1

1. Tehnologii neconvenionale. Definiie. Principii ale prelevrii de material.

Sunt acele tehnologii care se bazeaza pe cresterea energiei interne a materialului semifabricat
pana la valori la care se rup legaturile intermoleculare sau este facilitata prelucrarea prin
metode clasice.




Principii:
- de indepartare a materialului:
deformare plastica
alte metode: termic, chimic, electric, mecanic;
2.Tendine actuale. Limitri ale tehnologiilor clasice de prelucrare.

Duritatea sculei > duritatea semifabricatului;
Scula trebuie sa parcurga in intregime suprafata de prelucrat.
Materialul semifabricatului nu trebuie sa aiba o rupere exclusiv fragila.

3. Avantaje ale tehnologiilor neconvenionale.
-duritatea materialului nu influenteaza param. de lucru.
-forme complexe;
-forte dezvoltate scazute, rigiditate piesa.
- nu se obtine bavuri

4. Locul tehnologiilor neconvenionale n cadrul metodelor de prelucrare.
Metode de prelucrare:
1. cu adaugare de material(sudare, lipire)
2.Fara modificari cantitative (presare de precizie, sinterizare)
3.Cu indepartare de material :
a)metode clasice:
- aschiere (strunjire)
- separare(decupare,perforare)
b)metode neconventionale:
- prelucrari cu scule materializate (eroziune electrica, electrochimica)
- prelucrari cu energii concentrate (eroziune cu plasma, cu facicul laser)
5. Clasificarea metodelor neconvenionale de prelucrare.

a) Principiu de lucru:
- termic (Eroziune electrica, laser)
- mecanic (jet abraziv, ultrasunete)
- chimic (eroziune chimica si electrica)
b) Dupa suprapunearea cu un procedeului de prelucrare clasica:
2

- prelucrari hibride (plasma , acoperiri electrochimice asistate de ultrasunete)
- fara suprapuneri
c)In functie de mediul de lucru:
-mediu uscat
- mediu umed
d) Principalele fenomene: -
Eroziune electrica , eroziune electrochimica, eroziune abraziva, eroziune in camp magnetic;
e) in functie de modificarile cantitative:
-cu indepartare de material
- cu adaugare de material
- fara modificari cantitative

6.Prelucrarea prin eroziune electric. Definiie. Condiia amorsrii descrcrilor
electrice.
Prelucrarea prin electroeroziune se bazeaz pe efectul eroziv polarizat al unor
descrcri electrice prin impuls, amorsate n mod repetat ntre un electrod (electrodul
scul) si obiectul prelucrrii. Agentul eroziv este descrcarea electric prin impuls.

avansul nu este continuu.
Rigiditatea dielectriculi a mediului de lucru in interstitiul tehnologic.
7. Prelucrarea prin eroziune electric. Secvene ale prelevrii de material.
Ca urmare a apropierii electrozilor pe varful asperitatilor suprafetelor celor 2 electrozi apar:
- initierea unui canal de descarcare
- formarea unui canal de plasma
- topirea varfurilor asperitatilor si vaporizarea materialului
- o data cu scaderea brusca a temperaturii datorita opririi descarcarilor electrice apar
contractari bruste de material si solidificarea materialului topit sub forma de sfere.
- produsele erodate sunt indepartate de zona de lucru datorita lichidului dielectric.
8. Polarizarea procesului electroeroziv.

ti - durata descarcarii
ti mari > +
- > EP -
ti mici > -
+> EP+
Procesul eroziv datorat descarcarilor electrice dintre electrodul scula si electrod piesa este
inegal la cei doi electrozi. Aceasta inegalitate se datoreaza:
- Faptului ca la prelucrari cu durate mici ale descarcarii prelevarea de material se datoareaza
in special electronilor, iar la viteze mari prelevarea se datoreaza ionilor.
- materiale diferite din care sunt realizati cei 2 electrozi
9.Prelucrarea prin eroziune electric. Echipament de prelucrare. Sistem de generare a
impulsurilor electrice. Tipuri de impulsuri electrice.

3


a) mers in gol
b) impuls fictiv (descarcarea are loc in trepte electrodul scula si o particula de eroziune aflata
in interstitiu de lucru)
c) impuls de lucru
d) acoperire de scurt circuit
10. Prelucrarea prin eroziune electric. Echipament de prelucrare. Sistem de avans cu
motor electric reversibil n unt.

Motorul electric este alimentat de sursa S1 care actioneaza surubul conducator prin
intermediul cuplajului si reductorului. Astefel ES se apropie EP pana la o anumita distanta la
care se produce descarcarea electrica a condensatorului c prin interstitiu de lucru.
11. Prelucrarea prin eroziune electric. Echipament de prelucrare. Sistem de avans
electrohidraulic.

4


Electro pompa alimenteaza cu ulei hidraulic partea superioara si inferioara a circuitului
hidrauluic care actioneaza capul de lucru a masinii datorita diferentei de arii in cele 2 zone
ES, capata o miscare de avans de sus in jos apropiinduse de piesa. In momentul in care
marimea s < U/E apare o cadere de tensiune in circuitul materialului.
12. Prelucrarea prin eroziune electric. Echipament de prelucrare. Subsistemul de
recirculare, termostatare, filtrare a lichidului dielectric. Lichid de lucru.
FunctiileLD sunt:
- indeopartarea materialului produs erodate din interstitiul de lucru.
- materializarea unui mediu prin care se adauga energie opusa suprafetei semifabricatului.
- LD trebuie sa mentina temperatura zonei de lucru la tempeeratura constanta
- sa fie ieftin
- sa nu atace chimic
- sa aiba temperatura de aprindere ridicata
ex. ulei mineral, petrol, apara dezionizata.
13. Prelucrarea prin eroziune electric. Echipament de prelucrare. Subsistemul de
recirculare, termostatare, filtrare a lichidului dielectric. Moduri de circulaie a
lichidului dielectric n zona de lucru.
5




Scheme de circulare: modalitati de circulare a LD prin interstitiu tehnologic sunt:
- Prin absortie
- prin injectie
- mixta
- tangentiala
14. Prelucrarea prin eroziune electric. Echipament de prelucrare. Electrodul scul
(materiale, construcie) la prelucrarea prin eroziune electric.
In general prelucrarea prin eroziune electrica presupune copierea formei ES se obtine cu o
cavitate corespunzatoare formei ES. Se utilizeaza materiale scumpe (Cu, W, Grafit) care au o
parte activa si o parte de fxare din material mai ieftin.La prelucrarea de finisare se folosesc W
si grafit.
6

la prelucrari de degrosare - CuZn, CuFe.
15. Prelucrarea prin eroziune electric. Prelucrabilitatea materialelor prin eroziune
electric. Criteriul lui Palatnik.

