire a unei directii;

n - numarul de vize in turulde orizont (nu poate depasi 10 - 12 puncte) Se presupune ca marimea neinchiderii unghiulare in turul de orizont creste proportional cu numarul directiilor masurate,

Operatiile de control si de corectare a citirilor efectuate se desfasoara astfel:

calculul directiilor medii pentru fiecare punct vizat: C, = C; + C~

2

- calculul neinchiderii in turul de orizont: en = CAj - CA ~ T

- compensarea in statie a directiilor masurate se face corectand in mod

progresiv valorile medii (ell exceptia directiei initiale CA);

corectia total a en = - Cn, estea unghiul de corectie cu care trebuie rotita directia eronata A' spre A, pentru a cadea pe citirea justa initiala CA;

. . _ c

corectia umtara: q u = -" ; n

- directiile compensate-vor fi:------

C~ =CA +O'qu C~ =CB +l'qu C~ =Cc +2'qu C~=CD+3·qu

C~ = CAj + n- qu = CA (contol)

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru,Geodezie si Cartografie prin mvatfunant la distanta

________________ ~I~M~t~rum~~~re~s~im~ct~od=e~d~ewm~~~u~m=re~ ~

Exanolu: Imtnmtent ZEISS 111£0 0 lOA
PCT. PCT. DIREC"fIl ORlWNTALE MEDU CORECTII DIRECTl.I UNGHIURI
MAsURATE
STATIE VIZAT COMPENSATE ORIZONTALE
POZ. I POZ.U
1 2 3 4 5 6 7 8
A 74.2390 274.2394 74.2392 0 74.2392 wAIf" 93.3226
B 167.5613 367.5619 167.5616 +2 167.5618 moc= 73.8966
s C 241.4583 41.4576 241. 4580 +4 241.4584 eom=103.1098
D 344.5675 144.5677 344.5676 +6 344.5682 OlnA=129.6110
A 74.2382 274.2386 74.2384 +8 74.2392 Cand numarul de vize in turul de onzont depaseste numarul admis (10-12 vize), observatiile se executa pe grope de observatii, dupa ce vizele s-au impartit in 2 -3 grupe, in asa fel incat 2 - 4 vize sa fie comune la dona grope de observatii, Pe viza de origine se introduce de obicei valoarea zero.

2.7.2.4 Metoda reiteratiilor

Se-foloseste pentru eliminmea erorilor de divizarea limbului si canst! in executarea mai multor serii cu origini diferite, Intervalul dintre originile seriilor 4008

se calcnleaza cu reJatia' 1=--

m-n

m - numarul dispozitivelor de eitire; n - numarul de serii.

2.7.3 Mdsurarea unghiurilor orizontale din sta{ie excenmca sf pe semnale excentrice

2.7.3.1 Centrarea directiilor

. ,

Daea dintr-un punet C, nu este vizibilitate catre un punet A din eauza unui obstaeol, se stationeaza exeentrie in punctul E. Relatia de calcul a

,

corectiei s este: £<>C = pcc -e-sin ~ ;

Corectia £ se aplica unghiului masurat 00' (masurat) ~i rezulta unghiul 00 (centrat).

A.

/ /

o

E

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru, Geodezie ~ Cartografie prin invatiim3nt laJiistanti

70

Instrumente si metode de mAsurare

Exemplu: e = O.4Om; D = 1700m; co' = 98G.80c66""

s"" = 636620" . 0.40· 0.999824 = 150""

1700

2.7.3.2 Centrarea unghiurilor

Centrarea unui unghi se reduce la centrerea a doua directii, urmand a ealeula unghiul ea diferenta intre cele doua directii. Din eauza obstacolului, se stationeaza excentric in E ~i se mascara 0)' A, 0)' B. Se determina corectiile EA ~i EB eu relatiile:

.

ec . COA

S =p ·e·SIn-· AD' A

,

cc . COA

S =p ·e·sm-

A D

A

B

c

Exemplu:

e '

E

e= O.SOm; CO'A = 6SG.l2cSO""; DA = 1550m;

CO'B = 65G.84c80""; Os = 160Om;

S"" = 175"; co A = CO'A +E == 6SG.14c25cc

s"" =171""; COB =co'B+s=6SG.86c51""

2.7.3.3 Semnal excentric

Pentru cazul cand statia este centrica, dar semnalul este exeentrie, corectia E se va determina eu relatia:

7 s"" == p"" .e.sinI D

Exemplu:

CursPostuniversitar de Reconversie in Cadastru,Geodezie ~i Cartografie prin invatamant la distantA

________________ ~I=ns=1ru~·i~=;~='~=t=e~s~im==ct=o=de~d=e~m==~=u=m=re~ 71

2.7.4 Miisurarea unghiurilor verticale

La masurarea unghiurilor vertic ale, cercul vertical este mobil, iar indicii de citire sunt ficsi (dispusi pe orizontala sau verticala), unghiul vertical se obtine direct, nu prin diferenta a doua directii ca la unghiurile orizontale si se procedeaza astfel:

- se instaleaza teodolitul in punctul de statie A;

- se mascara inaltimea aparatului pana la axa de rotatie a lunetei;

se vizeaza mira din punctul B aducand firul reticular orizontal la lnaltimea i a aparatului, sau, in cazul vizarii unui semnal, la inaltimea S, cunoscuta a acestuia;

.. so caleaza niveia torica zenitala a cercului vertical (Ia aparatele clasice, model mai vechi);

- se citeste unghiul verticalla dispozitivul de citire.

v

s

I V

Masurarea se face in ambele pozitii ale lunetei.

a) Unghiul zenital (z)

La instrumentele care au indicii de citire dispusi intr-un plan vertical, iar linia gradatiilor 0 - 200g se afla in acelasi plan cu axa de vizare rO, se fac citirile C1 si C2, astfel incat unghiurile zenitale vor fi:

Z nit

POZI

POZII

Curs Postuniversitar de Reconversie In Cadastru,Geodezie si Cartografie prin 'invatamant la distanta

72

Instrumente Si metode de masurare

In pozitia I:

In pozitia a II-a:

Zl =C1

Z2 =400-C2

Z = Zl +Z2 = C1 -C2 +200.

