Sunteți pe pagina 1din 38
TOPOGRAFIE Curs 1 Asist. univ. dr. ing. Daniel LEPADATU Anul univ. 2007 - 2008 1
TOPOGRAFIE Curs 1 Asist. univ. dr. ing. Daniel LEPADATU Anul univ. 2007 - 2008 1
TOPOGRAFIE Curs 1 Asist. univ. dr. ing. Daniel LEPADATU Anul univ. 2007 - 2008 1

TOPOGRAFIE Curs 1

Asist. univ. dr. ing. Daniel LEPADATU
Asist. univ. dr. ing. Daniel LEPADATU
Asist. univ. dr. ing. Daniel LEPADATU

Asist. univ. dr. ing. Daniel LEPADATU

Asist. univ. dr. ing. Daniel LEPADATU
Asist. univ. dr. ing. Daniel LEPADATU
Asist. univ. dr. ing. Daniel LEPADATU
TOPOGRAFIE Curs 1 Asist. univ. dr. ing. Daniel LEPADATU Anul univ. 2007 - 2008 1

Anul univ. 2007 - 2008

1

TTOOPPOOGGRRAAFFIIEE -- ffoormrmaa ddee eevvaalluuaarere
TTOOPPOOGGRRAAFFIIEE -- ffoormrmaa ddee eevvaalluuaarere
TTOOPPOOGGRRAAFFIIEE -- ffoormrmaa ddee eevvaalluuaarere • Numar de credite – 3 ECT • Forma de examinare

• Numar de credite – 3 ECT

• Forma de examinare Colocviu SCRIS

NU SE POATE COPIA

• In doua partiale sau o singura data

– Saptamana VII

– Saptamana

XIV

NOTA FINALA

– 50% Lucrari de laborator - 10 Lucrari Predate

– 50% Media notelor la partiale

NOTA FINALA – 50% Lucrari de laborator - 10 Lucrari Predate – 50% Media notelor la

Anul univ. 2007 - 2008

2

CCee eeststee TTOOPPOOGGRRAAFFIIAA ?? • TOPOGRAFIE • Ramur ă a geodeziei care se ocup ă
CCee eeststee TTOOPPOOGGRRAAFFIIAA ??
CCee eeststee TTOOPPOOGGRRAAFFIIAA ??

TOPOGRAFIE Ramură a geodeziei care se ocupă cu tehnica măsurătorilor unei porţiuni a scoarţei Pământului, cu determinarea poziţiei elementelor scoarţei terestre pe suprafeţe mici (considerate plane), precum şi cu tehnica reprezentării grafice sau numerice a suprafeţelor măsurate, în scopul întocmirii de hărţi şi planuri. (DEX 98)

scopul întocmirii de h ă r ţ i ş i planuri. (DEX 98) • [Gen. fr.

[Gen. fr. topographie, cf. gr. topos – loc, graphein – a scrie].

Se ocupa cu totalitatea masuratorilor geometrice (unghiuri distante, diferente de nivel) si a metodelor de calcul, cu ajutorul carora se poate intocmi planul unei portiuni relativ mici de pe suprafata pamantului.

Nu se ia in considerare sfericitatea Pamantului de aceea figurile generate de punctele topografice sunt plane. GEODEZIE Ştiinţă aplicată care se ocupă cu studiul formei şi al dimensiunilor Pământului, cu tehnica măsurării şi a reprezentării cartografice sau numerice a suprafeţei lui. (DEX 98)

rii cartografice sau numerice a suprafe ţ ei lui. (DEX 98) • [Gen. -iei. / <

[Gen. -iei. / < fr. géodésie, cf. gr. ge – pământ, daiein – a împărţi]

Anul univ. 2007 - 2008

3

CCee eeststee TTOOPPOOGGRRAAFFIIAA ??
CCee eeststee TTOOPPOOGGRRAAFFIIAA ??
CCee eeststee TTOOPPOOGGRRAAFFIIAA ?? • FOTOGRAMMETRIA • Ramur ă a topografiei care se ocup ă cu

FOTOGRAMMETRIA Ramură a topografiei care se ocupă cu studierea principiilor, metodelor şi procedeelor de determinare a formei şi a dimensiunilor obiectelor pe baza fotogramelor. (DEX 98)

[Gen. -iei. / < fr. photogrammétrie, cf. gr. phos – lumină, gramma – scriere, metron – măsură].

CARTOGRAFIA

Disciplină care studiază tehnica de întocmire a hărţilor şi a planurilor topografice. (DEX 98)

[Gen. -iei. / < fr. géodésie, cf. gr. ge – pământ, daiein – a împărţi]

• [Gen. -iei. / < fr. géodésie, cf. gr. ge – p ă mânt, daiein –

Anul univ. 2007 - 2008

4

CCee eeststee TTOOPPOOGGRRAAFFIIAA ??
CCee eeststee TTOOPPOOGGRRAAFFIIAA ??

