Capitolul 7 PRELUCRÃRI

NECONVENÞIONALE
7.1 Introducere
Utilizarea pe scarã largã a unor metale ºi aliaje cu proprietãþi fizico-chimice ºi fizico-mecanice tot mai
ridicate a pus multe probleme legate de prelucrabilitatea lor. Prelucrarea metalelor ºi aliajelor cu duritate
ridicatã (oþeluri refractare, inoxidabile, anticorosive, carburi metalice etc.) a dus la introducerea în industrie
a procedeelor de prelucrare neconvenþionale, denumite ºi electrotehnologii.
Aceste procedee se pot aplica în una din situaþiile:
- piesele care trebuie prelucrate au un grad mare de compexitate (matriþe, plãci de tãiere ale ºtanþelor);
- materialele din care sunt confecþionate piesele sunt greu sau foarte greu prelucrabile prin aºchiere;
- materialele din care sunt confecþionate piesele fac parte din categoria materialelor nemetalice (porþelan,
sticlã, materiale ceramice);
- când nu se admite ca prin prelucrare sã se modifice proprietãþile stratului superficial al materialului
metalic;
- când prelucrarea prin procedeele clasice ar necesita un volum mare al consumului de scule aºchietoare;
- piesele prelucrate au detalii care nu se pot obþine prin procedeele clasice (ex. gãuri cu axe curbe).
Dezavantajele procedeelor neconvenþionale sunt:
- costul instalaþiei ridicat;
- costul materialelor auxiliare folosite este foarte mare;
- randamentul unora dintre aceste instalaþii este scãzut.
La baza acestor procedee stau o serie de fenomene cum ar fi: eroziunea ºi deformarea plasticã localã.
Eroziunea este fenomenul de distrugere a integritãþii straturilor de material al pieselor, ca urmare a acþiunii
unui agent eroziv.
Procedeele de prelucrare prin deformare plasticã localã au la bazã producerea stãrii plastice la suprafaþa
pieselor prin apãsare sau încãlzire localã, astfel încât sã se obþinã fie suprafeþe foarte netede, fie desprinderea
de aºchii de pe materialele greu prelucrabile în condiþii obiºnuite.

7.2 Eroziunea electricã

Îndepãrtarea particulelor de material de pe suprafaþa pieselor ca urmare a acþiunii scânteilor

Definiþie electrice produse între o sculã metalicã ºi suprafaþa piesei se numeºte eroziune electricã sau
electroeroziune (fig.7.1).

Scula este legatã la polul negativ al unei surse de

curent continuu, constituind catodul, iar piesa la polul
negativ constituind anodul. Pentru ca materialul desprins
de pe suprafaþa piesei sã nu se depunã pe sculã ºi pentru
uºurarea îndepãrtãrii lui, operaþia de prelucrare se face
într-un lichid (dielectric), în care materialul detaºat se
depune sub formã de pulbere finã.
Între electrozi apare o descãrcare electricã care trece
printr-o serie de stadii succesive: descãrcare luminiscentã, Fig. 7.1. Schema îndepãrtãrii materialului
de pe suprafaþa piesei la
scânteie, scânteie-arc ºi arc. prelucrarea prin electroeroziune

141
 Primul stadiu îl constituie apariþia descãrcãrii luminiscente la intensitãþi ale câmpului electric superioare
rigiditãþii dielectrice a mediului.
În stadiul al doilea are loc o încãlzire, ionizare puternicã ºi creºterea diametrului canalului descãrcãrii.
Acest stadiu denumit ºi descãrcare în scânteie dureazã cca 10–6s, fiind caracterizat printr-o cãdere de tensiune
de ordinul 102 V. Cãderea de tensiune se micºoreazã la cca 30…35V, stadiul de scânteie prelungit numindu-
se descãrcare în scânteie-arc. Aceastã fazã ocupã o perioadã de timp de cca 10 –4s , uneori mai micã, în funcþie
de intensitatea curentului care trece prin canalul descãrcãrii.
Descãrcarea în arc nestaþionar începe la o cãdere de tensiune de cca 30V, dupã un timp de 10 –4…10–5s de
la începutul descãrcãrii. Acest stadiu este caracterizat printr-o stabilizare a mãrimii diametrului canalului
descãrcãrii ºi a intensitãþii curentului.
Pentru ca prelucrarea dimensionalã prin eroziune electricã sã fie posibilã trebuie sã se respecte urmãtoarele
condiþii fizice: introducerea directã a energiei electrice la suprafaþa obiectului de prelucrat, dozarea temporarã
în impuls a energiei electrice în zona de interacþiune electrod-agent- obiect, asigurarea unui caracter polarizat
al descãrcãrilor electrice în impuls, restabilirea continuã a stãrii iniþiale în intervalul eroziv.