= c

- criteriu lui Palatnik

c - caldura specifica de topire
- conductibilitatea termica a materialuilui
- densitatea materialului
daca creste prelucrabilitatea este mai mica.
16. Prelucrarea prin eroziune electric. Caracterizare tehnologic. Productivitatea prelucrrii
prin eroziune electric.

Q - depinde de raportul dintre durata impulsului si durata pauzei
Q=f(ton,U,I,U0,materialul EP)
De obicei la prelucrare ES are miscari de relaxare intrerupand lucrarea si permitand LD
patrunderea in cavitatea prelucrata.


17. Prelucrarea prin eroziune electric. Caracterizare tehnologic. Precizia la
prelucrarea prin eroziune electric.
Precizia dimensiunilor liniare si unghiulare, precizia formei suprafetelor, precizia pozitiei
reciproce a suprafetelor, calitatea suprafetelor prelucrate.
18. Prelucrarea prin eroziune electric. Caracterizare tehnologic. Rugozitatea
suprafeelor.
Degrosare : 12,5-100 m
Finisare: 0.1 - 3.2 m
Ra = f(durata impulsului, I, U,schema de circulatie a LD, materialul EP, alte miscari ale ES)

19. Prelucrarea prin eroziune electric. Caracterizare tehnologic. Strat superficial.
7

Stratul superficial se compune din asa numitul substrat alb caracterizat printr-o duritate
crescuta fata de materialul de baza si o alta zona afectata termic caracterizata de o duritate mai
mica de cat cea a materialului de baza.
Caile ultra rapide de la sfarsitul descarcarii electrice.Posibilitatea patrunderii a particulelor de
carbuni din hidrocarburile folosit ca LD in SS corespunzator unui tratament termochimic de
cementare.
In cazul prelucrarii a ES din material durificat posibilitatea patrunderii in SS a acestor
materiale corespunzatoare unui procede termochimic.
20. Prelucrarea prin eroziune electric. Caracterizare tehnologic. Uzura electrodului
scul.
Este un fenomen nefavorabil daca ne raportam la eficienta globala a EE, dar si din punct de
vedere al preciziei de prelucrare, a decucerii costurilor de pregatire a fabricatiei, a economiei
de material.
In general se doreste o viteza maxima a prelavarii de material din semifabricat in conditiile,
unei uzuri minime a ES. Viteza de uzare a ES reprezinta volumul de material indepartat de
aceasta in unitatea de timp.

Uzura ES se mai poate exprima si prin uzura relativa volumica determinata ca raportul intre

(volumul de material indepartat din ES) si

(volumul de material prelevat din

semifabricat).
21. Prelucrarea prin eroziune electric. Procedee de prelucrare generarea
suprafeelor. Scheme de prelucrare.

22. Debitarea prin eroziune electric.
Operatii de debitare prin EE sunt folosite la prelucrarea materialului greu prelucrabil prin
ashiere de tipul otelurilor aliate sau tratate termic.
Procedeul este caracterizat de o productivitate scazuta si un consum mare de energie fiind
folosit in practica in functia de precizia de prelucrare dorita si caracterul productiei .
8


23. Prelucrarea gurilor i micro-orificiilor prin eroziune electric.
- micro EDM-uri
- se obtin diametre de 0.03 - 10 mm
24. Profilarea sculelor achietoare prin eroziune electric.
Profilarea prin EE este un procedeu productiv de precizie cu obtinerea unei precizii
satisfacatoare el este utilizat in industrie din ce in ce mai mult. Sunt folosite 3 tipuri de
scheme de prelucrare :
-Profilarea electro eroziva cu electrod disc profilat.
-Profilarea electro eroziva cu electrod pieptene profilat .
Profilarea electro eroziva prin taiere cu electrod filiform
25. Sistemul de prelucrare la prelucrarea prin eroziune electric cu electrod filiform.
Fata de procedeul de prelucrare cu electrod masiv, prelucrarea cu electrod filiformn a aparut
relativ tarziu, umrarindu-se diminuarea volumului de material indepartat ca deseu, reducerea
volumului ES, reducerea timpului si a consumului de energie de prelucrare necesare
prelucrarii. solutia intermediara a E tubular cu pereti subtiri a fost depasita prin inlocuirea lui
cu un electrod filiform. diametrele E filiformi sunt intre 30 si 300 m. O data cu cresterea
diam firului este posibila sa creasca energia aplicata ES. Astfel diametre ale firului de 250
pana la 300 m se utilizeaza pentru prelucrarile care se doreste o viteza cat mai mare.
26. Prelucrarea prin eroziune electric a tanelor i matrielor.
Prin definitie in cazul prelucrarilor elementelor active ale stantelor si matritelor este vorba
despre prelucrarea cavitatilor de profil complex. Din acest motiv prelucrarea prin EE a capatat
o larga raspandire atat la realizarea si reconditionarea stantelor si matritelor destinate
prelucrarii prin deformare a materialelor metalice, cat si la executia matritelor de presare sau
injectie materiale plastifibile.
Traseul tehnologic caracteristic cuprinde urmatoarele etape:
-pregatirea semifabricatului si tratament termic.
-Executia ES
-Pregatirea Electroeroziva
-Finisarea
27. Prelucrarea prin eroziune electric cu amorsarea descrcrilor prin ruperea
contactului electric. Definiie. Etape ale prelevrii de material.
Procedee de prelucrare prin EE cu amorsarea descarcarilor prin ruperea contatului electric
presupun existenta unor discontinuitati ale contactului electric intre electrozi, produse prin
deplasarea relativa a acestuia.
28. Debitarea prin ruperea contactului electric cu electrod scul disc i pies fix.
9


