Sudarea cu fascicul de electroni

Realizat de: Modoianu Constantin-Razvan

Grupa 341/2
Anul universitar 2020-2021
 Introducere

•Sudarea cu fascicul de electroni (SFE) apartine categoriilor de procese de sudura ce folosesc surse
optice de energie. Un fascicul de electroni este emis cand un filament de tungsten sau tantal este incalzit la
o temperatura inalta. Energia cinetica a electronilor este transformata in caldura pe masura ce ei lovesc
piesa.
•Procesul a fost dezvoltat in Franta si lansat pe 23 noiembrie 1957 la Paris de J.A.Stohr. Fizicianul
german Karl-Heinz Steigerwald a conceput si dezvoltat prima masina de sudura cu fascicul de electroni
care a inceput lucrul in 1958.
 Domeniul de aplicare

• Sudarea cu fascicul de electroni este folosită pentru sudarea mai multor tipuri de metale, în
special pure, active și refractare. Se aplică, de asemenea, metalelor sensibile la efectele gazelor.
 Avantaje

• Spre deosebire de metoda arcului, fasciculul de electroni folosește de 10 ori mai puțină energie;
• Concentrația de căldură introdusă în structură este la un nivel foarte ridicat. În acest caz, fasciculul penetrează adâncimea
materialului și nu afectează numai suprafața acestuia. Datorită acestui fapt, tehnica cu fascicul de electroni este utilizată
pentru a îmbina ceramica, produsele fabricate din metale greu topibile (de exemplu, tantal și tungsten).
• Această metodă este caracterizată prin absența concentrației de metal topit de gaze.
• Saturarea metalelor încălzite și topite cu gaze este absentă, ceea ce asigură o calitate decentă a sudării din molibden,
zirconiu, niobiu și alte aliaje active chimic și activă din punct de vedere al interacțiunii chimice a aliajelor și a metalelor.
 Dezvantaje

• Necesitatea de a crea un vid.(Principalul dezavantaj)

• Probabilitatea mare de apariție pe materiale cu o conductivitate termică ridicată a cavităților și a unor zone de fuziune
(acestea se formează, de regulă, la rădăcina cusăturii).