7.2.1 Tipuri de suprafeþe prelucrate prin eroziune electricã

Suprafeþele pot fi realizate prin: copierea electrod-sculã electrod-sculã
profilului sculei, miºcãri relative între piesã ºi
sculã, s-au combinat prin miºcãri relative ºi prin
copierea profilului (fig. 7.2 a,b). Se obþin suprafeþe
simple (plane, cilindrice) sau complicate
(suprafeþele matriþelor, poansoanele ºtanþelor).
Precizia prelucrãrii este ridicatã, se por prelucra piesã piesã
gãuri cu diametrul sub 0,1 mm ajungând chiar la a b
Fig. 7.2. Prelucrarea suprafeþelor:
0,02 mm, iar tãieturile executate pot avea deschideri
a. prin copierea profilului sculei; b. cu ajutorul
minime de 0,02 mm. miºcãrii relative dintre sculã ºi piesã

7.2.2 Instalaþiile ºi scule folosite la prelucrarea prin eroziune electricã

Instalaþiile de prelucrat prin eroziune electricã pot fi: universale, speciale ºi specializate. La aceste
instalaþii, indiferent de tipul constructiv, se pot distinge urmãtoarele pãrþi principale: generatorul de impulsuri;
partea mecanicã, sistemul de reglare automatã a interstiþiului, rezervorul cu instalaþia de: recirculare, filtrare
ºi rãcire a lichidului dielectric.

Fig. 7.3. Schema maºinii de prelucrat prin electroeroziune

142
 Schema de principiu a unei instalaþii pentru prelucrare prin eroziune electricã (fig. 7.3) au în componenþã
un circuit de încãrcare C1 ºi un circuit de descãrcare CD. Circuitul de încãrcare cuprinde o sursã de curent ºi
un reostat pentru reglarea parametrilor electrici ºi are drept scop încãrcarea bateriei de condensatoare C.
Circuitul de descãrcare cuprinde bateria de condensatoare ºi partea de lucru a instalaþiei alcãtuitã din electrod
ºi piesã. O datã cu creºterea tensiunii la bornele condensatoarelor prin încãrcarea acestora creºte ºi tensiunea
dintre sculã ºi piesã, când aceasta depãºeºte tensiunea de strãpungere a dielectricului bateria de condensatoare
se descarcã prin spaþiul dintre sculã ºi piesã producându-se scânteile electrice. Dupã terminarea descãrcãrii
electrice capacitatea dielectricã a lichidului se restabileºte ºi ciclul de lucru reîncepe.
Electrozii-sculã (fig.7.4) se aleg în funcþie de materialul piesei ºi de felul prelucrãrii(degroºare sau finisare)
ºi pot fi: profilaþi (fig.7.4a), pentru gãuri cu diametru mare (fig.7.4b) ºi cu douã trepte (fig.7.4c). Materialul
electrodului trebuie sã asigure transportul energiei în bune condiþii ºi sã se uzeze cât mai puþin în timpul
prelucrãrii.
Pentru prelucrarea de degroºare se folosesc cuprul, alama, aluminiul ºi aliajele sale, pentru prelucrarea
prin finisare cuprul, aliaje zinc-plumb ºi grafitul, iar pentru confecþionarea electrozilor filiformi(fig.7.5) se
foloseºte wolframul ºi molibdenul.

ºablon
rolã
piesã

electrod
filiform

Fig. 7.5. Prelucrarea prin electroeroziune cu

Fig. 7.4. Electrozi-sculã electrod filiform
Lichidul dielectric trebuie sã asigure repartizarea energiei impulsurilor de curent electric între piesã ºi
electrod ºi sã evacueze produsele rezultate în urma eroziunii. Lichidul dielectric trebuie sã aibã: conductivitate
electricã micã, sã nu se descompunã sub acþiunea descãrcãrilor electrice, sã nu fie toxic ºi inflamabil la
temperatura de utilizare, sã fie pasiv chimic în raport cu materialele electrodului ºi piesei.
Cel mai folosit lichid dielectric este petrolul lampant; se mai pot utiliza ºi apã distilatã, soluþii apoase,
alcool.