TOPOGRAFIA

CCee eeststee TTOOPPOOGGRRAAFFIIAA ?? • TOPOGRAFIA – Topografia pentru constructii – Topografia miniera –

– Topografia pentru constructii

– Topografia miniera

– Topografia forestiera

– Topografia hidrografica

– Topografia militara

Topografia miniera – Topografia forestiera – Topografia hidrografica – Topografia militara Anul univ. 2007 - 2008

Anul univ. 2007 - 2008

5

DDee uunndede vviinnee TTOOPPOOGGRRAAFFIIAA ?? La NIVEL MONDIAL • Matematicianul Eratostene din Alexandria 276-195
DDee uunndede vviinnee TTOOPPOOGGRRAAFFIIAA ??
DDee uunndede vviinnee TTOOPPOOGGRRAAFFIIAA ??

La NIVEL MONDIAL

uunndede vviinnee TTOOPPOOGGRRAAFFIIAA ?? La NIVEL MONDIAL • Matematicianul Eratostene din Alexandria 276-195 i.e.n.

• Matematicianul Eratostene din Alexandria 276-195 i.e.n.

– este primul care a masurat lungimea arcului de meridian in vederea determinarii lungimii acestuia. Asfel s-a putut calc. circumferinta Pamantului – 46.250 km

• Matematicianul Heron din Alexandria sec II i.e.n.

– Trateaza intr-o lucrare Probleme de geometrie practica (geodezie) printre care problema masurarii parcelor si determinarii inaltimii punctelor

Masuratorile se faceau cu un instrument numit DIOPTRU

• Matematicianul Claudiu Ptolomeu (150-87 i.e.n.)

– A introdus termenul de TOPOGRAFIE prin care intelegea desenarea suprafetelor Pamantului.

– A introdus deasemenea notiunile de COORDONATE GEOGRAFICE pentru intocmirea hartilor

– Cartile si hartile scrise de Ptolomeu au ars odata cu Biblioteca din Alexandria

hartilor – Cartile si hartile scrise de Ptolomeu au ars odata cu Biblioteca din Alexandria Anul

Anul univ. 2007 - 2008

6

DDee uunndede vviinnee TTOOPPOOGGRRAAFFIIAA ??
DDee uunndede vviinnee TTOOPPOOGGRRAAFFIIAA ??

• In ROMANIA

uunndede vviinnee TTOOPPOOGGRRAAFFIIAA ?? • In ROMANIA – pana in anul 1700 s-au intocmit harti cu

– pana in anul 1700 s-au intocmit harti cu caracter informativ fara masuratori topografice

Cristian Notara -1716 a masurat prin mijloace elementare, lat si long Bucurestiului

Dimitrie Cantemir (1673-1723)

– A intocmit harta Modovei numita MOLDOVA

Gheorghe Asachi 1813

– A fost numit profesor de matematici cu aplicatie practica de geodezie si arhitectura – Scoala Trei Ierarhi – Iasi

– Infiinteaza o clasa de INGINERI HOTARNICI

Gheorghe Lazar 1818

– Deschide la Bucuresti o scoala de ingineri

– Publica - Trigonometria si ridicarea de planuri topografice - 1821

o scoala de ingineri – Publica - Trigonometria si ridicarea de planuri topografice - 1821 Anul

Anul univ. 2007 - 2008

7

CCee ffaaccee TTOOPPOOGGRRAAFFIIAA ??
CCee ffaaccee TTOOPPOOGGRRAAFFIIAA ??
CCee ffaaccee TTOOPPOOGGRRAAFFIIAA ?? • Topografie generala – Masurarea unor suprafete cu toate detaliile existente

Topografie generala

– Masurarea unor suprafete cu toate detaliile existente si reprezentarea lor conventionala pe un plan

– Determinarea pozitiei punctelor topografice

Topografie aplicata Topografie Inginereasca

Este o ramura mai noua si se ocupa cu aplicarea pe teren a unor proiecte realizate pe planuri sau harti topografice

– Studiul tehnico-topografic care se realizeaza in faza de proiectare a constructiei

– Trasarea topografica – faza de executie a constructiei

– Studiul comportamentul in timp al constructiilor

– faza de executie a constructiei – Studiul comportamentul in timp al constructiilor Anul univ. 2007

Anul univ. 2007 - 2008

8

CCee ffaaccee TTOOPPOOGGRRAAFFIIAA ??
CCee ffaaccee TTOOPPOOGGRRAAFFIIAA ??
CCee ffaaccee TTOOPPOOGGRRAAFFIIAA ?? • Dupa felul lucrarilor TOPOGRAFIA se imparte in: – Planimetrie •

• Dupa felul lucrarilor TOPOGRAFIA se imparte in:

Planimetrie

• Reprezentarea pe plan a proiectiei oriz. a terenului

Nivelment

• Totalitatea metodelor, procedeelor şi operaţiilor prin care se determină altitudinea unor puncte terestre în scopul reprezentării lor pe o hartă sau pe un plan.