29. Debitarea prin ruperea contactului electric cu electrod scul disc i pies rotitoare.


30. Debitarea prin ruperea contactului electric cu ajutorul unui electrod scul compus.


31. Ascuirea prin ruperea contactului electric.
10


32. Curirea i finisarea prin ruperea contactului electric. Schema prelucrrii unei
suprafee plane.

33. Curirea i finisarea prin ruperea contactului electric. Schema prelucrrii unei
suprafee cilindrice exterioare.

34. Durificarea cu ajutorul scnteilor electrice. Schema durificrii unei suprafee plane
i suprafee cilindrice exterioare.



11

35. Durificarea cu ajutorul scnteilor electrice. Schema durificrii unei suprafee
cilindrice interioare.

36. Acoperirea n cmp electrostatic.
Semifabricatele din materiale metalice se acopera cu particule de vopsea sau materiakle
izolante, particule care, aflate intr-un cap electric se incarca electric si se deplaseaza dupa
traictoriile date de liniile de camp.
tehnologia de vopsire in cam electrostatic cuprinde:
- acoperirea propriuzisa in camp electrostatic reazata cu ajutorul exhipamentelor speciale ce
folosesc surse de inalta U cu valori ale tensiunii de 5-90 kV pentru surse mobile si de 60 -150
KV pt surse fixe intensitatea Curentului electric fiind de 10-75 A.
- polimerizarea care permite pulberi sa se solidifice si sa adere la suprafata materialului
semifabricatului.
37. Strunjirea asistat de prenclzirea materialului semifabricatului datorit efectelor
curentului electric.
Procedeul este folosit atat pentru degrosare cat si pentru finisare. El presupune conectarea
semifabricatului si a cutitului in circuit secundar al unui traf coborator de U.
De remarcat este necesitatea iyolarii electrice a cutitului cu jutorul unor placute de textolit si
constructii speciale a mandrinei universale, conectarea semifabricatului relizandu-se cu un
sistem inel colector- perie.








12

38. Netezirea electromecanic prelucrare asistat de prenclzirea materialului
semifabricatului datorit efectelor curentului electric. Suprafa cilindric, roi dinate.


39. Prelucrarea prin eroziune electrochimic. Definiie. Fenomene.
Prelucrarea prin eroziune electrochimica se bazeaza prin dizolvarea electrochimica (anodica )
a materialului semifabricatului, in cadrul unui proces dde schimb de sarcini electrice si de
masa intre electrolit , anod si katod.
40. Prelucrarea prin eroziune electrochimic. Clasificarea procedeelor de prelucrare.
- prelucrare E Chimica cu depasivare naturala.
- procedee de prelucrare electrochimica cu depasivare fortata hidrodinamica
-procedee de prelucrare electrochimica cu depasivare fortata mecanica prin abrazare
- procedee de prelucrare electrochimica cu depasivare fortata electrica sau mecano-electrica
- procedee de prelucrare electrochimica fara depasivare.
41. Echipamentul de lucru la prelucrarea prin eroziune electrochimic.
Echipamentul de prelucrare electrochimic este compus din urmatoarele componente:
- subsistem de alimentare cu energie el.
- subsistem de depozitare
- reciclare
-filtrare si termostatare a electrolitului
- subsistem mecanic pentru realizarea miscarilor si sustinerea celorlalte componente.
-subsistem de realizare si reglare automnata a interstitiului de lucru
- subsistem de conducere si optimizare a parametrilor de lucru
- subsistem de evacuare a hidrogenului degajat
42. Prelucrarea prin eroziune electrochimic. Caracterizare tehnologic.
Cantitatea de material indepartat de pe anod in procesul de dizolvare este data de legile
cantitative ale electrolizei.
1.cantitatea de material indepartat din anod:

[]
randamentul energetic
k-echivalentul electrochimic [g/A*s]
i-intensitatea curentului [A]
t - durata actiunii curentului electric [s]
2. Echivalentul electrochimic masic teoretic:

]
F- numarul lui Faraday care este egal 96500 (A*s)
A- masa atomica supus dizolvarii
13

z- valenta elementului
43. Diferene majore ntre eroziunea electric i eroziunea electrochimic.

44. Lustruirea electrochimic. Fenomene. Tehnologie.
Fenomene:
Concentrarea liniilor de camp electric pe varful asperitatilor:
- acumularea produselor eroziunii in golurile dintre micropeminentilor si diminuarea in acele
zone a intensitatii procesului de dizolvare
- distantelor mai mici dintre varfurilor asperitatilor si suprafata ES
- rotunjirea varfurilor asperitatilor.
Tehnologia de lustruire:
1. Slefuirea mecanica pentru imbunatatirea rug. sup.
2. suspendarea in dispozitiv
3. curatarea suprafetei de eventuale pelicule de oxizi , grasimi sau alte impuritati prin
degresare, sau decapare uneori tot pe cale electrochimica.
4. lustruirea electrochimica propriuzisa
5.spalarea pentru oprirea coroziuneii
6. netezirea in solutii alcaline
7. spalarea cu apa fierbinte pt indepartarea solutiei alcaline si favorizarea uscarii
8, uscarea in rumegus sau in curent de aer cald\
9. protejarea suprafetei prelucrate prin impregnarea de ulei fierbinte sau prin vopsire
45. Lustruirea electrochimic. Scheme de prelucrare la prelucrarea unui semifabricat de
tip srm, buc i roat dinat.

46. Decaparea electrochimic. Clasificare.
-Decaparea anodica
- decapare catodica
- decapare in curent cu polaritate alternanta
- decapare in curent alternativ
- decapare cu amplasarea semifabricatelor intre electrozi






14

47. Prelucrarea prin eroziune electrochimic cu depasivare forat hidrodinamic.
Gurire electrochimic. Prelucrarea gurior cu ax curbiliniu.