7.2.3 Regimul de lucru

Productivitatea prelucrãrii depinde de energia impulsurilor ºi de frecvenþa lor, care pot fi reglate modificând
tensiunea, intensitatea ºi la generatoarele de impulsuri, direct frecvenþa. Pentru prelucrarea de degroºare se
va lucra cu energii mari (productivitate ridicatã), iar pentru prelucrarea de finisare se va lucra cu energii mici
(dimensiuni precise, calitate superioarã a suprafeþei).
În afara parametrilor care condiþioneazã energia de lucru se mai iau în considerare:
- distanþa dintre sculã ºi piesã (interstiþiul) cu valori între 0,025 ºi 0,55 mm;
- avansul de pãtrundere al electrodului cu valori între 0,03 ºi 0,4 mm/min;
- nivelul lichidului dielectric în cuvã care trebuie sã depãºeascã nivelul semifabricatului cu 10-120 mm.

SARCINI DE LUCRU
1. Definiþi operaþia de prelucrare prin eroziune electricã.
2. Enumeraþi materialele din care pot fi executaþi electrozii-sculã la prelucrarea prin eroziune electricã.
3. Enumeraþi parametrii regimului de lucru la prelucrarea prin eroziune electricã.

143
 7.3 Eroziunea electrochimicã

Definiþie Prelucrarea prin eroziune electrochimicã se bazeazã pe fenomenul de dizolvare anodicã

adicã pe trecerea în soluþie a materialului de la anod.

Reacþiile care au loc în acest caz sunt prezentate principial

în figura 7.6: 1-cuvã; 2- electrolit; 3- catod; 4- ion negativ; + –
5- ion pozitiv; 6- anod; 7- peliculã pasivã; 8- compuºi chimici
insolubili.
Sub acþiunea tensiunii electrice U, între piesa de prelucrat
(anod) ºi electrod (catod) ia naºtere un câmp electric E dirijat
de la anod spre catod;

( = 8O 9P  ,

în care U este tensiunea electricã ce se mãsoarã în V;

l-distanþa dintre electrozi, în metri.
Ionii pozitivi I+ ºi ionii negativi I- existenþi în electrolitul E
al bãii vor fi acþionaþi de forþele F+ ºi F– din câmpul electric ºi Fig. 7.6. Schema prelucrãrii electrochimice
dirijat spre polii de semn contrar ionului.
Variantele procedeului: prelucrare prin eroziune
electrochimicã cu depasivare naturalã ºi artificialã.
Prelucrarea prin eroziune electrochimicã cu depasivare
naturalã (fig.7.7) se aplicã în special la operaþii de lustruire,
numindu-se ºi lustruire electrochimicã. Prelucrarea se executã
în bãi de lustruire de construcþie specialã sau în bãi utilizate
pentru acoperiri galvanice.
Electrozii (catozi) se confecþioneazã din materiale
electroconductoare rezistente la agenþii chimici ºi sunt amplasaþi
la o distanþã de 40-100 mm faþã de obiectul de prelucrat.
Electroliþii (3) folosiþi pot fi: acizi, bazici sau neutri, calzi
sau reci ºi se aleg în funcþie de materialul de lustruit.
Lustruirea electrochimicã se poate aplica la o categorie Fig. 7.7. Schema de principiu a
foarte largã de piese dintre care cele mai importante sunt: lustruirii electrochimice
paletele de turbinã din oþeluri greu prelucrabile, lustruirea
interioarã ºi exterioarã a þevilor, lustruirea pãrþilor active a sculelor aºchietoare, a roþilor dinþate etc.
Prelucrarea prin eroziune electrochimicã cu depasivare artificialã se poate realiza prin douã moduri: cu
depasivare hidrodinamicã ºi cu depasivare abrazivã.
Prelucrare prin eroziune electrochimicã cu depasivare hidrodinamicã constã din îndepãrtarea peliculei
pasive de pe suprafaþa anodului prin acþiunea mecanicã a electrolitului introdus cu presiune ridicatã între
obiectul de prelucrat ºi electrod.
Procedeul se aplicã la gãurirea ºi copierea suprafeþelor complexe ca de exemplu: confecþionarea matriþelor
pentru forjare ºi ambutisare, confecþionarea paletelor turbinelor cu gaz ºi abur de dimansiuni ºi profile variate
din materiale foarte greu prelucrabile ºi refractare.

