Examen T.N.

Tema 1. Ce dimensiuni are varful palpatorului de scanare?

Scannerul AFM poate masura inaltimi de pana la 6  μm insa, astfel si palpatorul de

scanare are dimensiuni foarte mici, varf ascutit (<10 nm)
Sonda microscopului cu forta atomica este alcatuita dintr-o lamela sub forma de cruce, alungita si
elastica, numita cantilever, cu dimensiuni de ordinul zecilor de microni, in capatul careia este plasat un
ac ascutit, perpendicular pe cantilever.

Tema 2. Ce se poate obtine cu microscopul de forta atomica?

Microscoapele cu forte atomice au domeniu vast de aplicare: aplicatii specifice pentru optica,
optoelectronica si fotonica: masurarea parametrilor geometrici pentru circuite fotonice,
determinarea rugozitatii suprafetelor optice (lentile, oglinzi, prisme suprafete plane),
profilometrie pentru elemente optice difractive, holograme
- Reda morfologia suprafetei probelor
- Ofera informatii despre forta de frecare, aderenta
- Masoara proprietatile elastice (rigiditate) ale probei
- Masoara proprietatile elastice si magnetice
- Poate sa opereze in diferite medii precum aerul, vid ulta inalt sau lichide

Subiect 1. CM  Prelucrarea prin eroziune chimică. Definire. Fotogravarea, etape

ale tehnologiei de fotogravare.

Definire- Prelucrcare prin eroziune chimica se bazeaza pe fenomenul de dizolvare

electrochimica ce se minifesa in conditiile existentei, la nivelul suprafetei de prelucrat a
semifabricatului a unei substante chimice, active ( gaz sau lichid) dizolvarea datorandu-
se diferentelor de potential electrochimic intre diferitele puncte ale suprafetei
prelucrate si respectiv intre acestea si particulele substantei solvent

Fotogravarea- este una dintre tehnologiile cele mai interesante de prelucrare prin
eroziune chimica, fotogravarea se refera transferarea unei anumite configuratii pe un
strat din material fotosensibil, cu ajutorul unei radiatii electromagnetice avand o
lungime de unda corespunzatoare spectrului vizibil sau apropiata de aceasta.
Fotogravarea vizeaza un ansamblu de operatii incluzand cel putin un transfer de
configuratie, dar si o operatie sau mai multe, de prelucrare prin eroziune chimica.
 Etape:
- Obtinerea desenului corespunzator structurii sau configuratiei ce urmeaza a se
transpune pe semifabricat
- Micsorarea desenului prin procedee fotografice, in una sau doua secvente
- Eventual obtinerea a unei masti speciale sau a unui forosablon de lucru amplasabil pe
suprafata semifabricatului
- Pregatirea prealabila a semifabricatului ( lustruire, degresare, decapare, depunerea
stratului de fotorezist)
- Expunerea ( transpunerea imagini configuratiei pe stratul de fotorezist)
- Developare ( realizat prin imersarea sau prin pulverizarea solutiei solvent
- Eroziunea chimica propriu zisa
- Operatii ulterioare eroziunii chimice ( spalare, indepartare fotorezist ramas pe
semifabricat)
-
Subiect 2: WJC Tăierea cu jet de apă – definire si structura principiala echipament
Definire – Prelucrarea cu jet de apa se bazeaza pe efectele generate la contactul cu
semifabricatul al unui jet de apa, jet avand valori mari ale presiunii si vitezei de curgere.

Structura de principiu a unui echipament de taiere cu jet de apa sunt cuprinse :