Parcelarea

• Impartirea suprafetelor pe plan si pe teren

Topografia speciala sau inginereasca

• Utilizeaza metode speciale necesare proiectarii diferitelor lucrari ingineresti

inginereasca • Utilizeaza metode speciale necesare proiectarii diferitelor lucrari ingineresti Anul univ. 2007 - 2008 9

Anul univ. 2007 - 2008

9

CCee ffaaccee TTOOPPOOGGRRAAFFIIAA ??
CCee ffaaccee TTOOPPOOGGRRAAFFIIAA ??
CCee ffaaccee TTOOPPOOGGRRAAFFIIAA ?? • TOPOGRAFIA pentru CONSTRUCTII – Precede – faza de proiectare •

TOPOGRAFIA pentru CONSTRUCTII

Precede – faza de proiectare

• Anteproiectare – recunoasterea terenului destinat amplasamentului constructiei

Insoteste - faza de executie

• Sunt necesare intocmirea planurilor la diverse scari, trasarea axelor cladirilor, lucrari de inalta precizie

Finalizeaza - faza de predare

• Sunt necesare lucrari de verificare a preciziei si daca au fost respectate toate prescriptiile referitoare la amplasament si executie

Urmareste – faza de exploatare

• Comportamentul in timp al constructiilor – tasari, deformatii si deplasari

• Mari cladiri industriale, turnuri, baraje, poduri

– tasari, deformatii si deplasari • Mari cladiri industriale, turnuri, baraje, poduri Anul univ. 2007 -

Anul univ. 2007 - 2008

10

FoFormrmaa ssii ddiimmeennssiuiunnileile PPaammaantntuulluiui
FoFormrmaa ssii ddiimmeennssiuiunnileile PPaammaantntuulluiui
FoFormrmaa ssii ddiimmeennssiuiunnileile PPaammaantntuulluiui Anul univ. 2007 - 2008 11

Anul univ. 2007 - 2008

FoFormrmaa ssii ddiimmeennssiuiunnileile PPaammaantntuulluiui Anul univ. 2007 - 2008 11

11

FoFormrmaa ssii ddiimmeennssiuiunnileile PPaammaantntuulluiui
FoFormrmaa ssii ddiimmeennssiuiunnileile PPaammaantntuulluiui
FoFormrmaa ssii ddiimmeennssiuiunnileile PPaammaantntuulluiui Anul univ. 2007 - 2008 12
FoFormrmaa ssii ddiimmeennssiuiunnileile PPaammaantntuulluiui Anul univ. 2007 - 2008 12
FoFormrmaa ssii ddiimmeennssiuiunnileile PPaammaantntuulluiui Anul univ. 2007 - 2008 12

Anul univ. 2007 - 2008

12

SSaatteelitlit iinn jjuurrulul PPaammaantntululuiui
SSaatteelitlit iinn jjuurrulul PPaammaantntululuiui
SSaatteelitlit iinn jjuurrulul PPaammaantntululuiui Anul univ. 2007 - 2008 13

Anul univ. 2007 - 2008

SSaatteelitlit iinn jjuurrulul PPaammaantntululuiui Anul univ. 2007 - 2008 13

13

FoFormrmaa ssii ddiimmeennssiuiunnileile PPaammaantntuulluiui Forma de baza a Pamantului este cea de sfera. Elipsoidul
FoFormrmaa ssii ddiimmeennssiuiunnileile PPaammaantntuulluiui
FoFormrmaa ssii ddiimmeennssiuiunnileile PPaammaantntuulluiui
FoFormrmaa ssii ddiimmeennssiuiunnileile PPaammaantntuulluiui Forma de baza a Pamantului este cea de sfera. Elipsoidul

Forma de baza a Pamantului este cea de sfera. Elipsoidul de rotatie reda forma usor bombata a planetei la Ecuator si mai turtita la poli. Forma de geoid se aseamana si mai mult cu forma reala a Pamantului. Forma reala este de terroid si a fost obtinuta din observatii satelitare. Miscarea de rotatie se realizeaza in 23h56min4sec. Principala consecinta este succesiunea zilelor si a noptilor. Alte consecinte : aparitia fortei centrifuge, turtirea Pamantului. Miscarea de revolurtie se realizeaza in 365 zile,6 ore,9 minute si 9 secunde. Principala consecinta este iluminarea inegala a Pamantului in cursul unui an si de aici formarea anotimpurilor.