2 2

Controlul citirilor: C1 + C2 = 4008 ± 2ee ; e, - eroarea de citire la cercul vertical.

bj Unghiul de panta (aj

La aparatele care au indicii de citire pe orizontala, se fac citirile C 1 ~i C2, astfel incat unghiurile de panta vor fi:

POZ (

POzn

In pozitia I:

In pozitia a II -a:

al = C1

a2 = 200-C2

Unghiul de panta (a) poate fi calculat In functie de unghiul zenital mediu, U = I O~ - z sau, in functie de valorile unghiului zenital masurat In cele dona pozitii ale lunetei:

al = IOOg - C, U2 = C2 - 300g

Unghiul de panta al terenului intre punctele A si B se mascara in ambele pozitii ale lunetei, atat in punctul A (aAB - dus), cat si in punctul B (aBA - inters).

ems Postuniversitar de Recooversie io Cadastru,Geodezie ~i Cartografie prio invatamant la distanta

__________________ ~I~ns~t~ru~m~e~n~te~si~m~ct=o=d=e~d=e~m=~=s=u=m=r=e 73

v

unde en =eroarea de citire a unei directii vizate intr-o singura pozitie a lunetei la cercul vertical, se face media aritmetica intre dus si intors si se ia

semnul unghiului de panta de la dus: UAB = (lAB ; USA

ZEISS THEO OIOA

E

sxemptu: Instrument
UNOHIURl ZENITALE UNOHfURI VERTICALE MEDIA
PS. P.Y. MEDlA MEDlA UNOfITULUI
POZ. I POl. II UNGHlURlLOR POl. I POZ.II UNGHnJRILOR DEPANfA
ZENITALE VERTICALE
1 2 3 4 5 6 7 8 9
A M
i=1.64 B 93.8412 306.1572 93.8420 6.1588 6.1572 6.1580 6.1578
B A 106.1568 293.8418 106.1575 -6.1568 -6.1582 -6.1575
i=1.S3
N 2.7.5 Precizia de masurare a unghiurilor cu teodolitul

Abaterea standard de masurare cu teodolitul a unor directii mdir se

at ul - 1 ti . J 2 2 2 2 2

C C eaza cu re ana: adir = "ae + ar + aj + am + aCE

unde: o, abaterea standard de eentrare a aparatului in punctul de statie;

o, abaterea standard de reductic (de eentrare a semnalului vizat);

ai abaterea standard datorata instrumentului;

am abaterea standard de masurare propriu-zisa;

aCE abaterea standard datorata conditiilor exterioare;

Acceptand ipoteza ca ambele directii ale unui unghi sunt masurate eu aceeasi preeizie (adirl= adir2= adir), abaterea standard de masurare a unui

unghi se va determina eu relatia: a (0 = ~ a~irl + a!r2 = a dir .J2

Relatiile de mai sus permit fie determinarea abaterilor standard de masurare a unghiurilor in functie de abaterile standard ale factorilor care influenteaza rnasurarea, sau, pornind de la valorile imp use ale abaterilor standard de rnasurare a unghiurilor sa se determine instrumentatia necesara si conditiile de lueru.

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru.Geodezie si Cartografie prin invatarnant 1a distanta

74

Instrumente si metodc de masurare

3. T AHIMETRE

Instrumentele si metodele de rnasurare care asigura ridicarea pozitiei planimetrice si altimetrice dintr-un singur punct de statie, prin masurarea directiilor, diferentelor de nivel si a distantelor, apartin tahimetriei. Tahimetrele sunt teodolite cu dispozitive optice speciale care asigura masurarea distantelor pe cale optica (tahimetre optico-mecanice), sau pe cale electronica (tahimetre electronice). Tahimetrele electronice se caracterizeaza prin faptul ca domeniul de masurare a distantelor este mult mai mare, sunt mult mai eficiente in ridicarea punctelor de detaliu, si asigura 0 precizie foarte ridicata.

Pozitia punctelor de detaliu care trebuiesc ridicate este determinata prin coodonate polare (unghi si distanta) fata de punctul de statie. Lungimile spatiale masurate din punctul de statie sunt reduse la orizont fie prin calcul (tahimetre nereductoare), fie prin mijloace optico-mecanice montate in instrument· (tahimetre reductoare), fie prin programe speciale implementate 'in tahimetrele electronice.

Functie de precizia de determinare a distantelor la 100 m si cu domeniul de lucru pana la 300 m, tahimetrele optico-mecanice se pot clasifica in:

tahimetre de precizie foarte ridicata m, < 1 cm; - tahimetre de precizie ridicata m, < 3 em;

- tahimetre de precizie medie rn, < 10 ern;

- tahimetre de precizie scazuta m, < 30 em

Teodolitele tahimetru care folosesc mire verticale, cum este de exemplu Theo 020, fac parte din categoria tahimetrelor de precizie medie. Masurarea distantei pe cale optic a pe mire verticale a fost prezentata in capitolul 2.3. Aceste instrumente sunt tahimetre nereductoare, distanta orizontala ~i diferenta de nivel determinandu-sc prin calcul. Ele sunt inca in uz in practica topografica curenta, insa in foarte multe aplicatii nu mai satisfac precizia, fiind inlocuite de cele electronice.

Tahimetrele optico-mecanice autoreductoare cum sunt, Dahlta 020, Dahlta 010, Wild RDS sau Rta 4 sunt astazi din ce in ce mai putin utilizate si ele fiind eliminate de tahimetrele electronice.

Singurul principiu care i~i gaseste inca aplicabilitate pe santiere si in spatii inguste il reprezinta tahimetria paralactica, care 'in conditii optime de folosire asigura precizii deosebit de ridicate.

3.1 Masurarea paralactica a distantelor

Principiul de determinare paralactica a distantelor consta in masurarea unghiului orizontal sub care se vede 0 mira orizontala de lungime constanta, in punctul vizat, cu un teodolit de precizie.

Curs Postuniversitar de Rcconversie In Cadastru.Geodezie si Cartografie prin invatrunfint la distanta

__________________ -=In=st=ru=m==en=t=e4s1~·m==et=o=de~de~m=a=su=r=ar~e~ 75

Se considera 0 mira orizontala AC ~i axa de rotatie 0 a lunetei unui teodolit. Orientam mira AC astfel ca in planul AGe sa fie perpendiculara pe axa de vizare a lunetei. Proiectam AC in ac pe planul orizontal care trece prin punetul O. Liniile de vizare OA si OC se proiecteaza in Oa ~i Oe, iar inaltimea OH a triunghiului isoscel AOe se proiecteaza in Oh .

Unghiul care se mascara cu teodolitul, este unghiul diedru aOe = A. Daca b este lungimea mirei orizontale AC, L = OH este lungimea inclinata intre punctele 0 si H, iar D distanta redusa la orizont, in triunghiul dreptunghic aOh vorn avea:

de unde :

b r -=D·lg-

2 2

1 A.

D = -b·ctg-

2 2

(3.1)

(3.2)

Cu relatia de mai sus se determina distanta intre A si H redusa la orizont. In

general b = 2 m, astfel ca: D = ctg A . (3.3)

2

Prin urmare, este suficient gasim cotangenta unghiului de panta masurat precis cu teodolitul pentru a determina valoarea distantei D. Aceasta metoda de masurat nu necesita deci nici un instrument special, in afara de 0 mira prevazuta eu un vizor in centrul sau, pentru asigurarea perpendicularitatii sale pe dreapta OH.

Figura 3.1 Principiul masurarii paralactice a distantelor

Cu toate ca principiul care sta la baza acestui instrument este foarte simplu si cunoscut de multa vreme, el nu a putut sa fie aplieat in practica dedit odata cu perfectionarea instrumentelor de masurat unghiuri eu precizie ridicata.