Un circuit hidraulic pentru ulei folosit la functionarea amplificatorului hidrulic
( multiplicator de presiune)
Un circuit de alimentare cu apa necesara prelucrari
Un inversor hidraulic pentru pentru asigurarea functionari amplificatorului
Un rezervor pentru atenuarea socurilor generate de functionarea amplificatorului
Subsistem portajutaj
Subsistemul pentru sustinerea- pozitionarea ajutajului si a semifabricatelor si pentru
asigurarea deplasari relative necesare intre ajutaj si semifabricat un sudsistem pentru
atenuarea jetului si recuperarea apei folosite. Pentru varianta mai complexa va fi
prevazut cu sudsistem adecvat , care sa permita introducerea in jet de apa a granulelor
abrazive . In calitate de scula se foloseste asadar un jet de apa durificata sau de solutie
de polimer in apa. Atat in circuitul apei, cat si in circuitul pentru ulei sunt prevazute
filtre; de obicei nu se refoloseste in instalatia de prelucrare, dar ea poatefi utilizata in
alte scopuri( obtinerea lichidelor de racire-ungere pentru aschiere)
Presiunea apei ajunge la valori de 400-1000 Mpa
Diametrul orificiului din ajutaj este de 0,05-1 mm
 Subiect 6: EBM. Electronolitografierea –litografierea cu fascicul de electroni.
Definire: Prelucrarea cu fascicol de electroni se bazeaza pe efectul termic generat in
zona de impact cu semifabricatul, de catre un fascicol de electroni de inalta energie,
dirijat si focalizat spre aceasta zona, cu ajutorul unor sisteme electromagnetice sau
electrostatice.

Electonolitografia este un procedeu in cazul caruia fascicolul de electroni este utilizat

pentru transferul unei anumite configuratii geometrice pe un rezist sensibil la actiunea
fascicolului de electroni(electrorezisti), Deplasarile relative dintre fascicolul si
semifabricatul de tip rezist sunt asigurate de obicei cu ajutorul unor sisteme comandate
numeric.
Un loc tot mai important în cadrul prelucrărilor prin tehnologii neconvenţionale a început
să-l ocupe prelucrarea cu fascicul de electroni (Electron Beam Machining – EBM), datorită în
special, performanţelor obţinute în cadrul proceselor precum: prelucrări în zone preselectate de
pe piesa fără ca aceasta să sufere deformări din cauză că transferul de energie se face local şi nu
în toată masa metalului; prelucrarea oricărui fel de metal cât de dur ar fi acesta; prelucrarea în
vid protejează zonele topite de a se oxida: prelucrările sunt rezistente, precise, fine şi nu
totdeauna necesită operaţii de execuţie ulterioare.
Prelucrarea cu fascicul de electroni face parte din categoria procedeelor de
prelucrare termice. Sursa termică o constituie un fascicul de electroni concentrat,
având o viteză şi, ca urmare, o energie cinetică mare care bombardează
componentele de prelucrat. La impactul fasciculului de electroni cu componentele de
prelucrat, energia acestuia se transformă în căldură şi are loc o încălzire locală,
rapidă a materialului prin conducţie (fig. 1.a,b). Odată cu creşterea puterii specifice
a fasciculului profilul zonei se modifică (fig. 1.c), la puteri specifice până la valori de
106 W/cm2, sub acţiunea vaporilor produşi se formează un tub capilar, înconjurat
de un înveliş subţire de material topit (fig. 1.d). La puteri specifice de 108 W/cm2, se
produce eliminarea explozivă a învelişului topit şi o străpungere a materialului pe
întreaga grosime a sa (fig. 1.e). Cele mai multe procese se desfăşoară în vid, deoarece
atmosfera ar provoca o frânare şi dispersie a fasciculului. Procedeul de prelucrare cu
fascicul de electroni are şi neajunsuri. Unul dintre acestea este generarea radiaţiei X în
timpul prelucrării, motiv pentru care se iau măsuri speciale de protecţie.[1]
Fig. 1 – Fazele de încălzire ale materialului
a – încălzirea locală 840;
b – încălzirea cu topirea materialului;
c,d – modificarea profilului zonei topite1900-2600;
e – eliminarea explozivă a topirii 3500.
 Subiect 5:  EDM. Subsistemele masinii de prelucrat prin electroziune cu electrod
masiv (de ex. Sodick AD3L).
Electrical Discharge Machining