144
 7.3.1 Instalaþii ºi scule folosite la prelucrarea prin eroziune electrochimicã cu depasivare
hidrodinamicã
Instalaþiile se pot clasifica în: universale (fig.7.8) având
urmãtoarea componenþã: 1- sursã de curent continuu; 2 - regula-
tor de avans; 3- electrod; 4 - obiect de prelucrat; 5 - rezervor de
electrolit; 6 - filtru; 7 - pompã; 8 - instalaþia de rãcire; 9 - cuvã
cu mediu de lucru, ºi cu destinaþie specialã, care pot fi cu
presiune înaltã sau joasã a electrolitului; de putere mare, mijlocie
sau micã, cu un singur post de lucru sau cu mai multe.
Electrozii (catozii) se confecþioneazã din materiale rezistente
la agenþi corosivi ºi electroconductoare: oþeluri inoxidabile, aliaje
speciale anticorosive, cupru, alamã, bronz, aluminiu ºi aliajele
sale, dar se mai pot confecþiona ºi din materiale neconducãtoare
de electricitate: mase plastice, lemn, produse ceramice pe
suprafaþa cãrora se depune un strat electroconductor. Fig. 7.8. Schema unei maºini universale de
Productivitatea prelucrãrii prin eroziune electrochimicãcu prelucrare prin eroziune electrochimicã
depasivare hidrodinamicã este nelimitatã, deoarece cantitatea
de material îndepãrtat este proporþionalã numai cu mãrimea
curentului, cu timpul de trecere a acestuia ºi cu echivalentul
electrochimic.

7.3.2 Regimul de lucru

Parametrii care condiþioneazã prelucrarea electrochimicã sunt:
- densitatea de curent, care va fi mare (30-40 A/cm2) la începutul prelucrãrii pentru realizarea unei
productivitãþi bune, scãzutã (0,5-1 A/cm2) la finalul prelucrãrii pentru obþinerea unor piese cu rugozitate
scãzutã;
- interstiþiul de lucru care se va menþine constant pe toatã durata prelucrãrii;
- folosirea surselor (generatoare sau redresoare) de curent continuu cu tensiuni de 5-24 V ºi curent de
pânã la 50000 A.

7.4 Prelucrarea anodo-mecanicã

Procedeul de prelucrare anodo-mecanicã (eroziune electrochimicã cu depasivare abrazivã)

Definiþie se bazeazã pe desfãºurarea simultanã în timp a unor procese de eroziune electrochimicã cu
depasivare forþatã mecanicã prin intermediul unei scule abrazive.

În fig.7.9, este prezentatã schema de principiu a prelucrãrii anodo-

mecanicã. Scula electroconductoare 1 din granule abrazive într-o masã
de umpluturã electroconductoare ºi un liant de bachelitã 2 este legatã
la polul negativ al unei surse de curent continuu ºi are o miºcare
relativã în raport cu piesa 6 supusã prelucrãrii legatã la polul pozitiv
al sursei. În spaþiul dintre cei doi electrozi se introduce lichidul de
lucru 3, îndepãrtarea peliculei anodice 5 are loc în primul rând la
nivelul vârfurilor asperitãþilor 4. Fig. 7.9. Schema de principiu
Procedeul este folosit pentru lucrãri de debitare sau de netezire. a prelucrãrii anodmecanice

145
 Debitarea anodomecanicã este folositã la Arc Contact Disc Electrod
prelucrarea aliajelor cu duritate mare obþinându-se o
productivitate de 1,5-2 ori mai mare decât la debitatea
clasicã. Cuþit
Semifabricatul (fig.7.10) este fixat într-o Sursã de
menghinã care este conectatã la polul pozitiv al sursei, curent
discul din oþel sau fontã este conectat la polul negativ
al sursei ºi se roteºte cu o turaþie n reglabilã în funcþie
de natura materialului de debitat, calitatea doritã din
secþiunea tãieturii, de intensitatea ºi tensiunea folosite
Fig. 7.10. Shema ascuþirii
la debitare. Printr-un ajutaj se introduce în permanenþã
anodo-mecanice
între piesã ºi sculã un electrolit (silicat de sodiu) care
este recirculat de o pompã.
Tãieturile obþinute au valori cuprinse între
0,8-2,5 mm în funcþie de grosimea discului de debitat.
Electrolit
Ca procedee de prelucrare prin netezire
menþionãm: n
- honuirea anodo-mecanicã
- rectificarea.
Procedeeul de prelucrare anodo-mecanic este Piesã
folosit cu bune rezultate ºi la ascuþirea sculelor
aºchietoare armate cu plãcuþe din carburi metalice
Disc
(fig.7.11), folosind un disc din oþel sau fontã acoperit
cu praf abraziv care este apãsat continuu pe scula de
ascuþit cu un arc, între disc ºi sculã se introduce în Fig. 7.11. Schema ascuþirii anodo-mecanice
cu plãcuþi din carburi metalice
permanenþã un electrolit. Ascuþirea se realizeazã în
douã etape: degroºare ºi finisare.