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru,Geodezie si Cartografie prin invatfunant la distanta

76

Instrumente si metode de masurare

Determinarea distantei orizontale

se instaleaza 'in static teodolitul de precizie, intr-o extremitate a distantei de masurat;

se instaleaza 'in statie, la celalalt capat al distantei mira BALA, se orizontalizeaza si se orienteaza perpendicular pe directia de vizare;

se mascara eu teodolitul de preeizie unghiul paralaetic y dintre marcile de la extremitatile mirei, in eele doua pozitii ale lunetei;

se calculeaza distanta prin calcularea ctg y/2.

---"\,- ,B

A ~~~----~------------~ ______ J_ -y

.1

Figura 3.2 Dterminarea distantei orizontale folosind 0 baza fixa

Erorile La masurarea paralactica a unei distante

Eroarea de masurare a distantei este la randul ei in funetie de urmatoarele

, ,

eron:

1) eroarea lungimii b a mirei;

2) eroarea de masurare a unghiului A cu teodolitul;

3) eroarea de perpendicularitate a mirei pe axa de vizare a teodolitului;

4) eroarea de orizontalitate a mirei.

Influenta acestor erori se studiaza succesiv si independent una de cealalta 111 masurarea distantei.

Eroarea datorata lungimii b Intre reperele mirei

Pomim de la diferentierea relatiei lui D considerand unghiul A ca 0 constanta si obtinem:

dD = !ctg'!_dh 2 2

Dar ctg Al2 = 2D/b, astfel ca inlocuind in relatia de SllS vom avea:

(3.4 )

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru,Geodezie ~i Cartografie prin invatamanr Ia distanta

__________________ ~ln~st~ru=m~en~t=e~s~im~et~o~d~e~de~m~a~su=r~ar~e~ 77

dD = D db h

sau sub forma de eroare relativa: dJ) = dh . [) h

(3.5)

(3.6)

Daca se impune masurarea distantelor cu 0 eroare relativa de 1/20 000 rezulta ca fixarea reperilor pentru 0 mira de 2m trebuie sa se realizeze cu 0 eroare de ± 0.1 mm:

dD 1

db = _·b = ·2000 = O.lmm

D 20000

Constructorii reusesc sa realizeze aceasta precizie In fixarea reperilor

mirei, astfel ca pentru aceasta eroare rezulta urmatoarele valori:

D = 50 m dD = 2.5 mm D = 100 m dD = 5.0 mm D = 200 m dD = 10.0 mm

Eroarea datorata masurarii unghiului paralactic cu teodolitul

Aceasta eroare 0 legam de eroarea relativa In masurarea distantelor, eroare ce nu este constanta pentru aceeasi eroare de masurare a unghiului A. Ea este 0 functie de lungimea masurata.

Daca vom considera b = 2 m ~i impunem, ca In cazul precedent, 0 eroare relativa de 1/200000, rezulta ca unghiul A trebuie sa fie masurat cu 0 eroare de dD b

Idrl = Ii' D ' pentru:

D = 25 m d = 3cC

D = 100 m d = 0.64cC D = 200 m d = 0.31 cc

In practica, in general masuram unghiul A cu 0 eroare medie de ± 3cC pentru lungimi pana la 100 m. In aceasta situatie, eroarea de masurare a distantei conform relatiilor de mai sus, va fi pentru:

D= 25 m dD= 1.5mm dDIO ~ 1/16.500
D= 50 m dD= 5.9mm dDIO ~ 1/ 8.500
0= 100 m dD = 23.6 mm dOlO ~ 1/ 4.200
0= 200 m dD = 94.5 mm dDIO ~ 1/ 2.100 Eroare datorata masurarii unghiului y crescand Cll patratul distantei, vor trebui sa se utilizeze portei cu atat mai scurte cu cat dorim 0 precizie mai mare.

Curs Postuniversitar de Reconversie 'in Cadastru.Geodezie si Cartografie prin lnvatamant la distanta

78

Instrumente ~i metode de masurare

Influenta neperpendicularitatii mirei pe axa de vrzare a lunetei teodolitului

Eroarea comisa asupra unghiului A. este data de relatia: b p2

dA=--'-

D 2

(3.7)

~i indiferent de semnul lui P (A' situat In urma sau inaintea lui A) dr este intotdeauna negativ. Deei unghiul y' masurat va fi mai mie dedit unghiul r real; astfelobtinem:

,

Dp2 dD~- 2

(3.8)

Defeetul de perpendieularitate a mire in raport eu axa de vizare are deei un earaeter sistematie, antrenand 0 eroare intotdeuna pozitiva asupra distantei D. Totodata aeest earaeter sistematie este atenuat de faptul ca eroarea cornisa este de

al doilea ordin de mieime In p, deei: pcc ~ pcc ~2~ (3.9)

Considerand 0 eroare relativa in masurarea distantelor de 1/20000 va rezulta 0 eroare de neperpendieularitate P z 64c.

M ."""""'"._.......,

A 'l+--'-"?--9C::~---9C

=---=~C'

o

Figura 3.3

Rezulta ea pentru asigurarea unei erori relative de masurare de 1120000, este neeesar ea devierea mirei de la normala sa nu depaseasca 0.64g . Se vede ca aceasta eroare este neglijabila in cornparatie cu eroarea de masurare a unghiului y analizata mai inainte.

Influenta neorizontalitatii mirei

, ,

Eroarea de neorizontalitate se demonstreaza in mod asemanator si este egala ca valoare cu eroarea de perpendicularitate. Oricare ar fi semnul lui &, eroarea dyeste In mod constant negativa.

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru,Geodezie si Cartografie prin invatamant la distanta

Instrumente ~i metode de masurare 79

Stiind ca d)" ~ .s.. C vom obtine marimea erorii in masurarea distantelor:

y D 2 '

0.10)

Defectul de orizontalitate a rrurei are, deci, de asemenea, un caracter sistematic, antrenand 0 eroare intotdeuna pozitiva asupra distantei D. Totodata acest sistematism este atenuat datorita faptului ca eroarea comisa este de al doilea ordin de micime in E.

o

Figura 3.4

Ramane asadar eroarea de masurare a unghiului paralactic y ca 0 eroare preponderenta care antreneaza asupra distantei 0 eroare ce creste cu patratul distantei masurate. Prin analogie cu eroarea de perpendicularitate, va rezulta ca pentru 0 eroare relativa de minimum 1120000 este suficienta orizontalitatea mirei cu 0 eroare de 0.64g , ceea ce practic se poate realiza usor cu 0 nivela sferica.