este iluminarea inegala a Pamantului in cursul unui an si de aici formarea anotimpurilor. 14 Anul

14

Anul univ. 2007 - 2008

FoFormrmaa ssii ddiimmeennssiuiunnileile PPaammaantntuulluiui
FoFormrmaa ssii ddiimmeennssiuiunnileile PPaammaantntuulluiui
FoFormrmaa ssii ddiimmeennssiuiunnileile PPaammaantntuulluiui • Raza ecuatoriala = 6378,1 km Raza polara = 6356,7 km

• Raza ecuatoriala = 6378,1 km Raza polara = 6356,7 km Raza medie = 6368 km Diferenta = 21,4 km Turtirea = 1/298.3 Lungimea Ecuatorului = 40075 km Lungimea unui meridian = 40008 km Suprafata Pamantului = 510 mil.km 2 Volumul Pamantului = 1,08 mld.km 3

meridian = 40008 km Suprafata Pamantului = 510 mil.km 2 Volumul Pamantului = 1,08 mld.km 3

Anul univ. 2007 - 2008

15

•
FoFormrmaa ssii ddiimmeennssiuiunnileile PPaammaantntuulluiui
FoFormrmaa ssii ddiimmeennssiuiunnileile PPaammaantntuulluiui

Suprafata Pamantului

Suprafata Topografica suprafata neregulata, reala a scoartei terestre

Topografica suprafata neregulata, reala a scoartei terestre Sectiune prin suprafata Pamantului • Geoidul –
Topografica suprafata neregulata, reala a scoartei terestre Sectiune prin suprafata Pamantului • Geoidul –

Sectiune prin suprafata Pamantului

reala a scoartei terestre Sectiune prin suprafata Pamantului • Geoidul – Suprafata de nivel zero –
reala a scoartei terestre Sectiune prin suprafata Pamantului • Geoidul – Suprafata de nivel zero –

Geoidul

Suprafata de nivel zero

– Determinata de suprafata linistita a marilor si oceanelor prelungita pe sub continente

– Forma neregulata care nu poate fi aproximata matematic (depinde de directia vectorului acceleratie gravitationala)

Elipsoidul de referinta - Krasovski

– Sferoidul cu suprafata apropiata de geoid (Krasovski – med. 50m – max. 150m)

– Se foloseste pentru determinarea pozitiei punctelor de pe teren prin cordonate geografice

Centrul elipsoidului coincide cu Centrul Pamantului

Axa mica a elipsoidului de referinta coincide cu axa de rotatie a Pamantului

Semiaxa mare – a = 6378245 m

Semiaxa mica –

b = 6356863 m

mare – a = 6378245 m – Semiaxa mica – b = 6356863 m – Turtirea

Turtirea elipsei

a

=

a

-

b

=

1

 

a

298.3

Anul univ. 2007 - 2008

– b = 6356863 m – Turtirea elipsei a = a - b = 1  
– b = 6356863 m – Turtirea elipsei a = a - b = 1  

16

SSiiststeememe ddee pprrooiieeccttieie
SSiiststeememe ddee pprrooiieeccttieie
SSiiststeememe ddee pprrooiieeccttieie • Obiectivul unei proiectii cartografice este de a obtine o reprezentare plana

• Obiectivul unei proiectii cartografice este de a obtine o reprezentare plana a modelului elipsoidal al suprafetei Pamantului.

Interesul major consta in utilizarea valorilor metrice mult mai usor exploatabile in special la masurarea distantelor.

• Dar aceasta proiectie nu se poate face daca nu se fac anumite CONVENTII sau IPOTEZE simplificatoare pentru ca orice-am face vor exista DIFERENTE intre suprafata REALA si cea PROIECTATA.

pentru ca orice-am face vor exista DIFERENTE intre suprafata REALA si cea PROIECTATA. Anul univ. 2007

Anul univ. 2007 - 2008

17

SSiiststeememe ddee pprrooiieeccttieie
SSiiststeememe ddee pprrooiieeccttieie
SSiiststeememe ddee pprrooiieeccttieie • Pentru minimizarea erorilor si obtinerea unei suprafete de proiectie OPTIMA

• Pentru minimizarea erorilor si obtinerea unei suprafete de proiectie OPTIMA (cit mai aproape de cea reala) se fac urmatoarele ipoteze:

– Fie se conserva suprafetele (proiectii echivalente)

– Fie se conserva local unghiurile (proiectii conforme)

– Fie se conserva distantele plecand de la un punct dat (proiectii echidistante)

– Fie nu conserva nici suprafetele nici unghiurile nici distantele (proiectii arbitrare)

) – Fie nu conserva nici suprafetele nici unghiurile nici distantele ( proiectii arbitrare ) Anul

Anul univ. 2007 - 2008

18

S S i i st st e e me me d d e e p
S S i i st st e e me me d d e e p

SSiiststeememe ddee pprrooiieeccttieie Proiectia conica

Meridianele sunt niste semidrepte concurente in proiectia Polului

Paralelele sunt arcuri de cerc concentrice in jurul proiectiei Polului.