48. Prelucrarea micro-orificiilor prin eroziune electrochimic.
Se poate realiza gauri cu diam. 0.6 - 6.35 mm cu rugozitati de 0.81-3.17 m

49. Prelucrarea prin eroziune electrochimic cu avans zero.

In figura se prezinta prelucrarea unei suprafete specifice unui cap de nituit la inceput ES are o
miscare de avans pana la o anumita adancime de patrundere, iar in partea a doua prelucrarii
miscarea de avans inceteaza (f=0).




15

50. Strunjire electrochimic cu avans radial. Strunjire electrochimic a unui inel de
rulment.

viteze de avand se la 0.3-0,5 mm/min
rugozitati de 0.2-3.2 m
51. Prelucrarea prin eroziune electrochimic. Debavurarea i rotunjirea muchiilor.

avantaje: Q ridicat, posibilitatea indepartarii selective a bavurilor pe piesa, neafectarea
celorlalte suprafete ale semifabricatului.este mai rapida de 5...40 mai rapida de cat
debavurarea manuala.


52. Profilarea electrochimic a unor suprafee complexe.


16

53. Marcarea electrochimic superficial i de adncime.
Se aplica pt eliminarea dezavantajelor marcarii clasice prin deformare plastica.
Se utilizeaza pentru inscrierea diferitelor simboluri pe sup. unor piese
Se cunosc 2 var. de marcare:
- marcare ECM de adancime
- marcare ECM superficiala 0.1-0.4 daN/

precizie scazuta, consum de energie mare.
54. Prelucrarea prin eroziune electrochimic cu depasivare mecanic prin abrazare.
Fenomene.
Echipamentul utilizat corespunde celui din oprelucrari clasice la care au adaugat elemente
specifice ECM. Electrolitii utilizati sunt solutii apoase de Azotat de amoniu, nitrura de sodiu,
Clorura de sodiu la temp sub 60-70 C.
55. Prelucrarea prin eroziune electrochimic cu depasivare mecanic prin abrazare.
Modaliti de materializare a electrodului scul.
2 moduri:
-folosirea unor scule abrazive electroconductoare obtinute fie cu ajutorul unui liant
incorporand aschii metalice sau grafit, fie prin presare de granule abrazive pe un corp metalic
moale
- folosirea unui electrod metalic amplasat in aproprierea unei scule abrazive.
56. Rectificarea electrochimic (suprafe plan i suprafat cilindric).

57. Honuirea electrochimic.

58. Curire, debavurare i rotunjirea muchiilor prin eroziune electrochimic cu
abrazivi liberi.
finisarea ECM cu abrazivi liberi vizeaza debavurarea, lustruirea si/sau curatarea ECM a
pieselor de forme complicate si avand in general dim mici. Operatia este realizata cu ajutorul
unui electrolit corespunzator unei prelucrari ECM dar care contine granule abrazive in
suspensie sau bile ceramice antrenate in miscare prin diferite metode.
17

O solutie este cea a utilizarii unui ES rotitor, metoda folosita cu succes la prelucrarea
interioara a pieselor de tip semicarcase ES are forma rotorului fiind sprijinit pe lagare din
material izolator si antrenat in miscare de rotatie.
59. Acoperirea electrochimic a suprafeelor. Definiie. Scop. Echipament. Exemple.
Acoperirea ECM denumite si acoperiri galvanice sau depuneri galvanice sau galvanostegie
reprezinta un grup de procese electrolitice caracterizate prin depunerea catodica a unui strat de
material, pe o suprafata conducatoare electric.
Scop:
O mai buna protectie la coroziune a materialului de baza- imbunatatirea aspectului suprafetei,
imbunatatirea sudabilitatii piesei, cresterea rezistentei la uzura, marirea duritatii si
imbunatatirea conditiilor de ungere.
Exemple: Nichelarea , cromarea , argintarea, depunerea ECM a platinei.
Echipament: Este asemanator cu cel folosit la Lustruirea ECM si cuprinde urmatoarele
subansamble:
- cuva de lucru, sursa de curent, subsistem de suspendare si transport al semifabricatelor,
subsistem de agitare, filtrare, termostare si depozitare a electrolitilor, sistem de uscare a
pieselor, subsistem de evacuare a gazelor nocive.
60. Prelucrarea prin eroziune chimic. Definiie. Fenomene.
Se bazeaza pe fenomenul de dizolvare ECM ce se manifesta ce are loc in conditii existente in
contact cu suprafata de prelucrat a semifabricatului a unei substante chimic active dizolvarea
datorandu-se diferentelor de potential ECM intre diferitele puncte ale sup prelucrate si
respectiv intre acestea si particulele substantei solvent.
Fenomene:Substantele folosite ca agenti chimici in prelucrarile prin EC sunt denumite si
solutii solvent sau substante active ele fiind solitii pe baza de acizi, solutii bazice, dar si de
solutii apoase ale unor saruri.
61. Prelucrarea prin eroziune chimic. Echipament de prelucrare chimic. Ageni
chimici. Posibiliti de aplicare a agentului chimic.
Se poate realiza prin mai multe moduri:
- prin scufundare in solutii
- prin pulverizare la nivelul suprafetei de prelucrat si depunerea cu ajutorul unor role sau a
unor disp imbibate cu solutii.
62. Prelucrarea prin eroziune chimic. Caracterizare tehnologic. Productivitatea
procesului de eroziune chimic. Factor de atac.
Se defineste ca factori de atac sau factori de EC marimea egala cu raportul dintre marimea
patrunderii solutiei sub pelicula protectoare, dimensiunea P, si grosimea stratului de material
dizolvat A.