Instrumente - mire orizontale de invar de 2 m

Pomind de la principiul simplu al metodei si de la precizia mare care se poate obtine in masurarea paralactica a distantelor, diverse firme constructoare au realizat 0 mira orizontala de invar de 0 lungime aproape constanta in intervale Ie de temperatura in care se lucreaza practic pe teren, eliminindu-se astfel corectiile de temperatura. Un exemplu in acest sens este mira de invar BALA de 2 m (C. Zeiss-Jena)

Mira este fermata din doua tuburi de metal usor, in interior fiind fixate bare de invar sub 0 tensiune constanta prin intennediul unor resorturi. Cele doua tub uri se fixeaza intr-o piesa centrala ce nu este de invar, dar este prevazuta cu 0 compensare in ceea ce priveste dilatatia termica, Intervalul intre marcile de vizare de la capete fixate pe barele de invar este de 2 m. Piesa centrala poseda la distanata de 1 m fata de marcile laterale un reper de vizare romboidal, ce se gaseste pe verticala punctului ~i serveste ca semnal la masurarea unghiurilor orizontale.

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru,Geodezie ~i Cartografie prin invatamant la distanta

-

80

lnstrumente si met ode de masurare

3.2 Tahimetre electronice

3.2.1 Radiafii electromagnetice

Undele electromagnetice urilizate in Masurarea Electronica a Distantelor (MED) sunt generate de un element oscilant. Ca rezultat al acestei oscilatii se obtine o unda electromagnetica de frecventa "f" si lungime de unda "A" care se propaga cu viteza luminii c. Intre aceste marimi exista relatia:

c ).. =

f

(3.11 )

Putem sa ne imaginam unda electromagnetica ca 0 unda sinusoidala, care din punct de vedere matematic poate fi exprimata functie de timpul "t" ~i a spatiului de propagare "x" sub forma:

y = A sin (2rtf (/- ~ ) )

c

(312)

Daca consideram unda electromagnetica la un moment dat, de exemplu t=O si luam in considerare ca c = A f, rezulta forma:

y = A sin(2rt~) = A sin 2rtf ~

).. c

(3.13 )

unde:

- A = amplitudinea

- c = viteza de propagare

Daca consideram x = 0, rezulta relatia generala:

y = A sin 2n f t

(3.14 )

Amplitudinea A este 0 masura pentru puterea semnalului electromagnetic.

Viteza de propagare "c" este dependenta de mediul in care se propaga unda ~i de iungimea de unda. Exista relatia:

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru. Gcodezic, si Cartografic prin invatamant la distanta

Instrumente si metode de masurare

81

c =

c o

(3. ) 5)

..

Co = 299 792 458 mls este viteza luminii in vid si considerata 0 constanta universala. Pomind de la aceasta, in 1982 CGPM (Conference General des Poids et Mesures) a stabilit noua definitie a metrului: Metrul este lungimea pe care 0 striibate lumina in vid in intervalul de 1/299 792458 secunde. In orice alt mediu viteza luminii "c'' este mai mica dedit viteza in luminii in vid co. Relatia dintre cele doua viteze este descris de indicele de refractie n = Co / c. In situatia MED, undele electromagnetice se propaga prin atmosfera, indicele de refractie fiind 0 functie depcndenta de presiunea "p", de temperatura "t", de presiunea vaporilor de apa "e" din atmosfera si de lungimea de unda A:

n = n (p.t.e.L)

(3.16)

Dupa cum s-a aratat, lungimea de unda A, folosita in MED pentru determinarea distantelor, este dependenta de frecventa Iff' ~i de viteza de propagare "c", fapt pentru care detenninarea parametrilor p, t, ~i e, este absolut necesara.

Spectrul radiatiei electromagnetice acopera domeniul de la radiatiile cosmice cu lungimi de unda extrem de scurte, pana la undele radio cu lungimi de unda de cativa kilometri.

In acest spectru exista doua ferestre, pentru care atmosfera este un mediu de propagare relativ bun. Prima fereastra se afla in zona luminii vizibile ~i a radiatiei infrarosie cu lungime de unda mica O,4jlm ~ A ~ 1,3 Ilm. A doua fereastra se afla in domeniul undelor radio cu A>- 8 mm, In ivIED totul se rezuma la aceste doua ferestre. Aparatele care folosesc unde electromagnetice din prima fereastra se numesc "aparate electrooptice sau telemetre electrooptice", iar cele care opereaza cu unde electromagnetice din cea dea doua fereastra se numesc "aparate cu microunde sau radiometre".

Undele electromagnetice care strabat atmosfera sunt insa supuse ~i fenomenului de dispersie datorita impuritatilor din atmosfera (praf, molecule de gaz, picaturi de apa etc.). Daca 0 sursa de unde electromagnetice emite 0 unda de intensitate 10 , dupa parcurgerea unei distanle 0 prin atmosfera aceasta mai are intensitatea:

I = I e =z D o

(3.17)

Coeficientul de absorbtie "z" si prin acesta diminuarea puterii semnalului este

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru, Geodezie. si Cartografie prin invatamanr la distanta

82

lnstrumente si metode de masurare

cu at at mai mare, cu cat particolele absorbante ~i de refractie SUIlt mai numeroase pe unitatea de volum. Ca valoare estimativa avem:

z ~

(3.18)

Cu cat lungimea de unda este mai mare cu atat coeficientul "z" este mai redus. Rezulta ca aparatele care opereaza cu unde infrarosii pot masura distante mult mai mari decat cele care opereaza cu unde din spectrul vizibil.

Nu numai dispersia ~i absorbtia conduc la slabirea intensitatii semnalului, ei ~i divergent a fascicolului de unde. UnghiuI de divergenta <p a fascicolului de unde este dat de realtia:

a q> = - f

(3.19)

cu d - diametrul fasciolului ~i f - distanta focal a a dispozitivelor optice emitente.

Datorita unghiului de divergenta, intensitatea pe unitatea de suprafata seade odata cu cresterea distantei, intrucat se mareste suprafa[a sectiunii fascicolului. Suprafata sectiunii creste proportional cu patratul distantei conform relatiei:

(3.20)

Intensitatea I' fata de intensitatea initiala 10 va descreste conform:

]' =

(3.21 )

La un unghi de divergenta <p = 5' (valoare medie pentru aparate modeme) suprafata sectiunii fascicolului Ia 5 km departare de sursa ernitenta este de 41 ,5 nr'. o prisma reflector situata Ia aceasta distanta, care are un diametru b=5 ern ~i 0 suprafata reflectorizanta de 0,002 m2 poate sa reflecteze doar 1 /20000 din energia semnalului emis. De la aceasta fractiune de energie doar 0 parte va ajunge inapoi Ia sursa emitenta, intrucat ~i fascieoluI refleetat poseda un unghi de divergenla <p' = b / D, suprafata sectiunii fascicolului fiind din nou mai mare decat suprafata dispozitivului de receptie. Suplimentar mai apare ~i fenornenul de difractie ~l absorbtie.

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru, Gcodezie, si Cartografic prin invatarnant la distanta

Instrumente si metode de masurare

83

Pentru a facilita masurarea distantelor mari, este necesar ca intensitatea semnalului emis sa fie cat mai mare ~i unghiul de divergenta al dispozitivelor optice cat mai mic. 0 marire a diametrului prismelor de reflectie nu este 0 solutie benefica, intrucat se mareste ~i unghiul de divergenta <p'. Rezultate mult mai bune se obtin cu ajutorul seturilor de prisme, montate astfel incat sa fonneze un reflector compus.