Proiectia conica

concentrice in jurul proiectiei Polului. Proiectia conica Tangenta Secanta Proiectia conica a lui Lambert 19 Anul

Tangenta

in jurul proiectiei Polului. Proiectia conica Tangenta Secanta Proiectia conica a lui Lambert 19 Anul univ.
in jurul proiectiei Polului. Proiectia conica Tangenta Secanta Proiectia conica a lui Lambert 19 Anul univ.

Secanta

in jurul proiectiei Polului. Proiectia conica Tangenta Secanta Proiectia conica a lui Lambert 19 Anul univ.

Proiectia conica a lui Lambert

in jurul proiectiei Polului. Proiectia conica Tangenta Secanta Proiectia conica a lui Lambert 19 Anul univ.

19

Anul univ. 2007 - 2008

SSiiststeememe ddee pprrooiieeccttieie Proiectia conica echivalenta Conserva suprafetele Proiectia conica echidistanta
SSiiststeememe ddee pprrooiieeccttieie
Proiectia conica echivalenta
Conserva suprafetele
Proiectia conica echidistanta
Conserva distantele
20
Anul univ. 2007 - 2008
SSiiststeememe ddee pprrooiieeccttieie
SSiiststeememe ddee pprrooiieeccttieie
SSiiststeememe ddee pprrooiieeccttieie Comparatie intre proiectia conica conforma Lambert si cea echivalenta Albers Anul

Comparatie intre proiectia conica conforma Lambert si cea echivalenta Albers

Anul univ. 2007 - 2008

pprrooiieeccttieie Comparatie intre proiectia conica conforma Lambert si cea echivalenta Albers Anul univ. 2007 - 2008

21

S S i i st st e e me me d d e e p
S S i i st st e e me me d d e e p

SSiiststeememe ddee pprrooiieeccttieie Proiectia cilindrica

e e p p r r o o i i e e c c t t

Directa

r r o o i i e e c c t t ie ie Proiectia cilindrica
r r o o i i e e c c t t ie ie Proiectia cilindrica

Oblica

Imaginea meridianelor este un fascicul de drepte paralele iar imaginea paralelelor este tot un fascicol de drepte paralele dar perpendiculare pe proiectiile meridianelor.

tot un fascicol de drepte paralele dar perpendiculare pe proiectiile meridianelor. Transversala Anul univ. 2007 -

Transversala

tot un fascicol de drepte paralele dar perpendiculare pe proiectiile meridianelor. Transversala Anul univ. 2007 -

Anul univ. 2007 - 2008

22

SSiiststeememe ddee pprrooiieeccttieie
SSiiststeememe ddee pprrooiieeccttieie
SSiiststeememe ddee pprrooiieeccttieie Proiectia cilindrica directa conforma MERCATOR Anul univ. 2007 - 2008 23
SSiiststeememe ddee pprrooiieeccttieie Proiectia cilindrica directa conforma MERCATOR Anul univ. 2007 - 2008 23
SSiiststeememe ddee pprrooiieeccttieie Proiectia cilindrica directa conforma MERCATOR Anul univ. 2007 - 2008 23

Proiectia cilindrica directa conforma MERCATOR

SSiiststeememe ddee pprrooiieeccttieie Proiectia cilindrica directa conforma MERCATOR Anul univ. 2007 - 2008 23

Anul univ. 2007 - 2008

23

SSiiststeememe ddee pprrooiieeccttieie
SSiiststeememe ddee pprrooiieeccttieie
SSiiststeememe ddee pprrooiieeccttieie • Proiectii azimutale • Proiectii pseudocilindrice • Proiectii pseudoconice

• Proiectii azimutale

• Proiectii pseudocilindrice

• Proiectii pseudoconice

• Proiectii policonice

Proiectia cilindrica transversala

pseudoconice • Proiectii policonice Proiectia cilindrica transversala Proiectia Gauss-Kruger 24 Anul univ. 2007 - 2008

Proiectia Gauss-Kruger

24

pseudoconice • Proiectii policonice Proiectia cilindrica transversala Proiectia Gauss-Kruger 24 Anul univ. 2007 - 2008

Anul univ. 2007 - 2008

PPrrooiiececţţiaia SSTETERREEOO -- 7070
PPrrooiiececţţiaia SSTETERREEOO -- 7070
PPrrooiiececţţiaia SSTETERREEOO -- 7070 • Proiec ţ ia azimutal ă perspectiv ă stereografic ă oblic ă

Proiecţia azimutală perspectivă stereografică oblică conformă, cu planul de proiecţie secant unic 1970, fiind denumită şi „Proiecţia STEREO - 70", a fost folosită începând cu anul 1973 la întocmirea planurilor topografice de bază la scările 1:2000, 1:5000, 1:10000, precum şi a hărţii cadastrale la scara 1:50000.