7.4.1 Instalaþii ºi scule folosite la prelucrarea anodo-mecanicã

Instalaþiile(maºinile) se clasificã în general dupã tipul de miºcare a electrodului sculã ºi pot fi:
- maºini la care electrodul sculã are o miºcare de rotaþie;
- maºini la care electrodul sculã are o miºcare rectilinie;
- maºini la care electrodul sculã are o miºcare rectilinie-alternativã.
Sculele folosite sunt de obicei discuri sau benzi continue, netede sau prevãzute cu canale confecþionate
din oþel, fontã, cupru, aluminiu.

7.4.2 Regimul de lucru

Caracteristicile tehnologice ale procesului sunt influenþate de parametrii urmãtori:
- tensiunea curentului în zona de lucru care se alege în funcþie de materialul piesei, de electrolit, sculã;
- densitatea de curent care se alege în funcþie de forma ºi mãrimea suprafeþei prelucrate;
- intensitatea curentului care influenþeazã în mod direct viteza de dizolvare electrochimicã;
- presiunea de contact electrod-sculã ºi electrod-piesã;
- viteza relativã dintre electrozi influenþeazã rugozitatea suprafeþei ºi grosimea stratului superficial
modificat.

146
 7.5 Prelucrarea chimicã

Prelucrarea chimicã se bazeazã pe atacul cu o substanþã chimic activã a suprafeþei care

Definiþie urmeazã a fi prelucratã. Practic operaþia se realizeazã prin imersarea totalã a piesei în soluþii
speciale (de preferat soluþii sodice).

Schema de principiu a prelucrãrii chimice se prezintã în

fig.7.12 pentru o operaþie de adâncire în trepte. În prima fazã d2
zonele care nu se prelucreazã se acoperã cu o mascã 1, lãsând d1 d1

h2
h1
descoperitã o zonã cu dimensiunea d1. Dupã prelucrarea
acestei zone pe adâncimea h1 masca se îndepãrteazã de pe
zona cu dimensiunea d2, iar pereþii orificiului d1 se acoperã

h1
cu un strat protector. Se face prelucrarea pânã la adâncimea d3
d2
h2 pentru dimensiunea d2 ºi cu încã h3 pentru dimensiunea d1. d1
Operaþiile se repetã ºi pentru cea de a treia treaptã obþinân-
du-se o piesã cu o cavitate nepãtrunsã în trepte.
Procedeul se aplicã la prelucrarea pieselor cu douã
dimensiuni mult mai mari decât a treia (plãci, table), la
gravarea unor profile, la operaþii de gãurire în materiale pe Fig. 7.12. Prelucrarea prin eroziune chimicã
bazã de Ni, Ti, W, Mo, de imprimare a unor canale în piese de adâncime în trepte
din diferite materiale etc.

7.6 Prelucrarea cu fascicul de electroni – depunerea straturilor subþiri

Prelucrarea cu fascicul de electroni se bazeazã pe acþiunea unui fascicul format din electroni cu densitate
ºi energie cineticã mare, acceleraþi, comandaþi ºi focalizaþi pe suprafaþa obiectului de prelucrat într-un spaþiu
înaintat de vidare. (–)
Principial (fig.7.13) electronii produºi prin emisiune

U1
termoelectronicã de catodul 1 sunt conduºi prin ansamblul
Ug

U
de electrozi 2 (de comandã), electrozi 3 (anod) ºi focalizaþi
prin lentilele electromagnetice 4 pe obiectul supus prelucrãrii (+)
(O.P.) în pete focale cu diametre foarte mici.
Prelucrarea dimensionalã cu fascicul de electroni este
limitatã de necesitatea vidãrii spaþiului de lucru ºi utilizãrii
tensiunilor înalte. De aceea, nu înlocuieºte celelalte procedee f.e
erozive acolo unde acestea sunt mai economice ºi mai pro- O.P
ductive, dar devine economicã ºi foarte eficace la executarea
unor piese de dimensiuni mici din materiale greu prelucrabile; C.V
la obþinerea unor orificii cu diametru mic ºi a fantelor înguste,
Fig. 7.13. Schema instalaþiei prelucrãrii
la tãierea rectilinie sau curbilinie a plãcuþelor de grosime micã. cu fascicul de electroni