Pentru a putea masura distante mari cu aparate electrooptice este necesar ca lungimea de unda a semanlului sa fie mica. Semnalele folosite la masurarea distantelor sunt insa In esenta cu lungime de unda mare ~i se fla in domeniul dm sau chiar km. Aceste semnale trebuie deci modulate pe semnalele cu lungime de unda mica. Semnalele cu lungime de unda mica se folosesc deci ca unde purtatoare pentru semnalele cu lungime de unda mare pe care se realizeaza masuratorile. Exista in special doua posibilitati pentru modularea semnalelor purtatoare:

- modulatia amplitudinii;

- modulatia frecventei.

In MED se foloseste preponderent modulatia amplitudinii. Unda purtatoare nemodulata poate fi exprimata prin realtia:

(3.22)

iar unda modulata:

YM = AM sin(21t 1M t)

(3.23)

Unda purtatoare supusa modulatiei de amplitudine va putea fi reprezentata prin realtia:

YA = (Ap + AM sinzn 1M t) sin(21t Ip t)

(3.24)

Unda purtatoare este deci doar "mijlocul de transport" pentru unda pe care se fac de fapt masuratorile. Distanta pana la care se poate masura, viteza de propagare ~i divergenta semanlului depind deci numai de unda purtatoare. Desi masuratoarea se efectueaza cu unde care au lungimea de unda mare, pot fi exploatate toate proprietatile de la undele din spectrul vizibil ~i infrarosu.

3.2.2 Principii utilizate La miisurarea electroopticii a distantelor

Pomind de la realizarile tehnice de astazi, un utilizator al unui telemetru

Curs Postuniversitar de Reconvcrsic in Cadastru. Geodezie. si Cartografic prin invatamant la distanta

84

Instrumente si metode de masurare

electrooptic in cele mai multe situatii nu este familiarizat cu procesele complexe care se deruleaza intr-un astfel de instrument. Utilizarea acestor instrumente este destul de simpla, chiar ~i pentru un nespecialist, iar principiile dupa care functioneaza raman de regula necunoscute. Chiar daca se considera ca aceste instrumente au ajuns la 0 anumita maturitate, ele nu pot evita producerea anumitori erori sistematice ~i accidentale. Fara cunoasterea principiului de masurare nu pot fi luate masuri pentru combaterea aparitiei acestor erori sau reducerea influentei acestora.

Principiul de masurare este relativ simplu. Toate aparatele emit 0 unda electromagnetica de la un emitator spre un reflector, care dupa reflectie ajunge la un receptor ~i ulterior este prelucrata. Preponderent se folosesc unde electromagnetice cu lungimea de unda 0,5 J.Lm - 1,0 J.Lm. Doua principii de masurare folosesc unda emisa ~i ca semnal pe care se face masuratoarea. Un al treilea principiu moduleaza unda emisa, suprapunand acesteia un alt semnal pe care se executa masuratoarea. Pot fi astfel enumerate urmatoarele procedee de:

- procedeul cu impulsuri, la care emitatorul emite in fractiuni foarte scurte de timp, iar fascicolul serviind ~i 1a masurarea distantei;

- procedeul prin interferen fa, semnalul emis este folosit ~i ca semnal pe care se face masuratoarea;

- procedeul fazic, semnalului continuu emis, i se moduleaza un semnal pe care se face masuratorea.

In prezent eel mai des utilizat procedeu este eel fazic.

3.2.3 Procedeul cu impulsuri

Masurarea distantei se bazeaza pe determinarea timpului de propagare conform figurii 4.1.

Impuls laser, Reflector

r.-E_ml_·t_8t_or_-i - -- - - -- - - -- - _- _1\ - -- --f. -;z

Receptor- ---------------------t)1

~------~I :

I I

I I

:+-- --- -- 0 -- -------"1

Figura 3.5

Daca se mascara timpul de propagare "t" al unui impuls, care strabate distanta emitator-reflector ~i inapoi, atunci se poate obtine direct distanta cautata "D", conform:

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru, Geodezie, si Cartografie prin invatamant la distanta

Instrumente si metode de masurare

85

Co D= -I 2n

(3.25)

CU: Co - viteza luminii in vid = 299 792 458 m/s;

n - indicele de refractie al atmosferei

sau cu viteza depropagare a semnalului c = Co / n , rezulta:

D = C 1 2

(3.26)

Impulsurile sunt generate de dioada emitatorului §i au 0 durata de cca. IOns (I ns = 10 -9 s). Durata impulsului corespunde unei ferestre de 3m. Masurarea timpului de propagare se realizeaza cu ajuroul unui contor electronic.

Emitator

~ .. _.S .. T!!!_._. __ ._ Receptor

-.~.--

'-- ---' STOP I---~ __ -I

Contor

Figura 3.6

La emiterea impulsului, 0 mica parte a acestuia este deviata pe receptor, care pune in functiune contorul. Contorul inregeistreaza atata timp, pana cand semnalul reflectat de reflector stopeaza inregistrarea, Viteza luminii avand 0 valoare foarte mare, se pun conditii deosebite la cerintele de precizie pentru masurarea timpului de propagare. Pornind de la relatia D = c t / 2, iar t = 2 D / c , rezulta pentru precizia masurarii timpului "s," la 0 precizie pentru masurarea distantei SD , data a pnon:

2

S = - S

t C D

(3.27)

Daca distanta trebuie masurata cu 0 precizie de ± 5 mm, rezulta si cerinta preciziei de determinare a timpului de propagare s, = 0,33 10-10 s = 0,033 ns. De remarcat este faptul, ca cerintele de precizie foarte ridicate pentru masurarea timpului de propagare sunt independente de distanta, Pentru a raspunde la cerintele de precizie foarte ridicate pentru masurarea timpului de propagare, la instumentele

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru, Geodezie, si Cartografie prin invatamant la distanta

86

Instrumente si metode de masurare

geodezice se folosec doua procedee: procedeul digital ~i analog-digital.

La aparatele cu masurarea digitala a timpului de propagare, se folosesc oscilatoare cu frecventji foarte mare de 300 MHz. Impulsul emis (impulsul de start) porneste oscilatorul, care contorizeaza tactul pana cand impulsul reflectat de reflector inchide (impulsul de stop) opreste contorizarea. Oscilatiile contorizate pe durata timpului de propagare corespund distantei parcurse de unda. Cu acesta tehnica a frecventei ridicate se ajunge la 0 rezolutie in domeniul decimetric. Prin numeroasele masuratori repetate ~i efectuarea mediilor, creste potentialul de precizie pana in domeniul milimetric.