63. Lustruirea i decaparea chimic.
Sunt utilizate la curatarea suprafetelor metalice, prin inlaturarea straturilior oxidante sau arse
de la suprafata semifabricatelor metalice respectiv pt imbunatatirea calitatii suprafetelor
prelucrate, prin scaderea rugozitatii realizarea de luciu metalic si cresterea rezistentei la
coroziune.
64. Ascuirea chimic. Prelucrarea prin eroziune chimic cu variaie unisens a
dimensiunilor interioare i exterioare.
65. Ascuirea chimic. Demonstrai faptul ca viteza de extragere a piesei din cuva nu
depinde de nlimea acesteia.
66. Gurirea i adncirea chimic n trepte.
18


67. Prelucrarea cablajelor imprimate.
Cablajul imprimat este construit dintr-un sistem de conducatoare imprimate pe un suport
izolant asigurand toate conexiunile dintre elementele schemei.
Pentru prelucrarea cablajelor sunt cunoscute metode chimice si metode de metalizare, etape:
- se realizeaza schema de cablaj
- se realizeaza schema intermediara
- se realizeaza desenul de executie al cablajului
- gauirea
-degresarea si decaparea stratului de lucru
- acoperirea zonelor care nu trebuie prelucrate cu un strat de vopsea
68. Corodarea reticulelor pe sticl.
Este folosita cu precadere la gradarea cu precizie a unor piese din componenta instrumentelor
de masura si control cum sunt balantele microscoapele.
Reticulele pot fi obtinute si prin procedee mecanice , abrazare cu scule corespunzatoare.
69. Fotogravarea.
Presupune transferul prin procedee fotografice a unei anumite configuratii geometrice, de pe
un desen pe o pelicula din material fotosensibil amplasat pe un semifabricat metalic sau
nemetalic si atacul chimic, cu ajutortul unor solutii active care dizolva stratul de suprafata al
semifab.
etape:
- Executarea desenului, micsorarea acestuia prin procedee fotografice si realizarea fotomastii.
- pregatirea semif.
-depunerea stratului fotorezistiv
-operatia de expunere
-developarea
-eroziunea chimica propriuzisa
-spalarea si inlaturarea fotorezistivului de pe semif.

70. Debavurarea termochimic.
Bavurile interioare cat si cele exterioare sunt indepartate cu rapiditate prin debavurare
termochimica. Piesele sunt introduse intr-o camera etansa, unde prin aprinderea brusca a unui
amestec de gaze se dezvolta o importanta cantitate de caldura.Unda de soc dezvoltata
19

contribuie la arderea si indepartarea bavurilor. Debavurarea termochimica este utilizata la
prelucrarea unei largi varietati de materiale cum ar fi metale si nemetale.Debavurarea
termochimica este utilizata in special pieselor prin care circula fluide.
72. Prelucrarea cu ajutorul ultrasunetelor. Definiie. Domeniul frecvenelor. Aplicaii.
Se bazeaza pe efectele generate in conditiile existentei in zona de lucru a unor vibratii cu
frecvente si amplitudini caracteristice undelor ultrasonore.



Aplicatii: - active
- pasive
73. Prelucrarea cu ajutorul ultrasunetelor. Obinerea ultrasunetelor.
Oscilatii cu anumita frecventa si intensitate este realizata de emitatoare de ultrasunete. In
funtie de tipul energiei transformate in energie acustica, emitatoarele de ultrasunete se
clasifica in emitatoare mecanice si emitatoare aerodinamice.
74. Clasificarea procedeelor de prelucrare cu ajutorul ultrasunetelor.
Clasificare:
-Prelucrari prin eroziune abraziv-cavitationala sau prin eroziune cu ajutorul ultrasunetelor
- prelucrari bazate exclusiv pe efectul de cavitatie
- prelucrari prin metode clasice asistate de ultrasunete
- imbinarea poieselor cu ajutorul ultrasunetelor
- alte tratamente realizate cu ajutorul ultrasunetelor
75. Echipamentul de prelucrare la eroziunea abraziv-cavitaional cu ajutorul
ultrasunetelor.
-Blocul ultrasonic compus din ansamblul transductor-concentrator, - pseudoscula si un sistem,
de racire al acestuia, generatorul de frecvente ultrasonice care genereaza oscilatiile electrice
sinusoidale sau in impulsuri cu parametrii adegvati tipului de transductor si gabaritul masinii
- Sistemul de avans
- sistemul de alimnetare cu suspensie abraziva
- Bloc mecanic
20


76. Caracterizare tehnologic a prelucrrii prin eroziune abraziv-cavitaional cu
ajutorul ultrasunetelor.
Parametrii de lucru :
- frecventa oscilatiilor ultrasonice de la 10-40 kHz
- amplitudinea oscilatiilor de la 10-120 m
- puterea instalatiei
- viteza de oscilatii 0.64-8.4 m/s
- forta de apasare statica 4-45daN
- presiunea statica 0.1-5 daN/cm
2
- Viteza de avans
- alte marimi dependente de mediul de lucru.
77. Copierea prin eroziune abraziv-cavitaional.



21

78. Tierea prin eroziune abraziv-cavitaional.


79. Curirea, debavurarea i rotunjirea muchiilor ascuite cu ajutorul ultrasunetelor.

80. Avantaje ale activrii procesului cu ajutorul ultrasunetelor.
- reducerea mrimii forelor de achiere, micorarea deformaiilor plastice aferente formrii
achiei i reducerea temperaturilor;
- obinerea de achii mai mici i deci mai uor de ndeprtat;
- intensificarea efectelor de rcire-ungere realizate de ctre lichidele de lucru utilizate











22

81. Procedee clasice de prelucrare prin achiere cu scule metalice, asistate de
ultrasunete.

82. Procedee clasice de prelucrare prin abrazare, asistate de ultrasunete.







23

83. Procedee clasice de prelucrare prin presare, asistate de ultrasunete.


84. Sudarea cu ajutorul ultrasunetelor.
A
a
v
n
s
F
s
Fig. 9.35. Netezirea
ultrasonic a unei suprafee
conice interioare
d
2
d
1
A
a
v
s
F
Fig. 9.34. Netezirea
ultrasonic a unei
suprafee cilindrice
interioare cu ajutorul
A
s
n
F
a
v
p
Fig. 9.36. Netezirea
ultrasonic a unei suprafee

24


85. Lipirea cu ajutorul ultrasunetelor.
Avantaje:
- posibiliti de lipire a unor materiale greu sau imposibil de lipit n alte moduri
- rezisten sporit a mbinrii la solicitri mecanice sau coroziune.