7.6.1 Instalaþii pentru prelucrarea cu fascicul de electroni

O instalaþie de prelucrare indiferent de tipul constructiv este formatã din: sistemul electrono-optic
(genereazã ºi accelereazã fasciculul de electroni), sursa de alimentare cu energie electricã, sistemul de vidare
(are în componenþã pompe de vid preliminar ºi pompe de vid înaintat), dispozitive auxiliare (asigurã deplasarea
relativã între fasciculul de electroni ºi obiectul de prelucrat).
147
 7.6.2. Regimul de lucru
Pentru optimizarea procesului de prelucrare a unui material dat trebuie sã se þinã cont de interdepedenþa
dintre mãrimile caracteristice ale fasciculului: tensiunea de acceleraþie ºi parametrii impulsurilor: curent Ii,
durata ti, frecvenþa f, sarcina impulsului, qi= Ii E ti ºi raportul tp / ti dintre timpul de pauzã ºi durata impulsului.
Se urmãreºte corelarea acestor parametrii astfel încât numãrul de impulsuri necesare pentru perforarea materialelor
de grosime δ sã fie cât mai mic.

7.7 Prelucrarea cu fascicul de fotoni

Prelucrarea cu fascicul de fotoni constã din propagarea unui fascicul laser prin aer. Laserul
Definiþie este un fascicul de unde luminoase amplificat de o mare intensitate, ce strãbate distanþe mai
mari fãrã a se amortiza ºi poate fi localizat la trecerea prin lentile.

Producerea fasciculului laser se realizeazã într-o instalaþie lampã cu lampã

specialã care poate lucra cu un cristal de rubin sau cu gaze. Schema xenon condensator optic
unui laser cu rubin este reprezentatã în figura 7.14. Lumina foarte oglindã
intensã produsã de o lampã cu xenon este reflectatã spre un cristal reflector
de rubin în care vor lua naºtere fotoni care amplificaþi vor pãrãsi
cristal de rubin
cristalul prin oglinda semitransparentã ºi printr-un sistem optic de lentilã oglindã
lentile ºi oglinzi vor ajunge pe piesa prelucratã. semitransparentã
Operaþiile de prelucrare cu fascicul de fotoni sunt: gãurire, oglindã
lentilã
tãiere, prelucrare de canale ºi trasare de reticule.
lentilã pentru
Operaþia de gãurire constã în executarea unor gãuri (orificii focalizare ocularã
perforate) cu diametre de la câþiva microni pânã la 0,5 mm. piesã
masã
Tãierea este posibilã în condiþii economice pânã la anumite
grosimi ale materialului de prelucrat în funcþie de proprietãþile
acestuia (oþel aliat pânã la 0,2 mm, sticlã pânã la 1mm, mase
plastice pânã la 25 mm). Fig. 7.14. Schema instalaþiei folosite la
prelucrarea cu fascicul de fotoni
Cu ajutorul fasciculului de fotoni se pot prelucra canale cu
lãþime de 10 µm ºi reticule pentru scale la aparate optice.
7.7.1. Instalaþii pentru prelucrarea cu fascicul de fotoni
O instalaþie are urmãtoarele elemente funcþionale: sistemul de excitaþie (sursã de alimentare cu energie ºi
sursã de excitaþie-lãmpi cu descãrcãri în gaze), cavitate de rezonanþã cu mediu activ (rezonatorul), sistem
optic de focalizare (lentile ºi oglinzi), sistem de rãcire.

7.7.2. Regimul de lucru

La alegerea de regimului de prelucrare trebuie sã se þinã seama de variaþia invers proporþionalã a vitezei
de tãiere cu grosimea materialelor. Tãierea este posibilã în condiþii economice pânã la anumite grosimi ale
materialului de prelucrat, în funcþie de proprietãþile termofizice ale acestuia. Parametrii regimului de lucru:
puterea fasciculului, distanþa de lucru, oscilaþia fasciculului, viteza de lucru.

SARCINI DE LUCRU
1. Descrie principiul procedeului la prelucrarea anodo-mecanicã.
2. Defineºte operaþia de prelucrare chimicã.
3. Defineºte operaþia de prelucrare cu fascicul de electroni.

148
 7.8 Prelucrarea abraziv-cavitaþionalã în câmp ultrasonic

Procedeul de prelucrare cu ultrasunete constã din introducerea oscilaþiilor ultrasonore

Definiþie într-un mediu lichid însoþitã de un transport de energie mecanicã ºi lovirea suprafeþei piesei cu
o forþã mare în urma cãruia sunt smulse particule mici de material.