• Acest sistem de proiecţie s-a adoptat, având la bază elementele elipsoidului Krasovski - 1940 şi planul de referinţă pentru cote Marea Neagră -

Krasovski - 1940 ş i planul de referin ţă pentru cote Marea Neagr ă - 1975.

1975.

Anul univ. 2007 - 2008

25

PPrrooiiececţţiaia SSTETERREEOO -- 7070
PPrrooiiececţţiaia SSTETERREEOO -- 7070
PPrrooiiececţţiaia SSTETERREEOO -- 7070 • La adoptarea proiec ţ iei stereografice - 1970 s-a avut în

• La adoptarea proiecţiei stereografice - 1970 s-a avut în vedere o serie de principii, care satisfac atât cerinţele de precizie, cât şi avantajele reprezentării cartografice, din care se menţionează:

– Teritoriul de reprezentat are o formă aproximitiv rotundă, ce poate fi încadrat într-un cerc cu raza medie de 300 km.;

– Suprafaţa teritoriului României se poate reprezenta pe un singur plan de proiecţie, obţinându-se un sistem unic de coordonate plane rectangulare, cu originea în punctul central al proiecţiei;

– Distanţele măsurate de la centrul de proiecţie la punctele extreme, încadrează cea mai mare parte (90 %) limitele de hotar ale ţării noastre în cercuri cu raza de 280 - 300 km, iar cele maxime sunt la circa 380 km la Beba Veche, Mangalia şi Sulina;

raza de 280 - 300 km, iar cele maxime sunt la circa 380 km la Beba

Anul univ. 2007 - 2008

26

PPrrooiiececţţiaia SSTETERREEOO -- 7070
PPrrooiiececţţiaia SSTETERREEOO -- 7070

Punctul central al proiecţiei este un punct fictiv (nematerializat pe teren), fiind situat aproximativ în centrul geometric al Romaniei, la Nord de oraşul Fagaraş, ceea ce permite încadrarea teritoriului României de reprezentat într-un cerc cu raza de max. 400 km., care din punct de vedere principial satisface cerinţele optime ale reprezentării cartografic

Coordonatele geografice ale punctului central al proiecţiei, denumit şi polul proiecţiei Qo (jo, lo), sunt următoarele:

jo = 46° 00'00",000 LATITUDINE NORDICĂ

lo = 25°00'00",000 LONGITUDINE EST GREENWICH.

• l o = 25°00'00",000 LONGITUDINE EST GREENWICH. Anul univ. 2007 - 2008 Q 0 (φ0,

Anul univ. 2007 - 2008

LONGITUDINE EST GREENWICH. Anul univ. 2007 - 2008 Q 0 (φ0, λ0) Punctul central al proiec
Q 0 (φ0, λ0)
Q 0 (φ0, λ0)

Punctul central al proiecţiei stereografice - 1970, sistemul general de axe şi organizarea administrativă a teritoriului României

27

PPrrooiiececţţiaia SSTETERREEOO -- 7070
PPrrooiiececţţiaia SSTETERREEOO -- 7070
PPrrooiiececţţiaia SSTETERREEOO -- 7070 Adâncimea planului de proiec ţ ie secant unic – 1970 În vederea

Adâncimea planului de proiecţie secant unic – 1970

Adâncimea planului de proiec ţ ie secant unic – 1970 În vederea reducerii deform ă rilor

În vederea reducerii deformărilor liniare şi areolare s-a adoptat planul secant unic - 1970, la adâncimea H = 3189,478 m faţă de planul tangent, în punctul central al proiecţiei Q 0 (φ 0 , λ 0 ). În urma intersectării sferei de rază R cu planul secant, a rezultat un cerc cu raza ro = 201,718 km.