86. Prelucrarea cu fascicul laser. Definiie. Generarea fasciculului laser-principiu.
Fenomene.
Prelucrarea se bazeaz pe efectul termic al unui fascicul laser de nalt energie, dirijat i
puternic focalizat pe suprafaa semifabricatului cu ajutorul unui sistem de lentile i oglinzi
optice.
Generarea fasciculului laser cu ajutorul unei substane numite mediu activ aduse n
prealabil ntr-o stare energetic superioar prin transfer de energie din afara subsistemului,
n cadrul unui process aa numit pompaj de energie.
Pompaj de energie:
- descrcare electric
- pe cale optic prin iradierea mediului activ
- chimic (consecin a unor relaii chimice)

87. Prelucrarea cu fascicul laser. Generarea fasciculului laser -medii active de lucru.
Mediu activ: Solid
pompaj optic cu ajutorul unei lmpi fulger (Ne:kripton, verde)
dozare
palnie de
adaos
material de
Fig. 9.43. Scul folosit pentru
lipirea cu ajutorul ultrasunetelor
25

rubin Cr+3: Al2O3
(cu lungimea de und 0,6928 ... 0,6943 m);
sticl dopat cu neodim Nd+3:sticl
(cu lungimea de und 1,06 m);
- granat de ytriu dopat cu neodim Nd+3: Y3 Al5O12
- semiconductor (arseniur de galiu)
Gazos:
amestec de gaze
- He:N2:CO2 (4:2:1)
- He:Ne
- amestec XeBr, KrF, ArCl
Avantajele laserelor n gaze sunt:
- o mai mare coeren a radiaiei dect la laserele n mediu solid
- o mai mic divergen a fascicolului dect la laserele n mediu solid
- o bun stabilitate a frecvenei de emisie

88. Prelucrarea cu fascicul laser. Principalele proprieti ale fasciculului laser.
Proprietile fascicului laser:
- monocromaticitate
- coerena
- directivitate (unghi spaial 10
-3
rad)
- intensitate mare 10
2
.... 10
12
W/cm
2

(intensitatea luminii solare 0,1 W/cm
2
)


89. Echipament de lucru la prelucrarea cu fascicul laser.
Echipament de prelucrare (*) :
1.bloc optic contribuie la generarea, stabilirea traiectoriei (incint optic + rezonator+
oglinzi cu raze diferite de curbur +mediu activ)
2.sursa de energie asigur alimentarea subansamblului de excitaie i altor subansambluri
3.bloc mecanic susinerea diverselor subans., eventual comand numeric;
4.bloc deservire rcirea oglinzilor i lentilelor, vidarea incintei, introducerea amestecului de
gaze etc.
90. Prelucrarea cu fascicul laser. Caracterizare tehnologic.
Caracterizarea tehnologic a prelucrrii:
Q 10
3
mm
3
/min
T = 0,01 mm
Ra > 0,63 ... 1,6 m ... face necesar prelucrarea ulterioar a semifabricatului
Strat superficial modificat termic 0,1 mm

91. Prelucrarea cu fascicul laser. Avantajele i dezavantajele prelucrrii.
Avantajele prelucrrii:
obinerea unor fante i orificii reduse ( 0,012 mm)
posibilitatea efecturii unor prelucrri la o distan de sursa laser, n incinte nchise cu
atmosfer de protejare a zonei;
nu este necesar o for de fixare a semifabricatului;
- radiaia laser nu este influenat de cmpul magnetic exterior.
Dezavantajele prelucrrii:
cost ridicat;
manevrare dificil i exclusiv pe cale mecanic a fascicului (sudare prin oscilaia oglinzii)
26

risc de natur fiziologic
- ~ 20% (gazosi) .... 90% (semiconductori)
92. Prelucrarea cu fascicul laser. Clasificarea procedeelor de prelucrare.
Clasificarea procedeelor de prelucrare:
A. Prelucrri cu ndeprtare de material (tiere, gurire, marcare, gravare, echilibrare
dinamic etc.)
B. Prelucrri fr modificri cantitative (tratamente termice superficiale)
C. Prelucrri cu adugare de material (sudare acoperire, microaliere superficial etc.)
D. Prelucrri clasice de prelucrare mecanic asistate de radiaia laser (strunjire asistat de
fascicul laser, deformare plastic)
E. Prelucrri combinate de prelucrare
93. Gurire cu fascicul laser.
Gauri cu diametru mic :
0,0006 ... 0,8 mm i lungime de pn la 5 mm
0,8 ... 2,5 mm i lungime de pn la 12 mm
guri mari schem similar tierii pe contur
Aplicaii:
lentile de contact, filtre, orificii pentru pulverizarea fluidelor, piese pentru tiparire-imprimare,
componente optice, bijuterii, piese de ceasornice
Tiere cu fascicul laser.
Aplicaii:
decupaje elemente de caroserie n industria auto desizolare capete conductoare electrice n
industria electronic tiere lemn n industria mobilei .
Avantaje:
-gam larg de materiale
-contururi complexe
-lime redus a tieturii
-vitez ridicat
-calitate bun a suprafeei tiate
-zone nguste afectate termic comparativ,
de exemplu, cu tierea cu flacr oxigaz .
95.Marcare i gravare cu ajutorul laserului.
1. deplasare n coordonate a fasciculului laser i corelarea impulsurilor radiaiei cu
deplasarea;
2. utilizarea unei mti intermediare din molibden (*)
(0,1 m grosime)
Echilibrarea dinamic (rotori pentru turaii ridicate) (*)
96.Prelucrarea cu fascicul laser. Prelucrri fr modificri cantitative.
Tratamente termice superficiale:
clire, nmuiere superficial, durificare termic prin topirea stratului superficial, durificare
superficial prin oc, vitrificare
Deformarea cu ajutorul fasciculului laser:
ndoirea cu fascicul laser, ambutisarea cu fascicul laser (*)
97. Metalizarea cu ajutorul laserului.
Prelucrri cu adugare de material:
Metalizarea prin condensarea i solidificarea materialului de adaos evaporat cu ajutorul
LASERULUI (*)
98. Sudarea cu ajutorul laserului.
Pentru sudarea unor component cu sectiuni relative mici si ptr sudari adinci cap la cap ,in
cazul semifabricatelor din material cu ptopietati fizico-chimice diferite si grosime relative
27