Ultrasunetele sunt oscilaþii magnetice ale mediului elastic

cu frecvenþa de oscilaþie ridicatã.
Principiul prelucrãrii abraziv-cavitaþionalã în câmp ultra-
sonic (fig.7.15) constã în transmiterea energiei cinetice a corpului
ajutãtor 1 care vibreazã cu frecvenþã ultrasonicã unor particule
abrazive 2 libere purtate în suspensie în lichidul 3 interpus în
spaþiul de lucru între corpul ajutãtor ºi piesa de prelucrat 4.
Granulele abrazive în numãr mare, sub acþiunea de ºoc repetat
desprind particulele 5 din piesa de prelucrat. Fig. 7.15. Principiul prelucrãrii abraziv-
Prelucrarea cu ultrasunete se utilizeazã la executarea gãurilor cavitaþionalã în câmp ultrasonic
cilindrice sau profilate, pãtrunse sau nepãtrunse, la retezarea
pieselor mici sau mari, netezirea unor suprafeþe plane sau curbe
ºi la gãurirea profilatã dupã o axã curbã (fig.7.16). Materialele
prelucrate sunt materiale dure, extradure ºi fragile cu sau fãrã apã
conductivitate electricã care prin alte procedee sunt greu de
transductor
prelucrat. magnetostrictiv

7.8.1 Instalaþii ºi scule folosite la prelucrarea abraziv- concentrator

cavitaþionalã în câmp ultrasonic sculã
piesã
Instalaþiile se clasificã în: universale, speciale ºi specializate. suspensie
Instalaþii speciale ºi specializate sunt în general de tip agregat cu
mai multe posturi de lucru, construite din subansambluri tipizate
ca batiuri, sisteme de sãnii, blocuri ultrasonice, sisteme de realizare
a presiunii statice, sisteme de circulaþie a suspensiei abrazive etc.
Scula folositã la producerea undelor ultrasonice este
pompã
transductorul (vibrator sau emiþãtor) magnetostrictiv confecþionat
din Ni pur, aliaje de Co-Fe, aliaje de Fe-Al, iar în ultimul timp se Fig. 7.16. Schema prelucrãrii
folosesc ferite ºi materiale ceramice. cu ultrasunete

7.8.2 Regimul de lucru

Productivitatea prelucrãrii în câmp ultrasonic este influenþatã de alegerea parametrilor regimului de lucru.
Principalii parametri ai regimului de lucru sunt:
- frecvenþa ºi amplitudinea oscilaþiilor corpului ajutãtor; cu mãrirea acestora creºte viteza de prelucrare;
- natura lichidului ºi condiþiile de circulaþie a suspensiei abrazive; cele mai bune rezultate s-au þinut la
utilizarea apei ºi soluþiei de sãpun cu lichide purtãtoare de granule abrazive
- mãrimea particulelor abrazive ºi granulaþia; concentraþia optimã se realizeazã când între suprafaþa
frontalã a corpului ajutãtor ºi obiectul prelucrãrii se interpune un singur strat de granule.

149
 7.9 Prelucrarea prin eroziune cu plasmã

Procedeul de prelucrare prin eroziune cu plasmã foloseºte jetul de plasmã obþinut prin
Definiþie comprimarea radialã ºi alungirea axialã a coloanei unui arc electric silit sã treacã sub acþiunea
unui jet de gaz prin orificiul unei duze.

electrod de wolfram
Plasma se utilizeazã la operaþii de retezare, sudare ºi acoperire gaz
prin pulverizare.
Pentru producerea plasmei se foloseºte un plasmatron apã de (–)
(generator de plasmã) a cãrui schemã de principiu este reprezentatã rãcire
în figura 7.17. (+)
Retezarea cu plasmã se aplicã în mod deosebit la oþeluri
inoxidabile ºi metale neferoase uºor oxidabile.
Acoperirea prin pulverizare foloseºte ca material de depunere ajutaj
sârmã sau pulbere introduse în plasmã ºi proiectate pe suprafaþa piesã
piesei de prelucrat. Aceste materiale pot fi metale pure (Cr, Ni, W),
aliaje, carburi (TiC), boruri (TiB), oxizi. Fig. 7.17. Schema de principiu a
prelucrãrii cu plasmã
7.9.1 Regimul de lucru
Pentru stabilirea regimului optim de lucru cu plasmã al unui anumit material este necesarã corelarea
parametrilor plasmei (tensiune, curent, natura ºi debitul gazului plasmogen) ºi a vitezei de tãiere cu
caracteristicile cerute a tãieturii (forma ºi dimensiunile secþiunii transversale, calitatea suprafeþei, adâncimea).
La ceilalþi parametrii constanþi forma tãieturii depinde de viteza de tãiere.