ă rii sferei de raz ă R cu planul secant, a rezultat un cerc cu raza

Anul univ. 2007 - 2008

28

CCeerrcculul ttopopooggrraafficic ssii ccelel trtriiggoonnoommeetrtricic
CCeerrcculul ttopopooggrraafficic ssii ccelel trtriiggoonnoommeetrtricic
ttopopooggrraafficic ssii ccelel trtriiggoonnoommeetrtricic Deoarece pozitia punctelor se stabileste pe cale

Deoarece pozitia punctelor se stabileste pe cale trigonometrica, a fost necesara inlocuirea cercului trigonometric cu cercul topografic.

inlocuirea cercului trigonometric cu cercul topografic . La cercul topografic , ca origine si masurare a

La cercul topografic, ca origine si masurare a orientarii se ia directia nordului geografic al centrului de proiectie, iar sensul de masurare si de notare a cadranelor este sensul direct acelor unui ceasornic

Cercul TOPOGRAFIC UM – Grade centezimale Simbol – 00 g 00 c 00 cc Ex: sin 100 g = 1 cos 0 g = 0

Cercul TRIGONOMETRIC UM – grade sexagesimale Simbol – 00° 00’ 00’’ Ex: sin 90° = 1 cos 0° = 0

UM – grade sexagesimale Simbol – 00° 00’ 00’’ Ex: sin 90° = 1 cos 0°

Anul univ. 2007 - 2008

29

EElleemmeentnteelele ttopopogogrraafificece aallee tteerreennuuluilui
EElleemmeentnteelele ttopopogogrraafificece aallee tteerreennuuluilui
ttopopogogrraafificece aallee tteerreennuuluilui • Elemente topografice liniare – Distanta (lungimea)

Elemente topografice liniare

Distanta (lungimea) inclinata L AB

lungimea segmentului de dreapta care uneste punctele A si B

Distanta orizontala D AB proiectia

distantei inclinate pe un plan orizontal

Z B φ LAB A DAB Nivel de refer inţă ZA ΔZAB ZB
Z
B
φ
LAB
A
DAB
Nivel de refer inţă
ZA
ΔZAB
ZB

Aliniamentul AB este linia sinuasa obtinuta prin intersectia suprafetei topografice

cu un plan vertical care trece prin punctele A si

B

Diferenta de nivel ΔZ AB – este

distanta masurata pe verticala intre suprafetele de nvel care trec prin punctele A si B.

este distanta masurata pe verticala intre suprafetele de nvel care trec prin punctele A si B.

Anul univ. 2007 - 2008

30

EElleemmeentnteelele ttopopogogrraafificece aallee tteerreennuuluilui
EElleemmeentnteelele ttopopogogrraafificece aallee tteerreennuuluilui
ttopopogogrraafificece aallee tteerreennuuluilui • Cota absoluta sau altitudinea unui punct este distanta

Cota absoluta sau altitudinea unui punct este distanta pe verticala, exprimata in metri, cuprinsa intre suprafata de nivel zero si suprafata de nivel ce trece prin punctul considerat.

• Punctul unde s-a stabilit nivelul mediu al marii se numeste reper zero fundamental si de la acest punct se stabilesc pozitiile pe verticala ale tuturor punctelor. Pentru tara noastra, reperul zero fundamental se afla in portul Constanta, sistemul de cote numindu-se sistemul Marea Neagra.

Anul univ. 2007 - 2008

fundamental se afla in portul Constanta , sistemul de cote numindu-se sistemul Marea Neagra. Anul univ.

31

EElleemmeentnteelele ttopopogogrraafificece aallee tteerreennuuluilui
EElleemmeentnteelele ttopopogogrraafificece aallee tteerreennuuluilui

Elemente topografice unghiulare

aallee tteerreennuuluilui Elemente topografice unghiulare – Unghiul vertical de panta al terenului – este

Unghiul vertical de panta al terenului – este unghiul in plan vertical pe care il face directia AB cu planul orizontal φ 1 sau φ 2

Unghiul Zenital Z – Z A si Z B este unghiul in plan vertical, format de lungimea inclinata L cu cu verticala locului data de directia vectorului acceleratie gravitationala (firului cu plumb)

Unghiul orizontal α este unghiul diedru format de planurile verticale (V 1 si V 2 ) ce contin cele doua linii de vizare (D CA si D CB )

φB ZB α A B C DCB DCA Plan orizontal V 1 V 2 ZA
φB
ZB
α
A
B
C
DCB
DCA
Plan orizontal
V 1
V 2
ZA
φ
A
ΔZCA
ΔZCB
D C B ) φB ZB α A B C DCB DCA Plan orizontal V 1

Anul univ. 2007 - 2008

32

OrOriieentntaariri ssii aaxxee ddee ccoooorrddoonnaatete
OrOriieentntaariri ssii aaxxee ddee ccoooorrddoonnaatete
OrOriieentntaariri ssii aaxxee ddee ccoooorrddoonnaatete • Pozitia punctelor de pe plan se defineste fata de un

• Pozitia punctelor de pe plan se defineste fata de un sistem rectangular de axe.