Masurarea analog-digitala a timpului a fost aplicata la Distomat Di 3000 al firmei Wild, masuratoarea fiind realizata cu un oscilator cu 0 frecventa de 15 MHz. Pe durata timpului de propagare sunt contorizate numarul "n" al oscilatiilor complete. Nu sunt masurate fractiunile dintr -0 oscilatie Ta~i T; Daca frecventa este de 15 MHz, rezulta ca rezolutia in masurarea distantei este de 10m, care trebuie · evident imbunatatita. Pentru a determina intregul interval al timpului de propagare:

t=T +n T - T

a e

(3.28)

valorile T a ~i T, sunt determinate cu un traductor tensiune-timp de rezolutie foarte mare. Un traductor tensiune-timp este in esenta un condensator prin care in perioadele T, ~i T, trece un curent continuu. Tensiunea care ia nastere in condensator este 0 masura pentru timpul T a ~i T;

» lDiI1uls dirt

~------~--~----"---'."'-"--"""-"-""~"

I t------ fl~l - •

I

... To-; It-r-....l

I I I

'Frecvtltta (Ie baza 15:MHz

Des~

. l'lnchis l L-

Figura 3.7

Acest procedeu analog-digital permite 0 rezolutie in domeniul milimetric deja de la 0 singura masuratoare. Si la acest procedeu, pentru cresterea rezolutie, sunt generate ~i prelucrate intr-un interval de timp un numar mare de impulsuri. Frceventa de generare a acestor impulsuri este ~i ea limitata. Pentru a efectua 0 masuratoare univoca, este necesar ca impulsul emis sa fie receptionat ~i prelucrat,

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru, Geodezie, si Cartografie prin invatamant la distanta

Instrumente si metode de masurare

87

inainte de emiterea unui nou impuls. Daca dorim de exemplu masurarea unei distante de 50 km, impulsul trebuie sa parcurga 100 km, iar timpul de propagare necesar ar trebui sa fie de 0,3 ms. Teoretic ar putea fi executate deci 3000 de masuratori pe secunda.

La aparatul DI 3000 intervalul dintre dona impulsuri a fost stabilit de exemplu la 0,5 ms. Exista deci posibilitatea masurarii a 2000 de distanta pe secunda, iar 0 masuriitoare univoca poate fi realizata pana la 75 km. Rezolutia la acest aparat este in domeniul 0,1 mm. 0 crestere a rezolutiei, in special pentru distante mai mari de 1 km este lipsita de sens, intrucat erorile generate de parametrii atmosferici sunt mult mai mari decat rezolutia instrumentului.

A vantaje ale procedeului cu impulsuri:

- pot fi realizate masuratori univoce, cu rezolutii foarte mari, in intervale de timp scurte ~

- pot fi masurate distante mari intrucdt impulsurile au 0 energie destul de ridicata;

- energia impulsurilor fiind ridicata, exima posibilitatea masurarii unor distante reduse tara rfelector special, chiar spre obiecte inaccesibile din teren; Dezavantaje ale procedeului cu impulsuri:

- datorita anumitor motive de securitate energia impulsului nu poate fi marita peste limite admisibile;

- sunt necesare realizari tehnice deosebite, pentru a putea cuprinde deformarea impulsului generata de parametrii atmosferici.

3.2.4 Procedeul cu interferenpi

Prin inteferneta se intelege aici suprapunerea a dona unde luminoase de aceeasi lungime de unda. Generarea celor dona unde luminoase este realizata cu un laser, a carui radiatie coerenta (cu frecventa constanta ~i faze egale) este descompus de un inteferometru in dona raze de aceeasi intensitate. Daca aceste dona raze parcurg drumuri optice diferite ~i ulterior sunt suprapuse, ele se vor amplifica sau diminua functie de diferenta de faza intre ele.

ODd.

und.2 ~... \

RcOector )llobil

lO$~( Ofo-.deteeor

Figura 3.8

Curs Postuniversitar de Reconversie -in Cadastru, Geodezie, si Cartografie prin invatamant la distanta

88

lnstrumente si metode de masurare

Daca ambele semnale sunt de aceeasi faza se obtine cea mal mare amplificare, iar daca ele sunt defazate cu A12 ele se anuleaza.

Diferenta de faza depinde deci de drumul optic parcurs de cele doua raze.

Daca ambele raze sunt dirijate spre un fotodetector ~i se variaza continuu drumul optic al uneia dintre raze, fotodetectorul va inregistra 0 serie de alternate intunecat- C luminos. Numarul alternantelor intunecat-luminos reprezinta 0 masura pentru variatia distantei. Acest procedeu este utilizat la interferometrul Michelson. Aici lumina coerenta de lungime de unda A emisa de un laser este descompusa de un interferometru in doua radiatii, una dintre ele fiind dirijata spre un reflector fix in spatiu, iar cealalta spre un reflector mobil. Razele reflectate sunt recptionate de acelasi interferometru unde sunt suprapuse ~i dirijate spre un fotodetector.

Presupunem pentru inccput ca cele doua semnale luminoase care ajung la fotodector au aceeasi faza. Fotodectorul va oferi 0 tensiune maxima, coresounzator luminozitati maxime obtinuta din suprapunerea celor doua semnale. Daca reflectorul mobil se va deplasa Cll 0 valoare A/4, semnalul al doilea va parcurge un drum optic mai lung cu AI2. Compunerea celor doua semnale in fotodector va genera 0 anulare a semnalului compus, intrucat cele doua semnale sunt defazate cu A/2. La 0 noua deplasare a reflectorului mobil cu A/4, va apare din nou un maxim de luminozitate deci ~i de tensiune. Daca aceste variatii de maxime N sunt contorizate, rezulta pentru deplasarea totala a reflectorului mobil:

A D=N-

2

(3.29)

Rezolutia acestui procedeu este deci de A/2. La 0 lungime de unda de A=0,6 urn rezulta deci 0 rezolutie de 0,3 urn. Chiar ~i aceasta rezolutie poate fi manta prin interpolare electronica.

Acest principiu relativ simplu prezinta in realizarea practica doua mari dezavantaje:

- pentru realizarea interferentei sunt necesare reglaje de precizie deosebit de ridicate;

- la acest procedeu nu se obtin informatii referitoare la directia de deplasare a reflectorului mobil.

Aceste doua inconveniente pot fi eliminate, daca sunt emise doua semnale de frecvente diferite fl ~i f2' respectiv cu lungimile de unda Al si A2 . Intern III instrument, prin suprapunerea frecventelor se formeaza diferenta frecventelor Llf = fl - f2' care sunt contorizate de un contor. Semnalele de frecventa f ~i f2 sunt generate de un interferometru polarizant, care descompune lumina ernisa de un laser in cele doua componente. Semnalul de frecventa fl este dirijat spre 0 prisma fixa, iar semnalul de frecventa f2 este dirijat spre 0 prisma mobila Cele doua semnaie

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru. Geodezie, si Cartografic prin invatamant la distanta

Instrumente si metode de masurare

89

reflectate ajung in inteferometru, unde sunt compuse ~i dirijate spre un fotodetector, care of era de asemenea rezultatul ~f = fl - f2.