7.9.2. Norme de protecþia muncii

În afara regulilor generale de tehnicã a securitãþii muncii, la exploatarea maºinilor care lucreazã prin
procedee speciale, trebuie respectate ºi urmãtoarele reguli:
- la maºinile care lucreazã prin eroziune existã pericolul de electrocutare; de aceea, se vor folosi: covoare
de cauciuc electroizolante, capace pentru acoperirea bornelor, izolaþii în stare perfectã;
- la prelucrãrile anodo-mecanice ºi electrochimice se folosesc substanþe dintre care unele sunt toxice,
manevrarea lor se va face cu multã atenþie;
- unele lichide folosite la prelucrarea prin electroeroziune sunt inflamabile; de aceea, se vor respecta
toate mãsurile privind manevrarea ºi depozitarea acestora;
- la prelucrarea cu laser se va evita introducerea mâinii sau a oricãrei pãrþi a corpului în calea razei laser;
- la prelucrarea cu plasmã se va evita atingerea pieselor dupã prelucrare deoarece pot provoca arsuri,
temperatura lor fiind ridicatã.

SARCINI DE LUCRU
1. Descrieþi principiul de lucru la prelucrarea abrazivã în câmp ultrasonic.
2. Clasificaþi instalaþiile utilizate la prelucrarea abrazivã în câmp ultrasonic.
3. Definiþi operaþia de prelucrare prin eroziune cu plasmã.
4. Enumeraþi norme de protecþia muncii ce trebuie respectate la prelucrarea prin procedee
neconvenþionale.

150
FIªÃ DE LUCRU
A. Completaþi spaþiile libere cu pãrþile omise:

- Îndepãrtarea partculelor de material de pe suprafaþa ........ ca urmare a acþiunii ........ electrice

produse între o sculã ........ ºi suprafaþa ........ se numeºte eroziune electricã sau electroeroziune.

- Prelucrarea prin eroziune electrochimicã se bazeazã pe fenomenul de ........ anodicã adicã pe

trecerea în ........ a materialului de la ........

- Procedeul de prelucrare anodo-mecanicã (eroziune ........ cu depasivare abrazivã) se bazeazã pe

desfãºurarea simultanã în timp a unor procese ........ electrochimicã cu depasivare forþatã ........
prin intermediul unei scule ........

- Prelucrarea chimicã se bazeazã pe atacul cu o substanþã ........ a suprafeþei care urmeazã a fi

prelucratã. Practic, operaþia se realizeazã prin ........ totalã a piesei în soluþii speciale (de preferat
soluþii sodice).

B. Identificaþi elementele componente

ale instalaþiei din figurã:
1. ......................................
2. .............................................
3. .............................................
4. .............................................
5. ..............................................
6. ..............................................
7. ..............................................
8. ..............................................
9. ..............................................

C. Enumeraþi procedeele de prelucrare

neconvenþionale:
......................................
.............................................
.............................................
.............................................
..............................................
..............................................

151
 TEST DE EVALUARE
I. Încercuiþi rãspunsul corect.

1. Dielectricul este un material:

a. solid;
b. lichid;
c. vapori. 1p
2. Suprafeþele prelucrate prin electroeroziune pot fi realizate prin:
a. copiere;
b. strunjire;
c. miºcãri relative între piesã ºi sculã. 1p
3. Procedeul de prelucrare anodo-mecanic este folosit cu bune rezultate la:
a. debitare sau netezire;
b. ascuþirea sculelor aºchietoare;
c. sudarea materialelor metalice. 1p

II. Completaþi spaþiile libere:.

1. Enumeraþi parametrii regimului de lucru la operaþia de prelucrare

electrochimicã:
- .................................
- .................................
- ................................. 1p
2. Instalaþia de prelucrare cu fascicul de electroni este alcãtuitã din:
- .................................
- .................................
- .................................
- ................................. 1p
3. Enumeraþi câteva norme de protecþia muncii:
- .......................................................................................
- .......................................................................................
- .......................................................................................
- ....................................................................................... 1p

III. Descrieþi principiul de prelucrare

prin eroziune electricã
utilizând schema de principiu
prezentatã în figura alãturatã. 3p

Se acordã 1 punct din oficiu.

Timpul de lucru 45 min.

152