• In cazul tarii noastre, conf. proiectiei stereografice pe plan secant unic 1970,

• Sistemul general de axe s-a obtinut luandu-se ca axa a absciselor, proiectia in plan a meridianului punctului central, situat la nord de Fagaras (Ngo), si a ordonatelor, perpendiculara pe axa absciselor in punctul central

nord de Fagaras (Ngo), si a ordonatelor , perpendiculara pe axa absciselor in punctul central Anul
nord de Fagaras (Ngo), si a ordonatelor , perpendiculara pe axa absciselor in punctul central Anul

Anul univ. 2007 - 2008

33

OrOriieentntaariri ssii aaxxee ddee ccoooorrddoonnaatete
OrOriieentntaariri ssii aaxxee ddee ccoooorrddoonnaatete

In topografie, directia de referinta este reprezentata de directia nordului. Deoarece pe suprafata globului pamantesc, prin fiecare punct trece atat un meridian geografic, de pozitie fixa, cat si un meridian magnetic, de pozitie variabila in timp, ca directie de referinta se ia paralela la medianul geografic al punctului central (situat la nord de Fagaras), dusa in punctul considerat.

(situat la nord de Fagaras), dusa in punctul considerat. Orientarea directiei AB, pe globul pamantesc Anul
(situat la nord de Fagaras), dusa in punctul considerat. Orientarea directiei AB, pe globul pamantesc Anul

Orientarea directiei AB, pe globul pamantesc

la nord de Fagaras), dusa in punctul considerat. Orientarea directiei AB, pe globul pamantesc Anul univ.

Anul univ. 2007 - 2008

34

OrOriieentntaariri ssii aaxxee ddee ccoooorrddoonnaatete
OrOriieentntaariri ssii aaxxee ddee ccoooorrddoonnaatete

In acest fel, orientarea unei directii θ AB se defineste ca fiind unghiul facut de paralela la meridianul geografic al punctului central (DIRECTIA NORDULUI) cu directia din teren, masurat in sens direct acelor de ceasornic. Orientarea poate lua valori pozitive de la 0 g la 400 g .

d e q
d
e
q

A

B

0

valori pozitive de la 0 g la 400 g . d e q A B 0
valori pozitive de la 0 g la 400 g . d e q A B 0

Declinatia magnetica δ Convergenta meridiana - ε

Anul univ. 2007 - 2008

Sistemul de axe XOY si orientarea directiei AB,

35

CCoooorrddoonnaatete rreeccttaanngguullaarere
CCoooorrddoonnaatete rreeccttaanngguullaarere
CCoooorrddoonnaatete rreeccttaanngguullaarere Distan ţ a redus ă la orizont, d 0 , diferen ţ a de

Distanţa redusă la orizont, d 0 , diferenţa de nivel, Δz se calculează folosind distanţa înclinată d i şi unghiul zenital de pantă z, cu relaţiile:

d

=

d

sin z

 
 

0

i

Dz

=

d

cos z

26 - 107

 

i

Determinarea coordonatelor rectangulare ale unui punct cunoscand coordonatele unui punct.

Coordonatele relative ale punctului NOU

D

x

26

-

= d

107 0

cosq

26 - 107

D

y

26

-

107

= d

0

sin q

26 - 107

Coordonatele absolute ale punctului NOU

x = x

107

26

+ Dx

26 - 107

y

107

= y

26

+ Dy

26 - 107

107 d i Z Z d o y 107
107
d
i
Z
Z
d o
y
107
x 26
x
26
0 26 -107
0 26 -107

26

D y 26 - 107 107 d i Z Z d o y 107 x 26

x 107

x 26

y

d i Z Z d o y 107 x 26 0 26 -107 26 x 107

0 y

26

y

107

i Z Z d o y 107 x 26 0 26 -107 26 x 107 x

z

107

= z

26

+ Dz

26 - 107

Anul univ. 2007 - 2008

36

CCoooorrddoonnaatete rreeccttaanngguullaarere ssppaattiiaalele
CCoooorrddoonnaatete rreeccttaanngguullaarere ssppaattiiaalele
rreeccttaanngguullaarere ssppaattiiaalele Coordonatele rectangulare spatiale ale punctelor suprafetei

Coordonatele rectangulare spatiale ale punctelor suprafetei topografice

Anul univ. 2007 - 2008

ssppaattiiaalele Coordonatele rectangulare spatiale ale punctelor suprafetei topografice Anul univ. 2007 - 2008 37

37

V V A A M M U U L L T T U U M
V V A A M M U U L L T T U U M

VVAA MMUULLTTUUMMEESSC!C!

V V A A M M U U L L T T U U M M

Anul univ. 2007 - 2008

V V A A M M U U L L T T U U M M

38