mare 0,5-5 mm ,la suduri in locuri greu accesibile, se utilizeaza din ce in ce mai des instalatii
de sudare cu lase care asigura o desitate mare de energie in zona de lucru, datorita posibilitatii
de focalizare a radiatiei pe suprafata cu diametre de ordinal zecilor de micrometri.sudurile se
realizeaza continuu sau in puncte. Fiind de tip cap la cap sau suprapuse.
99. Stereolitografierea cu ajutorul laserului.
Procesul stereolitografic presupune schimbarea local a fazelor mediului integru (trecerea din
stare lichid n stare solid) n rezultatul fotopolimerizrii n volumul polimerizrii indicate.
Scopul fotopolimerizrii const n formarea prinintermediul razelor laser n mediul lichid
activ capaciti deinteraciune (radicali, ioni, particulelor active), care intr nreacie cu
moleculele monomer, ce iniiaz cretereapolimerilor n lan. Ca urmare a acestui proces are
loc schimbarea fazic a mediului, adica la interaciunea dintre raza laser i lichidul activ se obine
polimerul solid.
100. Prelucrri magneto-abrazive. Definiie, fenomene, medii de lucru.
Prelucrarea cu granule magneto-abrazive se bazeaz pe efectele dezvoltate ca urmare a
micrilor relative i apsrilor exercitate ntre suprafaa de prelucrat a semifabricatului i
particulele abrazive cu proprieti feromagnetice, particule susinute la nivelul zonei de
prelucrare cu ajutorul unui cmp magnetic.
Scula de prelucrare este materializat de ctre piesele polare ale instalaiei de prelucrare,
pe suprafeele crora sunt meninute pulberile magneto-abrazive cu ajutorul cmpului
magnetic. Particulele abrazive pot fi nglobate ntr-o matrice solid (pentru prelucrarea
suprafeelor simple) sau lichid (n cazul prelucrrii suprafeelor complexe, interioare,
pieselor cu perei subiri etc.), cu caliti feromagnetice.
Mediile de lucru utilizate n proces sunt:
- granule feromagnetice, particule obinute din materiale cu proprieti att abrazive, ct
i magnetice, cum ar fi feroborul, ferowolframul sau fonta dur;
- granule compozite, alctuite dintr-o matrice cu proprieti feromagnetice, care
nglobeaz particule abrazive. Dimensiunile granulelor compozite au valori de 100 ... 200
m, iar particulele abrazive nglobate sunt de 5 ... 30 m;
- suspensii abrazive n ferofluide. Lichidele magnetice sau ferofluidele sunt dispersii de
particule magnetice de dimensiuni foarte mici ( 100 ), ntr-un lichid de baz.

101. Prelucrri magneto-abrazive. Clasificare. Caracterizare tehnologic.
clasificare:
n funcie de scopul urmrit (procedee de lustruire a diverselor tipuri de suprafee, de
nlturare a bavurilor sau rotunjire a muchiilor, de lustruire a suprafeelor active ale sculelor
achietoare, de ndeprtare a oxizilor etc.);
- dup componentele sistemului de prelucrare care execut micri de lucru;
- n raport cu tipul inductorului magnetic, pot fi de curent continuu, de curent alternativ
monofazat sau trifazat, cu magnei permaneni sau reglabili, combinate;
- dup mediul de lucru folosit;
- dup forma suprafeelor prelucrate
- dup tipul cmpului magnetic folosit, poate fi un cmp magnetic constant, un cmp variabil
ca mrime sau ca sens al liniilor de for, rotitor sau deplasabil;
- n funcie de tipul echipamentului utilizat, exist dispozitive adaptabile pe maini-unelte
universale sau echipamente specializate, destinate prelucrrii magneto-abrazive.
Ca i n cazul majoritii operaiilor de finisare, productivitatea prelucrrii este sczut, n
jurul valorilor de 10 ... 20 mg/min, dar se pot obine rugoziti deosebit de bune (R
a
= 0,01 ...
0,08 m), n funcie de schema de lucru folosit.
102. Lustruirea magneto-abraziv. Scheme de prelucrare pentru suprafee cilindrice
exterioare.
28



103. Lustruirea magneto-abraziv. Scheme de prelucrare pentru suprafee cilindrice interioare.



104. Lustruirea magneto-abraziv. Scheme de prelucrare pentru suprafee plane.

105. Curirea i finisarea magneto-abraziv a unui semifabricat de tip fir.


29

106. Durificarea superficial magneto-abraziv a unui semifabricat de tip band.


107. Prelucrri cu jet de ap ,definitii , fenomene.

Acest tip de prelucrare se foloseste in calitate de scula un jet fluid ,trimis spre semifabricat la
presiuni inalte utilizand aplificatoare de presiune conducte ,ventile sau duze speciale. Orificiul
prin care fluidul este trimis spre semifabricat are dimensiuni extrem de reduse 0,127-0,55
mm debitul de lichid fiind de 1-4 l/min . se pot obtine in acest fel taieturi fine de materiale
nemetalice precum lemnul textolitul etc , dar si otelul .

108. Prelucrri cu jet de ap. Echipament.
- circuit hidraulic
- rezervor pentru atenuarea ocurilor
- portajutaj
- sistem mecanic
- sistem pentru atenuarea jetului i recuperarea apei
Exista variante cu jet de ap abraziv
109. Prelucrri cu jet de ap. Caracterizare tehnologic. Tiere. Avantaje.
Avantaje:
- fenomene termice
- nu exist fum, praf, vapori
- forme complexe i raze mici de racordare
- fore de tiere relative mici
- Q ridicat
- nu este necesar o gurire prealabil
Tiere:
lemn stejar, 7 mm 30 m/min
oel 7 mmm 0,5 m/min
110. Prelucrri cu jet de ap abraziv.