Acest procedeu ofera 0 rezolutie superioara care poate fi marita pana la 0,0 1 J.1m, insa numai pentru distante foarte scurte, intrucat parametrii atmosferici influenteaza ~i aici hotarator rezultatul. La 0 distanta de 50 m se poate atinge 0 precizie de 5 10-7•

A vantajele procedeului interferometric:

- este metoda cea mai precisa pentru masurarea distantelor;

- este metoda cu rezolutia cea mai ridicata pentru masurarea distantelor.

Dezavantajele procedeului interferometric:

- aceasta tehnica necesita aparatura foarte costisitoare, iar masuratoarea in sine este foarte laborioasa;

- procedeul poate fi utilizat numai daca reflectorul mobil se deplaseaza riguros in lungul axei optice a laserului;

- procedeul se poate aplica rational numai pentru lungimi de 50 m.

Se obsreva, ca acest procedeu nu este aplicabil in practica geodezica, fiind mai mult folosit In laboratoare de calibrare ~i etalonare.

3.2.5 Procedeul fazic

La acest procedeu, 0 unda purtatoare este modulata cu un semnal sinusoidal.

Semnalul astfel modulat serveste la masurarea distantelor. Frecventa de modulare este a priori fixata ~i se considera stabila, astfel incat lungimea de unda a semnalului modulat va fi:

1 = c

f

(3.30)

Unda modulata este emisa spre un reflector, care reflecta semnalul inapoi la un receptor. Dupa parcurgerea distantei dus-intros, unda va fi defazata fala de cea emisa.

r--- __ ----,I" : I ....

Emitator ~.-~--

j-,-~-----t

Receptor -~~~.::..~ -- - -- ---

L-~~~A~ o~--;

Reflector

Figura 3.9

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru, Geodezie, si Cartografie prin invatamant la distanta

90

Instrumente si metode de masurare

Dublul distantei (2D) va fi compusa dintr-un multiplu N de lungimi de unda A a undei modulate ~i diferenta de faza LlA:

2D=N A+ LlA

sau:

(3.3 I)

'.

l al D = N- +-

2 2

(3.32)

Trebuie deci determinate fractiunile de lungimi de unda ~A ~i numarul total de lungimi de unda N.

Intr-o prima faza se determina fractiunea de lungime de unda ~A prin masurarea diferentei de faza dintre semnalul emis ~i eel reflectat.

Receptor

ReOector

/

Emitater

Figura 3.10

Semnalul emis are forma:

YA = A sineor

(3.33)

iar semanlul receptionat:

YR = A sin (c..>t+q>uJ

(3.34)

Semnalul receptionat este deci defazat fala de eel emis cu valoarea: <P2D = N 2n + ~<P Aici 2n corespunde unei lungimi de unda complete. Detectorul de faza poate determina din diferenta de faza <P2D doar componenta Ll <p. Cu aceasta se poate calcula ~A cu realtia:

aA. = aq> A. 21t

(3.35)

Prin determinarea feactiunii de lungime de unda LlA masuratoarea nu este inca univoca, intrucat numarul intreg de lungimi de unda Neste inca necunoscut. Un rezultat univoc ar putea fi obtinut doar daca lungimea de unda ar fi mai mare

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru, Geodezie, si Cartografie prin invatamant la distanta

Instrumente si metode de masurare

91

dedit dublul distantei de masurat. In aceasta situatie marime IlA ar corespunde eu lungimea distantei masurate. Rezolutia la proeedeul fazie fiind insa doar in limita de 1/5000 pana la 1110000 din lungimea de unda, rezulta 0 preeizie foarte scazuta. La 0 lungime de unda de 10 km, preeizia de detenninare a distantei ar fi limitata la 1 respeetiv 2 m, deei ar fi posibila doar detenninarea unei distante aproximative. Daca se doreste 0 preeizie superioara trebuie luerat praetie eu doua lungirni de unda, una pentru detenninarea valorii aproximative ~i alta pentru masuratoarea de preeizie. Masuratoarea de preeizie eu 0 lungime de unda scurta Al ar oferi prin rezolutia IlAI rezultatul dorit. Valoarea IlA2 al masuratorii grosiere eu lungimea de unda A2, (eu A2 ~ 2D) serveste in aceasta situatie doar la detenninarea numarului intreg de lungimi de unda N pentru AI' Pentru distanta cantata vom putea serie realtiile:

(3.36)

de unde rezulta:

~A2 - ~Al N~

Al

Pentru N se va rotunjii rezultatul la un numar intreg ~tiindu-se ca aeesta trebuie sa fie un numar intreg.

La aparatele modeme eompunerea masuratorii grosiere si a eelei fine este realizata in aparat de un mieroproeesor.

Pentru detenninarea diferentei de faza sunt utilizate in prezent trei tehniei diferite:

(3.37)

- masurarea analogica a fazei;

- masurarea fazei eu frecventa de modulatie variabila;

- masurarea digitala a fazei.

Avanatjele procedeului fazie sunt:

- este un proeedeu bine testat si matur, utilizat astazi la foarte multe tahimetre

eleetroniee, fiind asigurat in aeealasi timp si un pret de cost accesibil; - proeedeul nu este sensibilia intreruperea temporara a undei; Dezavantaje:

- 0 masuratoare univoea nu este posibila ell un singur semnal deei eu 0 singura lungime de unda;

- spre deosebire de eelelalte proeedee, aiei este nevoie de 0 optiea eomplexa si sofisticata;

- alimentarea ell energie neeesita baterii putemiee si durabile.

Curs Postuniversitar de Reconversic in Cadastru, Geodezic, si Cartografie prin invatamant b. distanta

92

Instrumente si metode de masurare

Rec Elta 13 C

Preeizia de masurare a distantei Preeizia de masurare a direetiilor Rezolutia eereurilor electroniee Domeniu de masurare - eu 0 prisma

- eu 3 prisme

2mm + 2 ppm 5 ee

z=

2,Okm 2,5 km 30X 1,2 m

Elta R 50

5 cc

Marirea lunetei

Distanta minima de vizare Prineipiul de masurare

- modularea luminii infrarosu Optiea de emisie si reeeptie

- coaxiala eu axa lunetei

Durata unei masuratori 2 sec.

Preeizia eompensatorului biaxial ± 2'40"

Intervalul de temperatura - 20 la + 50° C

Greutatea - fara eutie eu baterii 6.2 kg

Preeizia de masurare a distantei Precizia de masurare a direetiilor

Smm + Jppm 15.1) cc

Rezolutia eereurilor eleetroniee Domeniu de masurare - eu 0 prisma - eu 3 prisme

1,3 km 1,6 kill 26 X 1.5 III

Marirea lunetei

Distanta minima de vizare Principiul de masurare

- modularea luminii infrarosu

Optica de emisie si reeeptie

- coaxiala eu axa lunetei

Durata unei masuratori 3 sec.