1. Constituirea unui camp electric intens

2. Initierea si producerea unei descarcari electrice
3. Aparitia si unui front gazos in jurul coloanei de plasma evolutia
4. Evolutia unui fenomen termin, soldat cu topirea varfurilor microasperitatilor
5. Initierea si dezvoltarea unui fenomen preponderent mechanic- microexpozii
6. Indepartarea microparticulelor de catre dielectric
Mediul de lucru este dielectric, lichid sau gazos
Rolul lichidului de lucru:
- Sa asigure o rezistenta electrica in circuitul electric pana la cresterea tensiunii
- Racire
- Evacuarea particulelor erodate
Proprietati:
- Coductivitate electrica cat mai mica
- Stabilitate chimica maxima
- Viscozitate adecvata ( la vascozitate mica nu se preiau particullele metalice erodate, la
vascozitate mare se intampina dificultati in circulatie)
- Gradul de inflamabilitate scazut (mai mare 40C)
- Usor de filtrat
- Volatilitate scazuta
- Vaporii sa nu fie nocivi
- Sa nu reactioneze chimic cu materialul prelucrat, etc
Parametri de lucru:
Durata impuls 0-1000 mirosecunde
Durata pauza 0-1000 microsecunde
Tensiunea aplicata 50-300 V
Intensitatea curentului de descarcare 0-500V
 Subiect :4 PJM. Metalizarea cu ajutorul plasmei termice.

Procesul de metalizare cu plasma are la baza pulverizarea unui material (pulbere ceramica, metalica,
etc) topit in jetul de plasma pe un suport pentru a obtine o acoperire.  Materialul sub forma de
pulbere este injectat in jetul de plasma care are o temperatura foarte ridicata 10.000-16.000 grade C
si peste 3000 m/s. In jet pulberea este incalzita rapid si accelarata la viteze peste 600 m/s.. Pulberea
ajunsa la punctul de inmuiere este proiectata pe substrat unde se raceste brusc formand acoperirea.

Acest procedeu realizat corect este numit „Proces rece” deoarece temperatura materialului substrat poate fi
mentinuta scazuta in timpul procesului evitandu-se deformarile, schimbarile metalurgice, sau distorsiunile in
substrat. Pistolul de metalizare in plasma este compus dintr-un anod de cupru si un catod de wolfram,
ambele fiind racite cu apa. Gazul de plasma curge in jurul catodului si prin anod care are forma unei duze.
Plasma este initiata printr-o descarcare sub tensiune mare (>10.000 V), ducand la ionizarea locala a gazului
de plasma care devine bun conducator electric pentru un arc de curent continuu ce se formeaza intre catod si
anod. La trecerea prin arcul electric gazul se disociaza si se ionizeaza formand plasma. La iesire din duza ionii
se recombina cedand energia absorbita intr-un timp foarte scurt, ceea ce duce la formarea unui jet de plasma
foarte fierbinte. In acest jet este injectata pulberea dintr-un dozator.
Pulberea este imediat incalzita pana la punctul de inmuiere si accelarata pe distanta de pulverizare 25 -150
mm la 450 – 650 m/s. Procesul de metalizare in plasma este folosit cel mai adesea in conditii atmosferice
normale. Se practica si metalizarea in camere vacumate in care s-a introdus un gaz de protectie la presiune
scazuta, procesul numindu-se VPS sau LPPS.
Metalizarea in jet de plasma are avantajul ca poate folosi materiale cu punct de topire foarte ridicat
cum ar fi refractarele sau ceramicele. Procesele de combustie (AC-HVAF, HVOF) nu pot depune
aceste tipuri de materiale.

Subiect 4 LBM. Sudarea cu ajutorul fasciculului laser – materiale şi tipuri de

îmbinări

Laserele de mare putere cu acţiune continuă sunt utilizate pentru tăierea, sudarea şi lipirea
pieselor din diferite materiale
Sudarea cu laser este un proces de sudare care foloseste lumina colimata pentru a topi
si fuziona metalele
Sudarea cu lasez este ideala pentru automatizarea si zona cu articulatii greu accesibile.
La fel ca sudarea cu arc cu impulsuri, sudarea cu laser este de obicei folosita ca proces
de sudare pe margine.
Laserele pot fi folosite pentru gaurirea in profunzime a gauri din bucati si chiar pentru a
impinge materialul dintr-o parte in alt in timpul procesului de sudare
 Laserul oferă o versatilitate aproape inegalabilă: cu acest instrument se pot
realiza foarte rapid puncte de sudură cu diametru de un milimetru sau chiar
îmbinări sudate adânci, de mai mulți metri lungime.
În acest sens, pot fi îmbinate în mod optim atât materiale cu temperaturi de topire
ridicate, cât și cu o conductibilitate termică înaltă.
De asemenea, nu există restricții nici la selectarea materialului: datorită cantității
topite reduse și a duratei de topire reduse reglabile, cu ajutorul sistemelor de
sudură cu laser se pot îmbina chiar și materiale care nu pot fi sudate.