Este un procedeu de finisare ce a derivat ca schema de lucru, din procedeele de curatire a
semifabricatelor turnate sau forjate .se folosesc granule abrazive pe baza de oxid de Al
,carbura de siliciu ,bicarbonat de sodiu ,aschii de sticla de dimensiuni mici antrenate spre
semifabricat cu ajutorul unui jet de gaz ( aer , azot ,bioxid de carbon)filtrat , pentru a nu
contine apa . Orificiul prin care sunt directionate granulate abrazive are dimensiuni reduse sub
1 mm.
111. Prelucrri hibride. Definiie. Aplicaii. Relaii ale productivitii.
Prin Prelucrri hibride se nelege un grup de metode neconvenionale la care prelucrarea
are loc prin combinarea, simultan n timp, dar difereniat n spaiu, a diferitelor aciuni
fizico-chimice caracteristice unor procese neconvenionale sau clasice de prelucrare.
30

Aplicaii:
- piese de forme complexe (palete de turbin, caviti complexe ale matrielor de
ambutisat sau injecie mase plastice, guri cu axe curbilinii, mici sau necirculare
etc.)
- structuri cu rigiditate sczut,
- componente de mecanic fini micromecanic, cu tolerane strnse i calitate
ridicat a suprafeelor etc.
QPH = QA/B + QB/A [mm3/min]
unde:
QA/B este productivitatea procesului A n cazul asistrii acestuia de un proces B iar
QB/A - productivitatea procesului B asistat de un proces A.
Sunt respectate urmtoarele inegaliti :
QA/B > QA
QB/A > QB
unde QA i QB sunt productivitile proceselor A i B, aplicate separat cu aceiai parametri
de lucru individuali
O alt relaie care descrie productivitatea unui proces hibrid este:
QPH = QA + QB + QA&B [mm3/min]
unde QA&B este efectul interaciunii celor dou procese constitutive ale metodei hibride de
prelucrare
112. Prelucrri hibride. Exemple.
Clasificarea proceselor hibride de prelucrare
1. - dup tipul metodelor care sunt combinate, pot exista procese hibride rezultate prin
combinarea unor metode clasice cu metode neconvenioale i procese hibride rezultate prin
combinarea a dou sau mai multe metode neconvenioale;
2. - dup existena sau inexistena unor modificri cantitative ale materialului
semifabricatului, vom avea de-a face cu metode cu ndeprtare de material (eroziune
complex electrici electrochimic, eroziune electric asistat de ultrasunete, rectificare
electrochimic, honuire electrochimic etc.) i metode cu adugare de material (acoperiri
electrochimice asistate de ultrasunete);
3. - n funcie de contribuia proceselor componente la ndeprtarea de material, poate fi
vorba despre:
3.a. - prelucrri hibride la care ambele sau toate procesele componente sunt direct implicate
n prelevarea de material (eroziune complex electrici electrochimic, finisare
magnetoabraziv
electrochimic etc.);
3.b. - prelucrri hibride la care doar o singur component particip direct la ndeprtarea
de material n timp ce celelalte asist, schimbnd condiiile de lucru, n sensul accelerrii
prelucrrii i mbuntirii performanelor obinute (achiere cu nclzirea stratului
superficial prin rezisten electric sau prin inducie, achiere sau deformare plastic
superficial asistat de ultrasunete, eroziune electric asistat de ultrasunete etc.).
113. Prelucrri cu plasm. Definiie. Aplicaii. Fenomene. Caracteristici.
Definiie:
Prelucrarea se bazeaz pe efectele termice sau chimice produse la nivelul zonelor de contact
ntre ioni sau plasm i suprafaele accesibile ale semifabricatului.
Aplicaii:
- Lmpi cu descrcare n gaz
- Ecranul cu plasma
- Fuziunea nuclear
- Stellerator i instalaia tokamak
31

Plasma = mediu asemntor celui gazos dar caracterizat printr-un nalt grad de disociere i
ionizare i care se comport n ansamblu ca un mediu neutru din punct de vedere electric.
n raport cu un gaz obinuit, cu care ar putea prezenta unele asemnri, plasma permite
trecerea curentului electric, interacioneaz cu un cmp electric sau magnetic i permite
transmiterea rapid a eventualelor modificri n toat masa.
Caracteristici:
- concentraia plasmei
- gradul de ionizare al plasmei
114. Obinerea plasmei n incinte.
a) incint (descrcare electric)*




115. Obinerea plasmei termice.

116. Prelucrri cu plasm. Echipamentul de lucru.
Echipament de lucru:
- surs de alimentare cu energie att pentru producerea arcului ct i pentru acionarea i
comanda celorlalte componente;
- un generator de plasm;
- un sistem de rcire;
- un panou de comand;
- un subansamblu de poziionare i eventual deplasare a generatorului de plasma;
- butelii de gaz plasmogen prevzute cu manometer i cu regulatoare de presiune;
- subansamblul portsemifabricat;
- blocul mecanic.
117.Prelucrri cu plasm. Caracterizare tehnologic.
32

Caracterizare tehnologic:
Q 10
5
mm
3
/ min
T = 0,5 mm
R
a
> 2,5 m
SS = 0,5 . 7 mm
se uzeaz : electrodul central i diuza
Prelucrri prin eroziune cu plasma (tiere, gurire)
Prelucrri prin achiere asistate de plasma (strunjire, rabotare, frezare )
- Lustruirea semifabricatelor din sticl
118. Prelucrri cu plasm termic.
Prelucrri prin eroziune (tiere, gurire)
- Prelucrri prin achiere asistate de plasma
(strunjire, rabotare, frezare )
- Lustruirea semifabricatelor din sticl
119.Sudarea cu ajutorul plasmei termice
Avantaje:
- pericolul impurificrii cordonului de sudur;
- se pot prelucra table subiri;
- concentrare energetic superioar, fiind posibile mbinri cu o grosime de pn la 15 mm
ntr-o singur trecere.
- stabilitatea arcului electric
Dezavantaje:
- echipament scump

125. Adncirea chimic n trepte. Elaborai tehnologia de prelucrare a unei suprafee de
urmtoarea form .../.../.../.../.../... mm n seciune i determinai durata prelucrrii
cunoscnd faptul c viteza de erodare este ... mm/min (curs).

33