Preeizia eompensatorului axial ± 2'40"

Intervalul de temperatura - 20 la + SOc C

Greutatea - fara cutie eu baterii 3.5 kg

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru, Geodezie, si Cartografie prin invatamant la distanta

Instrumente si metode de masurare

93

TOPCON Seria GTS 210

Preeizia de masurare a distantei 3mm + 2 ppm

Preeizia de masurare a direetiilor 15.0"

Rezolutia eereurilor eleetroniee 2"

Domeniu de masurare - eu 0 prisma - eu 3 prisme

1.2km 1.8km 26 X 0.9 m

TOPCON Seria GTS 700

Preeizia de masurare a distantei 2mm + 2ppm

Preeizia de masurare a direetiilor 5,0 <C

Rezolutia eereurilor eleetroniee 2 cc

Domeniu de masurare - eu 0 prisma - eu 3 prisme

2.4 kill 3.1 km 30 X 1,3 III

Marirea lunetei

Distanta minima de vizare Optiea de emisie si reeeptie

- coaxiala eu axa lunetei

Durata unei masuratori

2 sec.

Marirea lunetei

Distanta minima de vizare Optiea de emisie si reeeptie

- coaxiala eu axa lunetei

Durata unei masuratori 2.5 sec.

Preeizia compcnsatorului biaxial ± 3'

Intervalul de temperatura - 20 la + 50 C

Greutatea - fara eutie eu baterii

6.9 kg

Precizia compensatorului biaxial ± 3' Intervalul de temperatura - 20 la + 50" C

Greutatea - fara eutie eu baterii

4.9 kg

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru. Geodezie, si Cartografie prin invatamant la distanta

...

94

lnstrumente si metode de masurare

Leica TC 1100

Preeizia de masurare a distantei 2mm + 2 ppm

Preeizia de masurare a direetiilor 10 cc

Rezolutia eereurilor eleetroniee 5ee

Domeniu de masurare - eu 0 prisma - eu 3 prisme

Marirea lunetei

Distanta minima de vizare

Optica de emisie si reeeptie

- eoaxiala eu axa lunetei

Durata unei masuratori

Preeizia nivelei biaxiale ± 4'

2,5 km 3,5 km 30 X

1,7 m

lntervalul de temperatura - 20 la + 50' C

Greutatea - fara eutie eu baterii 6.1 kg

3 see.

Leica TC 805

Preeizia de masurare a distantei 2mm + 3ppm

Preeizia de masurare a direetiilor 10,0 C<

Rezolutia eereurilor eleetroniee 5 cc

Dorneniu de masurare in eonditii foarte bune

3.5 kill

- eu 0 prisma

- cu J prisme

5.5 kill

30 X

Marirea lunetei

Distanta minima de vizare

1.7 111

Optica de emisie si receptie

- coaxiala cu axa lunetei

Durata unei masuratori

3 sec.

Precizia nivelei biaxiale

±4'

lntervalul de temperatura

- 20 la + 50" C

Greutatea - fara cutie eu baterii

5.6 kg

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru, Geodezie. si Cartografie prin invatamant la distanta

Instrumente si metode de masurare

95

SOKKIA SET 3C

Preeizia de masurare a distantei 5mm +3 ppm Preeizia de masurare a directiilor 10.OcC Rezolutia eercurilor eleetroniee

Domcniu de masurare - eu 0 prisma - cu 3 prisme

2,2 km 2,9 km 30 X 1.3 m

Geodimeter 640S

Preeizia de masurare a distantei 3mm + Zppm

Preeizia de masurare a direetiilor 3,0 cc

Rezolutia eereurilor eleetronice 1 cc

Domeniu de masurare - cu 0 prisma - eu 3 prisme

2,4 km 3,1 km 26 X I, 7 III

Marirea lunetei

Distanta minima de vizare Optiea de emisie si receptie

- coaxiala eu axa lunetei

Durata unei masuratori 3 sec.

Precizia compensatorului biaxial ± 3'

Intervalul de temperatura - 20 la + 50· C

Greutatea - fara cutie eu baterii

7.5 kg

Marirea lunetei

Distanta minima de vizare Optiea de emisie si receptie

- coaxiala cu axa lunetei

Durata unei masuratori 3.5 sec.

Rezolutia nivelelor electronice biaxiale ± 20"

Intervalul de temperatura - 20 la + 50 C

Greutatea - fara cutie eu baterii

6.3 kg

Curs Postuniversitar de Reconversie in Cadastru, Geodezie, si Cartografie prin invatarnant la distanta

-

96

Instrumente si metode de masurare

4. INSTRUMENTE SI METODE DE MASURARE A DIFERENTELOR DE NIVEL

Pentru detenninarea distantei pe verticala a punctelor fata de 0 suprafata de referinta, se masoara diferente de nivel. In Geodezie, pentru masurarea diferentelor de nivel se folosesc in principal trei metode:

- nivelmentul geometric;

- nivelmentul trigonometric;

- nivelmentul barometric;

Definim ca diferenta de nivel MIAB distanta pe verticala dintre 2 puncte prin care tree doua suprafete de nivel. Diferentele de nivel pot fi pozitive sau negative functie de directia de determinare. Precizia cea mai mare III determinarea diferentelor de nivel se obtine prin nivelment geometric.

4.1 Instrumente de nivelment geometric

Sunt acele instrumente care genereaza in spatiu 0 dreapta orizontala sau un plan orizontal, folosindu-se in acest sens efectul acceleratiei gravitationale, sub influent a careia suprafata unui lichid devine orizontala, in vase comunicante lichidul se ridica la aceeasi inaltime, iar un pendul se orienteaza dupa directia acesteia. Instrumentele de nivelment geometric pot fi clasificate in:

- instrumente de nivelment geometric simple

- instrumente de nivelment geometric cu luneta

4.1.1 Instrumente de nivelment simple

Lata de nivelment - este 0 rigla de lemn cu lungime de 2-4m in care se incastreaza 0 nivela torica, astfel ca directricea ei NN sa fie paralela Cll muchia riglei. Ea poate fi us or improvizata dintr-o scindura si 0 nivela de zidar (boloboc). Se foloseste des la detenninarea diferentelor de nivel in cazul ridicarilor profilelor transversale in terenurile cu pante mario

Nivelul cu apa sau furtunul de cauciuc cu apa -se floloseste pe santiere de constructii si instalatii in loeuri lipsite de vizibilitate eu trasee inguste, printre utilaje, sehele etc. Este compus dintr-un furtun de caueiuc de 5 - 50 m pe cat posibil transparent, la capetele earuia se monteaza doua fiole de sticla, sau din plastic transparent. Transmiterea nivelului se bazeaza pe principiul vaselor comunicante, iar in combinatie cu 0 ruleta sau 0 mira, pot fi detnninate si diferente de nivel.

Curs Postunivcrsitar de Reconversie in Cadastru, Gcodezie si Cartografie prin invatamant la distanla

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->